3ra-471/22 — contestarea in tot a actului administrativ individual defavorabil

Dosarul nr. 3ra-471/22 2-21019044-01-3ra-21042022 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud: V.Sîrbu) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: V.Negru, Gr. Dașchevici, A.Bostan) Î N C H E I E R E 22 iunie 2022 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Iurie Bejenaru Aliona Miron examinând admisibilitatea recursului depus de Biroul de Migrație și Azil, Secția regională Sud, în cauza de contencios administrativ, la acțiunea în contestare depusă de Kyarimov Movlud către Biroul de Migrație și Azil și Biroul de Migrație și Azil, Secția regională Sud cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil, împotriva hotărârii din 14 mai 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, c o n s t a t ă: La data de 27 ianuarie 2021 Kyarimov Movlud a depus cerere de chemare în judecată în ordinea contenciosului administrativ împotriva Biroului de Migrație și Azil și Biroului de Migrație și Azil, Secția regională Sud cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil.

Prin hotărârea din 14 mai 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, acțiunea în contencios administrativ depusă de Kyarimov Movlud a fost admisă, fiind anulată decizia nr. 2 din 20 ianuarie 2021 de returnare de pe teritoriul Republicii Moldova a Biroului de Migrație și Azil, Secția regională Sud. Nefiind de acord cu hotărârea instanței de fond, la data de 4 iunie 2021, Biroul de Migrație și Azil, Secția regională Sud a depus împreună cu apelul, motivarea apelului, solicitând admiterea acestuia, casarea actului judecătoresc contestat și emiterea unei decizii noi, de respingere a acțiunii. Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani a pronunțat dispozitivul hotărârii contestate la data de 14 mai 2021 (f.d.81), iar hotărârea motivată a fost notificată apelantului Biroul de Migrație și Azil, Secția regională Sud în data de 2 iulie 2021 (f.d.116).

Astfel, depunerea apelului împreună cu motivarea acestuia în data de 4 iunie 2021 (f.d.99) este în termen. 1 Prin decizia din 23 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul depus de Biroul de Migrație și Azil, Secția regională Sud, a fost casată hotărârea din 14 mai 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și a fost pronunțată o hotărâre nouă, de respingere ca neîntemeiată a acțiunii.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că decizia de returnare de pe teritoriul Republicii Moldova a Biroului de Migrație și Azil, Secția regională Sud nr. 2 din 20 ianuarie 2021 emisă în privința lui Kyarimov Movlud este legală și întemeiată, or, actul administrativ enunțat a fost emis în temeiul procesului-verbal cu privire la contravenție nr. MAI05010399 din 19 ianuarie 2021, ora 10:30, întocmit de agentul constatator, șef al Secției regionale Sud al Biroului Migrație și Azil, Iurie Golban, legalitatea căruia a fost verificată prin hotărârea din 19 ianuarie 2021 a Judecătoriei Cahul, sediul Central, menținută prin decizia din 4 mai 2021 a Curții de Apel Cahul, pentru faptul că, la data de 19 ianuarie 2021, ora 10:30, cetățeanul Federației Ruse, Kyarimov Movlud, aflându-se în satul Bașcalia, r-nul.

Basarabeasca, a încălcat regulile de ședere în Republica Moldova, manifestată prin nepărăsirea voluntară a teritoriului țării la expirarea termenului de aflare acordat prin Lege, străinul a intrat în țară la data de 22 octombrie 2017. Respectiv, având în vedere că șederea reclamantului Kyarimov Movlud pe teritoriul Republicii Moldova a devenit ilegală, acțiunea acestuia prin care a solicitat anularea actului administrativ individual defavorabil este una neîntemeiată și lipsită de support legal, considerent din care apelul depus de Biroul de Migrație și Azil, Secția regională Sud a fost admis în sensul declarat. Biroul de Migrație și Azil, Secția regională Sud a depus recurs împotriva hotărârii din 14 mai 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, solicitând admiterea recursului, casarea actului judecătoresc contestat și emiterea unei decizii noi, de respingere a acțiunii.

În motivarea recursului, recurentul a invocat dezacordul cu actul judecătoresc contestat, considerându-l neîntemeiat prin faptul că au fost aplicate eronat normele de drept material, precum și nu au fost constatate și elucidate pe deplin toate circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei. La data de 21 aprilie 2022, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimatului Kyarimov Movlud și reprezentantului acestuia copia motivării recursului depus de Biroul de Migrație și Azil, Secția regională Sud, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței, însă până la examinarea admisibilității recursului, ultimul nu a formulat referință. Examinând admisibilitatea recursului depus de Biroul de Migrație și Azil, Secția regională Sud, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră drept inadmisibil.

În motivarea concluziei enunțate se rețin următoarele argumente. În conformitate cu art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2) din art. 246 din același cod, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că 2 admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ reține că, recursul Biroului de Migrație și Azil, Secția regională Sud este depus împotriva unui act ce nu se supune recursului, or, potrivit art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, pot fi contestate cu recurs hotărîrile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel, pe când în speță obiectul prezentului recurs se referă la hotărârea din 14 mai 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, emisă ca instanță de fond, care nu intră în categoria de acte specificate în articolul 244 alin. (1) din Codul administrativ. În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut.

Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem.

(Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A). Din aceste considerente, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Biroul de Migrație și Azil, Secția regională Sud.

În conformitate cu art. 230, 244 alin. (1) în coroborare cu art. 246 din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: 3 Recursul depus de Biroul de Migrație și Azil, Secția regională Sud, se declară inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Iurie Bejenaru Aliona Miron 4