3ra-1012/23 — privind contestarea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- privind contestarea actului administrativ
- Temei legal
- Recursul este vădit neîntemeiat. Art. 246 alin. 2 lit. h din Codul administrativ
3ra-1012/23 — privind contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de Casa Națională de
Asigurări Sociale
în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în
judecată depusă de Sergiu Panfili către Casa Națională de Asigurări Sociale
privind contestarea actului administrativ
împotriva deciziei din 19 iulie 2023 a Curții de Apel Chișinău
(Dosarul nr. 3ra-1012/23
PIGD 2-21086380-01-3ra-10102023)
Recursul este vădit neîntemeiat. Art. 246 alin. (2) lit. h) din Codul administrativ.
Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel nu constituie un temei de casare a ei.
Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani – jud. V. Ciumac
Curtea de Apel Chișinău – jud. G. Mîra, E. Palanciuc, V. Negru
24 septembrie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților recursul depus de Casa Națională de Asigurări
Sociale
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Oxana Parfeni,
Diana Stănilă, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 04 iunie 2022 Sergiu Panfili a depus o cerere de chemare în judecată
împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale a Republicii Moldova solicitând:
- a declara ca fiind ilegală Decizia CTAS Dubăsari nr. 06/2021/6221 din 28 aprilie 2021;
- a declara drept ilegal răspunsul CNAS cu nr. P-951/21 din 25.05.2021;
- a obliga CNAS, să stabilească pensia și să efectueze achitarea diferenței neachitate a
pensiei lui Sergiu Panfili începând cu 01 aprilie 2021, luându-se în considerare
Certificatul eliberat de către IP Dubăsari cu nr. 34/34-18 din 06.04.2021;
- încasarea cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii reclamantul a invocat că a activat în sistemul
organelor afacerilor interne în perioada 17 aprilie 2006 până la 01 aprilie 2021.
În acest timp a avut perioade de activitate cu avantaje: 17.04.2006-02.06.2017
în Inspectoratul de Politie Dubăsari, perioadă de calcul 1:1,5 potrivit Hotărârii
Guvernului Republicii Moldova nr.499 și din 01.06.1999 -02.06.2017-
29.01.2021 - serviciul escortă al IP Dubăsari perioadă de calcul cu avantaje 1:2.
Potrivit Certificatului eliberat de către Inspectoratul de Poliție Dubăsari a
acumulat vechimea în muncă de 25 ani 03 luni 14 zile, or potrivit art.13 din
Legea 1544/1993 vechimea necesară pentru dreptul de pensie este de 25 ani,
începând cu 01.07.2020.
Cu actele menționate s-a adresat la CTAS Dubăsari în vederea stabilirii și
calculării cuantumului pensiei cu achitarea ei în modul stabilit. Prin decizia
CTAS Dubăsari i-a fost respinsă cererea. Nefiind de acord, reclamantul s-a
adresat la CNAS cu cerere prealabilă prin care a solicitat anularea deciziei CTAS
Dubăsari din 28.04.2021 și satisfacerea cerințelor invocate. Prin răspunsul din
25 mai 2021 cu nr.P-951 /21 cererea prealabilă i-a fost respinsă ca neîntemeiată.
Reclamantul consideră că decizia CTAS Dubăsari și răspunsul CNAS sunt
contrare prevederilor legii, or potrivit art.49 alin.2 din Legea asigurării cu pensii
a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor
afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri
1544/23.06.93, acordarea drepturilor la pensie sau respingerea cererii de
pensionare se face prin decizie, emisă de organul de asigurări sociale în termen
de 30 de zile de la data depunerii cererii cu toate actele necesare.
2
Subsecvent, reclamantul în susținerea acțiunii a făcut trimitere la
prevederile art. 13 din Legea asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din
corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne nr. 1544/23.06.93,
precum și la pct. 61, 68, 72 din Hotărârea nr.19 din 19.07.2016 a Curții
Constituțională privind excepția de neconstituționalitate a unor prevederi din
Legea nr. 156-XIV din 14 octombrie 1998 privind pensiile de asigurări sociale
de stat și Regulamentul privind modul de plată a pensiilor stabilite în sistemul
public de asigurări sociale de stat și alocațiilor sociale de stat, aprobat prin
Hotărârea Guvernului nr. 929 din 15 august 2006.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 13 iunie 2022 s-a
admis parțial acțiunea:
S-a anulat ca ilegală Decizia Casei Naționale de Asigurări Sociale (oficiul teritorial
Dubăsari) privind respingerea cererii în stabilirea pensiei nr.06/2021/6221 din 28.04.2021 și
răspunsul Casei Naționale de Asigurări Sociale nr.P-951/21 din 25.05.2021.
S-a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale să emită actul administrativ favorabil prin
care să-i stabilească, să-i recalculeze și să-i achite lui Sergiu Panfili, începînd cu 01.04.2021,
pensie pentru vechime în muncă, luând în considerare certificatul nr.34/34-18 eliberat de IP
Dubăsari la 06.04.2021.
S-a încasat din contul Casei Naționale de Asigurări Sociale în beneficiul lui Sergiu Panfili
suma de 2000 (două mii) lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La data de 22 iunie 2022 Casa Națională de Asigurări Sociale a declarat
apel nemotivat împotriva hotărârii instanței de fond, solicitând admiterea cererii
de apel, casarea hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 13 iunie
2022, cu pronunțarea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii. Iar după
recepționarea hotărârii motivate pe 07 noiembrie 2022, Casa Națională de
Asigurări Sociale a depus apel motivat la 05 decembrie 2022.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 19 iulie 2023 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul
declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale și s-a menținut hotărârea primei
instanței.
În motivarea soluției, instanța de apel a făcut trimitere la art. 13 lit. a) din
Legea nr. 1544/1993, pct. 8 lit. d) din Hotărârea de Guvern nr. 78 din 21.02.1994
și a reținut că, pentru calcularea vechimii în muncă cu înlesniri persoana trebuie
să întrunească două condiții:
Instituția în care persoana execută serviciul, să fie o subdiviziune indicată în pct.8 a
Hotărârii Guvernului nr.78/94;
3
Să-și exercite serviciul nemijlocit în închisori, izolatoare de urmărire penală
(izolatoare de detenție provizorie) și instituțiile destinate pentru deținerea și tratarea
bolnavilor contagioși și bolnavilor psihici.
Astfel, instanța de apel a constatat că, Sergiu Panfili întrunește condițiile
menționate, iar subdiviziunile în care a activat și se discută în prezenta cauză,
cad sub incidența prevederilor pct. 8 din Hotărârea Guvernului nr. 78 din 21
februarie 1994. Argumentele apelantului în acest sens au fost apreciate ca
neîntemeiate.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
Decizia instanței de apel din 19 iulie 2023 a fost contestată cu recurs
nemotivat de către Casa Națională de Asigurări Sociale la data de 21 iulie 2023.
Recepționând decizia integrală a instanței la apel pe 03 octombrie 2023, Casa
Națională de Asigurări Sociale a depus recursul motivat la data de 01 noiembrie
2023.
ARGUMENTELE RECURSULUI
Recurentul consideră că soluția Curții de Apel Chișinău este neîntemeiată,
deoarece nu au fost analizate multilateral actele normative și legislația în vigoare
ce reglementează astfel de litigii, precum și nu au fost dovedite circumstanțele
considerate de prima instanță și instanța de apel ca fiind stabilite.
În acest sens, Casa Națională de Asigurări Sociale a reiterat argumentele
expuse în cadrul examinării fondului cauzei. Subliniind că, două luni vechime în
muncă pentru o lună de serviciu se acordă persoanelor care au activat în
penitenciare de tip închis și nu provizoriu cum este indicat în Ordinul nr. 96/2018
emis de MAI.
Prin urmare, recurentul consideră că nu este temei de stabilire a pensiei
pentru vechime în muncă cu includerea perioadei calculate cu avantaje, două
luni de vechime în muncă pentru o lună de serviciu (2:1), din cadrul serviciului
escortă al Secției management operațional al IP Dubăsari IGP MAI.
Cu referire la cheltuielile de asistență juridică, recurentul consideră că în
speță nu s-a demonstrat aportul real al avocatului la soluționarea cauzei, timpul
și munca depusă de avocat, aptitudinile speciale necesare pentru acordarea
asistenței juridice, faptul în ce măsură munca avocatului, în cauza respectivă, i-
a limitat capacitatea de a lucra în alte dosare, natura și durata relației dintre
avocat și client.
POZIȚIA INTIMATULUI
La data de 03 noiembrie 2023, intimatul Sergiu Panfili, reprezentat de
avocatul Vladimir Kovali a depus referință, solicitând declararea
inadmisibilității recursului.
4
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 244 alin. (1) din Codul administrativ:
„Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot
fi contestate cu recurs.”
Art. 245 din Codul administrativ:
„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la
pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”
Art. 2451 alin. (1) din Codul administrativ:
„Recursul este admis dacă:
a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței
uniforme a Curții Supreme de Justiție;
b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții
Supreme de Justiție;
c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;
d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe aprecierea
vădit nerezonabilă a probelor;
e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv;
f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea
competenței jurisdicționale.”
Art. 246 alin. (1) și (2) lit. h) din Codul administrativ:
„Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.
Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere
irevocabilă. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele
cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții
Supreme de Justiție și se comunică părților.
Recursul se declară inadmisibil în special când: recursul este vădit neîntemeiat.”
ASPECTE DE PROCEDURĂ
Referitor la termenul de depunere a recursului, Completul de judecată al
Curții Supreme de Justiție atestă că decizia motivată a instanței de apel a fost
notificată Casei Naționale de Asigurări Sociale la data de 03 octombrie 2023,
prin intermediul poștei electronice, fapt ce se confirmă prin extrasul anexat la
dosar (f.d. 94).
Cererea de recurs motivat a fost depusă la data de 01 noiembrie 2023, prin
intermediul poștei electronice. Prin urmare, recursul a fost formulat în
conformitate cu prevederile art. 245 din Codul administrativ.
MOTIVAREA INSTANȚEI
Din analiza prevederilor legale reținute supra, rezultă că admisibilitatea
sau inadmisibilitatea recursului, în special, urmează să însușească, în condițiile
Codului administrativ, exercitarea efectivă a unui control de legalitate veritabil,
bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele pre citate oferă un
drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă
o motivare suficient de serioasă.
5
În această ordine de idei, completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al
recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor
veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să
răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de
Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio
a erorilor de drept.
Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul de
admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și
întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea
cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie
să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.
În acest caz, instanța de recurs atestă că, cererea de recurs depusă de Casa
Națională de Asigurări Sociale nu conține o motivare convingătoare și
întemeiată. Criticile din recurs se limitează doar la expunerea fondului cauzei,
care au fost analizate și apreciate de către instanța de apel.
Astfel, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la
soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei, în modul în care
este garantat de art. 6 § 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție subliniază că,
admisibilitatea recursului trebuie analizată în contextul rolului și funcției legale
atribuite instanței judecătorești supreme, care constau, în principal, în asigurarea
aplicării și interpretării unitare a legii în soluționarea cauzelor de contencios
administrativ. În acest sens, orice cerere de recurs trebuie să fie motivată în
concordanță cu aceste principii fundamentale, pentru a trece filtrul de
admisibilitate și a avea succes.
În acest context, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul
de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise (a se vedea
hotărârile CtEDO Golder c. Regatul Unit, 1975, §38; Stanev c. Bulgariei [MC],
2012, §230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui
recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului,
care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (a se vedea
hotărârea CtEDO Luordo c. Italiei, 2003, §85). Condițiile de admisibilitate ale
unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (a se vedea hotărârea CtEDO
Levages Prestations Services c. Franței, 1996, §45).
Curtea de la Strasbourg a mai reiterat că modul de aplicare a art. 6 din
CEDO procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de specificul
acestor proceduri, urmând a se ține cont de totalitatea procedurilor în sistemul
de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (a se
vedea hotărârea CtEDO Botten c. Norvegiei, 1996, §39). La fel, conform
jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și
6
procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi
conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea hotărârea CtEDO Helmers c.
Suediei, 1991, §31, 36).
Din aceste motive, în conformitate cu art. 230 și art. 246 alin. (2) lit. h)
din Codul administrativ,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară inadmisibil recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Oxana Parfeni
Diana Stănilă
7