3ra-1012/23 — privind contestarea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- privind contestarea actului administrativ
- Temei legal
- Recursul este vădit neîntemeiat. Art. 246 alin. 2 lit. h din Codul administrativ
3ra-1012/23 — privind contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de Casa Națională de Asigurări Sociale în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Sergiu Panfili către Casa Națională de Asigurări Sociale privind contestarea actului administrativ împotriva deciziei din 19 iulie 2023 a Curții de Apel Chișinău (Dosarul nr. 3ra-1012/23 PIGD 2-21086380-01-3ra-10102023) Recursul este vădit neîntemeiat. Art. 246 alin. (2) lit. h) din Codul administrativ. Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel nu constituie un temei de casare a ei.
Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani – jud. V. Ciumac Curtea de Apel Chișinău – jud. G. Mîra, E. Palanciuc, V. Negru 24 septembrie 2025 Textul corespunde originalului Examinând în lipsa părților recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din: Stela Procopciuc, Președinte, Oxana Parfeni, Diana Stănilă, judecători, constată următoarele: ÎN FAPT
La 04 iunie 2022 Sergiu Panfili a depus o cerere de chemare în judecată împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale a Republicii Moldova solicitând: - a declara ca fiind ilegală Decizia CTAS Dubăsari nr. 06/2021/6221 din 28 aprilie 2021; - a declara drept ilegal răspunsul CNAS cu nr. P-951/21 din 25.05.2021; - a obliga CNAS, să stabilească pensia și să efectueze achitarea diferenței neachitate a pensiei lui Sergiu Panfili începând cu 01 aprilie 2021, luându-se în considerare Certificatul eliberat de către IP Dubăsari cu nr. 34/34-18 din 06.04.2021; - încasarea cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii reclamantul a invocat că a activat în sistemul organelor afacerilor interne în perioada 17 aprilie 2006 până la 01 aprilie 2021. În acest timp a avut perioade de activitate cu avantaje: 17.04.2006-02.06.2017 în Inspectoratul de Politie Dubăsari, perioadă de calcul 1:1,5 potrivit Hotărârii Guvernului Republicii Moldova nr.499 și din 01.06.1999 -02.06.2017- 29.01.2021 - serviciul escortă al IP Dubăsari perioadă de calcul cu avantaje 1:2.
Potrivit Certificatului eliberat de către Inspectoratul de Poliție Dubăsari a acumulat vechimea în muncă de 25 ani 03 luni 14 zile, or potrivit art.13 din Legea 1544/1993 vechimea necesară pentru dreptul de pensie este de 25 ani, începând cu 01.07.2020.
Cu actele menționate s-a adresat la CTAS Dubăsari în vederea stabilirii și calculării cuantumului pensiei cu achitarea ei în modul stabilit. Prin decizia CTAS Dubăsari i-a fost respinsă cererea. Nefiind de acord, reclamantul s-a adresat la CNAS cu cerere prealabilă prin care a solicitat anularea deciziei CTAS Dubăsari din 28.04.2021 și satisfacerea cerințelor invocate. Prin răspunsul din 25 mai 2021 cu nr.P-951 /21 cererea prealabilă i-a fost respinsă ca neîntemeiată.
Reclamantul consideră că decizia CTAS Dubăsari și răspunsul CNAS sunt contrare prevederilor legii, or potrivit art.49 alin.2 din Legea asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri 1544/23.06.93, acordarea drepturilor la pensie sau respingerea cererii de pensionare se face prin decizie, emisă de organul de asigurări sociale în termen de 30 de zile de la data depunerii cererii cu toate actele necesare. 2
Subsecvent, reclamantul în susținerea acțiunii a făcut trimitere la prevederile art. 13 din Legea asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne nr. 1544/23.06.93, precum și la pct. 61, 68, 72 din Hotărârea nr.19 din 19.07.2016 a Curții Constituțională privind excepția de neconstituționalitate a unor prevederi din Legea nr. 156-XIV din 14 octombrie 1998 privind pensiile de asigurări sociale de stat și Regulamentul privind modul de plată a pensiilor stabilite în sistemul public de asigurări sociale de stat și alocațiilor sociale de stat, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 929 din 15 august 2006.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
7. Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 13 iunie 2022 s-a admis parțial acțiunea: S-a anulat ca ilegală Decizia Casei Naționale de Asigurări Sociale (oficiul teritorial Dubăsari) privind respingerea cererii în stabilirea pensiei nr.06/2021/6221 din 28.04.2021 și răspunsul Casei Naționale de Asigurări Sociale nr.P-951/21 din 25.05.2021. S-a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale să emită actul administrativ favorabil prin care să-i stabilească, să-i recalculeze și să-i achite lui Sergiu Panfili, începînd cu 01.04.2021, pensie pentru vechime în muncă, luând în considerare certificatul nr.34/34-18 eliberat de IP Dubăsari la 06.04.2021. S-a încasat din contul Casei Naționale de Asigurări Sociale în beneficiul lui Sergiu Panfili suma de 2000 (două mii) lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
8. La data de 22 iunie 2022 Casa Națională de Asigurări Sociale a declarat apel nemotivat împotriva hotărârii instanței de fond, solicitând admiterea cererii de apel, casarea hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 13 iunie 2022, cu pronunțarea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii. Iar după recepționarea hotărârii motivate pe 07 noiembrie 2022, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus apel motivat la 05 decembrie 2022.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
9. Prin decizia din 19 iulie 2023 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale și s-a menținut hotărârea primei instanței.
În motivarea soluției, instanța de apel a făcut trimitere la art. 13 lit. a) din Legea nr. 1544/1993, pct. 8 lit. d) din Hotărârea de Guvern nr. 78 din 21.02.1994 și a reținut că, pentru calcularea vechimii în muncă cu înlesniri persoana trebuie să întrunească două condiții: 1. Instituția în care persoana execută serviciul, să fie o subdiviziune indicată în pct.8 a Hotărârii Guvernului nr.78/94; 3 2. Să-și exercite serviciul nemijlocit în închisori, izolatoare de urmărire penală (izolatoare de detenție provizorie) și instituțiile destinate pentru deținerea și tratarea bolnavilor contagioși și bolnavilor psihici.
Astfel, instanța de apel a constatat că, Sergiu Panfili întrunește condițiile menționate, iar subdiviziunile în care a activat și se discută în prezenta cauză, cad sub incidența prevederilor pct. 8 din Hotărârea Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994. Argumentele apelantului în acest sens au fost apreciate ca neîntemeiate.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
12. Decizia instanței de apel din 19 iulie 2023 a fost contestată cu recurs nemotivat de către Casa Națională de Asigurări Sociale la data de 21 iulie 2023. Recepționând decizia integrală a instanței la apel pe 03 octombrie 2023, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus recursul motivat la data de 01 noiembrie 2023.
ARGUMENTELE RECURSULUI
13. Recurentul consideră că soluția Curții de Apel Chișinău este neîntemeiată, deoarece nu au fost analizate multilateral actele normative și legislația în vigoare ce reglementează astfel de litigii, precum și nu au fost dovedite circumstanțele considerate de prima instanță și instanța de apel ca fiind stabilite.
În acest sens, Casa Națională de Asigurări Sociale a reiterat argumentele expuse în cadrul examinării fondului cauzei. Subliniind că, două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu se acordă persoanelor care au activat în penitenciare de tip închis și nu provizoriu cum este indicat în Ordinul nr. 96/2018 emis de MAI.
Prin urmare, recurentul consideră că nu este temei de stabilire a pensiei pentru vechime în muncă cu includerea perioadei calculate cu avantaje, două luni de vechime în muncă pentru o lună de serviciu (2:1), din cadrul serviciului escortă al Secției management operațional al IP Dubăsari IGP MAI.
Cu referire la cheltuielile de asistență juridică, recurentul consideră că în speță nu s-a demonstrat aportul real al avocatului la soluționarea cauzei, timpul și munca depusă de avocat, aptitudinile speciale necesare pentru acordarea asistenței juridice, faptul în ce măsură munca avocatului, în cauza respectivă, i- a limitat capacitatea de a lucra în alte dosare, natura și durata relației dintre avocat și client.
POZIȚIA INTIMATULUI
17. La data de 03 noiembrie 2023, intimatul Sergiu Panfili, reprezentat de avocatul Vladimir Kovali a depus referință, solicitând declararea inadmisibilității recursului. 4
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
18. Art. 244 alin. (1) din Codul administrativ: „Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.”
Art. 245 din Codul administrativ: „Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”
Art. 2451 alin. (1) din Codul administrativ: „Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv; f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.”
Art. 246 alin. (1) și (2) lit. h) din Codul administrativ: „Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se comunică părților. Recursul se declară inadmisibil în special când: recursul este vădit neîntemeiat.”
ASPECTE DE PROCEDURĂ
22. Referitor la termenul de depunere a recursului, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că decizia motivată a instanței de apel a fost notificată Casei Naționale de Asigurări Sociale la data de 03 octombrie 2023, prin intermediul poștei electronice, fapt ce se confirmă prin extrasul anexat la dosar (f.d. 94).
Cererea de recurs motivat a fost depusă la data de 01 noiembrie 2023, prin intermediul poștei electronice. Prin urmare, recursul a fost formulat în conformitate cu prevederile art. 245 din Codul administrativ.
MOTIVAREA INSTANȚEI
24. Din analiza prevederilor legale reținute supra, rezultă că admisibilitatea sau inadmisibilitatea recursului, în special, urmează să însușească, în condițiile Codului administrativ, exercitarea efectivă a unui control de legalitate veritabil, bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele pre citate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă. 5
În această ordine de idei, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.
Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.
În acest caz, instanța de recurs atestă că, cererea de recurs depusă de Casa Națională de Asigurări Sociale nu conține o motivare convingătoare și întemeiată. Criticile din recurs se limitează doar la expunerea fondului cauzei, care au fost analizate și apreciate de către instanța de apel.
Astfel, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție subliniază că, admisibilitatea recursului trebuie analizată în contextul rolului și funcției legale atribuite instanței judecătorești supreme, care constau, în principal, în asigurarea aplicării și interpretării unitare a legii în soluționarea cauzelor de contencios administrativ. În acest sens, orice cerere de recurs trebuie să fie motivată în concordanță cu aceste principii fundamentale, pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes.
În acest context, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise (a se vedea hotărârile CtEDO Golder c. Regatul Unit, 1975, §38; Stanev c. Bulgariei [MC], 2012, §230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (a se vedea hotărârea CtEDO Luordo c. Italiei, 2003, §85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (a se vedea hotărârea CtEDO Levages Prestations Services c. Franței, 1996, §45).
Curtea de la Strasbourg a mai reiterat că modul de aplicare a art. 6 din CEDO procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de specificul acestor proceduri, urmând a se ține cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (a se vedea hotărârea CtEDO Botten c. Norvegiei, 1996, §39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și 6 procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea hotărârea CtEDO Helmers c. Suediei, 1991, §31, 36).
Din aceste motive, în conformitate cu art. 230 și art. 246 alin. (2) lit. h) din Codul administrativ, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale. Încheierea este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Oxana Parfeni Diana Stănilă 7
Rețeaua de citări a acestei cauze
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.