3ra-236/24 — accesul la informatie

3ra-236/24 — accesul la informatie (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de Alexei Dimitrov

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Alexei Dimitrov împotriva Agenției Servicii Publice, persoană

terță Curianov Mihail privind accesul la informație

împotriva deciziei din 31 ianuarie 2024 a Curții de Apel Chișinău

(Dosarul nr. 3ra-236/24

PIGD2-19177611-01-3ra-12032024 )

Recursul este vădit neîntemeiat. Art. 246 alin. (2) lit. h) din Codul administrativ.

Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel nu constituie un temei de casare a ei.

Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani – jud. M. Gandrabur

Curtea de Apel Chișinău – jud. V. Sîrbu, A. Braga, V. Negru

17 septembrie 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților recursul depus de Alexei Dimitrov.

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Oxana Parfeni,

Diana Stănilă, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

contencios administrativ împotriva Agenției Servicii Publice solicitând obligarea

pârâtului în prezentarea informației cu privire la domiciliul cetățeanului Curianov

Mihail.

către pârât în vederea eliberării informației cu privire la domiciliul cetățeanului

Curianov Mihail, evidențiind că informația dată este necesară pentru a înainta

cerere prealabilă în ordine civilă către Curianov Mihail, drept dovadă anexând și o

scrisoare emisă de ultimul.

informațiilor solicitate făcându-se referire la Legea nr. 133 din 08 iulie 2011

privind protecția datelor cu caracter personal. S-a insistat cu cerere prealabilă

adresată ASP, însă fără nici un rezultat, or, prin răspunsul ASP nr. 01/D-595/19 din

01 octombrie 2019 s-a subliniat că reclamantul nu confirmă existența unor raporturi

juridice cu cet. Curianov Mihail, mai mult, nu se constată un interes legitim în

dezvăluirea datelor despre domiciliul cet. Curianov Mihail. Reclamantul exprimă

dezacordul cu poziția pârâtului și invocă în sprijinul său prevederile art. 20, 26 și

34 din Constituția Republicii Moldova, totodată invocă faptul că i-au fost încălcate

drepturile la informație, la apărare, precum și i s-a îngrădit accesul la justiție.

(f.d.53-58, vol.I), Dimitrov Alexei și-a suplimentat acțiunea inițială pe prevederile

Codului de procedură civilă, Codului administrativ, Legii privind accesul la

informație, Legii privind protecția datelor cu caracter personal, precum și Hotărârii

Guvernului nr. 314 din 22 mai 2017 privind constituirea Agenției Servicii Publice.

circumstanțele cazului, concluzionând prematur și eronat că nu ar exista raportul

civil între reclamant și cet. Curianov Mihail, fără a ține cont că ultimul a emis în

privința reclamantului un act potențial cauzator de prejudicii – încheierea din 02

august 2019, ulterior anulată prin încheierea Judecătoriei Chișinău (sediul Ciocana)

din 24 octombrie 2019, iar autoritatea publică în cadrul căreia activează a relatat în

scrisoarea nr. 34/20/1-D-2354/20 din 29 decembrie 2020 următoarele: subofițerul

de sector al SP-1 al IP Centru al DP a mun. Chișinău, Curianov Mihail în calitatea

sa de agent constatator duce responsabilitate personală de acțiunile întreprinse și

deciziile adoptate, având potrivit Codului contravențional drept de autonomie

decizională. Susține că răspunderea juridică a funcționarului public cu statut special

(care în speță este Curianov Mihail) poate interveni ca urmare a săvârșirii unei fapte

ilicite în timpul exercitării funcției sau în legătură cu exercitarea acesteia, lucru ce

se desprinde din art. 56 alin. (1) din Legea privind funcționarul public cu statut

special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne. Consideră că, a fost în deplinul

și legitimul drept de a obține informații privitor la adresa de domiciliu a

funcționarului Curianov Mihail în eventualitatea intentării împotriva acestuia a

unei acțiuni civile, fapt care este condiționat în vreun fel de antrenarea autorității

publice din care face parte ultimul. La caz, ASP i-a lezat dreptul de acces la

informația cu accesibilitate limitată, determinând și îngrădirea dreptului de acces

la justiție, generat prin imposibilitatea intentării acțiunii civile împotriva

funcționarului public. Reclamantul a mai adăugat că pe parcurs a luat naștere un alt

litigiu cu Curianov Mihail, acesta înaintând plângere cu privire la contravenție și

în rezultat a fost întocmit proces-verbal contravențional, aspect care întărește ideea

că între reclamant și Curianov există relații juridice litigante.

individual defavorabil materializat în refuzul ASP nr. 01/5173 din 03 septembrie

2019, precum și decizia nr. 01/D-595/19 din 01 octombrie 2019 emisă pe marginea

cererii prealabile, obligarea ASP de a emite act administrativ individual favorabil

prin care să dispună furnizarea informației privind locul de domiciliu a lui

Curianov Mihai.

noiembrie 2021, în temeiul art. 205 din Codul administrativ a fost atras în proces

în calitate de terț – Curianov Mihail.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

a admis acțiunea și s-a obligat Agenția Servicii Publice să furnizeze lui Dimitrov

Alexei informația solicitată prin cererea nr. 5032 din 15 august 2019.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 02 februarie 2022,

solicitând casarea hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi decizii prin care

acțiunea să fie respinsă.

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 02 februarie 2022. S-a emis o

nouă decizie, prin care s-a respins ca neîntemeiată acțiunea depusă de Alexei

Dimitrov împotriva Agenției Servicii Publice, persoană terță Mihail Curianov

privind accesul la informație.

depunerea cererii privind accesul la informație din 15 august 2019 nu a invocat

argumente clare care ar acorda posibilitatea autorității publice de a examina și

prezenta informația solicitată cu privire la domiciliul lui Mihail Curianov, or, în

cerere nu se conține motivarea privind interesul sporit, existența unui interes public

ca informația să fie cunoscută, pentru a interveni aplicabilitatea prevederilor art. 10

al Legii privind protecția datelor cu caracter personal, potrivit căruia prevederile

art. 5, 6 și 8 nu se aplică în situația în care prelucrarea datelor cu caracter personal

se face exclusiv în scopuri jurnalistice, artistice sau literare, dacă aceasta se referă

la date care au fost făcute publice în mod voluntar și manifest de către subiectul

datelor cu caracter personal sau la date care sunt strâns legate de calitatea de

persoană publică a subiectului datelor cu caracter personal sau de caracterul public

al faptelor în care acesta este implicat, în condițiile Legii cu privire la libertatea de

exprimare.

protecția datelor cu caracter personal (în vigoare la data depunerii cererii de acces

la informație) și la pct.1 și 3 din Cerințele față de asigurarea securității datelor cu

caracter personal la prelucrarea acestora în cadrul sistemelor informaționale de date

cu caracter personal, aprobat prin Hotărârea de Guvern nr. 1123 din 14.12.2010.

Respectiv a constatat că, în speță, Agenția Servicii Publice nu a avut

consimțămîntul persoanei terțe Mihail Curianov, or, intimatul Alexei Dimitrov

solicită informații referitor la domiciliul lui Mihail Curianov, prin urmare

prezentarea informației solicitate despre domiciliul terțului, ar constitui o imixtiune

directă în drepturile ultimului.

Publice este întemeiat și legal, iar lui Alexei Dimitrov nu i-a fost încălcat dreptul

la informație.

de fond, precum că interesul legitim se exprimă în intenția și dreptul consacrat

legal, de a formula cerere prealabilă către Mihail Curianov și în dependență de

răspunsul acestuia, pentru adresarea în instanțele judecătorești competente, pentru

ai garanta dreptul de acces liber la justiție, instanța de apel îl consideră ca fiind

neîntemeiat, or lui Alexei Dimitrov în cazul în care nu îi era cunoscut domiciliul

terțului, potrivit prevederilor din Codul de procedură civilă și Codului

Administrativ urma să înmîneze cererea prealabilă către Mihail Curianov la locul

de muncă a acestuia, care i-a fost cunoscut.

de fond nu au stabilit concret care este interesul ligitim al lui Alexei Dimitrov în

vederea comunicării domiciliului lui Mihail Curianov.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

depus recurs împotriva deciziei din 31 ianuarie 2024 a Curții de Apel Chișinău,

solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei instanței de apel cu

emiterea unei hotărâri noi prin care să fie menținută hotărârea instanței de fond.

Ulterior, la 08 aprilie 2024, prin intermediul poștei electronice Alexei Dimitrov și-

a completat cererea de recurs.

ARGUMENTELE RECURSULUI

neîntemeiată.

examinării fondului cauzei. Subliniind că, alegațiile despre inexistența raportului

juridic cu Mihail Curianov urmează a fi apreciate critic și respinse ca neîntemeiate.

Or, în cadrul examinării cauzei, în proces a fost atras în calitate de persoană terță –

Mihail Curianov, care fiind informat despre mersul procesului în cauză și obiectul

litigiului, nu a invocat obiecții în privința acțiunii lui Alexei Dimitrov.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

„Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi

contestate cu recurs.”

„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la

pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”

„Recursul este admis dacă:

a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței

uniforme a Curții Supreme de Justiție;

b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme

de Justiție;

c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;

d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe aprecierea

vădit nerezonabilă a probelor;

e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv;

f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea

competenței jurisdicționale.”

„Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă

recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă.

Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,

motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme

de Justiție și se comunică părților.

Recursul se declară inadmisibil în special când: recursul este vădit neîntemeiat.”

ASPECTE DE PROCEDURĂ

Curții Supreme de Justiție atestă că decizia motivată a instanței de apel a fost

notificată lui Alexei Dimitrov la data de 8 februarie 2024, prin intermediul poștei

electronice, fapt ce se confirmă prin extrasul anexat la dosar (f.d. 28 vol. II).

2024 prin intermediul poștei electronice recurentul și-a completat argumentele

recursului, respectând termenul legal prevăzut. Prin urmare, recursul a fost

formulat în conformitate cu prevederile art. 245 din Codul administrativ.

MOTIVAREA INSTANȚEI

inadmisibilitatea recursului, în special, urmează să însușească, în condițiile Codului

administrativ, exercitarea efectivă a unui control de legalitate veritabil, bazat pe

temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele pre citate oferă un drept exclusiv

al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare

suficient de serioasă.

reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului,

dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și

esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile

instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă

instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și

întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea cererii

de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le

întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

în mod expres nici un temei de admisibilitate a recursului stabilite la art. 2451 din

Codul administrativ. Criticile din recurs se limitează doar la expunerea fondului

cauzei, fiind analizate și apreciate de către instanța de apel.

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima instanță,

în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

admisibilitatea recursului trebuie analizată în contextul rolului și funcției legale

atribuite instanței judecătorești supreme, care constau, în principal, în asigurarea

aplicării și interpretării unitare a legii în soluționarea cauzelor de contencios

administrativ. În acest sens, orice cerere de recurs trebuie să fie motivată în

concordanță cu aceste principii fundamentale, pentru a trece filtrul de admisibilitate

și a avea succes.

acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise (a se vedea

hotărârile CtEDO Golder c. Regatul Unit, 1975, §38; Stanev c. Bulgariei [MC],

2012, §230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs,

întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se

bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (a se vedea hotărârea

CtEDO Luordo c. Italiei, 2003, §85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs

pot fi mai stricte decât pentru un apel (a se vedea hotărârea CtEDO Levages

Prestations Services c. Franței, 1996, §45).

procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de specificul acestor

proceduri, urmând a se ține cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept

național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (a se vedea

hotărârea CtEDO Botten c. Norvegiei, 1996, §39). La fel, conform jurisprudenței

CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care

implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele

articolului 6 § 1 (a se vedea hotărârea CtEDO Helmers c. Suediei, 1991, §31, 36).

Codul administrativ,

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Declară inadmisibil recursul depus de Alexei Dimitrov.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Oxana Parfeni

Diana Stănilă