3ra-291/24 — recunoasterea incalcarii dreptului de acces la informatie
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- recunoasterea incalcarii dreptului de acces la informatie
- Temei legal
- art. 246 al. 2 lit. h Cpc
3ra-291/24 — recunoasterea incalcarii dreptului de acces la informatie (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
ÎNCHEIERE
cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de Cabinetul
Avocatului ,,Dorel Rusu”,
în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de
chemare în judecată depusă de Cabinetul Avocatului ,,Dorel Rusu”
împotriva Agenției Servicii Publice privind recunoașterea încălcării
dreptului de acces la informație,
împotriva deciziei din 12 decembrie 2023 a Curții de Apel
Chișinău,
(Dosarul nr. 3ra-291/24
NR. PIGD 2-22161468-01-3ra-27032024)
Recursul este vădit neîntemeiat. Art. 246 alin. (2) lit. h) Cod
administrativ. Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel nu
constituie un temei de casare a ei.
Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, jud. G. Cazacu,
Curtea de Apel Chișinău, jud. A. Bostan, G. Dașchevici, I. Dutca,
2 aprilie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului depus de Cabinetul
Avocatului ,,Dorel Rusu”,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Diana Stănilă,
Ion Malanciuc, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 4 noiembrie 2022, CA ,,Dorel Rusu” a depus cerere de chemare în
judecată împotriva ASP cu privire la recunoașterea încălcării dreptului de acces la
informație, obligarea oferirii răspunsului complet conform solicitărilor formulate
în cererile din 21.09.2022 și 11.10.2022, precum și eliberarea copiei scrisorii nr.
01/3990 din 10.06.2022, inclusiv anexele aferente.
În motivarea acțiunii, a indicat că în fapt la data de 21.09.2022, avocatul
Dorel Rusu, conform Legii cu privire la accesul la informație nr. 982-XIV din
11.05.2000, s-a adresat cu o cerere către ASP, prin care a solicitat eliberarea, în
termen de 15 zile, a copiei scrisorii nr. 01/3990 din 10.06.2022 (răspunsul la cererea
nr. 01/1-08-162 din 25.03.2022), cu anexe. În acest sens, făcându-se mențiunea că
„plata pentru copii o garantez”.
A reținut că, la 07.10.2022 a fost recepționat răspunsul ASP nr. 01/6963 din
04.10.2022, prin care a fost informat că „scrisoarea nr. 01/3990 din 10.06.2022,
remisă în adresa Primăriei mun. Chișinău, conține date sistematizate după anumite
criterii și conține date cu caracter personal, ce nu constituie date cu caracter public
ce pot fi oferite oricărei persoane.” Suplimentar a fost menționat că „organul
cadastral la cererea oricărei persoane furnizează informația cadastrală în condițiile
art. 6 al Legii cadastrului bunurilor imobile nr. 1543/1998. Corespondența între
două instituții/autorități nu constituie informație cadastrală care se furnizează
potrivit normei menționate, nu este publică și respectiv, nu poate fi furnizată de
ASP.
A relatat că, în cazul în care scrisoarea solicitată nr. 01/3990 din 10.06.2022,
conține date cu caracter personal, atunci, autoritatea publică, la caz ASP îi revine
sarcina să depersonalizeze informația și să fie eliberată solicitantului. Așadar, prin
cererea prealabilă, CA „Dorel Rusu” a solicitat repetat eliberarea, în termen de 15
zile, a copiei scrisorii nr. 01/3990 din 10.06.2022 (răspunsul la cererea nr. 01/1-08-
162 din 25.03.2022). A menționat că cererea respectivă a fost semnată electronic
și expediată la data de 11.10.2022.
A enunțat că, drept răspuns la cererea prealabilă, la data de 31.10.2022 a
parvenit scrisoarea nr. 01/R- 958/22, datată din 26.10.2022 din partea ASP. În
scrisoarea menționată, CA „Dorel Rusu” a fost informat că Agenția Servicii
1
Publice și-a expus poziția referitoare la subiectul abordat, prin răspunsul nr.
01/6963 din 04.10.2022, astfel cererea în cauza are același obiect, aceasta nu se
examinează și se conexează la dosarul inițial, conform art. 80 alin. (3) Cod
administrativ.
A invocat că, simplu fapt că informația conține date cu caracter personal nu
reprezintă un impediment sau motiv de a refuza eliberarea informației solicitate.
Consideră refuzul eliberării informației, anume a copiei scrisorii nr. 01/3990 din
10.06.2022 (răspunsul la cererea nr. 01/1-08-162 din 25.03.2022) ca fiind o
încălcare a dreptului de acces la informație.
În final, reiterând prevederile art.4-6, 8 alin. (2), 10, 11 , 21-24 din Legea cu
privire la accesul la informație nr. 982-XIV din 11.05.2000 și art. 3, 31 din Legea
privind protecția datelor cu caracter personal nr. 133 din 08.07.2011, solicită
recunoașterea încălcării dreptului de acces la informație și obligarea oferirii
răspunsului complet conform solicitărilor formulate.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 06 aprilie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, s-
a admis parțial acțiunea, s-a constat încălcarea de către ASP a dreptului de acces la
informație a CA ”Dorel Rusu ”prin neeliberarea copiei scrisorii nr. 01/3990 din
10.06.2022, inclusiv anexele, depersonalizate conform legii. S-a obligat ASP de a
elibera CA ”Dorel Rusu” copia scrisorii nr. 01/3990 din 10.06.2022, inclusiv
anexele aferente. În rest, pretențiile s-au respins ca fiind neîntemeiate.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 14 aprilie 2023, ASP a declarat apel împotriva hotărârii primei instanțe,
solicitând admiterea cererii de apel, casarea hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul
Rîșcani din 06 aprilie 2023, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care acțiunea să
fie respinsă ca neîntemeiată.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 12 decembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, s-a admis
apelul declarat de ASP, s-a casat hotărârea din 6 aprilie 2023 a Judecătoriei
Chișinău, sediul Rîșcani și s-a emis o decizie nouă potrivit căreia acțiunea în
contencios administrativ depusă de CA ”Dorel Rusu” a fost respinsă.
În motivarea soluției, instanța de apel raportând cadrul legal la
circumstanțele faptice ale cauzei, a reținut ca fiind stabilit cu certitudine faptul că,
prin cererea depusă de CA ”Dorel Rusu” nr. 01/230 din 21.09.2022 adresată ASP
primul a solicitat eliberarea în termen de 15 zile, a copiei scrisorii nr. 01/3990 din
10.06.2022 (răspunsul la cererea nr. 01/1-08-162 din 25.03.2022).
2
Instanța de apel a evidențiat prevederile art. 12 alin. (2) lit.a) al Legii nr. 982-
XIV din 11.05.2000, cererea scrisă va conține: detalii suficiente și concludente
pentru identificarea informației solicitate (a unei părți sau unor părți ale acesteia).
Totodată, instanța de apel a stabilit din conținutul cererii reclamantului că,
acesta a solicitat eliberarea copiei scrisorii nr. 01/3990 din 10.06.2022, însă nu a
detaliat în nici un mod informația ce se deține în conținutul scrisorii vizate. Nici în
hotărîrea primei instanțe nu se menționează ce fel de informație se deține în
conținutul scrisorii nr. 01/3990 din 10.06.2022.
Instanța de apel a reținut că, în cadrul ședinței reprezentantul părții intimate
a subliniat că nu cunoaște ce informație conține scrisoarea nr. 01/3990 din
10.06.2022, accentuând doar asupra dreptului Cabinetului Avocatului ”Dorel
Rusu” de a obține informația solicitată în sensul prevederilor Legii nr. 982-XIV din
11.05.2000. Iar, reprezentantul părții apelante ASP, atît în apelul depus, cît și în
cadrul ședinței instanței de apel a precizat că, scrisoarea nr. 01/3990 din
10.06.2022, constituie răspunsul ASP, oferit Direcției Generale, Arhitectură,
Urbanism și Relații Funciare din cadrul Primăriei municipiului Chișinău, la
scrisoarea acesteia privind examinarea posibilității înaintării de către ASP a acțiunii
în rectificarea Registrului bunurilor imobile, referitor la un șir de terenuri, concret
identificate prin numere cadastrale (104 terenuri).
În continuare, instanța de apel reține că prin răspunsul ASP nr. 01/6963 din
04.10.2022, comunicat către CA ”Dorel Rusu”, s-a precizat că scrisoarea de
răspuns sus-menționată nr. 01/3990 din 10.06.2022, remisă în adresa Primăriei
mun. Chișinău, conține date sistematizate după anumite criterii și conține date cu
caracter personal, ce nu constituie date cu caracter public ce pot fi oferite oricărei
persoane.
Instanța de apel a subliniat că, informația referitoare la proprietatea privată
a persoanelor, ține de categoria informației cu accesibilitate limitată, din care face
parte și informația cu caracter personal, a căror divulgare este considerată drept o
imixtiune în viața privată a persoanei, protejată de legislație, care beneficiază de
garanții prin prisma art.7 și 8 din Legea privind accesul la informație, nr.982 din
11.05.2000.
Instanța de apel a constatat că, atît prima instanță în motivarea hotărîrii cît și
reclamantul în acțiunea sa nu a făcut referire la normele juridice care ar reglementa
obligația ASP de a furniza, la cererea CA ”Dorel Rusu”, informația referitoare
corespondența purtată de ASP cu alte autorități. Mai mult ca atît, după cum a
specificat ASP conținutul corespondenței solicitate cuprinde date sistematizate
după anumite criterii ce țin de domeniul de activitate al autorității publice și conțin
date cu caracter personal, care nu au caracter public și nu pot fi oferite oricărei
persoane, inclusiv avocatului, conform prevederilor legislației în vigoare.
3
De asemenea, instanța de apel a relevat că CA ”Dorel Rusu” nu a probat
prezența unuia din temeiurile prevăzute de art. 5, 6 al Legii nr. 133 din 08.07.2011,
care eventual justifică punerea la dispoziție a informației cu accesibilitate limitată,
în absența consimțământului subiectului datelor cu caracter personal, modul și
scopul utilizării ulterioare a acestor date cu caracter personal.
În final, instanța de apel a conchis că CA ,,Dorel Rusu” nu poate pretinde
încălcarea dreptului la furnizarea informației solicitate. Iar, ASP întemeiat a
comunicat acestuia că scrisoarea de răspuns nr. 01/3990 din 10.06.2022, remisă în
adresa Primăriei mun. Chișinău, conține date sistematizate după anumite criterii și
conține date cu caracter personal, ce nu constituie date cu caracter public ce pot fi
oferite oricărei persoane.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 19 martie 2024, CA ,,Dorel Rusu” a declarat recurs împotriva deciziei din
12 decembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului,
casarea deciziei, cu emiterea unei decizii noi prin care cererea de chemare în
judecată să fie admisă.
ARGUMENTELE RECURSULUI
În motivarea recursului, au fost invocate argumente similare celor formulate
în cererea de chemare în judecată. Suplimentar, a relevat că obiecțiile ASP asupra
hotărîrii primei instanțe precum că informația solicitată este o corespondență între
două autorități, nu constituie temei pentru respingerea cererii reclamantului.
A notat că, chiar dacă informația conține date cu caracter personal nu
reprezintă un impediment sau motiv de a refuza eliberarea informației solicitate,
dat fiind faptul că CA „Dorel Rusu” a acționat sub prisma legislației privind
protecția datelor cu caracter personal.
În altă ordine de idei, a menționat că solicitantul informației CA „Dorel
Rusu” a specificat care informație să îi fie eliberată, concretizând actul ce urmează
a fi eliberat, anume copia scrisorii nr. 01/3990 din 10.06.2022 (răspunsul la cererea
nr. 01/1-08-162 din 25.03.2022), incluziv anexele. Iar, art. 10 alin. (3) din Legii nr.
982/11.05.2000, privind accesul la informație, prevede că, orice persoană care
solicită acces la informații în conformitate cu prezenta lege este absolvită de
obligația dea-și justifica interesul pentru informațiile solicitate.
În opinia recurentului, prima instanță just a admis acțiunea, a determinat
corect raportul juridic dedus judecății, circumstanțele importante pentru
soluționarea pricinii au fost stabilite și elucidate pe deplin, probele prezentate au
fost apreciate complet, obiectiv și sub toate aspectele, iar hotărârea este legală și
întemeiată, adoptată cu respectarea drepturilor și intereselor legale a participanților
4
la proces. Iar, Curtea de Apel a ajuns la o concluzie greșită, a ignorat atât cele
indicate de recurent cât și cele menționate în hotărârea primei instanțe.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 244 alin. (1) Cod administrativ prevede următoarele:
„(1) Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot
fi contestate cu recurs.”
Art. 245 Cod administrativ relevă că:
„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la pronunțarea
hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”
Art. 2451 alin. (1) Cod administrativ prevede că:
„(1) Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată
este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea
recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; c)
hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; d)
hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit
nerezonabilă a probelor; e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv; f) instanța nu
a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței
jurisdicționale.
Art. 246 alin. (1) și (2) Cod administrativ stabilește că:
„(1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.
Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă.
Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele
și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție
și se comunică părților.
(2) Recursul se declară inadmisibil în special când: h) recursul este vădit neîntemeiat.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Referitor la termenul de depunere a recursului, Completul de judecată al
Curții Supreme de Justiție atestă că decizia motivată a instanței de apel a fost
notificată recurentului la data de 09 februarie 2024, prin intermediul poștei
electronice, fapt ce se confirmă prin extrasul din poșta electronică anexat la dosar
(f.d.99).
Cererea de recurs a fost depusă la 19 martie 2024. Astfel, că recursul este
depus cu respectarea prevederilor art. 245 din Codul administrativ.
Din analiza prevederilor legale reținute supra, rezultă că admisibilitatea sau
inadmisibilitatea recursului urmează să însușească, în condițiile Codului
administrativ, exercitarea efectivă a unui control de legalitate veritabil, bazat pe
temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele pre citate oferă un drept exclusiv
al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare
suficient de serioasă.
5
În această ordine de idei, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului,
dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și
esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile
instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă
instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.
Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul de
admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și
întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea cererii
de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le
întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.
Instanța de recurs atestă că motivele de casare, invocate în recurs, nu relevă
temeiuri justificate care să convingă că există o aparență privind interpretarea
contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural sau
că aceasta s-ar baza în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a
probelor, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că recursul
depus, conține obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în cererea de
chemare în judecată, care au fost analizate de către Curtea de Apel Chișinău, fiind
apreciate în mod corespunzător. În consecință, nu există aparența unei încălcări a
dreptului recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea
cauzei în prima instanță, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că
dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul
arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia
hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul
administrativ.
Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind
necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se
bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar
exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea
tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat
o hotărâre neîntemeiată.
Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică
determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Chișinău și o minimă argumentare
a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste
critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări
și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Chișinău, nu
echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unui asemenea pretins
argument, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui
autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție subliniază că
admisibilitatea recursului trebuie analizată în contextul rolului și funcției legale
atribuite instanței judecătorești supreme, care constau, în principal, în asigurarea
aplicării și interpretării unitare a legii în soluționarea cauzelor de contencios
6
administrativ. În acest sens, orice cerere de recurs trebuie să fie motivată în
concordanță cu aceste principii fundamentale, pentru a trece filtrul de admisibilitate
și a avea succes.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de
acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise (a se vedea
hotărârile CtEDO Golder c. Regatul Unit, 1975, §38; Stanev c. Bulgariei [MC],
2012, §230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs,
întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se
bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (a se vedea hotărârea
CtEDO Luordo c. Italiei, 2003, §85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs
pot fi mai stricte decât pentru un apel (a se vedea hotărârea CtEDO Levages
Prestations Services c. Franței, 1996, §45).
Curtea de la Strasbourg a mai reiterat că modul de aplicare a art. 6 din CEDO
procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de specificul acestor
proceduri, urmând a se ține cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept
național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (a se vedea
hotărârea CtEDO Botten c. Norvegiei, 1996, §39). La fel, conform jurisprudenței
CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care
implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele
articolului 6 § 1 (a se vedea hotărârea CtEDO Helmers c. Suediei, 1991, §31, 36).
Din aceste motive, în conformitate cu art. 230 și art. 246 alin.(2) lit. h) din
Codul administrativ,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară inadmisibil recursul depus de CA ,,Dorel Rusu”.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte, judecător Stela Procopciuc
Judecători Diana Stănilă
Ion Malanciuc
7