3ra-291/24 — Recunoașterea încălcării dreptului de acces la informație

La 4 noiembrie 2022, CA ,,Dorel Rusu” a depus cerere de chemare în judecată împotriva ASP cu privire la recunoașterea încălcării dreptului de acces la informație, obligarea oferirii răspunsului complet conform solicitărilor formulate în cererile din 21.09.2022 și 11.10.2022, precum și eliberarea copiei scrisorii nr. 01/3990 din 10.06.2022, inclusiv anexele aferente.

În motivarea acțiunii, a indicat că în fapt la data de 21.09.2022, avocatul Dorel Rusu, conform Legii cu privire la accesul la informație nr. 982-XIV din 11.05.2000, s-a adresat cu o cerere către ASP, prin care a solicitat eliberarea, în termen de 15 zile, a copiei scrisorii nr. 01/3990 din 10.06.2022 (răspunsul la cererea nr. 01/1-08-162 din 25.03.2022), cu anexe. În acest sens, făcându-se mențiunea că „plata pentru copii o garantez”.

A reținut că, la 07.10.2022 a fost recepționat răspunsul ASP nr. 01/6963 din 04.10.2022, prin care a fost informat că „scrisoarea nr. 01/3990 din 10.06.2022, remisă în adresa Primăriei mun. Chișinău, conține date sistematizate după anumite criterii și conține date cu caracter personal, ce nu constituie date cu caracter public ce pot fi oferite oricărei persoane.” Suplimentar a fost menționat că „organul cadastral la cererea oricărei persoane furnizează informația cadastrală în condițiile art. 6 al Legii cadastrului bunurilor imobile nr. 1543/1998. Corespondența între două instituții/autorități nu constituie informație cadastrală care se furnizează potrivit normei menționate, nu este publică și respectiv, nu poate fi furnizată de ASP.

A relatat că, în cazul în care scrisoarea solicitată nr. 01/3990 din 10.06.2022, conține date cu caracter personal, atunci, autoritatea publică, la caz ASP îi revine sarcina să depersonalizeze informația și să fie eliberată solicitantului. Așadar, prin cererea prealabilă, CA „Dorel Rusu” a solicitat repetat eliberarea, în termen de 15 zile, a copiei scrisorii nr. 01/3990 din 10.06.2022 (răspunsul la cererea nr. 01/1-08- 162 din 25.03.2022). A menționat că cererea respectivă a fost semnată electronic și expediată la data de 11.10.2022.

A enunțat că, drept răspuns la cererea prealabilă, la data de 31.10.2022 a parvenit scrisoarea nr. 01/R- 958/22, datată din 26.10.2022 din partea ASP. În scrisoarea menționată, CA „Dorel Rusu” a fost informat că Agenția Servicii 1 Publice și-a expus poziția referitoare la subiectul abordat, prin răspunsul nr. 01/6963 din 04.10.2022, astfel cererea în cauza are același obiect, aceasta nu se examinează și se conexează la dosarul inițial, conform art. 80 alin. (3) Cod administrativ.

A invocat că, simplu fapt că informația conține date cu caracter personal nu reprezintă un impediment sau motiv de a refuza eliberarea informației solicitate. Consideră refuzul eliberării informației, anume a copiei scrisorii nr. 01/3990 din 10.06.2022 (răspunsul la cererea nr. 01/1-08-162 din 25.03.2022) ca fiind o încălcare a dreptului de acces la informație.

În final, reiterând prevederile art.4-6, 8 alin. (2), 10, 11 , 21-24 din Legea cu privire la accesul la informație nr. 982-XIV din 11.05.2000 și art. 3, 31 din Legea privind protecția datelor cu caracter personal nr. 133 din 08.07.2011, solicită recunoașterea încălcării dreptului de acces la informație și obligarea oferirii răspunsului complet conform solicitărilor formulate.

În motivarea soluției, instanța de apel raportând cadrul legal la circumstanțele faptice ale cauzei, a reținut ca fiind stabilit cu certitudine faptul că, prin cererea depusă de CA ”Dorel Rusu” nr. 01/230 din 21.09.2022 adresată ASP primul a solicitat eliberarea în termen de 15 zile, a copiei scrisorii nr. 01/3990 din 10.06.2022 (răspunsul la cererea nr. 01/1-08-162 din 25.03.2022). 2

Instanța de apel a evidențiat prevederile art. 12 alin. (2) lit.a) al Legii nr. 982- XIV din 11.05.2000, cererea scrisă va conține: detalii suficiente și concludente pentru identificarea informației solicitate (a unei părți sau unor părți ale acesteia).

Totodată, instanța de apel a stabilit din conținutul cererii reclamantului că, acesta a solicitat eliberarea copiei scrisorii nr. 01/3990 din 10.06.2022, însă nu a detaliat în nici un mod informația ce se deține în conținutul scrisorii vizate. Nici în hotărîrea primei instanțe nu se menționează ce fel de informație se deține în conținutul scrisorii nr. 01/3990 din 10.06.2022.

Instanța de apel a reținut că, în cadrul ședinței reprezentantul părții intimate a subliniat că nu cunoaște ce informație conține scrisoarea nr. 01/3990 din 10.06.2022, accentuând doar asupra dreptului Cabinetului Avocatului ”Dorel Rusu” de a obține informația solicitată în sensul prevederilor Legii nr. 982-XIV din 11.05.2000. Iar, reprezentantul părții apelante ASP, atît în apelul depus, cît și în cadrul ședinței instanței de apel a precizat că, scrisoarea nr. 01/3990 din 10.06.2022, constituie răspunsul ASP, oferit Direcției Generale, Arhitectură, Urbanism și Relații Funciare din cadrul Primăriei municipiului Chișinău, la scrisoarea acesteia privind examinarea posibilității înaintării de către ASP a acțiunii în rectificarea Registrului bunurilor imobile, referitor la un șir de terenuri, concret identificate prin numere cadastrale (104 terenuri).

În continuare, instanța de apel reține că prin răspunsul ASP nr. 01/6963 din 04.10.2022, comunicat către CA ”Dorel Rusu”, s-a precizat că scrisoarea de răspuns sus-menționată nr. 01/3990 din 10.06.2022, remisă în adresa Primăriei mun. Chișinău, conține date sistematizate după anumite criterii și conține date cu caracter personal, ce nu constituie date cu caracter public ce pot fi oferite oricărei persoane.

Instanța de apel a subliniat că, informația referitoare la proprietatea privată a persoanelor, ține de categoria informației cu accesibilitate limitată, din care face parte și informația cu caracter personal, a căror divulgare este considerată drept o imixtiune în viața privată a persoanei, protejată de legislație, care beneficiază de garanții prin prisma art.7 și 8 din Legea privind accesul la informație, nr.982 din 11.05.2000.

Instanța de apel a constatat că, atît prima instanță în motivarea hotărîrii cît și reclamantul în acțiunea sa nu a făcut referire la normele juridice care ar reglementa obligația ASP de a furniza, la cererea CA ”Dorel Rusu”, informația referitoare corespondența purtată de ASP cu alte autorități. Mai mult ca atît, după cum a specificat ASP conținutul corespondenței solicitate cuprinde date sistematizate după anumite criterii ce țin de domeniul de activitate al autorității publice și conțin date cu caracter personal, care nu au caracter public și nu pot fi oferite oricărei persoane, inclusiv avocatului, conform prevederilor legislației în vigoare. 3

De asemenea, instanța de apel a relevat că CA ”Dorel Rusu” nu a probat prezența unuia din temeiurile prevăzute de art. 5, 6 al Legii nr. 133 din 08.07.2011, care eventual justifică punerea la dispoziție a informației cu accesibilitate limitată, în absența consimțământului subiectului datelor cu caracter personal, modul și scopul utilizării ulterioare a acestor date cu caracter personal.

În final, instanța de apel a conchis că CA ,,Dorel Rusu” nu poate pretinde încălcarea dreptului la furnizarea informației solicitate. Iar, ASP întemeiat a comunicat acestuia că scrisoarea de răspuns nr. 01/3990 din 10.06.2022, remisă în adresa Primăriei mun. Chișinău, conține date sistematizate după anumite criterii și conține date cu caracter personal, ce nu constituie date cu caracter public ce pot fi oferite oricărei persoane.

A notat că, chiar dacă informația conține date cu caracter personal nu reprezintă un impediment sau motiv de a refuza eliberarea informației solicitate, dat fiind faptul că CA „Dorel Rusu” a acționat sub prisma legislației privind protecția datelor cu caracter personal.

În altă ordine de idei, a menționat că solicitantul informației CA „Dorel Rusu” a specificat care informație să îi fie eliberată, concretizând actul ce urmează a fi eliberat, anume copia scrisorii nr. 01/3990 din 10.06.2022 (răspunsul la cererea nr. 01/1-08-162 din 25.03.2022), incluziv anexele. Iar, art. 10 alin. (3) din Legii nr. 982/11.05.2000, privind accesul la informație, prevede că, orice persoană care solicită acces la informații în conformitate cu prezenta lege este absolvită de obligația dea-și justifica interesul pentru informațiile solicitate.

În opinia recurentului, prima instanță just a admis acțiunea, a determinat corect raportul juridic dedus judecății, circumstanțele importante pentru soluționarea pricinii au fost stabilite și elucidate pe deplin, probele prezentate au fost apreciate complet, obiectiv și sub toate aspectele, iar hotărârea este legală și întemeiată, adoptată cu respectarea drepturilor și intereselor legale a participanților 4 la proces. Iar, Curtea de Apel a ajuns la o concluzie greșită, a ignorat atât cele indicate de recurent cât și cele menționate în hotărârea primei instanțe.

Art. 245 Cod administrativ relevă că: „Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”

Art. 2451 alin. (1) Cod administrativ prevede că: „(1) Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv; f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Art. 246 alin. (1) și (2) Cod administrativ stabilește că: „(1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se comunică părților. (2) Recursul se declară inadmisibil în special când: h) recursul este vădit neîntemeiat.”

Cererea de recurs a fost depusă la 19 martie 2024. Astfel, că recursul este depus cu respectarea prevederilor art. 245 din Codul administrativ.

Din analiza prevederilor legale reținute supra, rezultă că admisibilitatea sau inadmisibilitatea recursului urmează să însușească, în condițiile Codului administrativ, exercitarea efectivă a unui control de legalitate veritabil, bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele pre citate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă. 5

În această ordine de idei, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

Instanța de recurs atestă că motivele de casare, invocate în recurs, nu relevă temeiuri justificate care să convingă că există o aparență privind interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural sau că aceasta s-ar baza în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că recursul depus, conține obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în cererea de chemare în judecată, care au fost analizate de către Curtea de Apel Chișinău, fiind apreciate în mod corespunzător. În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima instanță, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ.

Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.

Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Chișinău și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Chișinău, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unui asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție subliniază că admisibilitatea recursului trebuie analizată în contextul rolului și funcției legale atribuite instanței judecătorești supreme, care constau, în principal, în asigurarea aplicării și interpretării unitare a legii în soluționarea cauzelor de contencios 6 administrativ. În acest sens, orice cerere de recurs trebuie să fie motivată în concordanță cu aceste principii fundamentale, pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise (a se vedea hotărârile CtEDO Golder c. Regatul Unit, 1975, §38; Stanev c. Bulgariei [MC], 2012, §230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (a se vedea hotărârea CtEDO Luordo c. Italiei, 2003, §85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (a se vedea hotărârea CtEDO Levages Prestations Services c. Franței, 1996, §45).

Curtea de la Strasbourg a mai reiterat că modul de aplicare a art. 6 din CEDO procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de specificul acestor proceduri, urmând a se ține cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (a se vedea hotărârea CtEDO Botten c. Norvegiei, 1996, §39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea hotărârea CtEDO Helmers c. Suediei, 1991, §31, 36).

Din aceste motive, în conformitate cu art. 230 și art. 246 alin.(2) lit. h) din Codul administrativ, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul depus de CA ,,Dorel Rusu”. Încheierea este irevocabilă. Președinte, judecător Stela Procopciuc Judecători Diana Stănilă Ion Malanciuc 7