3ra-1207/22 — accesul la informatie

3ra-1207/22 — accesul la informatie (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

D E C I Z I E

cu privire la admiterea recursului depus de Comisia Electorală Centrală a

Republicii Moldova,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Partidul Politic „Voința Poporului” împotriva Comisiei

Electorale Centrale cu privire la accesul la informație,

împotriva deciziei din 05 iulie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost admis apelul depus de Partidul Politic „Voința Poporului”, casată hotărârea

din 01 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani și emisă o decizie

nouă de admitere parțială a acțiunii depuse de Partidul Politic „Voința Poporului”

(Dosarul nr.3ra-1207/22

NR.PIGD 2-21054821-01-3ra-21112022)

Aprecierea probelor. Legalitatea și temeinicia hotărârii judecătorești. Listele

electorale. Prelucrarea datelor cu caracter personal. Caracteristica datelor cu caracter

personal. Accesul la informația cu caracter personal. Informațiile oficiale cu

accesibilitate limitată. Subiecții accesului la informațiile oficiale. Exercitarea

drepturilor de acces la informație poate fi supusă unor restricții pentru motive

specifice, ce corespund principiilor dreptului internațional, inclusiv pentru apărarea

securității naționale sau vieții private a persoanei.

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud.: V. Ciumac)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud.: Gh. Mîra, A. Bostan, G. Dașchevici)

04 decembrie 2024

Textul corespunde originalului

Examinând, în lipsa părților, recursul depus de Comisia Electorală Centrală

a Republicii Moldova, Curtea Supremă de Justiție în completul de judecată

compus din:

Stela Procopciuc, Președinte

Ion Malanciuc

Diana Stănilă, Judecători

constată următoarele:

ÎN FAPT

de chemare în judecată, în procedura contenciosului administrativ, împotriva

Comisiei Electorale Centrale cu privire la accesul la informație.

PP „Voința Poporului”, reprezentat de președintele partidului, Ștefan Urîtu, în

temeiul art.67 alin.(4) din Codul electoral, s-a adresat Comisiei Electorale

Centrale cu cerere, solicitând să i se asigure accesul la listele electorale utilizate

de către CECE Taraclia nr.33 și CECE UTA Găgăuzia nr.36, în turul I și II al

alegerilor prezidențiale din Republica Moldova din anul 2020; să-i fie comunicată

informația privind tirajul buletinelor de vot tipărite pentru toate localitățile

(secțiile de votare) din CECE Taraclia nr.33 și CECE UTA Găgăuzia nr.36,

pentru turul I și II al alegerilor prezidențiale din Republica Moldova din anul

2020.

comunicat CEC despre faptul că cunoaște că are obligația de a respecta

confidențialitatea datelor cu caracter personal și că este conștient de răspunderea

pe care o va suporta în caz de încălcare a dreptului de protecție a datelor cu

caracter personal.

incinta CEC, cu respectarea Legii privind protecția datelor cu caracter personal, a

Legii privind accesul la informație și a prevederilor art.34 din Constituție.

bazându-se pe dispozițiile art.34 din Constituție, art.62 din Codul electoral, pct.14

lit.e), pct.18, 24 și 25 din Regulamentul privind organizarea și funcționarea

arhivei Comisiei Electorale Centrale, art.5-13 din Legea nr.982 din 11 mai 2000

privind accesul la informație și Legea nr.133 din 08 iunie 2011 privind protecția

datelor cu caracter personal.

1

la listele electorale solicitate și a omis termenul prevăzut la art.16 din Legea

nr.982/2000, în care era obligată să-i furnizeze informația solicitată.

CEC înregistrată cu nr.CEC-8/3736, prin care nu i s-a oferit informația solicitată,

dar i s-a comunicat că CEC s-a adresat Centrului Național pentru Protecția Datelor

cu Caracter Personal pentru a solicita opinia referitor la posibilitatea oferirii

accesului la listele electorale. De aceea, consideră că pârâtul nu a respectat

termenul de 15 zile stabilit de Legea nr.982/2000.

împiedica să ofere accesul la informațiile solicitate și nici nu i-a comunicat care a

fost temeiul legal în baza căruia s-a adresat Centrului Național pentru Protecția

Datelor cu Caracter Personal, cu atât mai mult, că anterior Comisia Electorală

Centrală deja a consultat opinia Centrului Național pentru Protecția Datelor cu

Caracter Personal.

buletinelor de vot solicitate.

tipărite, pârâtul i-a oferit o altă informație și anume, i-a eliberat copiile hotărârilor

Consiliilor Electorale al Circumscripțiilor Electorale, corespunzător, CECE

Taraclia nr.33 și CECE UTA Găgăuzia nr.36 cu privire la stabilirea tirajului

buletinelor de vot și numai pentru turul I al alegerilor prezidențiale, nu și pentru

turul II.

tirajul buletinelor de vot, care de facto au fost tipărit (adică Actul de recepție-

finală semnat de reprezentantul Comisiei Electorale Centrale și cel al tipografiei

executoare) sau Actul de predare-recepționare a buletinelor de vot semnat de

reprezentantul Comisiei Electorale Centrale și secretarul/Președintele CECE

Taraclia nr.33 și CECE UTA Găgăuzia nr.36, or, hotărârea de stabilire a tirajului,

reprezintă o prognoză referitor la buletinele de vot, pe când ceea ce se tipărește,

poate să fie diferit.

buletinelor de vot tipărite și transmise către CECE Taraclia nr.33 și CECE UTA

Găgăuzia nr.36 sunt informații statistice, iar solicitarea opiniei Centrului Național

pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal nu are nici o relevanță.

martie 2021 reprezintă o violare a dreptului său de a primi informația solicitată

exact și în termenul prevăzut de lege, adică nu mai târziu de 15 zile.

2

caracter personal (în cazul dat informația privind numărul buletinelor de vot

tipărite și distribuite real către CECE și BESV), CEC trebuie să o plaseze pe

pagina sa web, din momentul producerii acestora, pentru a asigura accesul

operativ și a oferi posibilitatea celor interesați să le contrapună cu cele publicate

în procesele-verbale de totalizare și, în așa fel să efectueze controlul public.

tentativă a CEC de a-i restricționa accesul la informațiile de interes public.

electorale de bază și a celor suplimentare, precum și a celor pentru votarea la locul

aflării la alegerile prezidențiale din anul 2020, este unul nemotivat, ilegal și

abuziv, or, accesul la informațiile oficiale constituie un drept fundamental al

persoanei de a fi informată, o modalitate de control asupra activității

autorităților/instituțiilor publice, gestionării banilor și treburilor publice, de

stimulare a formării opiniilor și participării active a populației la procesul de luare

a deciziilor în spirit democratic. Acest drept este garantat de Constituție, de Legea

privind accesul la informație și Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

solicitate, iar procedura și opinia Centrului Național pentru Protecția Datelor cu

Caracter Personal nu trebuie solicitată de fiecare dată când cineva solicită accesul

la listele electorale, deoarece dreptul de acces există, Legea privind protecția

datelor cu caracter personal este intrată în vigoare de mai mult timp și pârâtul avea

suficient timp să o studieze.

care sunt informații oficiale, este pe deplin justificat, iar comportamentul,

interpretările și acțiunile Comisiei Electorale Centrale contravin art.34 din

Constituție și reprezintă acțiuni ce au condus la violarea dreptului de acces la

informația oficială publică.

prin acțiunile sale Comisia Electorală Centrală a violat dreptul de acces la

informații de interes public, obligarea Comisiei Electorale Centrale să-i asigure

accesul la listele electorale utilizate de către CECE Taraclia nr.33 și CECE UTA

Găgăuzia nr.36, în turul I și II al alegerilor prezidențiale din Republica Moldova

din anul 2020.

verbale în formă scrisă, în care și-a concretizat pretențiile din acțiune, solicitând

obligarea CEC să-i asigure accesul la listele electorale utilizate de către CECE

Taraclia nr.33 și CECE UTA Găgăuzia nr.36, în turul I și II al alegerilor

prezidențiale din Republica Moldova din anul 2020 și să-i comunice informația

3

privind tirajul buletinelor de vot tipărite pentru toate localitățile (secțiile de votare)

din CECE Taraclia nr.33 și CECE UTA Găgăuzia nr.36, în turul I și II al alegerilor

prezidențiale din Republica Moldova din anul 2020 (f.d.52, vol.I).

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

Râșcani a fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea depusă de PP „Voința Poporului”

(f.d.60, 69-73).

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

Codul administrativ, PP „Voința Poporului” a depus apel nemotivat împotriva

hotărârii primei instanțe, iar la 24 martie 2022 a prezentat motivarea apelului,

solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii din 01 octombrie 2021 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, cu emiterea unei decizii noi de admitere

integrală a acțiunii în sensul formulat (f.d.68, 81-83).

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

apelul depus de PP „Voința Poporului”, casată hotărârea din 01 octombrie 2021

a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani și emisă o decizie nouă prin care acțiunea

depusă de PP „Voința Poporului” a fost parțial admisă. S-a constatat neacordarea

de către Comisia Electorală Centrală a accesului la informații de interes public

solicitată de PP „Voința Poporului”. S-a obligat Comisia Electorală Centrală să

asigure PP „Voința Poporului” accesul la listele electorale utilizate de către

CECE Taraclia nr.33 și CECE UTA Găgăuzia nr.36, în turul I și II al alegerilor

prezidențiale din Republica Moldova din anul 2020, cu asigurarea protecției

datelor cu caracter personal. În rest, acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată

(f.d.96, 97-110).

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

Electorală Centrală a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, iar la

17 noiembrie 2022 a prezentat motivarea recursului, solicitând admiterea

acestuia, casarea deciziei din 05 iulie 2022 a Curții de Apel Chișinău, cu

4

emiterea unei decizii noi de respingere a acțiunii PP „Voința Poporului” ca

neîntemeiată (f.d.116, 124-127, vol.I).

SOLICITĂRILE RECURENTULUI

deciziei instanța de apel a dat o apreciere eronată prevederilor legale cu privire

la protecția datelor cu caracter personal în raport cu dispozițiile Codului electoral

și cu reglementările internaționale în materie electorală, în special cele ale

Codului bunelor practici în materie electorală, adoptat de Comisia de la Veneția

în cadrul celei de-a 52 Sesiuni plenare (Veneția, 18-19 octombrie 2002), fapt

pentru care, în temeiul art.432 alin.(2) lit.a) - c) din Codul de procedură civilă și

art.248 alin.(1) lit.b) din Codul administrativ, a solicitat casarea integrală a

deciziei instanței de apel, cu emiterea unei decizii noi de respingere a acțiunii

depuse de PP „Voința Poporului”.

în alegeri este, pe de o parte, condiționată de respectarea legislației cu privire la

protecția datelor cu caracter personal (după cum a și stabilit instanța de apel), iar

pe de altă parte, este dictată de obligația pozitivă a instituțiilor statului de a păstra

și de a garanta efectiv secretul votului, nefiind posibilă divulgarea acestuia,

inclusiv sub aspectul participării la votare.

administrarea, difuzarea și actualizarea listelor electorale, aprobat prin hotărârea

nr.2674 din 25 septembrie 2014 a Comisiei Electorale Centrale, recurenta a

menționat că lista electorală cuprinde următoarele rubrici: numărul de ordine;

numele și prenumele alegătorului; anul nașterii; domiciliul/reședința și termenul

de valabilitate; IDNP; seria și numărul actului de identitate; semnătura

membrului biroului care a eliberat buletinul de vot; notă; semnătura alegătorului

care a primit buletinul de vot.

date cu caracter personal prin care alegătorul poate fi identificat sau reflectă

faptul participării, sau neparticipării lui la votare.

alegătorilor care s-au prezentat la urnele de vot pot fi unice, în cazul în care

aceste persoane ar putea fi identificabile.

scrutinului, pentru terți, în limitele cadrului legal conex, poate fi oferit numai cu

privire la numărul total al alegătorilor, ultimul fiind indicat în procesul-verbal

5

de totalizare a alegerilor, care este un act public al cărui conținut, după cum

rezultă din materialele cauzei, este cunoscut intimatului.

normelor privind protecția datelor cu caracter personal, stabilită prin hotărâre

judecătorească, în lumina realizării legale a acesteia, este lipsită de sensul pe

care îl pretinde intimatul, deoarece acordarea accesului, în mod evident, va avea

impact asupra securității datelor cu caracter personal și secretului participării la

votare.

nr.33 a utilizat listele electorale tipărite pe 1093 de foi, iar CECE UTA Găgăuzia

nr.36 pe 4144 de foi.

impunător, nefiind clar în ce măsură ar putea fi executată hotărârea

judecătorească fără a fi divulgate datele cu caracter personal, pe care le conțin

rubricile acestora, protejate prin lege, inclusiv faptul participării la votare.

fi supusă executării în modul în care ultimul va deține un profit informațional,

întrucât prelucrarea listelor electorale depersonalizate utilizate în alegeri pentru

o cercetare statistică sau științifică nu își poate atinge scopul, fapt care, implicit

duce la inadmisibilitatea unei astfel de solicitări.

electorale au acces numai persoanele autorizate în acest sens conform Codului

electoral. Obiecțiile față de conținutul acestora se examinează în conformitate

cu procedura stabilită de Codul electoral pentru contestații, fiind aplicabile

termenele restrânse, precum și cerințele speciale față de subiecții abilitați cu

dreptul de a depune contestații. Or, potrivit art.71 alin.(1) din Codul electoral

nr.1381 din 21.11.1997, alegătorii și concurenții electorali pot contesta

acțiunile/inacțiunile și hotărârile consiliilor și birourilor electorale și

acțiunile/inacțiunile concurenților electorali.

„Voința Poporului” nu a deținut statut de concurent electoral, respectiv, nici nu

era abilitat cu dreptul de a înainta obiecții față de listele electorale, precum și de

a avea acces la ele.

funcționarea arhivei Comisiei Electorale Centrale, aprobat prin Hotărârea

Comisiei Electorale Centrale nr.1917 din 21 octombrie 2008, cu modificările

ulterioare, recurenta a reținut că, listele electorale utilizate în cadrul alegerilor și

referendumurilor, se depozitează în fondul arhivei CEC.

6

activitatea CEC în baza Indicatorului documentelor-tip și cu termenele lor de

păstrare pentru organele administrației publice pentru instituțiile, organizațiile și

întreprinderile din Republica Moldova, aprobat la 25 mai 2017 și coordonat de

Comisia de expertiză și control a Arhivei Naționale a Moldovei la 05 iunie 2017,

listele electorale de bază suplimentare și cele pentru votarea la locul aflării

utilizate în cadrul scrutinelor (indice dosar 01-23) se păstrează la CEC timp de

6 luni de la confirmarea legalității scrutinelor, după caz, până la încheierea

examinării cauzelor penale. După expirarea termenului de păstrare, listele

electorale se nimicesc.

avea acces la listele electorale utilizate în cadrul unui litigiu electoral, inclusiv

sub aspectul secretului votului, ce se manifestă prin participare la

alegeri/referendumuri. În situația în care scopul de prelucrare a datelor este atins,

operatorului îi aparține obligația imperativă de a opri stocarea acestora și

respectiv de a le nimici.

Poporului” nu deține și nici nu a deținut statut de concurent electoral la alegerile

respective, accesul nefiind posibil în afara termenului lor de păstrare, iar limitele

admisibile de acces la o singură rubrică depersonalizată, cum ar fi numărul de

ordine, pentru o cercetare statistică sau științifică, nu-și poate atinge scopul, ceea

ce duce la inadmisibilitatea unei astfel de solicitări.

Justiție a expediat în adresa Partidului Politic „Voința Poporului” copia

recursului depus de Comisia Electorală Centrală, cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii referinței (f.d.132).

Partidului Politic „Voința Poporului” a prezentat referință la recursul depus de

Comisia Electorală Centrală, solicitând declararea recursului ca inadmisibil

(f.d.142).

reiterat argumentele invocate în instanța de apel, cărora instanța ierarhic

inferioară le-a dat aprecierea cuvenită.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

Legea nr.246 din 31 iulie 2023 (în vigoare din 01 septembrie 2023), a fost

modificat cadrul normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție, inclusiv

7

Cartea a III a „Procedura contenciosului administrativ”, Capitolul V „Procedura

de recurs” din Codul administrativ, în special ce vizează prevederile cu privire la

depunerea cererii de recurs, termenul depunerii, temeiurile recursului și procedura

examinării acestuia.

din 01 septembrie 2023), prevede că recursurile depuse la Curtea Supremă de

Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza

temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.

administrativ în coroborare cu prevederile art.3 alin.(3) din Codul de procedură

civilă care stipulează că, procedura acțiunii în contenciosul administrativ se

desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică

corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art.169–171.

Or, legea procedural-civilă, care impune obligații noi anulează sau reduce

drepturile procedurale ale participanților la proces, limitează exercitarea unor

drepturi ori stabilește sancțiuni procedurale noi sau suplimentare, nu are putere

retroactivă.

redacția legii până la modificările operate prin Legea nr.246 din 31 iulie 2023, în

vigoare din 01 septembrie 2023):

„Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi

contestate cu recurs.”

legii până la modificările operate prin Legea nr.246 din 31 iulie 2023, în vigoare

din 01 septembrie 2023):

„(1) Recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea

deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel

transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.

(2) Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de

la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs,

motivarea recursului se depune la instanța de apel.”

„Recursul considerat admisibil se examinează fără înștiințarea și audierea

participanților la proces, cu excepția recursului în care se invocă întemeiat art.2451 alin.(1)

lit.b) și d). Completul poate decide și în alte cazuri invitarea participanților în ședință pentru

a se pronunța cu privire la recursul considerat admisibil.”

„(1) În urma examinării recursului, Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre

următoarele decizii: b) admite recursul, casează integral sau parțial hotărârea și/sau decizia

și adoptă o nouă decizie.

8

(3) Decizia instanței de recurs este irevocabilă din momentul emiterii. Decizia se

consideră emisă din momentul publicării pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție.”

„(3) Curtea Supremă de Justiție examinează acțiunile în contencios administrativ și

cererile de recurs în complete din 3 judecători.

(31) În scopul uniformizării practicii judecătorești, completul din 3 judecători poate

decide, prin vot unanim, ca recursul considerat admisibil să fie examinat de un complet din 5

judecători, iar completul din 5 judecători poate decide, prin vot unanim, ca recursul considerat

admisibil să fie examinat de un complet din 9 judecători.”

martie 2023 cu privire la Curtea Supremă de Justiție:

„(51) Până la începerea activității Curții Supreme de Justiție în noua componență,

președintele Curții formează completele de judecată. Curtea Supremă de Justiție va examina

în complete de 3 judecători cererile de recurs, cererile de recurs în anulare și cererile de

revizuire, care au fost inițial repartizate spre examinare completelor din 5 judecători. Acestea

vor fi examinate de completul de judecători din care face parte judecătorul raportor.”

„În procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se

examinează din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a

dreptului material.”

art.231 alin.(2) din Codul administrativ care reglementează că: „Pentru procedura

de recurs se aplică corespunzător prevederile cap.III din cartea a treia, dacă din prevederile

prezentului capitol nu rezultă altceva. Pentru procedura în apel se aplică corespunzător

prevederile cap. II din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă

altceva.”

este obligată să cerceteze starea de fapt din oficiu în baza tuturor probelor legal admisibile,

nefiind legată nici de declarațiile făcute, nici de cererile de solicitare a probelor înaintate de

participanți.”

„Autoritățile publice și instanțele de judecată competente cercetează starea de fapt din

oficiu. Acestea stabilesc felul și volumul cercetărilor și nu sunt legate nici de expunerile

participanților, nici de cererile lor de reclamare a probelor.”

„Drept vătămat este orice drept sau libertate stabilit/stabilită de lege căruia/căreia i se

aduce atingere prin activitate administrativă.”

„Activitatea administrativă reprezintă totalitatea actelor administrative individuale și

normative, a contractelor administrative, a actelor reale, precum și a operațiunilor

administrative realizate de autoritățile publice în regim de putere publică, prin care se

organizează aplicarea legii și se aplică nemijlocit legea.”

9

„Dacă printr-o activitate administrativă se încalcă un drept legitim sau o libertate

stabilită prin lege, acest drept poate fi revendicat printr-o acțiune în contencios administrativ,

cu privire la care decid instanțele de judecată competente pentru examinarea procedurii de

contencios administrativ, conform prezentului cod.”

„(1) Autoritățile publice și instanțele de judecată competente trebuie să acționeze în

conformitate cu legea și alte acte normative.

(2) Exercitarea atribuțiilor legale nu poate fi contrară scopului pentru care acestea au

fost reglementate.

(3) Autoritățile publice și instanțele de judecată competente nu pot dispune limitarea

exercitării drepturilor și a libertăților persoanelor decât în cazurile și în condițiile expres

stabilite de lege.”

„(1) Orice măsură întreprinsă de autoritățile publice prin care se afectează drepturile

sau libertățile prevăzute de lege trebuie să corespundă principiului proporționalității.

(2) O măsură întreprinsă de autoritățile publice este proporțională dacă: a) este potrivită

pentru atingerea scopului urmărit în temeiul împuternicirii atribuite prin lege; b) este necesară

pentru atingerea scopului; c) este rezonabilă.

(3) Măsura întreprinsă de autoritățile publice este una rezonabilă dacă ingerința produsă

prin ea nu este disproporțională în raport cu scopul urmărit.”

„Actele administrative individuale și operațiunile administrative scrise trebuie să fie

motivate.”

„(1) Motivarea este operațiunea administrativă prin care se expun considerentele care

justifică emiterea unui act administrativ individual. În motivare se indică temeiurile esențiale

de drept și de fapt pe care le-a luat în considerare autoritatea publică pentru decizia sa. Din

motivarea deciziilor discreționare trebuie să poată fi recunoscute și punctele de vedere din

care autoritatea publică a reieșit la exercitarea dreptului discreționar. Motivarea trebuie să se

refere și la argumentele expuse în cadrul audierii.

(2) Motivarea completă a unui act administrativ individual cuprinde: a) motivarea în

drept – temeiul legal pentru emiterea actului administrativ, inclusiv formele procedurale

obligatorii pe care se bazează actul; b) motivarea în fapt – oportunitatea emiterii actului

administrativ, inclusiv modul de exercitare a dreptului discreționar, dacă este cazul; c) în cazul

actelor administrative defavorabile – o descriere succintă a procedurii administrative care a

stat la baza emiterii actului: investigații, probe, audieri, opinii ale participanților contrare

conținutului final al actului etc.

(3) Motivarea completă este obligatorie, este parte integrantă a actului administrativ

individual și condiționează legalitatea acestuia.”

„(1) Conținutul unui act administrativ individual trebuie să fie suficient de cert.”

10

„(1) În exercitarea dreptului discreționar atribuit, autoritățile publice trebuie să

acționeze cu bună-credință în limitele legal stabilite și cu respectarea scopului pentru care le-

a fost atribuit dreptul.”

„Orice persoană care revendică încălcarea unui drept al său prin activitatea

administrativă a unei autorități publice poate înainta o acțiune în contencios administrativ.”

„(1) O acțiune în contencios administrativ poate fi depusă pentru: a) anularea în tot sau

în parte a unui act administrativ individual (acțiune în contestare); b) obligarea autorității

publice să emită un act administrativ individual (acțiune în obligare); c) impunerea la acțiune,

la tolerare a acțiunii sau la inacțiune (acțiune în realizare); d) constatarea existenței sau

inexistenței unui raport juridic ori nulității unui act administrativ individual sau a unui contract

administrativ (acțiune în constatare); sau e) anularea în tot sau în parte a unui act

administrativ normativ (acțiune de control normativ).

(2) Acțiunea în constatare prezumă existența unui interes îndreptățit pentru constatarea

solicitată. Acțiunea în constatare nu poate fi înaintată dacă reclamantul își poate sau și-ar

putea revendica drepturile printr-o altă acțiune prevăzută la alin.(1), cu excepția situației când

se urmărește constatarea nulității unui act administrativ individual sau normativ.”

„(1) Instanța de judecată nu este competentă să se pronunțe asupra oportunității unui

act administrativ.

(2) Verificarea exercitării de către autoritatea publică a dreptului discreționar se

limitează la faptul dacă autoritatea publică: a) și-a exercitat dreptul discreționar; b) a luat în

considerare toate faptele relevante; c) a respectat limitele legale ale dreptului discreționar; d)

și-a exercitat dreptul discreționar conform scopului acordat prin lege.”

„(1) Fiecare participant probează faptele pe care își întemeiază pretenția.”

„(1) Dreptul persoanei de a avea acces la orice informație de interes public nu poate fi

îngrădit.

(2) Autoritățile publice, potrivit competențelor ce le revin, sunt obligate să asigure

informarea corectă a cetățenilor asupra treburilor publice și asupra problemelor de interes

personal.”

accesul la informație (în redacția legii în vigoare la data adresării cu cererea de

acces la informație – 26.02.2021):

„(1) Oricine, în condițiile prezentei legi, are dreptul de a căuta, de a primi și de a face

cunoscute informațiile oficiale.

(2) Exercitarea drepturilor prevăzute în alineatul (1) al prezentului articol poate fi

supusă unor restricții pentru motive specifice, ce corespund principiilor dreptului

internațional, inclusiv pentru apărarea securității naționale sau vieții private a persoanei.”

accesul la informație:

„(1) Subiecți ai prezentei legi sunt furnizorul de informații și solicitantul informației.

11

(2) Furnizori de informații, adică posesori ai informațiilor oficiale, obligați să le

furnizeze solicitanților în condițiile prezentei legi, sunt: a) autoritățile publice centrale și locale

- autoritățile administrației de stat, prevăzute în Constituția Republicii Moldova și anume:

Parlamentul, Președintele Republicii Moldova, Guvernul, administrația publică, autoritatea

judecătorească; b) instituțiile publice centrale și locale - organizațiile fondate de către stat în

persoana autorităților publice și finanțate de la bugetul de stat, care au ca scop efectuarea

atribuțiilor de administrare, social-culturale și altor atribuții cu caracter necomercial; c)

persoanele fizice și juridice care, în baza legii sau a contractului cu autoritatea publică ori

instituția publică, sunt abilitate cu gestionarea unor servicii publice și culeg, selectează,

posedă, păstrează, dispun de informații oficiale.”

„(1) În sensul prezentei legi, informații oficiale sunt considerate toate informațiile aflate

în posesia și la dispoziția furnizorilor de informații, care au fost elaborate, selectate,

prelucrate, sistematizate și/sau adoptate de organe ori persoane oficiale sau puse la dispoziția

lor în condițiile legii de către alți subiecți de drept.”

nr.982/2000 privind accesul la informație reiese că:

„(1) Exercitarea dreptului de acces la informație poate fi supusă doar restricțiilor

reglementate prin lege organică și care corespund necesităților: a) respectării drepturilor și

reputației altei persoane.

(2) În conformitate cu alineatul (1) al prezentului articol, accesul la informațiile oficiale

nu poate fi îngrădit, cu excepția: c) informațiilor cu caracter personal, a căror divulgare este

considerată drept o imixtiune în viața privată a persoanei, protejată de legislația privind

protecția datelor cu caracter personal.

la informație:

„(1) Informația cu caracter personal face parte din categoria informației oficiale cu

accesibilitate limitată și constă din date referitoare la o persoană fizică identificată sau

identificabilă, a căror dezvăluire ar constitui o violare a vieții private, intime și familiale.

(2) Accesul la informația cu caracter personal se realizează în conformitate cu

prevederile legislației privind protecția datelor cu caracter personal.”

„(1) Persoana are dreptul de a solicita furnizorilor de informații, personal sau prin

reprezentanții săi, orice informații aflate în posesia acestora, cu excepțiile stabilite de

legislație.

(2) Dreptul persoanei de a avea acces la informații, inclusiv la informațiile cu caracter

personal, nu poate fi îngrădit decât în condițiile legii.”

„(1) Furnizorul de informații, în conformitate cu competențele care îi revin, este obligat:

2) să garanteze liberul acces la informație; 3) să respecte limitările accesului la informație,

prevăzute de legislație, în scopul protejării informației confidențiale, vieții private a persoanei

și securității naționale;

informație:

12

„(1) Informațiile oficiale vor fi puse la dispoziția solicitanților în baza unei cereri scrise

sau verbale.”

„(1) Modalitățile accesului la informațiile oficiale sunt: a) audierea informației pasibile

de o expunere verbală; b) examinarea documentului (unor părți ale acestuia) la sediul

instituției; c) eliberarea copiei de pe documentul, informația solicitate (de pe unele părți ale

acestora); d) eliberarea copiei traducerii documentului, informației (unor părți ale acestora)

într-o altă limbă decât cea a originalului, pentru o plată suplimentară; e) expedierea prin poștă

(inclusiv poșta electronică) a copiei de pe document, informație (de pe unele părți ale acestora),

copiei de pe traducerea documentului, informației într-o altă limbă, la cererea solicitantului,

pentru o plată respectivă.”

vigoare la data adresării cu cererea de acces la informație – 26.02.2021):

„(1) Listele electorale, întocmite în baza Registrului de stat al alegătorilor, sunt liste ce

cuprind toți cetățenii cu drept de vot care domiciliază ori își au reședința pe teritoriul unei

secții de votare. Alegătorul poate fi înscris numai într-o singură listă electorală și la o singură

secție de votare. Alegătorul care are și domiciliu, și reședință este înscris, în perioada

valabilității reședinței, în lista electorală de la secția de votare în a cărei rază teritorială acesta

își are reședința. Regulamentul privind întocmirea, administrarea, difuzarea și actualizarea

listelor electorale se aprobă de Comisia Electorală Centrală.

(2) În lista electorală se indică: a) localitatea și numărul secției de votare; b) numele și

prenumele, anul nașterii alegătorului; c) domiciliul/reședința alegătorului; d) numărul de

identificare de stat (IDNP); e) seria și numărul actului de identitate.”

„(1) Listele electorale se fac accesibile în localurile secțiilor de votare, precum și se

plasează pe pagina web a Comisiei Electorale Centrale cu 20 de zile înainte de ziua alegerilor,

în acestea fiind indicate numele, prenumele și anul nașterii ale fiecărui alegător. Un exemplar

al listei se păstrează la primărie. Alegătorilor li se comunică, cel târziu cu 20 de zile înainte de

ziua alegerilor, prin toate mijloacele de comunicare disponibile (mass-media, telefon, afișe,

internet), sediul secției de votare la care ei vor putea vota.

(2) Alegătorilor și reprezentanților concurenților electorali li se asigură posibilitatea de

a lua cunoștință de listele electorale și de a verifica corectitudinea întocmirii lor. Ei au dreptul

să facă contestații împotriva neincluderii lor în listă sau excluderii din ea, precum și împotriva

altor erori comise la înscrierea datelor despre sine sau despre alți alegători cel târziu în ziua

precedentă zilei alegerilor. Contestațiile se examinează de către organele electorale respective

în decurs de 24 de ore, iar deciziile acestora pot fi contestate de subiecții interesați în instanța

de judecată, după procedura stabilită, în cazul în care aceștia au primit refuz de corectare sau

includere în listă.”

„(1) Documentele electorale se păstrează la Comisia Electorală Centrală în conformitate

cu prevederile Legii privind Fondul Arhivistic al Republicii Moldova și ale Regulamentului

privind organizarea și funcționarea Arhivei Comisiei Electorale Centrale, aprobat prin

hotărâre a Comisiei Electorale Centrale.

13

(2) După încheierea perioadei electorale, consiliile electorale de circumscripție dispun

de documentele și materialele electorale în felul următor: b) se remit instanței de judecată în a

cărei rază se află consiliul electoral de circumscripție – buletinele valabile, buletinele

nevalabile și buletinele anulate, listele electorale și certificatele cu drept de vot, câte un

exemplar de procese-verbale și rapoarte ale consiliilor electorale de circumscripție și ale

birourilor electorale ale secțiilor de votare, formularul special de numărare a voturilor, toate

contestațiile, însoțite de hotărârile adoptate cu privire la soluționarea lor, iar în cazul

alegerilor locale generale – și listele consilierilor aleși, listele candidaților supleanți, șirurile

descrescătoare pentru fiecare circumscripție electorală; c) consiliul electoral de

circumscripție, înainte de a fi dizolvat, transmite primăriei în a cărei circumscripție a activat

câte un exemplar de procese-verbale și rapoarte ale consiliului electoral de circumscripție și

ale birourilor electorale ale secțiilor de votare, urnele de vot și alte materiale electorale.

(3) După expirarea termenului de 6 luni, buletinele cu voturile valabil exprimate,

buletinele nevalabile și buletinele anulate, precum și certificatele cu drept de vot remise

instanței de judecată se nimicesc, iar listele electorale se transmit Comisiei Electorale Centrale

în termen de 10 zile de la confirmarea legalității alegerilor. (4) Comisia Electorală Centrală

asigură accesul la documentele menționate în prezentul articol în conformitate cu Legea

privind accesul la informație și cu respectarea legislației privind protecția datelor cu caracter

personal.”

privind protecția datelor cu caracter personal (în redacția Legii nr.124 din

09.07.2020):

„ (1) Datele cu caracter personal care fac obiectul prelucrării trebuie să fie: a)

prelucrate în mod corect și conform prevederilor legii; b) colectate în scopuri determinate,

explicite și legitime, iar ulterior să nu fie prelucrate într-un mod incompatibil cu aceste scopuri.

Prelucrarea ulterioară a datelor cu caracter personal în scopuri statistice, de cercetare istorică

sau științifică nu este considerată incompatibilă cu scopul colectării dacă se efectuează cu

respectarea prevederilor prezentei legi, inclusiv privind notificarea către Centrul Național

pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, și cu respectarea garanțiilor privind

prelucrarea datelor cu caracter personal, prevăzute de normele ce reglementează activitatea

statistică, cercetarea istorică și cea științifică; c) adecvate, pertinente și neexcesive în ceea ce

privește scopul pentru care sunt colectate și/sau prelucrate ulterior; d) exacte și, dacă este

necesar, actualizate. Datele inexacte sau incomplete din punctul de vedere al scopului pentru

care sunt colectate și ulterior prelucrate se șterg sau se rectifică; e) stocate într-o formă care

să permită identificarea subiecților datelor cu caracter personal pe o perioadă care nu va

depăși durata necesară atingerii scopurilor pentru care sunt colectate și ulterior prelucrate.

Stocarea datelor cu caracter personal pe o perioadă mai mare, în scopuri statistice, de

cercetare istorică sau științifică, se va face cu respectarea garanțiilor privind prelucrarea

datelor cu caracter personal, prevăzute de normele ce reglementează aceste domenii, și numai

pentru perioada necesară realizării acestor scopuri. (2) Operatorii au obligația să respecte și

să asigure implementarea prevederilor alin.(1).”

caracter personal:

14

„(1) Prelucrarea datelor cu caracter personal se efectuează cu consimțământul

subiectului datelor cu caracter personal.

(2) Consimțământul privind prelucrarea datelor cu caracter personal poate fi retras în

orice moment de către subiectul datelor cu caracter personal. Retragerea consimțământului nu

poate avea efect retroactiv.

(3) În cazul subiectului datelor cu caracter personal adult sau minor care este supus

măsurii de ocrotire judiciare sub forma tutelei, consimțământul privind prelucrarea datelor cu

caracter personal se acordă, în formă scrisă, de către reprezentantul legal, în cazul minorului,

sau de către tutore, în cazul adultului.

(31) În cazul subiectului datelor cu caracter personal adult care este supus măsurii de

ocrotire judiciare sub forma ocrotirii provizorii sau curatelei, consimțământul privind

prelucrarea datelor cu caracter personal se acordă, în formă scrisă, de către persoana ocrotită.

Dacă starea acesteia nu-i permite să ia de sine stătător o decizie privind prelucrarea datelor

cu caracter personal, ocrotitorul provizoriu sau curatorul va asista persoana ocrotită, prin

contrasemnarea acordului, în condițiile legii.

(4) În cazul decesului subiectului datelor cu caracter personal, consimțământul privind

prelucrarea datelor sale se acordă, în formă scrisă, de către succesorii acestuia, dacă un astfel

de consimțământ nu a fost dat de subiectul datelor cu caracter personal în timpul vieții.

(5) Consimțământul subiectului datelor cu caracter personal nu este cerut în cazurile în

care prelucrarea este necesară pentru: a) executarea unui contract la care subiectul datelor

cu caracter personal este parte sau pentru luarea unor măsuri înaintea încheierii contractului,

la cererea acestuia; b) îndeplinirea unei obligații care îi revine operatorului conform legii; c)

protejarea vieții, integrității fizice sau a sănătății subiectului datelor cu caracter personal; d)

executarea sarcinilor de interes public sau care rezultă din exercitarea prerogativelor de

autoritate publică cu care este învestit operatorul sau terțul căruia îi sunt dezvăluite datele cu

caracter personal; e) realizarea unui interes legitim al operatorului sau al terțului căruia îi

sunt dezvăluite datele cu caracter personal, cu condiția ca acest interes să nu prejudicieze

interesele sau drepturile și libertățile fundamentale ale subiectului datelor cu caracter

personal; f) scopuri statistice, de cercetare istorică sau științifică, cu condiția ca datele cu

caracter personal să rămână anonime pe toată durata prelucrării; g) schimbul de date în

condițiile legislației în vigoare cu privire la schimbul de date și interoperabilitate.

MOTIVAREA INSTANȚEI DE RECURS

judecată al Curții Supreme de Justiție reține că Curtea de Apel Chișinău a

pronunțat decizia contestată la 05 iulie 2022, în ședință publică (f.d.96, 97-110,

vol.I).

electronice, Curtea de Apel Chișinău a notificat părților participante la proces

copia dispozitivului deciziei contestate (f.d.111, vol.I).

15

Electorală Centrală a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel (f.d.116,

vol.I).

Comisia Electorală Centrale a recepționat copia deciziei integrale din 05 iulie

2022 a Curții de Apel Chișinău, fapt ce se confirmă prin avizul de recepție

nr.DS8007560387AS, anexat la materialele cauzei (f.d.113, vol.I).

art.245 din Cod administrativ (în redacția legii până la modificările operate prin

Legea nr.246 din 31 iulie 2023, în vigoare din 01 septembrie 2023), și a depus

recursul în interiorul termenului legal.

Centrală a depus cererea de recurs inițială la 12 iulie 2022, iar recursul motivat l-

a prezentat la 17 noiembrie 2022, în baza temeiurilor existente până la

modificările operate prin Legea nr.246 din 31 iulie 2023 (în vigoare din 01

septembrie 2023), Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție la

examinarea recursului va aplica prevederile Codului administrativ în redacția legii

în vigoare la data declarării recursului.

depus de Comisia Electorală Centrală împotriva deciziei din 05 iulie 2022 a Curții

de Apel Chișinău, a fost numit pentru examinare în complet din 5 judecători.

prin Legea nr.224 din 31 iulie 2024 pentru modificarea unor acte normative

(aspecte de procedură privind activitatea instanțelor judecătorești), în vigoare din

16 august 2024, articolul 13 din Legea nr.64/2023 cu privire la Curtea Supremă

de Justiție, cu modificările ulterioare, s-a completat cu aliniatul (51) potrivit

căruia: „Până la începerea activității Curții Supreme de Justiție în noua

componență, președintele Curții formează completele de judecată. Curtea

Supremă de Justiție va examina în complete de 3 judecători cererile de recurs,

cererile de recurs în anulare și cererile de revizuire, care au fost inițial

repartizate spre examinare completelor din 5 judecători. Acestea vor fi

examinate de completul de judecători din care face parte judecătorul raportor.”

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție va examina prezenta cauză în

complet din 3 judecători din care face parte judecătorul raportor.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție nu a considerat oportun de a

cita participanții la proces pentru a se pronunța cu privire la problemele invocate

în recurs, deoarece criticile recurentei, au fost expuse cu suficientă claritate.

16

recurs, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul

urmează a fi admis, casată integral decizia instanței de apel și menținută hotărârea

primei instanțe, din următoarele considerente.

decizia nr.47 din 11 iunie 2018 a Agenției Servicii Publice, Departamentul

înregistrare și licențiere a unităților de drept. Direcția înregistrare a unităților de

drept, Secția înregistrări organizații necomerciale, în temeiul art.8 din Legea

nr.294 din 21 decembrie 2007 privind partidele politice, a fost înregistrat Partidul

Politic „Voința Poporului” (f.d.14).

Comisiei Electorale Centrale, solicitând în baza art.67 alin.(4) din Codul electoral,

acces la listele electorale utilizate în turul I și II al alegerilor prezidențiale din

noiembrie 2020 în Consiliul electoral al circumscripției electorale raionale

Taraclia nr.33 și în Consiliul electoral al circumscripției electorale UTA Găgăuzia

nr.36. Accesul să aibă loc în incinta CEC, cu respectarea legii privind protecția

datelor cu caracter personal, a legii privind accesul la informație prevederilor

art.54 din Constituție. Concomitent, a solicitat informații cu privire la tirajul

buletinelor de vot tipărite pentru toate localitățile (secțiilor de votare) din

raioanele menționate, respectiv pentru turul I și II (f.d.7).

Electorală Centrală a transmis PP „Voința Poporului” copiile de pe hotărârile

privind stabilirea tirajului buletinelor de vot, adoptate de către Consiliul în

Consiliul electoral al circumscripției electorale raionale Taraclia nr.33 și în

Consiliul electoral al circumscripției electorale UTA Găgăuzia nr.36. Totodată,

referitor la accesul la listele electorale utilizate în cadrul alegerilor Președintelui

Republicii Moldova din 01 noiembrie 2020, CEC a comunicat PP „Voința

Poporului” că prin demersul nr.CEC-8/3712 din 02 martie 2021, Comisia s-a

adresat Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal,

solicitând opinia vizavi de posibilitatea oferirii accesului la listele electorale

utilizate la alegeri în contextul asigurării protecției datelor cu caracter personal.

La acest subiect, CEC va veni cu un răspuns ulterior după ce Centrul Național

pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal își va prezenta opinia (f.d.8-12; 7

din dosarul administrativ).

pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal nr.04-06/740 din 18 martie 2021,

înregistrat cu nr.CEC-7/11841 (f.d.8-10 din dosarul administrativ).

formulat un răspuns suplimentar la 02 aprilie 2021 înregistrat cu nr.CEC-8/3799,

17

la cererea din 26 februarie 2021, prin care a informat PP „Voința Poporului”

opinia Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal potrivit

căreia, solicitantul unor astfel de informații cu accesibilitate limitată urmează să

indice în solicitarea de acces prin prisma art.4 și art.5 din Legea nr.133/2011

privind protecția datelor cu caracter personal: scopul concret pentru care se

solicită dezvăluirea acestor date; volumul, categoriile și structura concretă a

faptelor cu caracter personal la care se solicită accesul; cadrul normativ care

întemeiază cererea de acces; prezența temeiurilor prevăzute la art.5 alin.(1), fie

alin.(5) din același articol al Legii privind protecția datelor cu caracter personal,

care eventual justifică punerea la dispoziție a informației cu accesibilitate limitată,

în absența consimțământului subiectului datelor cu caracter personal; modul și

scopul utilizării ulterioare a acestor date cu caracter personal; garanțiile

asigurării regimului de securitate și confidențialitate a prelucrării datelor cu

caracter personal solicitate, neutilizării în scopuri contrare și netransmiterii către

terți neautorizați.

Ștefan Urîtu, CNPDCP nu a identificat scopul prelucrării datelor cu caracter

personal ce se regăsesc în listele electorale. Totodată, solicitantului i s-a propus

să lucreze în spațiile oferite de CEC și să fie supus clauzelor de confidențialitate.

Ținând cont de prevederile legale, s-ar impune necesitatea respectării în prealabil

a numitor condiții și rigori de către solicitanții informației ce consemnează date

cu caracter personal, pentru motivarea, în special a scopului solicitării informației

oficiale cu accesibilitate limitată. S-a explicat că în situația dată ar fi necesară

argumentarea legală care să justifice ingerința în viața privată a alegătorilor prin

prisma temeiurilor legale prevăzute la art.4 și 5 din Legea nr.133/2011 și respectiv

interesul public pentru divulgarea datelor cu caracter personal, precum:

numele/prenumele; anul nașterii alegătorului; domiciliul/reședința alegătorului;

numărul de identificare de stat (IDNP); seria și numărul actului de identitate etc.

Urmare, a celor relatate, CEC a informat că se află în imposibilitate să ofere acces

la listele electorale utilizate în ambele tururi ale alegerilor prezidențiale din

noiembrie 2020 pe circumscripțiile electorale nr.33 Taraclia și nr.36 UTA

Găgăuzia (f.d.11-12 din dosarul administrativ).

8/3736 din 12 martie 2021, la 13 aprilie 2021 PP „Voința Poporului” s-a adresat

cu acțiune în instanța de contencios administrativ împotriva Comisie Electorale

Centrale, solicitând constatarea că prin acțiunile pârâtei au fost violate drepturile

sale de acces la informații de interes public, cu obligarea Comisiei să-i asigure

accesul la listele utilizate de CECE nr.33 Taraclia și CECE nr.36 UTAG în turul

I și II la alegerile prezidențiale din Republica Moldova din anul 2020.

18

cauzei în prima instanță, prin hotărârea din 01 octombrie 2021 a respins acțiunea

depusă de PP „Voința Poporului” ca neîntemeiată.

că informația privind accesul la listele electorale utilizate de CECE nr.33 Taraclia

și CECE nr.36 UTA Găgăuzia în cadrul alegerilor prezidențiale din anul 2020,

turul I și II, solicitată prin cererea din 26 februarie 2021, constituie informație care

nu are caracter de informații publice, iar prezentarea acestei informații este

inadmisibilă, în situația în care informația la care se solicită acces reprezintă

informații cu caracter personal, de natură să identifice persoana, inclusiv votul

exprimat de către acesta care este unul secret, iar Comisia Electorală Centrală nu

poate fi obligată să elibereze copiile actelor solicitat de către reclamant fără

acordul persoanelor pe care le vizează aceste informații.

primei instanțe, judecând apelul declarat de PP „Voința Poporului”, prin decizia

din 05 iulie 2022 a admis apelul declarat de PP „Voința Poporului”, a casat

hotărârea din 01 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, și a emis

o decizie nouă, prin care a admis parțial acțiunea depusă de PP „Voința

Poporului”, a constatat neacordarea de către Comisia Electorală Centrală a

accesului la informații de interes public solicitată de Partidul Politic „Voința

Poporului”. S-a obligat Comisia Electorală Centrală să asigure PP „Voința

Poporului” accesul la listele electorale utilizate de către CECE nr.33 Taraclia și

CECE nr.36 UTA Găgăuzia în turul I și II la alegerile prezidențiale din Republica

Moldova din anul 2020, cu asigurarea protecției datelor cu caracter personal. În

rest, acțiunea a fost respinsă.

că Comisia Electorală Centrală nu a asigurat conform art.67 alin.(4) din Codul

electoral și Legea privind accesul la informație, cu respectarea prevederilor Legii

privind protecția datelor cu caracter personal, accesul PP „Voința Poporului” la

documentele de interes public (listele electorale utilizate de către CECE 33

Taraclia și CECE 36 UTAG, în turul I si II al alegerilor prezidențiale din

Republica Moldova din anul 2020), solicitate de către ultima prin cererea din

26.02.2021, cu asigurarea protecției datelor cu caracter personal.

Comisiei Electorale Centrale să-i comunice informația cu privire la tirajul

buletinelor de vot tipărite pentru toate localitățile (secțiile de votare) din CECE

33 Taraclia și CECE 36 UTAG, pentru turul I și II al alegerilor prezidențiale din

Republica Moldova din anul 2020, instanța de apel a apreciat-o ca neîntemeiată,

concluzionând că prin răspunsul nr.CEC- 8/3736 din 12 martie 2021, Comisia

19

Electorală Centrală a transmis PP „Voința Poporului” documentele electorale de

care dispune și anume: copiile de pe hotărârile privind stabilirea tirajului

buletinelor de vot, adoptate de către Consiliul electoral al circumscripției

electorale raionale Taraclia nr.33 și Consiliul electoral al circumscripției

electorale UTA Găgăuzia nr.36 (f.d.8-12).

guvernează raportul juridic litigios, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție consideră că soluția dată de către instanța de apel contravine

circumstanțelor cauzei, pe când concluzia primei instanțe de respingere a acțiunii

depuse de PP „Voința Poporului” este justă, având la bază cumulul dovezilor

administrate în cadrul dezbaterilor judiciare raportate la cadrul legal aplicabil

speței, cărora le-a fost dată o apreciere juridică cuvenită.

februarie 2021, PP „Voința Poporului” s-a adresat cu cerere Comisiei Electorale

Centrale, solicitând în baza art.67 alin.(4) din Codul electoral, accesul la listele

electorale utilizate în turul I și II al alegerilor prezidențiale din noiembrie 2020 în

Consiliul electoral al circumscripției electorale raionale Taraclia nr.33 și în

Consiliul electoral al circumscripției electorale UTA Găgăuzia nr.36. Accesul să

aibă loc în incinta CEC, cu respectarea legii privind protecția datelor cu caracter

personal, a legii privind accesul la informație prevederilor art.54 din Constituție.

Concomitent, a solicitat informații cu privire la tirajul buletinelor de vot tipărite

pentru toate localitățile (secțiilor de votare) din raioanele menționate, respectiv

pentru turul I și II (f.d.7).

Electorală Centrală a transmis PP „Voința Poporului” copiile de pe hotărârile

privind stabilirea tirajului buletinelor de vot, adoptate de către Consiliul în

Consiliul electoral al circumscripției electorale raionale Taraclia nr.33 și în

Consiliul electoral al circumscripției electorale UTA Găgăuzia nr.36. Totodată,

referitor la accesul la listele electorale utilizate în cadrul alegerilor Președintelui

Republicii Moldova din 01 noiembrie 2020, CEC a comunicat PP „Voința

Poporului” că prin demersul nr.CEC-8/3712 din 02 martie 2021, Comisia s-a

adresat Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal,

solicitând opinia vizavi de posibilitatea oferirii accesului la listele electorale

utilizate la alegeri în contextul asigurării protecției datelor cu caracter personal.

La acest subiect, CEC va veni cu un răspuns ulterior după ce Centrul Național

pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal își va prezenta opinia (f.d.8-12; 7

din dosarul administrativ).

20

pentru Protecția Datelor cu Carcar Personal nr.04-06/740 din 18 martie 2021,

înregistrat cu nr.CEC-7/11841 (f.d.8-10 din dosarul administrativ).

formulat un răspuns suplimentar la 02 aprilie 2021, înregistrat cu nr.CEC-8/3799,

la cererea din 26 februarie 2021, prin care a informat PP „Voința Poporului”

opinia Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal potrivit

căreia, solicitantul unor astfel de informații cu accesibilitate limitată urmează să

indice în solicitarea de acces prin prisma art.4 și art.5 din Legea nr.133/2011

privind protecția datelor cu caracter personal: scopul concret pentru care se

solicită dezvăluirea acestor date; volumul, categoriile și structura concretă a

faptelor cu caracter personal la care se solicită accesul; cadrul normativ care

întemeiază cererea de acces; prezența temeiurilor prevăzute la art.5 alin.(1), fie

alin.(5) din același articol al Legii privind protecția datelor cu caracter personal,

care eventual justifică punerea la dispoziție a informației cu accesibilitate limitată,

în absența consimțământului subiectului datelor cu caracter personal; modul și

scopul utilizării ulterioare a acestor date cu caracter personal; garanțiile

asigurării regimului de securitate și confidențialitate a prelucrării datelor cu

caracter personal solicitate, neutilizării în scopuri contrare și netransmiterii către

terți neautorizați.

Ștefan Urîtu, CNPDCP nu a identificat scopul prelucrării datelor cu caracter

personal ce se regăsesc în listele electorale. Totodată, solicitantului i s-a propus

să lucreze în spațiile oferite de CEC și să fie supus clauzelor de confidențialitate.

Ținând cont de prevederile legale, s-ar impune necesitatea respectării în prealabil

a numitor condiții și rigori de către solicitanții informației ce consemnează date

cu caracter personal, pentru motivarea, în special a scopului solicitării informației

oficiale cu accesibilitate limitată. S-a explicat că în situația dată ar fi necesară

argumentarea legală care să justifice ingerința în viața privată a alegătorilor prin

prisma temeiurilor legale prevăzute la art.4 și 5 din Legea nr.133/2011 și respectiv

interesul public pentru divulgarea datelor cu caracter personal, precum:

numele/prenumele; anul nașterii alegătorului; domiciliul/reședința alegătorului;

numărul de identificare de stat (IDNP); seria și numărul actului de identitate etc.

Urmare, a celor relatate, CEC a informat că se află în imposibilitate să ofere acces

la listele electorale utilizate în ambele tururi ale alegerilor prezidențiale din

noiembrie 2020 pe circumscripțiile electorale nr.33 Taraclia și nr.36 UTA

Găgăuzia (f.d.11-12 din dosarul administrativ).

solicitarea reclamantului PP „Voința Poporului” privind asigurarea accesului la

21

listele electorale utilizate de către CECE Taraclia nr.33 și CECE UTA Găgăuzia

nr.36, în turul I și II al alegerilor prezidențiale din Republica Moldova din anul

2020, urmează a fi apreciată sub aspectul „triplului test” și anume, dacă ingerința

a fost „prevăzută de lege”, dacă „urmărea să protejeze unul dintre scopurile

legitime” și, în cele din urmă, dacă această ingerință a fost „necesară într-o

societate democratică”.

Legea nr.982/2000 privind accesul la informație (în redacția legii la data apariției

litigiului), care statuează că: „Exercitarea dreptului de acces la informație poate

fi supusă doar restricțiilor reglementate prin lege organică și care corespund

necesităților: a) respectării drepturilor și reputației altei persoane. În

conformitate cu alineatul (1) al prezentului articol, accesul la informațiile oficiale

nu poate fi îngrădit, cu excepția: informațiilor cu caracter personal, a căror

divulgare este considerată drept o imixtiune în viața privată a persoanei,

protejată de legislația privind protecția datelor cu caracter personal.”

este un drept absolut, dimpotrivă poate fi supus restricționării/limitării dacă prin

lege organică se prevăd aceste excepții.

informației solicitate de PP „Voința Poporului”, este Legea nr.982/2000 la art.7

alin.(1) lit.a) și alin.(2) lit.c) și Legea nr.133/2011 privind protecția datelor cu

caracter personal, care asigură protecția drepturilor și libertăților fundamentale ale

persoanei fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal, în

special a dreptului la inviolabilitatea vieții intime, familiale și private.

de Justiție constată că informația solicitată de PP „Voința Poporului” prin cererea

din 26 februarie 2021 (oferirea accesului la listele electorale utilizate în turul I și

II al alegerilor prezidențiale din noiembrie 2020 în CECE nr.33 Taraclia și CECE

nr.36 UTA Găgăuzia) reprezintă o informație cu accesibilitate limitată, întrucât

listele electorale solicitate conțin date nu doar despre localitatea și numărul secției

de votare, dar și cele cu caracter personal, cum ar fi: numele și prenumele, anul

nașterii ale alegătorului, domiciliul/reședința alegătorului, numărul de identificare

de stat (IDNP), seria și numărul actului de identitate, precum și rezultatul votului

ales, care este unul secret, iar încălcarea acestuia este sancționată prin lege.

secret este unul dintre cele 5 principii fundamentale (sufragiu universal, egal, liber

exprimat, secret și direct) care stau la baza patrimoniului electoral european.

Secretul votului constituind un aspect al libertății de vot, cu scop de a proteja

22

alegatorul împotriva oricărei presiuni, iar confidențialitatea votului se păstrează

pe toată durata procesului electoral, inclusiv și după numărarea voturilor.

personal în coroborare cu prevederile art.67 alin.(4) din Codul electoral, în

redacția legii la data apariției litigiului, accesul la informație se efectuează cu

respectarea legislației privind protecția datelor cu caracter personal, în speța

dedusă judecății, informația la care reclamantul a solicitat acces deschis reprezintă

o informație cu caracter personal de natură să identifice concret persoana

(alegătorul), inclusiv votul exprimat de către aceasta, la alegerile prezidențiale în

turul I și II din noiembrie 2020, în circumscripțiile electorale CECE nr.33 Taraclia

și CECE nr.36 UTA Găgăuzia.

doar Legii privind protecția datelor cu caracter personal, în contextul în care

persoanele vizate în listele electorale solicitate nu și-au exprimat consimțământul

de a fi divulgate public datele lor cu caracter personal, dar și încalcă principiul

votului secret care este protejat atât de legislația internă, cât și cea internațională,

în contextul în care votarea la alegeri și/sau referendum este secretă, excluzându-

se astfel posibilitatea influențării voinței alegătorului.

Linii directoare și raport explicativ, adoptat de Comisia europeana pentru

Democrație prin Drept în cadrul celei de-a 52 Reuniune Plenară (Veneția, 18-19

octombrie 2002), unde la pct.4 cert s-a învederat că, pentru fiecare persoană cu

drept de vot, secretul votului nu este numai un drept, dar și obligațiune,

nerespectarea căreia trebuie să fie sancționată prin anularea oricărui buletin de vot

conținutul căruia a fost divulgat. Fiecare persoană trebuie să voteze individual.

Votul în familie sau oricare altă forma de influențarea asupra votului unei

persoane de către altă persoană trebuie interzis. Lista persoanelor care în

realitate se prezintă la urnele de votare nu trebuie făcută publică. Orice

încălcare a dreptului de vot secret trebuie sancționată.

în cadrul celei de-a 52 Sesiuni Plenare (Veneția, 18-19 octombrie 2002), în special

la pct.52, 54 și 55, secretul votului este un aspect al libertății de vot, care are drept

scop protecția alegătorilor împotriva orice fel de presiune cu care se pot confrunta

în cazul când alte persoane află despre candidaturile votate. Principiul

confidelității trebuie aplicat la întreaga procedură și în special la etapa votării și

numărării voturilor. Secretul votului constituie nu numai un drept al alegătorului

dar și o obligațiune de a respecta dreptul celorlalți. Orice încălcare a acestui

principiu trebuie sancționat prin anularea buletinelor de vot conținutul cărora a

fost divulgat. Mai mult decât atât, din moment ce abținerea de a vota poate indica

23

o alegere politică, listele persoanelor care au votat nu trebuie publicate. Violarea

secretului votului trebuie sancționată, la fel ca și încălcarea altor aspecte ale

libertății de a vota.

protecția datelor cu caracter personal, datele trebuie prelucrate în scopuri strict

determinate și pe perioada care nu va depăși durata necesară atingerii scopurilor

pentru care sunt colectate și ulterior prelucrate, având în vedere faptul că scopul

întocmirii listelor electorale este identificarea și stabilirea numărului alegătorilor

arondați la o singură secție de votare conform înregistrării la domiciliu sau

reședință, precum și ținerii evidenței participării la vot și eliberării buletinului de

vot către alegători.

alegătorilor ca aceștia să poată să participe la vot și să cunoască la care secție de

votare să se prezinte pentru a ridica buletinul de vot.

electoral în redacția legii la data apariției litigiului, care statuează că, listele

electorale se fac accesibile în localurile secțiilor de votare, precum și se plasează

pe pagina web a Comisiei Electorale Centrale cu 20 de zile înainte de ziua

alegerilor, în acestea fiind indicate numele, prenumele și anul nașterii ale fiecărui

alegător. Un exemplar al listei se păstrează la primărie. Alegătorilor li se

comunică, cel târziu cu 20 de zile înainte de ziua alegerilor, prin toate mijloacele

de comunicare disponibile (mass-media, telefon, afișe, internet), sediul secției de

votare la care ei vor putea vota.

accesul la listele electorale doar în perioada electorală, și nu post factum, în

condițiile în care pe lângă datele personale ale alegătorilor, se regăsește și votul

liber exprimat de către aceștia, care este unul secret, protejat prin lege.

despre alegători în temeiul art.44 din Codul electoral, iar în baza art.5 alin.(1) lit.b)

din Legea nr.133/2011, le prelucrează fără a fi necesar consimțământul

subiectului de date cu caracter personal, însă punerea la dispoziție a datelor din

listele electorale unor terțe persoane este condiționată de obținerea

consimțământului subiectului de date, cu notificarea despre acest fapt a

Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, acțiuni care nu

se atestă la cazul speței, or, reclamantul/intimat PP „Voința Poporului” nu a

obținut acordul subiecților de date cu caracter personal (la caz, ale alegătorilor

care se regăsesc în listele electorale ale CECE Taraclia nr.33 și ale CECE UTA

Găgăuzia nr.36 la alegerile prezidențiale din turul I și II anul 2020), cu notificarea

în acest sens a Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal.

24

listele electorale utilizate de CECE nr.33 Taraclia și CECE nr.36 UTA Găgăuzia

în cadrul alegerilor prezidențiale din anul 2020, turul I și II, solicitată de PP

„Voința Poporului” prin cererea din 26 februarie 2021, nu constituie în sine

informații oficiale cu caracter public, or, furnizarea acestora ar genera o ingerință

în viața privată al persoanelor, la caz, alegătorilor din circumscripțiile electorale

vizate în aceste liste electorale, fapt inadmisibil prin prisma legii.

privind protecția datelor cu caracter personal, solicitantul de informații cu

accesibilitate limitată în solicitarea de acces urmează să indice: scopul concret

pentru care se solicită dezvăluirea acestor date; volumul, categoriile și structura

concretă a datelor cu caracter personal la care se solicită accesul; cadrul normativ

care întemeiază cererea de acces; prezența temeiurilor prevăzute la art.5 alin.(1)

sau alin. (5) din articolul respectiv din Legea nr.133/2011, care eventual justifică

punerea la dispoziție a informației cu accesibilitate limitată, în absența

consimțământului subiectului datelor cu caracter personal; modul și scopul

utilizării ulterioare a acestor date cu caracter personal; garanțiile asigurării

regimului de securitate și confidențialitate a prelucrării datelor cu caracter

personala solicitate, neutilizării în scopuri contrare și netransmiterea către terți

neautorizați.

PP „Voința Poporului”, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă

că în aceasta nu se identifică scopul și necesitatea prelucrării datelor cu caracter

personal ce se regăsesc în listelele electorale.

necesitatea respectării în prealabil anumitor condiții și rigori stricte de către

solicitanții informației cu accesibilitate limitată ce vizează date cu caracter

personal, pentru motivarea, în special, a scopului solicitării informației respective.

Poporului” nu a deținut statut de concurent electoral, respectiv, nici nu era abilitat

cu dreptul în sensul art.71 din Codul electoral, în redacția legii în vigoare la data

apariției litigiului, de a înainta obiecții față de listele electorale, precum și de a

avea acces deschis la acestea, în contextul în care în toate rubricile din listele

electorale, în afara numărului de ordine, conțin date cu caracter personal prin care

persoanele (alegatorii) care au participat la scrutin, pot fi ușor identificați, inclusiv

votul lor exprimat la aceste alegeri, fapt ce contravine atât legislației naționale,

cât și internaționale sub aspectul respectării dreptului votului secret al

alegatorului.

25

lista persoanelor care în realitate s-au prezentat la urnele de votare nu trebuie

făcută publică, pe când din acțiunea reclamantului rezultă că acesta solicită

accesul la listele electorale de bază, a celor suplimentare, și a celor pentru votare

la locul aflării utilizate de CECE nr.33 Taraclia și CECE nr.36 UTA Găgăuzia în

cadrul alegerilor prezidențiale din anul 2020, turul I și II.

solicitat reclamantul/intimat (utilizate în cadrul alegerile prezidențiale din anul

2020), pe de o parte, condiționează respectarea legislației cu privire la protecția

datelor cu caracter personal, iar pe de altă parte, este dictată de obligația

instituțiilor statului, la caz, CEC, de a păstra și de a garanta efectiv secretul

votului, nefiind posibilă divulgare acestuia, chiar și sub aspectul participării la

alegeri.

justifice ingerința în viața privată a alegătorilor prin prisma temeiurilor legale

prevăzute la art.4 și art.5 din Legea nr.133/2011 precitate supra, respectiv și

interesul public pentru divulgarea datelor cu caracter personal prin care poate fi

cu ușurință identificată persoana, cum ar fi: numele/prenumele alegătorului; anul

nașterii; domiciliu/reședința; numărul de identificare (IDNP); seria și numărul

buletinului de identitate etc.

utilizate în cadrul scrutinului, pentru terți (la caz cum ar fi PP „Voința Poporului”),

în limitele cadrului legal conex, poate fi oferit numai cu privire la numărul total

al alegătorilor, date care ulterior sunt indicate în procesul-verbal de totalizare a

alegerilor, ce constituie un act public, care este publicat pe pagina oficială web a

Comisiei Electorale Centrale.

secțiilor de votare, precum și se plasează pe pagina web a Comisiei Electorale

Centrale cu 20 de zile înainte de ziua alegerilor, dar nu listele electorale deja

folosite în cadrul scrutinului, care conțin date cu caracter personal și care nu pot

fi furnizate fără acordul titularului (alegătorului).

Justiție constată că PP „Voința Poporului” nu a trecut „triplul test”, or, ultimul nu

a motivat ingerința justificată de acces la datele cu caracter personal ale

alegătorilor conținute în listele electorale utilizate de CECE nr.33 Taraclia și

CECE nr.36 UTA Găgăuzia în cadrul alegerilor prezidențiale din anul 2020, turul

I și II, nu a indicat scopul urmărit, precum și necesitatea pentru prelucrarea

acestor date.

26

reclamantului PP „Voința Poporului” la listele electorale utilizate în ambele tururi

ale alegerilor prezidențiale din noiembrie 2020 pe circumscripțiile electorale nr.33

Taraclia și nr.36 UTA Găgăuzia, este justificat și corespunde principiului

proporționalității prevăzut la art.29 din Codul administrativ. Or, măsura

întreprinsă de autoritatea publică – Comisia Electorală Centrală, este potrivită

scopului urmărit, necesară și rezonabilă, având în vedere că ingerința produsă prin

ea nu este disproporțională în raport cu scopul urmărit, în sensul respectării vieții

private ale alegătorilor vizați în listele electorale solicitate, precum și respectarea

dreptului la un vot secret.

termenul de soluționare a cererii, or, autoritatea publică emitentă (CEC) a eliberat

răspunsul inițial în interiorul termenului legal de 15 zile lucrătoare (12 martie

2021) și completat printr-un răspuns suplimentar din 02 aprilie 2021, fapt despre

care a fost informat și PP „Voința Poporului”.

prealabil a Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, fapt

ce rezultă din răspunsul nr.04-06/740 din 18 martie 2021 (f.d.8-10 din Dosarul

administrativ). Iar, la răspunsul din 12 martie 2021, Comisia Electorală Centrală

a anexat documentele de care dispunea la acel moment și anume: copiile

hotărârilor privind stabilirea tirajului buletinelor de vot, adoptate de CECE nr.33

Taraclia și CECE nr.36 UTA Găgăuzia.

este absolut pe baza jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, prin

urmare în cazul ingerinței în drepturile persoanelor fizice la datele sale private,

fără acordul acestora, este necesar de verificat aplicabilitatea „triplului test” în

cazurile de ingerințe admise în drepturile omului și a libertăților fundamentale ale

cetățenilor aflai în jurisdicția lor. În esență, instituirea „triplului test”, așa cum se

menționează în hotărârile Curții de la Strasbourg, nu este altceva decât un test de

proporționalitate, care explică elementele admisibile ale unor astfel de ingerințe

și care trebuie să dovedească, de fapt, că restrângerea exercitării unui drept trebuie

să fie prevăzută în dreptul intern, să urmărească unul sau mai multe scopuri

legitime, precum și să fie proporțională cu scopurile urmărite, și, prin urmare, să

fie necesară într-o societate democratică.

a datelor cu caracter personal în lipsa acordului persoanei, prin urmare, se

stabilește o interdicție pentru autoritățile naționale la furnizarea informațiilor

persoanele fără acordul persoanelor vizate, cu scopul protejării vieții private a

acestora, iar solicitantul PP „Voința Poporului” nu a invocat nici un scop legitim

27

care îl pretinde la solicitarea listelor utilizate în ambele tururi ale alegerilor

prezidențiale din noiembrie 2020 pe circumscripțiile electorale nr.33 Taraclia și

nr.36 UTA Găgăuzia, furnizarea informațiilor parțiale din acestea fiind

imposibilă, cu ascunderea datelor persoanele ale alegătorilor înregistrați în

acestea. Or, prin furnizarea informațiilor se creează un dezechilibru vădit dintre

dreptul persoanei la protecția datelor cu caracter personal și dreptul solicitantului

(PP „Voința Poporului”) de acces la informații.

Justiție concluzionează că Comisia Electorală Centrală a respectat prevederile

Legii cu privire la accesul la informație, oferind în limita disponibilității un

răspuns deplin și suficient de clar și într-un termen legal, iar în acțiunile autorității

emitente nu se constată violarea dreptului PP „Voința Poporului” de acces la

informațiile cu accesibilitate limitată care conțin date cu caracter personal, la

divulgarea cărora necesită consimțământul subiectului datelor cu caracter

personal, nefiind astfel întrunite condițiile strict-obligatorii prevăzute la art.4 și 5

din Legea nr.133/2011.

Justiție concluzionează că soluția primei instanțe de respingere a cererii de

chemare în judecată depusă de PP „Voința Poporului” este justă, bazată pe o

cercetare multiaspectuală, completă, nepărtinitoare și nemijlocită a tuturor

probelor din dosar în ansamblul și interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege.

emis o hotărâre legală și întemeiată, iar instanța de apel a emis o decizie

neîntemeiată, cu aprecierea eronată a probelor și interpretarea eronată a cadrului

legal ce guvernează raportul material-litigios, Completul de judecată al Curții

Supreme de Justiție concluzionează de a admite recursul, de a casa integral decizia

instanței de apel și de a emite o decizie nouă de menținere a hotărârii primei

instanțe.

Codul administrativ,

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI

Admite recursul depus de Comisia Electorală Centrală a Republicii

Moldova.

Casează integral decizia din 05 iulie 2022 a Curții de Apel Chișinău, emisă

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată

depusă de Partidul Politic „Voința Poporului” împotriva Comisiei Electorale

28

Centrale cu privire la accesul la informație, și emite o decizie nouă prin care se

menține hotărârea din 01 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

Decizia este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Ion Malanciuc

Diana Stănilă

29