3ra-1207/22 — Accesul la informație

La 13 aprilie 2021, Partidul Politic „Voința Poporului” a depus cerere de chemare în judecată, în procedura contenciosului administrativ, împotriva Comisiei Electorale Centrale cu privire la accesul la informație.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că la 26 februarie 2021, PP „Voința Poporului”, reprezentat de președintele partidului, Ștefan Urîtu, în temeiul art.67 alin.(4) din Codul electoral, s-a adresat Comisiei Electorale Centrale cu cerere, solicitând să i se asigure accesul la listele electorale utilizate de către CECE Taraclia nr.33 și CECE UTA Găgăuzia nr.36, în turul I și II al alegerilor prezidențiale din Republica Moldova din anul 2020; să-i fie comunicată informația privind tirajul buletinelor de vot tipărite pentru toate localitățile (secțiile de votare) din CECE Taraclia nr.33 și CECE UTA Găgăuzia nr.36, pentru turul I și II al alegerilor prezidențiale din Republica Moldova din anul 2020.

Pentru a sprijini soluționarea promptă și favorabilă a cererii sale, a comunicat CEC despre faptul că cunoaște că are obligația de a respecta confidențialitatea datelor cu caracter personal și că este conștient de răspunderea pe care o va suporta în caz de încălcare a dreptului de protecție a datelor cu caracter personal.

Din aceste considerente a solicitat accesul la listele electorale în incinta CEC, cu respectarea Legii privind protecția datelor cu caracter personal, a Legii privind accesul la informație și a prevederilor art.34 din Constituție.

Reclamantul a remarcat că a formulat și a expediat cererea sa, bazându-se pe dispozițiile art.34 din Constituție, art.62 din Codul electoral, pct.14 lit.e), pct.18, 24 și 25 din Regulamentul privind organizarea și funcționarea arhivei Comisiei Electorale Centrale, art.5-13 din Legea nr.982 din 11 mai 2000 privind accesul la informație și Legea nr.133 din 08 iunie 2011 privind protecția datelor cu caracter personal. 1

Cu toate acestea, Comisia Electorală Centrală nu i-a asigurat accesul la listele electorale solicitate și a omis termenul prevăzut la art.16 din Legea nr.982/2000, în care era obligată să-i furnizeze informația solicitată.

La 12 martie 2021, PP „Voința Poporului” a recepționat scrisoarea CEC înregistrată cu nr.CEC-8/3736, prin care nu i s-a oferit informația solicitată, dar i s-a comunicat că CEC s-a adresat Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal pentru a solicita opinia referitor la posibilitatea oferirii accesului la listele electorale. De aceea, consideră că pârâtul nu a respectat termenul de 15 zile stabilit de Legea nr.982/2000.

În scrisoarea menționată, pârâtul nu a indicat motivele care l-ar împiedica să ofere accesul la informațiile solicitate și nici nu i-a comunicat care a fost temeiul legal în baza căruia s-a adresat Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, cu atât mai mult, că anterior Comisia Electorală Centrală deja a consultat opinia Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal.

De asemenea, CEC nu i-a oferit nici informațiile cu privire la tirajul buletinelor de vot solicitate.

În loc de informația solicitată cu privire la numărul buletinelor de vot tipărite, pârâtul i-a oferit o altă informație și anume, i-a eliberat copiile hotărârilor Consiliilor Electorale al Circumscripțiilor Electorale, corespunzător, CECE Taraclia nr.33 și CECE UTA Găgăuzia nr.36 cu privire la stabilirea tirajului buletinelor de vot și numai pentru turul I al alegerilor prezidențiale, nu și pentru turul II.

De fapt, CEC urma să-i ofere documentele care confirmă în realitate tirajul buletinelor de vot, care de facto au fost tipărit (adică Actul de recepție- finală semnat de reprezentantul Comisiei Electorale Centrale și cel al tipografiei executoare) sau Actul de predare-recepționare a buletinelor de vot semnat de reprezentantul Comisiei Electorale Centrale și secretarul/Președintele CECE Taraclia nr.33 și CECE UTA Găgăuzia nr.36, or, hotărârea de stabilire a tirajului, reprezintă o prognoză referitor la buletinele de vot, pe când ceea ce se tipărește, poate să fie diferit.

Reclamantul consideră că informațiile cu privire la numărul buletinelor de vot tipărite și transmise către CECE Taraclia nr.33 și CECE UTA Găgăuzia nr.36 sunt informații statistice, iar solicitarea opiniei Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal nu are nici o relevanță.

În viziunea PP „Voința Poporului” scrisoarea CEC-8/3736 din 12 martie 2021 reprezintă o violare a dreptului său de a primi informația solicitată exact și în termenul prevăzut de lege, adică nu mai târziu de 15 zile. 2

Mai mult ca atât, partea informației solicitate, care nu conține date cu caracter personal (în cazul dat informația privind numărul buletinelor de vot tipărite și distribuite real către CECE și BESV), CEC trebuie să o plaseze pe pagina sa web, din momentul producerii acestora, pentru a asigura accesul operativ și a oferi posibilitatea celor interesați să le contrapună cu cele publicate în procesele-verbale de totalizare și, în așa fel să efectueze controlul public.

De fapt, scrisoarea CEC-8/3736 din 12 martie 2021 reprezintă o tentativă a CEC de a-i restricționa accesul la informațiile de interes public.

Pe lângă acestea refuzul CEC de a-i asigura accesul la listele electorale de bază și a celor suplimentare, precum și a celor pentru votarea la locul aflării la alegerile prezidențiale din anul 2020, este unul nemotivat, ilegal și abuziv, or, accesul la informațiile oficiale constituie un drept fundamental al persoanei de a fi informată, o modalitate de control asupra activității autorităților/instituțiilor publice, gestionării banilor și treburilor publice, de stimulare a formării opiniilor și participării active a populației la procesul de luare a deciziilor în spirit democratic. Acest drept este garantat de Constituție, de Legea privind accesul la informație și Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Or, prin lege CEC este obligat să asigure accesul la informațiile solicitate, iar procedura și opinia Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal nu trebuie solicitată de fiecare dată când cineva solicită accesul la listele electorale, deoarece dreptul de acces există, Legea privind protecția datelor cu caracter personal este intrată în vigoare de mai mult timp și pârâtul avea suficient timp să o studieze.

Reclamantul consideră că dreptul de a avea acces la listele electorale, care sunt informații oficiale, este pe deplin justificat, iar comportamentul, interpretările și acțiunile Comisiei Electorale Centrale contravin art.34 din Constituție și reprezintă acțiuni ce au condus la violarea dreptului de acces la informația oficială publică.

În contextul enunțat, PP „Voința Poporului” a solicitat constatarea că prin acțiunile sale Comisia Electorală Centrală a violat dreptul de acces la informații de interes public, obligarea Comisiei Electorale Centrale să-i asigure accesul la listele electorale utilizate de către CECE Taraclia nr.33 și CECE UTA Găgăuzia nr.36, în turul I și II al alegerilor prezidențiale din Republica Moldova din anul 2020.

La 28 septembrie 2021, PP „Voința Poporului” a prezentat susținerile verbale în formă scrisă, în care și-a concretizat pretențiile din acțiune, solicitând obligarea CEC să-i asigure accesul la listele electorale utilizate de către CECE Taraclia nr.33 și CECE UTA Găgăuzia nr.36, în turul I și II al alegerilor prezidențiale din Republica Moldova din anul 2020 și să-i comunice informația 3 privind tirajul buletinelor de vot tipărite pentru toate localitățile (secțiile de votare) din CECE Taraclia nr.33 și CECE UTA Găgăuzia nr.36, în turul I și II al alegerilor prezidențiale din Republica Moldova din anul 2020 (f.d.52, vol.I).

Consideră că admisibilitatea accesului la listele electorale utilizate în alegeri este, pe de o parte, condiționată de respectarea legislației cu privire la protecția datelor cu caracter personal (după cum a și stabilit instanța de apel), iar pe de altă parte, este dictată de obligația pozitivă a instituțiilor statului de a păstra și de a garanta efectiv secretul votului, nefiind posibilă divulgarea acestuia, inclusiv sub aspectul participării la votare.

Cu trimitere la anexa nr.1 din Regulamentul privind întocmirea, administrarea, difuzarea și actualizarea listelor electorale, aprobat prin hotărârea nr.2674 din 25 septembrie 2014 a Comisiei Electorale Centrale, recurenta a menționat că lista electorală cuprinde următoarele rubrici: numărul de ordine; numele și prenumele alegătorului; anul nașterii; domiciliul/reședința și termenul de valabilitate; IDNP; seria și numărul actului de identitate; semnătura membrului biroului care a eliberat buletinul de vot; notă; semnătura alegătorului care a primit buletinul de vot.

Respectiv, toate rubricile, în afară de numărul de ordine, conține date cu caracter personal prin care alegătorul poate fi identificat sau reflectă faptul participării, sau neparticipării lui la votare.

Totodată, numele, prenumele, anul nașterii, domiciliul/reședința alegătorilor care s-au prezentat la urnele de vot pot fi unice, în cazul în care aceste persoane ar putea fi identificabile.

Prin urmare, accesul la listele electorale utilizate în cadrul scrutinului, pentru terți, în limitele cadrului legal conex, poate fi oferit numai cu privire la numărul total al alegătorilor, ultimul fiind indicat în procesul-verbal 5 de totalizare a alegerilor, care este un act public al cărui conținut, după cum rezultă din materialele cauzei, este cunoscut intimatului.

Astfel, obligația de a acorda acces la listele electorale în limitele normelor privind protecția datelor cu caracter personal, stabilită prin hotărâre judecătorească, în lumina realizării legale a acesteia, este lipsită de sensul pe care îl pretinde intimatul, deoarece acordarea accesului, în mod evident, va avea impact asupra securității datelor cu caracter personal și secretului participării la votare.

La alegerile prezidențiale din 01 noiembrie 2020, CECE Taraclia nr.33 a utilizat listele electorale tipărite pe 1093 de foi, iar CECE UTA Găgăuzia nr.36 pe 4144 de foi.

Așadar, se observă că numărul de liste electorale este unul impunător, nefiind clar în ce măsură ar putea fi executată hotărârea judecătorească fără a fi divulgate datele cu caracter personal, pe care le conțin rubricile acestora, protejate prin lege, inclusiv faptul participării la votare.

Prin urmare, acțiunea înaintată de PP „Voința Poporului” nu poate fi supusă executării în modul în care ultimul va deține un profit informațional, întrucât prelucrarea listelor electorale depersonalizate utilizate în alegeri pentru o cercetare statistică sau științifică nu își poate atinge scopul, fapt care, implicit duce la inadmisibilitatea unei astfel de solicitări.

Recurentul a remarcat că la documentele electorale cum ar fi listele electorale au acces numai persoanele autorizate în acest sens conform Codului electoral. Obiecțiile față de conținutul acestora se examinează în conformitate cu procedura stabilită de Codul electoral pentru contestații, fiind aplicabile termenele restrânse, precum și cerințele speciale față de subiecții abilitați cu dreptul de a depune contestații. Or, potrivit art.71 alin.(1) din Codul electoral nr.1381 din 21.11.1997, alegătorii și concurenții electorali pot contesta acțiunile/inacțiunile și hotărârile consiliilor și birourilor electorale și acțiunile/inacțiunile concurenților electorali.

Cu atât mai mult, la alegerile prezidențiale din anul 2020, PP „Voința Poporului” nu a deținut statut de concurent electoral, respectiv, nici nu era abilitat cu dreptul de a înainta obiecții față de listele electorale, precum și de a avea acces la ele.

Cu trimitere la pct.14 lit.e) din Regulamentul privind organizarea și funcționarea arhivei Comisiei Electorale Centrale, aprobat prin Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr.1917 din 21 octombrie 2008, cu modificările ulterioare, recurenta a reținut că, listele electorale utilizate în cadrul alegerilor și referendumurilor, se depozitează în fondul arhivei CEC. 6

Iar, potrivit Nomenclatorului-tip al documentelor constituite în activitatea CEC în baza Indicatorului documentelor-tip și cu termenele lor de păstrare pentru organele administrației publice pentru instituțiile, organizațiile și întreprinderile din Republica Moldova, aprobat la 25 mai 2017 și coordonat de Comisia de expertiză și control a Arhivei Naționale a Moldovei la 05 iunie 2017, listele electorale de bază suplimentare și cele pentru votarea la locul aflării utilizate în cadrul scrutinelor (indice dosar 01-23) se păstrează la CEC timp de 6 luni de la confirmarea legalității scrutinelor, după caz, până la încheierea examinării cauzelor penale. După expirarea termenului de păstrare, listele electorale se nimicesc.

Astfel, legiuitorul a stabilit expres subiecții abilitați cu dreptul de a avea acces la listele electorale utilizate în cadrul unui litigiu electoral, inclusiv sub aspectul secretului votului, ce se manifestă prin participare la alegeri/referendumuri. În situația în care scopul de prelucrare a datelor este atins, operatorului îi aparține obligația imperativă de a opri stocarea acestora și respectiv de a le nimici.

Recurenta consideră că la caz se atestă faptul că PP „Voința Poporului” nu deține și nici nu a deținut statut de concurent electoral la alegerile respective, accesul nefiind posibil în afara termenului lor de păstrare, iar limitele admisibile de acces la o singură rubrică depersonalizată, cum ar fi numărul de ordine, pentru o cercetare statistică sau științifică, nu-și poate atinge scopul, ceea ce duce la inadmisibilitatea unei astfel de solicitări.

La 21 noiembrie 2022 și 10 februarie 2023, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa Partidului Politic „Voința Poporului” copia recursului depus de Comisia Electorală Centrală, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței (f.d.132).

La 21 februarie 2023, avocatul Ștefan Burlaca, în interesele Partidului Politic „Voința Poporului” a prezentat referință la recursul depus de Comisia Electorală Centrală, solicitând declararea recursului ca inadmisibil (f.d.142).

În susținerea referinței a opinat că Comisia Electorală Centrală a reiterat argumentele invocate în instanța de apel, cărora instanța ierarhic inferioară le-a dat aprecierea cuvenită.

Totuși, art. XI alin. (3) din Legea nr.246 din 31 iulie 2023 (în vigoare din 01 septembrie 2023), prevede că recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.

Aceleași considerente se deduc și din interpretarea art.195 din Codul administrativ în coroborare cu prevederile art.3 alin.(3) din Codul de procedură civilă care stipulează că, procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art.169–171. Or, legea procedural-civilă, care impune obligații noi anulează sau reduce drepturile procedurale ale participanților la proces, limitează exercitarea unor drepturi ori stabilește sancțiuni procedurale noi sau suplimentare, nu are putere retroactivă.

În conformitate cu art.244 alin.(1) din Codul administrativ (în redacția legii până la modificările operate prin Legea nr.246 din 31 iulie 2023, în vigoare din 01 septembrie 2023): „Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.”

Conform art. 245 alin.(1) și (2) din Codul administrativ (în redacția legii până la modificările operate prin Legea nr.246 din 31 iulie 2023, în vigoare din 01 septembrie 2023): „(1) Recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. (2) Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.”

Potrivit art.247 din Codul administrativ: „Recursul considerat admisibil se examinează fără înștiințarea și audierea participanților la proces, cu excepția recursului în care se invocă întemeiat art.2451 alin.(1) lit.b) și d). Completul poate decide și în alte cazuri invitarea participanților în ședință pentru a se pronunța cu privire la recursul considerat admisibil.”

În conformitate cu art.248 alin.(1) și (3) din Codul administrativ: „(1) În urma examinării recursului, Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre următoarele decizii: b) admite recursul, casează integral sau parțial hotărârea și/sau decizia și adoptă o nouă decizie. 8 (3) Decizia instanței de recurs este irevocabilă din momentul emiterii. Decizia se consideră emisă din momentul publicării pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție.”

Potrivit art.193 alin.(3) și (31) din Codul administrativ: „(3) Curtea Supremă de Justiție examinează acțiunile în contencios administrativ și cererile de recurs în complete din 3 judecători. (31) În scopul uniformizării practicii judecătorești, completul din 3 judecători poate decide, prin vot unanim, ca recursul considerat admisibil să fie examinat de un complet din 5 judecători, iar completul din 5 judecători poate decide, prin vot unanim, ca recursul considerat admisibil să fie examinat de un complet din 9 judecători.”

Reieșind din prevederile art.13 alin.(51) din Legea nr.64 din 30 martie 2023 cu privire la Curtea Supremă de Justiție: „(51) Până la începerea activității Curții Supreme de Justiție în noua componență, președintele Curții formează completele de judecată. Curtea Supremă de Justiție va examina în complete de 3 judecători cererile de recurs, cererile de recurs în anulare și cererile de revizuire, care au fost inițial repartizate spre examinare completelor din 5 judecători. Acestea vor fi examinate de completul de judecători din care face parte judecătorul raportor.”

Conform art.194 alin.(2) din Codul administrativ: „În procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se examinează din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului material.”

Aplicabile litigiului sunt și prevederile art.244 alin.(2) coroborat cu art.231 alin.(2) din Codul administrativ care reglementează că: „Pentru procedura de recurs se aplică corespunzător prevederile cap.III din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva. Pentru procedura în apel se aplică corespunzător prevederile cap. II din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.”

Potrivit art.219 alin.(1) din Codul administrativ: „Instanța de judecată este obligată să cerceteze starea de fapt din oficiu în baza tuturor probelor legal admisibile, nefiind legată nici de declarațiile făcute, nici de cererile de solicitare a probelor înaintate de participanți.”

Prevederi similare se conțin în art.22 alin.(1) care statuează că: „Autoritățile publice și instanțele de judecată competente cercetează starea de fapt din oficiu. Acestea stabilesc felul și volumul cercetărilor și nu sunt legate nici de expunerile participanților, nici de cererile lor de reclamare a probelor.”

Conform art.17 din Codul administrativ: „Drept vătămat este orice drept sau libertate stabilit/stabilită de lege căruia/căreia i se aduce atingere prin activitate administrativă.”

Din prevederile art.5 din Codul administrativ rezultă că: „Activitatea administrativă reprezintă totalitatea actelor administrative individuale și normative, a contractelor administrative, a actelor reale, precum și a operațiunilor administrative realizate de autoritățile publice în regim de putere publică, prin care se organizează aplicarea legii și se aplică nemijlocit legea.”

În conformitate cu art.20 din Codul administrativ: 9 „Dacă printr-o activitate administrativă se încalcă un drept legitim sau o libertate stabilită prin lege, acest drept poate fi revendicat printr-o acțiune în contencios administrativ, cu privire la care decid instanțele de judecată competente pentru examinarea procedurii de contencios administrativ, conform prezentului cod.”

Reieșind din prevederile art.21 din Codul administrativ: „(1) Autoritățile publice și instanțele de judecată competente trebuie să acționeze în conformitate cu legea și alte acte normative. (2) Exercitarea atribuțiilor legale nu poate fi contrară scopului pentru care acestea au fost reglementate. (3) Autoritățile publice și instanțele de judecată competente nu pot dispune limitarea exercitării drepturilor și a libertăților persoanelor decât în cazurile și în condițiile expres stabilite de lege.”

Conform art.29 din Codul administrativ: „(1) Orice măsură întreprinsă de autoritățile publice prin care se afectează drepturile sau libertățile prevăzute de lege trebuie să corespundă principiului proporționalității. (2) O măsură întreprinsă de autoritățile publice este proporțională dacă: a) este potrivită pentru atingerea scopului urmărit în temeiul împuternicirii atribuite prin lege; b) este necesară pentru atingerea scopului; c) este rezonabilă. (3) Măsura întreprinsă de autoritățile publice este una rezonabilă dacă ingerința produsă prin ea nu este disproporțională în raport cu scopul urmărit.”

Potrivit art.31 din Codul administrativ: „Actele administrative individuale și operațiunile administrative scrise trebuie să fie motivate.”

În conformitate cu art.118 alin.(1)-(3) din Codul administrativ: „(1) Motivarea este operațiunea administrativă prin care se expun considerentele care justifică emiterea unui act administrativ individual. În motivare se indică temeiurile esențiale de drept și de fapt pe care le-a luat în considerare autoritatea publică pentru decizia sa. Din motivarea deciziilor discreționare trebuie să poată fi recunoscute și punctele de vedere din care autoritatea publică a reieșit la exercitarea dreptului discreționar. Motivarea trebuie să se refere și la argumentele expuse în cadrul audierii. (2) Motivarea completă a unui act administrativ individual cuprinde: a) motivarea în drept – temeiul legal pentru emiterea actului administrativ, inclusiv formele procedurale obligatorii pe care se bazează actul; b) motivarea în fapt – oportunitatea emiterii actului administrativ, inclusiv modul de exercitare a dreptului discreționar, dacă este cazul; c) în cazul actelor administrative defavorabile – o descriere succintă a procedurii administrative care a stat la baza emiterii actului: investigații, probe, audieri, opinii ale participanților contrare conținutului final al actului etc. (3) Motivarea completă este obligatorie, este parte integrantă a actului administrativ individual și condiționează legalitatea acestuia.”

Potrivit art.119 alin.(1) din Codul administrativ: „(1) Conținutul unui act administrativ individual trebuie să fie suficient de cert.”

Conform art.137 alin.(1) din Codul administrativ: 10 „(1) În exercitarea dreptului discreționar atribuit, autoritățile publice trebuie să acționeze cu bună-credință în limitele legal stabilite și cu respectarea scopului pentru care le- a fost atribuit dreptul.”

Din prevederile art.189 alin.(1) din Codul administrativ rezultă că: „Orice persoană care revendică încălcarea unui drept al său prin activitatea administrativă a unei autorități publice poate înainta o acțiune în contencios administrativ.”

Conform art.206 din Codul administrativ: „(1) O acțiune în contencios administrativ poate fi depusă pentru: a) anularea în tot sau în parte a unui act administrativ individual (acțiune în contestare); b) obligarea autorității publice să emită un act administrativ individual (acțiune în obligare); c) impunerea la acțiune, la tolerare a acțiunii sau la inacțiune (acțiune în realizare); d) constatarea existenței sau inexistenței unui raport juridic ori nulității unui act administrativ individual sau a unui contract administrativ (acțiune în constatare); sau e) anularea în tot sau în parte a unui act administrativ normativ (acțiune de control normativ). (2) Acțiunea în constatare prezumă existența unui interes îndreptățit pentru constatarea solicitată. Acțiunea în constatare nu poate fi înaintată dacă reclamantul își poate sau și-ar putea revendica drepturile printr-o altă acțiune prevăzută la alin.(1), cu excepția situației când se urmărește constatarea nulității unui act administrativ individual sau normativ.”

Potrivit art.225 alin.(1) și (2) din Codul administrativ: „(1) Instanța de judecată nu este competentă să se pronunțe asupra oportunității unui act administrativ. (2) Verificarea exercitării de către autoritatea publică a dreptului discreționar se limitează la faptul dacă autoritatea publică: a) și-a exercitat dreptul discreționar; b) a luat în considerare toate faptele relevante; c) a respectat limitele legale ale dreptului discreționar; d) și-a exercitat dreptul discreționar conform scopului acordat prin lege.”

În conformitate cu art.93 alin.(1) din Codul administrativ: „(1) Fiecare participant probează faptele pe care își întemeiază pretenția.”

Conform art.34 alin.(1) și (2) din Constituția Republicii Moldova: „(1) Dreptul persoanei de a avea acces la orice informație de interes public nu poate fi îngrădit. (2) Autoritățile publice, potrivit competențelor ce le revin, sunt obligate să asigure informarea corectă a cetățenilor asupra treburilor publice și asupra problemelor de interes personal.”

Potrivit art.4 alin.(1) și (2) din Legea nr.982 din 11 mai 2000 privind accesul la informație (în redacția legii în vigoare la data adresării cu cererea de acces la informație – 26.02.2021): „(1) Oricine, în condițiile prezentei legi, are dreptul de a căuta, de a primi și de a face cunoscute informațiile oficiale. (2) Exercitarea drepturilor prevăzute în alineatul (1) al prezentului articol poate fi supusă unor restricții pentru motive specifice, ce corespund principiilor dreptului internațional, inclusiv pentru apărarea securității naționale sau vieții private a persoanei.”

Din prevederile art.5 alin.(1) și (2) din Legea nr.982/2000 privind accesul la informație: „(1) Subiecți ai prezentei legi sunt furnizorul de informații și solicitantul informației. 11 (2) Furnizori de informații, adică posesori ai informațiilor oficiale, obligați să le furnizeze solicitanților în condițiile prezentei legi, sunt: a) autoritățile publice centrale și locale - autoritățile administrației de stat, prevăzute în Constituția Republicii Moldova și anume: Parlamentul, Președintele Republicii Moldova, Guvernul, administrația publică, autoritatea judecătorească; b) instituțiile publice centrale și locale - organizațiile fondate de către stat în persoana autorităților publice și finanțate de la bugetul de stat, care au ca scop efectuarea atribuțiilor de administrare, social-culturale și altor atribuții cu caracter necomercial; c) persoanele fizice și juridice care, în baza legii sau a contractului cu autoritatea publică ori instituția publică, sunt abilitate cu gestionarea unor servicii publice și culeg, selectează, posedă, păstrează, dispun de informații oficiale.”

Potrivit art.6 alin.(1) din Legea privind accesul la informație: „(1) În sensul prezentei legi, informații oficiale sunt considerate toate informațiile aflate în posesia și la dispoziția furnizorilor de informații, care au fost elaborate, selectate, prelucrate, sistematizate și/sau adoptate de organe ori persoane oficiale sau puse la dispoziția lor în condițiile legii de către alți subiecți de drept.”

Din prevederile art.7 alin.(1) lit.a) și alin.(2) lit.c) din Legea nr.982/2000 privind accesul la informație reiese că: „(1) Exercitarea dreptului de acces la informație poate fi supusă doar restricțiilor reglementate prin lege organică și care corespund necesităților: a) respectării drepturilor și reputației altei persoane. (2) În conformitate cu alineatul (1) al prezentului articol, accesul la informațiile oficiale nu poate fi îngrădit, cu excepția: c) informațiilor cu caracter personal, a căror divulgare este considerată drept o imixtiune în viața privată a persoanei, protejată de legislația privind protecția datelor cu caracter personal.

Conform art.8 alin.(1) și (2) din Legea nr.982/2000 privind accesul la informație: „(1) Informația cu caracter personal face parte din categoria informației oficiale cu accesibilitate limitată și constă din date referitoare la o persoană fizică identificată sau identificabilă, a căror dezvăluire ar constitui o violare a vieții private, intime și familiale. (2) Accesul la informația cu caracter personal se realizează în conformitate cu prevederile legislației privind protecția datelor cu caracter personal.”

În conformitate cu art.10 alin.(1) și (2) din Legea nr.982/2000: „(1) Persoana are dreptul de a solicita furnizorilor de informații, personal sau prin reprezentanții săi, orice informații aflate în posesia acestora, cu excepțiile stabilite de legislație. (2) Dreptul persoanei de a avea acces la informații, inclusiv la informațiile cu caracter personal, nu poate fi îngrădit decât în condițiile legii.”

Potrivit art.11 alin.(1) pct.2) și 3) din Legea nr.982/2000: „(1) Furnizorul de informații, în conformitate cu competențele care îi revin, este obligat: 2) să garanteze liberul acces la informație; 3) să respecte limitările accesului la informație, prevăzute de legislație, în scopul protejării informației confidențiale, vieții private a persoanei și securității naționale;

Conform art.12 alin.(1) din Legea nr.982/2000 privind accesul la informație: 12 „(1) Informațiile oficiale vor fi puse la dispoziția solicitanților în baza unei cereri scrise sau verbale.”

Din prevederile art.13 alin.(1) din Legea nr.982/2000: „(1) Modalitățile accesului la informațiile oficiale sunt: a) audierea informației pasibile de o expunere verbală; b) examinarea documentului (unor părți ale acestuia) la sediul instituției; c) eliberarea copiei de pe documentul, informația solicitate (de pe unele părți ale acestora); d) eliberarea copiei traducerii documentului, informației (unor părți ale acestora) într-o altă limbă decât cea a originalului, pentru o plată suplimentară; e) expedierea prin poștă (inclusiv poșta electronică) a copiei de pe document, informație (de pe unele părți ale acestora), copiei de pe traducerea documentului, informației într-o altă limbă, la cererea solicitantului, pentru o plată respectivă.”

Potrivit art.44 alin.(1) și (2) din Codul electoral (în redacția legii în vigoare la data adresării cu cererea de acces la informație – 26.02.2021): „(1) Listele electorale, întocmite în baza Registrului de stat al alegătorilor, sunt liste ce cuprind toți cetățenii cu drept de vot care domiciliază ori își au reședința pe teritoriul unei secții de votare. Alegătorul poate fi înscris numai într-o singură listă electorală și la o singură secție de votare. Alegătorul care are și domiciliu, și reședință este înscris, în perioada valabilității reședinței, în lista electorală de la secția de votare în a cărei rază teritorială acesta își are reședința. Regulamentul privind întocmirea, administrarea, difuzarea și actualizarea listelor electorale se aprobă de Comisia Electorală Centrală. (2) În lista electorală se indică: a) localitatea și numărul secției de votare; b) numele și prenumele, anul nașterii alegătorului; c) domiciliul/reședința alegătorului; d) numărul de identificare de stat (IDNP); e) seria și numărul actului de identitate.”

Conform art.45 alin.(1) și (2) din Codul electoral: „(1) Listele electorale se fac accesibile în localurile secțiilor de votare, precum și se plasează pe pagina web a Comisiei Electorale Centrale cu 20 de zile înainte de ziua alegerilor, în acestea fiind indicate numele, prenumele și anul nașterii ale fiecărui alegător. Un exemplar al listei se păstrează la primărie. Alegătorilor li se comunică, cel târziu cu 20 de zile înainte de ziua alegerilor, prin toate mijloacele de comunicare disponibile (mass-media, telefon, afișe, internet), sediul secției de votare la care ei vor putea vota. (2) Alegătorilor și reprezentanților concurenților electorali li se asigură posibilitatea de a lua cunoștință de listele electorale și de a verifica corectitudinea întocmirii lor. Ei au dreptul să facă contestații împotriva neincluderii lor în listă sau excluderii din ea, precum și împotriva altor erori comise la înscrierea datelor despre sine sau despre alți alegători cel târziu în ziua precedentă zilei alegerilor. Contestațiile se examinează de către organele electorale respective în decurs de 24 de ore, iar deciziile acestora pot fi contestate de subiecții interesați în instanța de judecată, după procedura stabilită, în cazul în care aceștia au primit refuz de corectare sau includere în listă.”

Potrivit art.67 din Codul electoral (în redacția legii aplicabile speței): „(1) Documentele electorale se păstrează la Comisia Electorală Centrală în conformitate cu prevederile Legii privind Fondul Arhivistic al Republicii Moldova și ale Regulamentului privind organizarea și funcționarea Arhivei Comisiei Electorale Centrale, aprobat prin hotărâre a Comisiei Electorale Centrale. 13 (2) După încheierea perioadei electorale, consiliile electorale de circumscripție dispun de documentele și materialele electorale în felul următor: b) se remit instanței de judecată în a cărei rază se află consiliul electoral de circumscripție – buletinele valabile, buletinele nevalabile și buletinele anulate, listele electorale și certificatele cu drept de vot, câte un exemplar de procese-verbale și rapoarte ale consiliilor electorale de circumscripție și ale birourilor electorale ale secțiilor de votare, formularul special de numărare a voturilor, toate contestațiile, însoțite de hotărârile adoptate cu privire la soluționarea lor, iar în cazul alegerilor locale generale – și listele consilierilor aleși, listele candidaților supleanți, șirurile descrescătoare pentru fiecare circumscripție electorală; c) consiliul electoral de circumscripție, înainte de a fi dizolvat, transmite primăriei în a cărei circumscripție a activat câte un exemplar de procese-verbale și rapoarte ale consiliului electoral de circumscripție și ale birourilor electorale ale secțiilor de votare, urnele de vot și alte materiale electorale. (3) După expirarea termenului de 6 luni, buletinele cu voturile valabil exprimate, buletinele nevalabile și buletinele anulate, precum și certificatele cu drept de vot remise instanței de judecată se nimicesc, iar listele electorale se transmit Comisiei Electorale Centrale în termen de 10 zile de la confirmarea legalității alegerilor. (4) Comisia Electorală Centrală asigură accesul la documentele menționate în prezentul articol în conformitate cu Legea privind accesul la informație și cu respectarea legislației privind protecția datelor cu caracter personal.”

Reieșind din prevederile art.4 din Legea nr.133 din 08 iulie 2011 privind protecția datelor cu caracter personal (în redacția Legii nr.124 din 09.07.2020): „ (1) Datele cu caracter personal care fac obiectul prelucrării trebuie să fie: a) prelucrate în mod corect și conform prevederilor legii; b) colectate în scopuri determinate, explicite și legitime, iar ulterior să nu fie prelucrate într-un mod incompatibil cu aceste scopuri. Prelucrarea ulterioară a datelor cu caracter personal în scopuri statistice, de cercetare istorică sau științifică nu este considerată incompatibilă cu scopul colectării dacă se efectuează cu respectarea prevederilor prezentei legi, inclusiv privind notificarea către Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, și cu respectarea garanțiilor privind prelucrarea datelor cu caracter personal, prevăzute de normele ce reglementează activitatea statistică, cercetarea istorică și cea științifică; c) adecvate, pertinente și neexcesive în ceea ce privește scopul pentru care sunt colectate și/sau prelucrate ulterior; d) exacte și, dacă este necesar, actualizate. Datele inexacte sau incomplete din punctul de vedere al scopului pentru care sunt colectate și ulterior prelucrate se șterg sau se rectifică; e) stocate într-o formă care să permită identificarea subiecților datelor cu caracter personal pe o perioadă care nu va depăși durata necesară atingerii scopurilor pentru care sunt colectate și ulterior prelucrate. Stocarea datelor cu caracter personal pe o perioadă mai mare, în scopuri statistice, de cercetare istorică sau științifică, se va face cu respectarea garanțiilor privind prelucrarea datelor cu caracter personal, prevăzute de normele ce reglementează aceste domenii, și numai pentru perioada necesară realizării acestor scopuri. (2) Operatorii au obligația să respecte și să asigure implementarea prevederilor alin.(1).”

Potrivit art.5 din Legea nr.133/2011 privind protecția datelor cu caracter personal: 14 „(1) Prelucrarea datelor cu caracter personal se efectuează cu consimțământul subiectului datelor cu caracter personal. (2) Consimțământul privind prelucrarea datelor cu caracter personal poate fi retras în orice moment de către subiectul datelor cu caracter personal. Retragerea consimțământului nu poate avea efect retroactiv. (3) În cazul subiectului datelor cu caracter personal adult sau minor care este supus măsurii de ocrotire judiciare sub forma tutelei, consimțământul privind prelucrarea datelor cu caracter personal se acordă, în formă scrisă, de către reprezentantul legal, în cazul minorului, sau de către tutore, în cazul adultului. (31) În cazul subiectului datelor cu caracter personal adult care este supus măsurii de ocrotire judiciare sub forma ocrotirii provizorii sau curatelei, consimțământul privind prelucrarea datelor cu caracter personal se acordă, în formă scrisă, de către persoana ocrotită. Dacă starea acesteia nu-i permite să ia de sine stătător o decizie privind prelucrarea datelor cu caracter personal, ocrotitorul provizoriu sau curatorul va asista persoana ocrotită, prin contrasemnarea acordului, în condițiile legii. (4) În cazul decesului subiectului datelor cu caracter personal, consimțământul privind prelucrarea datelor sale se acordă, în formă scrisă, de către succesorii acestuia, dacă un astfel de consimțământ nu a fost dat de subiectul datelor cu caracter personal în timpul vieții. (5) Consimțământul subiectului datelor cu caracter personal nu este cerut în cazurile în care prelucrarea este necesară pentru: a) executarea unui contract la care subiectul datelor cu caracter personal este parte sau pentru luarea unor măsuri înaintea încheierii contractului, la cererea acestuia; b) îndeplinirea unei obligații care îi revine operatorului conform legii; c) protejarea vieții, integrității fizice sau a sănătății subiectului datelor cu caracter personal; d) executarea sarcinilor de interes public sau care rezultă din exercitarea prerogativelor de autoritate publică cu care este învestit operatorul sau terțul căruia îi sunt dezvăluite datele cu caracter personal; e) realizarea unui interes legitim al operatorului sau al terțului căruia îi sunt dezvăluite datele cu caracter personal, cu condiția ca acest interes să nu prejudicieze interesele sau drepturile și libertățile fundamentale ale subiectului datelor cu caracter personal; f) scopuri statistice, de cercetare istorică sau științifică, cu condiția ca datele cu caracter personal să rămână anonime pe toată durata prelucrării; g) schimbul de date în condițiile legislației în vigoare cu privire la schimbul de date și interoperabilitate.

Materialele cauzei atestă că la 11 iulie 2022, prin intermediul poștei electronice, Curtea de Apel Chișinău a notificat părților participante la proces copia dispozitivului deciziei contestate (f.d.111, vol.I). 15

La 12 iulie 2022, prin intermediul poștei electronice, Comisia Electorală Centrală a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel (f.d.116, vol.I).

De asemenea, din materialele cauzei rezultă că la 20 octombrie 2022, Comisia Electorală Centrale a recepționat copia deciziei integrale din 05 iulie 2022 a Curții de Apel Chișinău, fapt ce se confirmă prin avizul de recepție nr.DS8007560387AS, anexat la materialele cauzei (f.d.113, vol.I).

Astfel, Comisia Electorală Centrale s-a conformat dispozițiilor art.245 din Cod administrativ (în redacția legii până la modificările operate prin Legea nr.246 din 31 iulie 2023, în vigoare din 01 septembrie 2023), și a depus recursul în interiorul termenului legal.

În conjunctura enunțată, și, având în vedere că Comisia Electorală Centrală a depus cererea de recurs inițială la 12 iulie 2022, iar recursul motivat l- a prezentat la 17 noiembrie 2022, în baza temeiurilor existente până la modificările operate prin Legea nr.246 din 31 iulie 2023 (în vigoare din 01 septembrie 2023), Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție la examinarea recursului va aplica prevederile Codului administrativ în redacția legii în vigoare la data declarării recursului.

Prin încheierea din 31 mai 2023 a Curții Supreme de Justiție recursul depus de Comisia Electorală Centrală împotriva deciziei din 05 iulie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost numit pentru examinare în complet din 5 judecători.

Aici, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție remarcă că prin Legea nr.224 din 31 iulie 2024 pentru modificarea unor acte normative (aspecte de procedură privind activitatea instanțelor judecătorești), în vigoare din 16 august 2024, articolul 13 din Legea nr.64/2023 cu privire la Curtea Supremă de Justiție, cu modificările ulterioare, s-a completat cu aliniatul (51) potrivit căruia: „Până la începerea activității Curții Supreme de Justiție în noua componență, președintele Curții formează completele de judecată. Curtea Supremă de Justiție va examina în complete de 3 judecători cererile de recurs, cererile de recurs în anulare și cererile de revizuire, care au fost inițial repartizate spre examinare completelor din 5 judecători. Acestea vor fi examinate de completul de judecători din care face parte judecătorul raportor.”

Prin urmare, ținând cont de prevederile normei de drept precitate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție va examina prezenta cauză în complet din 3 judecători din care face parte judecătorul raportor.

În corespundere cu prevederile art.247 din Codul administrativ, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție nu a considerat oportun de a cita participanții la proces pentru a se pronunța cu privire la problemele invocate în recurs, deoarece criticile recurentei, au fost expuse cu suficientă claritate. 16

Examinând materialele cauzei în raport cu argumentele invocate în recurs, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi admis, casată integral decizia instanței de apel și menținută hotărârea primei instanțe, din următoarele considerente.

Recapitulând esența litigiului, Completul de judecată constată că prin decizia nr.47 din 11 iunie 2018 a Agenției Servicii Publice, Departamentul înregistrare și licențiere a unităților de drept. Direcția înregistrare a unităților de drept, Secția înregistrări organizații necomerciale, în temeiul art.8 din Legea nr.294 din 21 decembrie 2007 privind partidele politice, a fost înregistrat Partidul Politic „Voința Poporului” (f.d.14).

La 26 februarie 2021, PP „Voința Poporului” s-a adresat cu cerere Comisiei Electorale Centrale, solicitând în baza art.67 alin.(4) din Codul electoral, acces la listele electorale utilizate în turul I și II al alegerilor prezidențiale din noiembrie 2020 în Consiliul electoral al circumscripției electorale raionale Taraclia nr.33 și în Consiliul electoral al circumscripției electorale UTA Găgăuzia nr.36. Accesul să aibă loc în incinta CEC, cu respectarea legii privind protecția datelor cu caracter personal, a legii privind accesul la informație prevederilor art.54 din Constituție. Concomitent, a solicitat informații cu privire la tirajul buletinelor de vot tipărite pentru toate localitățile (secțiilor de votare) din raioanele menționate, respectiv pentru turul I și II (f.d.7).

Prin răspunsul nr.CEC-8/3736 din 12 martie 2021, Comisia Electorală Centrală a transmis PP „Voința Poporului” copiile de pe hotărârile privind stabilirea tirajului buletinelor de vot, adoptate de către Consiliul în Consiliul electoral al circumscripției electorale raionale Taraclia nr.33 și în Consiliul electoral al circumscripției electorale UTA Găgăuzia nr.36. Totodată, referitor la accesul la listele electorale utilizate în cadrul alegerilor Președintelui Republicii Moldova din 01 noiembrie 2020, CEC a comunicat PP „Voința Poporului” că prin demersul nr.CEC-8/3712 din 02 martie 2021, Comisia s-a adresat Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, solicitând opinia vizavi de posibilitatea oferirii accesului la listele electorale utilizate la alegeri în contextul asigurării protecției datelor cu caracter personal. La acest subiect, CEC va veni cu un răspuns ulterior după ce Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal își va prezenta opinia (f.d.8-12; 7 din dosarul administrativ).

La 25 martie 2021, CEC a recepționat răspunsul Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal nr.04-06/740 din 18 martie 2021, înregistrat cu nr.CEC-7/11841 (f.d.8-10 din dosarul administrativ).

Urmare analizei poziției CNPPDCP, Comisia Electorală Centrală a formulat un răspuns suplimentar la 02 aprilie 2021 înregistrat cu nr.CEC-8/3799, 17 la cererea din 26 februarie 2021, prin care a informat PP „Voința Poporului” opinia Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal potrivit căreia, solicitantul unor astfel de informații cu accesibilitate limitată urmează să indice în solicitarea de acces prin prisma art.4 și art.5 din Legea nr.133/2011 privind protecția datelor cu caracter personal: scopul concret pentru care se solicită dezvăluirea acestor date; volumul, categoriile și structura concretă a faptelor cu caracter personal la care se solicită accesul; cadrul normativ care întemeiază cererea de acces; prezența temeiurilor prevăzute la art.5 alin.(1), fie alin.(5) din același articol al Legii privind protecția datelor cu caracter personal, care eventual justifică punerea la dispoziție a informației cu accesibilitate limitată, în absența consimțământului subiectului datelor cu caracter personal; modul și scopul utilizării ulterioare a acestor date cu caracter personal; garanțiile asigurării regimului de securitate și confidențialitate a prelucrării datelor cu caracter personal solicitate, neutilizării în scopuri contrare și netransmiterii către terți neautorizați.

Din conținutul demersului președintelui PP „Voința Poporului”, Ștefan Urîtu, CNPDCP nu a identificat scopul prelucrării datelor cu caracter personal ce se regăsesc în listele electorale. Totodată, solicitantului i s-a propus să lucreze în spațiile oferite de CEC și să fie supus clauzelor de confidențialitate. Ținând cont de prevederile legale, s-ar impune necesitatea respectării în prealabil a numitor condiții și rigori de către solicitanții informației ce consemnează date cu caracter personal, pentru motivarea, în special a scopului solicitării informației oficiale cu accesibilitate limitată. S-a explicat că în situația dată ar fi necesară argumentarea legală care să justifice ingerința în viața privată a alegătorilor prin prisma temeiurilor legale prevăzute la art.4 și 5 din Legea nr.133/2011 și respectiv interesul public pentru divulgarea datelor cu caracter personal, precum: numele/prenumele; anul nașterii alegătorului; domiciliul/reședința alegătorului; numărul de identificare de stat (IDNP); seria și numărul actului de identitate etc. Urmare, a celor relatate, CEC a informat că se află în imposibilitate să ofere acces la listele electorale utilizate în ambele tururi ale alegerilor prezidențiale din noiembrie 2020 pe circumscripțiile electorale nr.33 Taraclia și nr.36 UTA Găgăuzia (f.d.11-12 din dosarul administrativ).

Nefiind de acord cu răspunsul Comisiei Electorale Centrale nr.CEC- 8/3736 din 12 martie 2021, la 13 aprilie 2021 PP „Voința Poporului” s-a adresat cu acțiune în instanța de contencios administrativ împotriva Comisie Electorale Centrale, solicitând constatarea că prin acțiunile pârâtei au fost violate drepturile sale de acces la informații de interes public, cu obligarea Comisiei să-i asigure accesul la listele utilizate de CECE nr.33 Taraclia și CECE nr.36 UTAG în turul I și II la alegerile prezidențiale din Republica Moldova din anul 2020. 18

Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani, fiind învestită cu judecarea cauzei în prima instanță, prin hotărârea din 01 octombrie 2021 a respins acțiunea depusă de PP „Voința Poporului” ca neîntemeiată.

Prima instanță a motivat soluția de respingere a acțiunii prin faptul că informația privind accesul la listele electorale utilizate de CECE nr.33 Taraclia și CECE nr.36 UTA Găgăuzia în cadrul alegerilor prezidențiale din anul 2020, turul I și II, solicitată prin cererea din 26 februarie 2021, constituie informație care nu are caracter de informații publice, iar prezentarea acestei informații este inadmisibilă, în situația în care informația la care se solicită acces reprezintă informații cu caracter personal, de natură să identifice persoana, inclusiv votul exprimat de către acesta care este unul secret, iar Comisia Electorală Centrală nu poate fi obligată să elibereze copiile actelor solicitat de către reclamant fără acordul persoanelor pe care le vizează aceste informații.

Curtea de Apel Chișinău, verificând legalitatea și temeinicia hotărârii primei instanțe, judecând apelul declarat de PP „Voința Poporului”, prin decizia din 05 iulie 2022 a admis apelul declarat de PP „Voința Poporului”, a casat hotărârea din 01 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, și a emis o decizie nouă, prin care a admis parțial acțiunea depusă de PP „Voința Poporului”, a constatat neacordarea de către Comisia Electorală Centrală a accesului la informații de interes public solicitată de Partidul Politic „Voința Poporului”. S-a obligat Comisia Electorală Centrală să asigure PP „Voința Poporului” accesul la listele electorale utilizate de către CECE nr.33 Taraclia și CECE nr.36 UTA Găgăuzia în turul I și II la alegerile prezidențiale din Republica Moldova din anul 2020, cu asigurarea protecției datelor cu caracter personal. În rest, acțiunea a fost respinsă.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a motivat decizia prin faptul că Comisia Electorală Centrală nu a asigurat conform art.67 alin.(4) din Codul electoral și Legea privind accesul la informație, cu respectarea prevederilor Legii privind protecția datelor cu caracter personal, accesul PP „Voința Poporului” la documentele de interes public (listele electorale utilizate de către CECE 33 Taraclia și CECE 36 UTAG, în turul I si II al alegerilor prezidențiale din Republica Moldova din anul 2020), solicitate de către ultima prin cererea din 26.02.2021, cu asigurarea protecției datelor cu caracter personal.

Cât privește pretenția PP „Voința Poporului” cu privire la obligarea Comisiei Electorale Centrale să-i comunice informația cu privire la tirajul buletinelor de vot tipărite pentru toate localitățile (secțiile de votare) din CECE 33 Taraclia și CECE 36 UTAG, pentru turul I și II al alegerilor prezidențiale din Republica Moldova din anul 2020, instanța de apel a apreciat-o ca neîntemeiată, concluzionând că prin răspunsul nr.CEC- 8/3736 din 12 martie 2021, Comisia 19 Electorală Centrală a transmis PP „Voința Poporului” documentele electorale de care dispune și anume: copiile de pe hotărârile privind stabilirea tirajului buletinelor de vot, adoptate de către Consiliul electoral al circumscripției electorale raionale Taraclia nr.33 și Consiliul electoral al circumscripției electorale UTA Găgăuzia nr.36 (f.d.8-12).

Analizând materialele dosarului în coraport cu normele juridice ce guvernează raportul juridic litigios, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că soluția dată de către instanța de apel contravine circumstanțelor cauzei, pe când concluzia primei instanțe de respingere a acțiunii depuse de PP „Voința Poporului” este justă, având la bază cumulul dovezilor administrate în cadrul dezbaterilor judiciare raportate la cadrul legal aplicabil speței, cărora le-a fost dată o apreciere juridică cuvenită.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că la 26 februarie 2021, PP „Voința Poporului” s-a adresat cu cerere Comisiei Electorale Centrale, solicitând în baza art.67 alin.(4) din Codul electoral, accesul la listele electorale utilizate în turul I și II al alegerilor prezidențiale din noiembrie 2020 în Consiliul electoral al circumscripției electorale raionale Taraclia nr.33 și în Consiliul electoral al circumscripției electorale UTA Găgăuzia nr.36. Accesul să aibă loc în incinta CEC, cu respectarea legii privind protecția datelor cu caracter personal, a legii privind accesul la informație prevederilor art.54 din Constituție. Concomitent, a solicitat informații cu privire la tirajul buletinelor de vot tipărite pentru toate localitățile (secțiilor de votare) din raioanele menționate, respectiv pentru turul I și II (f.d.7).

Prin răspunsul nr.CEC-8/3736 din 12 martie 2021, Comisia Electorală Centrală a transmis PP „Voința Poporului” copiile de pe hotărârile privind stabilirea tirajului buletinelor de vot, adoptate de către Consiliul în Consiliul electoral al circumscripției electorale raionale Taraclia nr.33 și în Consiliul electoral al circumscripției electorale UTA Găgăuzia nr.36. Totodată, referitor la accesul la listele electorale utilizate în cadrul alegerilor Președintelui Republicii Moldova din 01 noiembrie 2020, CEC a comunicat PP „Voința Poporului” că prin demersul nr.CEC-8/3712 din 02 martie 2021, Comisia s-a adresat Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, solicitând opinia vizavi de posibilitatea oferirii accesului la listele electorale utilizate la alegeri în contextul asigurării protecției datelor cu caracter personal. La acest subiect, CEC va veni cu un răspuns ulterior după ce Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal își va prezenta opinia (f.d.8-12; 7 din dosarul administrativ). 20

La 25 martie 2021, CEC a recepționat răspunsul Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Carcar Personal nr.04-06/740 din 18 martie 2021, înregistrat cu nr.CEC-7/11841 (f.d.8-10 din dosarul administrativ).

Urmare analizei poziției CNPPDCP, Comisia Electorală Centrală a formulat un răspuns suplimentar la 02 aprilie 2021, înregistrat cu nr.CEC-8/3799, la cererea din 26 februarie 2021, prin care a informat PP „Voința Poporului” opinia Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal potrivit căreia, solicitantul unor astfel de informații cu accesibilitate limitată urmează să indice în solicitarea de acces prin prisma art.4 și art.5 din Legea nr.133/2011 privind protecția datelor cu caracter personal: scopul concret pentru care se solicită dezvăluirea acestor date; volumul, categoriile și structura concretă a faptelor cu caracter personal la care se solicită accesul; cadrul normativ care întemeiază cererea de acces; prezența temeiurilor prevăzute la art.5 alin.(1), fie alin.(5) din același articol al Legii privind protecția datelor cu caracter personal, care eventual justifică punerea la dispoziție a informației cu accesibilitate limitată, în absența consimțământului subiectului datelor cu caracter personal; modul și scopul utilizării ulterioare a acestor date cu caracter personal; garanțiile asigurării regimului de securitate și confidențialitate a prelucrării datelor cu caracter personal solicitate, neutilizării în scopuri contrare și netransmiterii către terți neautorizați.

Însă, din conținutul demersului președintelui PP „Voința Poporului”, Ștefan Urîtu, CNPDCP nu a identificat scopul prelucrării datelor cu caracter personal ce se regăsesc în listele electorale. Totodată, solicitantului i s-a propus să lucreze în spațiile oferite de CEC și să fie supus clauzelor de confidențialitate. Ținând cont de prevederile legale, s-ar impune necesitatea respectării în prealabil a numitor condiții și rigori de către solicitanții informației ce consemnează date cu caracter personal, pentru motivarea, în special a scopului solicitării informației oficiale cu accesibilitate limitată. S-a explicat că în situația dată ar fi necesară argumentarea legală care să justifice ingerința în viața privată a alegătorilor prin prisma temeiurilor legale prevăzute la art.4 și 5 din Legea nr.133/2011 și respectiv interesul public pentru divulgarea datelor cu caracter personal, precum: numele/prenumele; anul nașterii alegătorului; domiciliul/reședința alegătorului; numărul de identificare de stat (IDNP); seria și numărul actului de identitate etc. Urmare, a celor relatate, CEC a informat că se află în imposibilitate să ofere acces la listele electorale utilizate în ambele tururi ale alegerilor prezidențiale din noiembrie 2020 pe circumscripțiile electorale nr.33 Taraclia și nr.36 UTA Găgăuzia (f.d.11-12 din dosarul administrativ).

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție remarcă că solicitarea reclamantului PP „Voința Poporului” privind asigurarea accesului la 21 listele electorale utilizate de către CECE Taraclia nr.33 și CECE UTA Găgăuzia nr.36, în turul I și II al alegerilor prezidențiale din Republica Moldova din anul 2020, urmează a fi apreciată sub aspectul „triplului test” și anume, dacă ingerința a fost „prevăzută de lege”, dacă „urmărea să protejeze unul dintre scopurile legitime” și, în cele din urmă, dacă această ingerință a fost „necesară într-o societate democratică”.

Aici, sunt relevante prevederile art.7 alin.(1) lit.a) și alin.(2 lit.c) din Legea nr.982/2000 privind accesul la informație (în redacția legii la data apariției litigiului), care statuează că: „Exercitarea dreptului de acces la informație poate fi supusă doar restricțiilor reglementate prin lege organică și care corespund necesităților: a) respectării drepturilor și reputației altei persoane. În conformitate cu alineatul (1) al prezentului articol, accesul la informațiile oficiale nu poate fi îngrădit, cu excepția: informațiilor cu caracter personal, a căror divulgare este considerată drept o imixtiune în viața privată a persoanei, protejată de legislația privind protecția datelor cu caracter personal.”

Din prevederile precitate rezultă că dreptul de acces la informație nu este un drept absolut, dimpotrivă poate fi supus restricționării/limitării dacă prin lege organică se prevăd aceste excepții.

La caz, cadrul legal special care reglementează limitarea furnizării informației solicitate de PP „Voința Poporului”, este Legea nr.982/2000 la art.7 alin.(1) lit.a) și alin.(2) lit.c) și Legea nr.133/2011 privind protecția datelor cu caracter personal, care asigură protecția drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanei fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal, în special a dreptului la inviolabilitatea vieții intime, familiale și private.

Din analiza celor enunțate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că informația solicitată de PP „Voința Poporului” prin cererea din 26 februarie 2021 (oferirea accesului la listele electorale utilizate în turul I și II al alegerilor prezidențiale din noiembrie 2020 în CECE nr.33 Taraclia și CECE nr.36 UTA Găgăuzia) reprezintă o informație cu accesibilitate limitată, întrucât listele electorale solicitate conțin date nu doar despre localitatea și numărul secției de votare, dar și cele cu caracter personal, cum ar fi: numele și prenumele, anul nașterii ale alegătorului, domiciliul/reședința alegătorului, numărul de identificare de stat (IDNP), seria și numărul actului de identitate, precum și rezultatul votului ales, care este unul secret, iar încălcarea acestuia este sancționată prin lege.

La acest capitol, Completul de judecată evidențiază că sufragiul secret este unul dintre cele 5 principii fundamentale (sufragiu universal, egal, liber exprimat, secret și direct) care stau la baza patrimoniului electoral european. Secretul votului constituind un aspect al libertății de vot, cu scop de a proteja 22 alegatorul împotriva oricărei presiuni, iar confidențialitatea votului se păstrează pe toată durata procesului electoral, inclusiv și după numărarea voturilor.

Potrivit Legii nr.133/2011 privind protecția datelor cu caracter personal în coroborare cu prevederile art.67 alin.(4) din Codul electoral, în redacția legii la data apariției litigiului, accesul la informație se efectuează cu respectarea legislației privind protecția datelor cu caracter personal, în speța dedusă judecății, informația la care reclamantul a solicitat acces deschis reprezintă o informație cu caracter personal de natură să identifice concret persoana (alegătorul), inclusiv votul exprimat de către aceasta, la alegerile prezidențiale în turul I și II din noiembrie 2020, în circumscripțiile electorale CECE nr.33 Taraclia și CECE nr.36 UTA Găgăuzia.

Furnizarea unei astfel de informații în sensul solicitat contravine nu doar Legii privind protecția datelor cu caracter personal, în contextul în care persoanele vizate în listele electorale solicitate nu și-au exprimat consimțământul de a fi divulgate public datele lor cu caracter personal, dar și încalcă principiul votului secret care este protejat atât de legislația internă, cât și cea internațională, în contextul în care votarea la alegeri și/sau referendum este secretă, excluzându- se astfel posibilitatea influențării voinței alegătorului.

La acest aspect se reține Codul bunelor practici în materie electorală, Linii directoare și raport explicativ, adoptat de Comisia europeana pentru Democrație prin Drept în cadrul celei de-a 52 Reuniune Plenară (Veneția, 18-19 octombrie 2002), unde la pct.4 cert s-a învederat că, pentru fiecare persoană cu drept de vot, secretul votului nu este numai un drept, dar și obligațiune, nerespectarea căreia trebuie să fie sancționată prin anularea oricărui buletin de vot conținutul căruia a fost divulgat. Fiecare persoană trebuie să voteze individual. Votul în familie sau oricare altă forma de influențarea asupra votului unei persoane de către altă persoană trebuie interzis. Lista persoanelor care în realitate se prezintă la urnele de votare nu trebuie făcută publică. Orice încălcare a dreptului de vot secret trebuie sancționată.

Iar, potrivit Raportului Explicativ, adoptat de Comisia de la Veneția în cadrul celei de-a 52 Sesiuni Plenare (Veneția, 18-19 octombrie 2002), în special la pct.52, 54 și 55, secretul votului este un aspect al libertății de vot, care are drept scop protecția alegătorilor împotriva orice fel de presiune cu care se pot confrunta în cazul când alte persoane află despre candidaturile votate. Principiul confidelității trebuie aplicat la întreaga procedură și în special la etapa votării și numărării voturilor. Secretul votului constituie nu numai un drept al alegătorului dar și o obligațiune de a respecta dreptul celorlalți. Orice încălcare a acestui principiu trebuie sancționat prin anularea buletinelor de vot conținutul cărora a fost divulgat. Mai mult decât atât, din moment ce abținerea de a vota poate indica 23 o alegere politică, listele persoanelor care au votat nu trebuie publicate. Violarea secretului votului trebuie sancționată, la fel ca și încălcarea altor aspecte ale libertății de a vota.

Pe lângă acestea, după cum rezultă din Legea nr.133/2011 privind protecția datelor cu caracter personal, datele trebuie prelucrate în scopuri strict determinate și pe perioada care nu va depăși durata necesară atingerii scopurilor pentru care sunt colectate și ulterior prelucrate, având în vedere faptul că scopul întocmirii listelor electorale este identificarea și stabilirea numărului alegătorilor arondați la o singură secție de votare conform înregistrării la domiciliu sau reședință, precum și ținerii evidenței participării la vot și eliberării buletinului de vot către alegători.

De altfel, scopul listelor electorale este ținerea unei evidențe a alegătorilor ca aceștia să poată să participe la vot și să cunoască la care secție de votare să se prezinte pentru a ridica buletinul de vot.

Accesul la listele electorale este reglementat de art.45 din Codul electoral în redacția legii la data apariției litigiului, care statuează că, listele electorale se fac accesibile în localurile secțiilor de votare, precum și se plasează pe pagina web a Comisiei Electorale Centrale cu 20 de zile înainte de ziua alegerilor, în acestea fiind indicate numele, prenumele și anul nașterii ale fiecărui alegător. Un exemplar al listei se păstrează la primărie. Alegătorilor li se comunică, cel târziu cu 20 de zile înainte de ziua alegerilor, prin toate mijloacele de comunicare disponibile (mass-media, telefon, afișe, internet), sediul secției de votare la care ei vor putea vota.

Altfel zis, Codul electoral nu prevede o altă posibilitate de a acorda accesul la listele electorale doar în perioada electorală, și nu post factum, în condițiile în care pe lângă datele personale ale alegătorilor, se regăsește și votul liber exprimat de către aceștia, care este unul secret, protejat prin lege.

Pe lângă acestea, Comisia Electorală Centrală prelucrează datele despre alegători în temeiul art.44 din Codul electoral, iar în baza art.5 alin.(1) lit.b) din Legea nr.133/2011, le prelucrează fără a fi necesar consimțământul subiectului de date cu caracter personal, însă punerea la dispoziție a datelor din listele electorale unor terțe persoane este condiționată de obținerea consimțământului subiectului de date, cu notificarea despre acest fapt a Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, acțiuni care nu se atestă la cazul speței, or, reclamantul/intimat PP „Voința Poporului” nu a obținut acordul subiecților de date cu caracter personal (la caz, ale alegătorilor care se regăsesc în listele electorale ale CECE Taraclia nr.33 și ale CECE UTA Găgăuzia nr.36 la alegerile prezidențiale din turul I și II anul 2020), cu notificarea în acest sens a Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal. 24

Cele relatate supra indică la faptul că informația privind accesul la listele electorale utilizate de CECE nr.33 Taraclia și CECE nr.36 UTA Găgăuzia în cadrul alegerilor prezidențiale din anul 2020, turul I și II, solicitată de PP „Voința Poporului” prin cererea din 26 februarie 2021, nu constituie în sine informații oficiale cu caracter public, or, furnizarea acestora ar genera o ingerință în viața privată al persoanelor, la caz, alegătorilor din circumscripțiile electorale vizate în aceste liste electorale, fapt inadmisibil prin prisma legii.

Totodată, potrivit dispozițiilor art.4 și art.5 din Legea nr.133/2011 privind protecția datelor cu caracter personal, solicitantul de informații cu accesibilitate limitată în solicitarea de acces urmează să indice: scopul concret pentru care se solicită dezvăluirea acestor date; volumul, categoriile și structura concretă a datelor cu caracter personal la care se solicită accesul; cadrul normativ care întemeiază cererea de acces; prezența temeiurilor prevăzute la art.5 alin.(1) sau alin. (5) din articolul respectiv din Legea nr.133/2011, care eventual justifică punerea la dispoziție a informației cu accesibilitate limitată, în absența consimțământului subiectului datelor cu caracter personal; modul și scopul utilizării ulterioare a acestor date cu caracter personal; garanțiile asigurării regimului de securitate și confidențialitate a prelucrării datelor cu caracter personala solicitate, neutilizării în scopuri contrare și netransmiterea către terți neautorizați.

Raportând cele enunțate la conținutul cererii din 26 februarie 2021 a PP „Voința Poporului”, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că în aceasta nu se identifică scopul și necesitatea prelucrării datelor cu caracter personal ce se regăsesc în listelele electorale.

Completul de judecată remarcă că legislația națională impune necesitatea respectării în prealabil anumitor condiții și rigori stricte de către solicitanții informației cu accesibilitate limitată ce vizează date cu caracter personal, pentru motivarea, în special, a scopului solicitării informației respective.

Afară de aceasta, la alegerile prezidențiale din anul 2020, PP „Voința Poporului” nu a deținut statut de concurent electoral, respectiv, nici nu era abilitat cu dreptul în sensul art.71 din Codul electoral, în redacția legii în vigoare la data apariției litigiului, de a înainta obiecții față de listele electorale, precum și de a avea acces deschis la acestea, în contextul în care în toate rubricile din listele electorale, în afara numărului de ordine, conțin date cu caracter personal prin care persoanele (alegatorii) care au participat la scrutin, pot fi ușor identificați, inclusiv votul lor exprimat la aceste alegeri, fapt ce contravine atât legislației naționale, cât și internaționale sub aspectul respectării dreptului votului secret al alegatorului. 25

Mai mult ca atât, sub aspectul bunelor practici în materie electorală, lista persoanelor care în realitate s-au prezentat la urnele de votare nu trebuie făcută publică, pe când din acțiunea reclamantului rezultă că acesta solicită accesul la listele electorale de bază, a celor suplimentare, și a celor pentru votare la locul aflării utilizate de CECE nr.33 Taraclia și CECE nr.36 UTA Găgăuzia în cadrul alegerilor prezidențiale din anul 2020, turul I și II.

Admisibilitatea accesului liber la listele electorale, după cum a solicitat reclamantul/intimat (utilizate în cadrul alegerile prezidențiale din anul 2020), pe de o parte, condiționează respectarea legislației cu privire la protecția datelor cu caracter personal, iar pe de altă parte, este dictată de obligația instituțiilor statului, la caz, CEC, de a păstra și de a garanta efectiv secretul votului, nefiind posibilă divulgare acestuia, chiar și sub aspectul participării la alegeri.

În atare circumstanțe este necesară o argumentare legală care să justifice ingerința în viața privată a alegătorilor prin prisma temeiurilor legale prevăzute la art.4 și art.5 din Legea nr.133/2011 precitate supra, respectiv și interesul public pentru divulgarea datelor cu caracter personal prin care poate fi cu ușurință identificată persoana, cum ar fi: numele/prenumele alegătorului; anul nașterii; domiciliu/reședința; numărul de identificare (IDNP); seria și numărul buletinului de identitate etc.

Completul de judecată accentuează că accesul la listele electorale utilizate în cadrul scrutinului, pentru terți (la caz cum ar fi PP „Voința Poporului”), în limitele cadrului legal conex, poate fi oferit numai cu privire la numărul total al alegătorilor, date care ulterior sunt indicate în procesul-verbal de totalizare a alegerilor, ce constituie un act public, care este publicat pe pagina oficială web a Comisiei Electorale Centrale.

Pe lângă acestea, listele electorale se fac accesibile în localurile secțiilor de votare, precum și se plasează pe pagina web a Comisiei Electorale Centrale cu 20 de zile înainte de ziua alegerilor, dar nu listele electorale deja folosite în cadrul scrutinului, care conțin date cu caracter personal și care nu pot fi furnizate fără acordul titularului (alegătorului).

Din cele enunțate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că PP „Voința Poporului” nu a trecut „triplul test”, or, ultimul nu a motivat ingerința justificată de acces la datele cu caracter personal ale alegătorilor conținute în listele electorale utilizate de CECE nr.33 Taraclia și CECE nr.36 UTA Găgăuzia în cadrul alegerilor prezidențiale din anul 2020, turul I și II, nu a indicat scopul urmărit, precum și necesitatea pentru prelucrarea acestor date. 26

Prin urmare, refuzul Comisiei Electorale Centrale de a oferi acces reclamantului PP „Voința Poporului” la listele electorale utilizate în ambele tururi ale alegerilor prezidențiale din noiembrie 2020 pe circumscripțiile electorale nr.33 Taraclia și nr.36 UTA Găgăuzia, este justificat și corespunde principiului proporționalității prevăzut la art.29 din Codul administrativ. Or, măsura întreprinsă de autoritatea publică – Comisia Electorală Centrală, este potrivită scopului urmărit, necesară și rezonabilă, având în vedere că ingerința produsă prin ea nu este disproporțională în raport cu scopul urmărit, în sensul respectării vieții private ale alegătorilor vizați în listele electorale solicitate, precum și respectarea dreptului la un vot secret.

De asemenea, instanța de recurs reține că la caz nu a fost încălcat nici termenul de soluționare a cererii, or, autoritatea publică emitentă (CEC) a eliberat răspunsul inițial în interiorul termenului legal de 15 zile lucrătoare (12 martie 2021) și completat printr-un răspuns suplimentar din 02 aprilie 2021, fapt despre care a fost informat și PP „Voința Poporului”.

Cu atât mai mult, acțiunile CEC au fost coordonate cu consultarea în prealabil a Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, fapt ce rezultă din răspunsul nr.04-06/740 din 18 martie 2021 (f.d.8-10 din Dosarul administrativ). Iar, la răspunsul din 12 martie 2021, Comisia Electorală Centrală a anexat documentele de care dispunea la acel moment și anume: copiile hotărârilor privind stabilirea tirajului buletinelor de vot, adoptate de CECE nr.33 Taraclia și CECE nr.36 UTA Găgăuzia.

Completul de judecată notează că dreptul de acces la informație nu este absolut pe baza jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, prin urmare în cazul ingerinței în drepturile persoanelor fizice la datele sale private, fără acordul acestora, este necesar de verificat aplicabilitatea „triplului test” în cazurile de ingerințe admise în drepturile omului și a libertăților fundamentale ale cetățenilor aflai în jurisdicția lor. În esență, instituirea „triplului test”, așa cum se menționează în hotărârile Curții de la Strasbourg, nu este altceva decât un test de proporționalitate, care explică elementele admisibile ale unor astfel de ingerințe și care trebuie să dovedească, de fapt, că restrângerea exercitării unui drept trebuie să fie prevăzută în dreptul intern, să urmărească unul sau mai multe scopuri legitime, precum și să fie proporțională cu scopurile urmărite, și, prin urmare, să fie necesară într-o societate democratică.

În cazul din speță, legislația națională prevede interdicția de furnizare a datelor cu caracter personal în lipsa acordului persoanei, prin urmare, se stabilește o interdicție pentru autoritățile naționale la furnizarea informațiilor persoanele fără acordul persoanelor vizate, cu scopul protejării vieții private a acestora, iar solicitantul PP „Voința Poporului” nu a invocat nici un scop legitim 27 care îl pretinde la solicitarea listelor utilizate în ambele tururi ale alegerilor prezidențiale din noiembrie 2020 pe circumscripțiile electorale nr.33 Taraclia și nr.36 UTA Găgăuzia, furnizarea informațiilor parțiale din acestea fiind imposibilă, cu ascunderea datelor persoanele ale alegătorilor înregistrați în acestea. Or, prin furnizarea informațiilor se creează un dezechilibru vădit dintre dreptul persoanei la protecția datelor cu caracter personal și dreptul solicitantului (PP „Voința Poporului”) de acces la informații.

Date cele constatate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție concluzionează că Comisia Electorală Centrală a respectat prevederile Legii cu privire la accesul la informație, oferind în limita disponibilității un răspuns deplin și suficient de clar și într-un termen legal, iar în acțiunile autorității emitente nu se constată violarea dreptului PP „Voința Poporului” de acces la informațiile cu accesibilitate limitată care conțin date cu caracter personal, la divulgarea cărora necesită consimțământul subiectului datelor cu caracter personal, nefiind astfel întrunite condițiile strict-obligatorii prevăzute la art.4 și 5 din Legea nr.133/2011.

În contextul enunțat, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție concluzionează că soluția primei instanțe de respingere a cererii de chemare în judecată depusă de PP „Voința Poporului” este justă, bazată pe o cercetare multiaspectuală, completă, nepărtinitoare și nemijlocită a tuturor probelor din dosar în ansamblul și interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege.

Din considerentele menționate și având în vedere că prima instanță a emis o hotărâre legală și întemeiată, iar instanța de apel a emis o decizie neîntemeiată, cu aprecierea eronată a probelor și interpretarea eronată a cadrului legal ce guvernează raportul material-litigios, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție concluzionează de a admite recursul, de a casa integral decizia instanței de apel și de a emite o decizie nouă de menținere a hotărârii primei instanțe.

În conformitate cu prevederile art.248 alin.(1) lit.b) și alin.(3) din Codul administrativ,