3ra-1002/22 — contestarea actului administrativ

3ra-1002/22 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 3ra-1002/22

2-21096371-01-3ra-29092022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud: Al.Paniș)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A.Minciuna, V.Negru, E.Palanciuc)

Î N C H E I E R E

16 noiembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componentă:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Aliona Miron

Iurie Bejenaru

examinând admisibilitatea recursului depus de Asociația Obștească

,,Asociația pentru Siguranța Urbană și Mediere din Moldova”,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Asociația Obștească „Asociația pentru Siguranță Urbană și

Mediere” împotriva Ministerului Justiției și Agenției Servicii Publice cu privire la

impunerea la acțiune,

împotriva deciziei din 06 iulie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respins apelul depus de Asociația Obștească ,,Asociația pentru Siguranța Urbană și

Mediere din Moldova”,

c o n s t a t ă :

La data de 28 iunie 2021, reclamantul Asociația Obștească „Asociația pentru

Siguranță Urbană și Mediere” s-a adresat în instanță cu acțiune în contenciosul

administrativ împotriva Ministerului Justiției și Agenției Servicii Publice privind

constatarea încălcării dreptului de acces la informație și obligarea Agenției Servicii

Publice și Ministerului Justiției să furnizeze informația solicitată prin petițiile

nr.248/05.06.2021 și nr.251/14.06.2021, încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii, a indicat că, la data de 05 iunie 2021 a înaintat către

Agenția Servicii Publice petiția cu nr.248/05.06.2021, prin care a solicitat:

„1.Linkurile la care pot fi consultate public Rapoartele de activitate pentru anii

2019 și 2020 a asociațiilor obștești din raionul XXXXXX; 2. Sancțiunile aplicate

asociațiilor care nu au publicat Raportul de activitate în termenul legal și

demersurile care urmează să se întreprindă”.

La 17 iunie 2021, Agenția Servicii Publice a oferit răspunsul cu nr.01/5253 la

petiția nr.248/05.06.2021, pe care îl consideră unul evaziv și incomplet.

La 14 iunie 2021, reclamanta s-a adresat către Ministerul Justiției cu petiția

nr.251/14.06.2021 prin care a solicitat: „1. Linkurile la care pot fi consultate public

Rapoartele de activitate pentru anii 2019 și 2020 a asociațiilor obștești din raionul

XXXXX; 2. Sancțiunile aplicate asociațiilor care nu au publicat Raportul de

activitate în termenul legal și demersurile care urmează să se întreprindă”.

1

La 15 iunie 2021 Ministerul Justiției a expediat reclamantei răspunsul

precum că, nu ține de competența sa și urmează să se adreseze Agenției Servicii

Publice.

A relatat că acest răspuns este superficial și evaziv, de rând cu cel oferit de

Agenția Servicii Publice.

A comunicat că ambele petiții au fost trimise la adresa electronică a pârâților.

Astfel, chiar dacă pârâții nu au transmis reclamantei număr de înregistrare a

petițiilor, acestea se consideră recepționate și înregistrate întrucât au fost transmise

pe adresa oficială a pârâților.

A invocat că, conform art.4 alin.(1) al Legii nr.982 din 11 mai 2000 privind

accesul la informație, oricine în condițiile prezentei legi, are dreptul de a căuta, de

a primi și de a face cunoștință cu informațiile oficiale.

Or, conform art.10 alin.(3) al Legii nr.982 din 11.05.2000 privind accesul al

informație, orice persoană care solicită acces la informații în conformitate cu

prezenta lege este absolvit de obligația de a-și justifica interesul pentru informațiile

solicitate.

Potrivit art.18 din Codul administrativ, interesul public vizează ordinea de

drept, democrația, garantarea drepturile și a libertăților persoanelor, precum și

obligațiile acestora, satisfacerea necesităților, realizarea competențelor autorității

publice, funcționarea lor legală și în bune condiții.

Totodată, prin oferirea unor răspunsuri evazive și incomplete la petițiile

reclamantei, acesteia i-a fost vătămat dreptul său de a avea acces la o informație de

interes public și/sau informație oficială.

Pe de altă parte, autoritățile pârâte nu i-au garantat reclamantei liberul acces

la informație de interes public.

Conform art.11 al Legii privind accesul la informație, furnizorul de

informații, în conformitate cu competențele care îi revin, este obligat: 1) să asigure

informarea activă, corectă și la timp a cetățenilor asupra chestiunilor de interes

public și asupra problemelor de interes personal; 2) să garanteze liberul acces la

informație.

A susținut că, informația oficială pe care a solicitat-o reclamanta prin petiția

nr.248/05.06.2021 și nr.251/14.06.2021, sunt de interes public și urmează să fie

pusă la dispoziția acesteia fără o anumită justificare.

Cu referire la solicitarea linkurilor unde pot fi consultate public Rapoartele de

activitate pentru anii 2019 și 2020 a anumitor asociații obștești din raionul Edineț,

a relatat că răspunsul Agenției Servicii Publice este unul evaziv, chiar dacă

autoritatea pârâtă nu deținea nici un raport de activitate, aceasta urma să ofere un

răspuns prin care să informeze reclamanta cu privire la faptul că aceasta nu deține

nici un raport. Or, oferirea unui răspuns evaziv și diriguitor nu reprezintă un

răspuns satisfăcător.

Cu referire la răspunsul oferit de Ministerul Justiției, a menționat că acesta

poate deține Rapoartele de activitate solicitate de reclamantă.

Conform art.16 alin.(3) al Legii nr.86/2020, cu privire la organizațiile

necomerciale, organizația necomercială pate fi lichidată forțat, prin hotărâre

judecătorească, la cererea Ministerului Justiției, dacă activitatea acesteia contravine

intereselor securității naționale, siguranței publice, apărării ordinii sau prevenirii

infracțiunilor, protecției sănătății, a moralei și a drepturilor și libertăților altora și

această măsură este necesară într-o societate democratică, precum și dacă nu au

2

fost respectate prevederile art.11 alin.(6). Neprezentarea raportului anual de

activitate după solicitarea repetată a Ministerului Justiției constituie temei pentru

inițierea procedurii de lichidare forțată dacă raportul de activitate nu a fost

prezentat în termen de 6 luni de la cea de-a doua solicitare. Examinarea cererii de

lichidare forțată ține de competența Judecătoriei Chișinău.

Reclamantul a relatat că Ministerul Justiției este competent să pună la

dispoziția reclamantei informația solicitată. Totuși, chiar dacă nu ar dispune de

informația solicitată, autoritate pîrîtă avea obligația legală de a redirecționa

solicitarea la autoritatea competentă.

Faptul că Ministerul Justiției nu a readresat petiția altei autorități publice

confirmă că aceasta este competentă să dea un răspuns la întrebările solicitate.

Referitor la compensarea cheltuielilor pentru asistență juridică, invocă că

potrivit art.96 alin.(1) și (11) din Codul de procedură civilă, instanța judecătorească

obligă partea care a pierdut procesul să compenseze părții care a avut câștig de

cauză cheltuielile ei de asistență juridică, în măsura în care acestea au fost reale,

necesare și rezonabile. Cheltuielile menționate la alin.(11) se compensează părții

care a avut câștig de cauză dacă aceasta a fost reprezentată în judecată de avocat.

A indicat că, pentru studierea dosarului, întocmirea cererii de chemare în

judecată și a cererii de asigurare a acțiunii, dar și a reprezentării în instanța de fond,

în baza contractului de asistență juridică nr.XXXXX încheiat la 30 octombrie 2020

între AO „Asociația pentru Siguranța Urbană și Mediere” și avocat Cotruță Sergiu,

a fost negociată și stabilită suma de 3000 (trei mii) lei, fiind una reală și conform

Recomandărilor privind cuantumul onorariilor avocaților și compensarea de către

instanțele de judecată a cheltuielilor de asistență juridică.

Prin hotărârea din 26 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani

s-a respins acțiunea.

Nefiind de acord cu hotărârea instanței de fond la 09 noiembrie 2021,

Asociația Obștească „Asociația pentru Siguranță Urbană și Mediere” a depus apel

împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 26 octombrie 2021,

solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii instanței de fond, cu pronunțarea

unei noi decizii de admitere a acțiunii.

Prin decizia din 06 iulie 2022 a Curții de Apel Chișinău s-a respins cererea de

apel declarată de Asociația Obștească „Asociația pentru Siguranță Urbană și

Mediere” și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 26

octombrie 2021.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a invocat că conform art. 15 alin. (1) al

Legii privind accesul la informație nr. 982 din 11 mai 2000, cererile scrise cu

privire la accesul la informație vor fi înregistrate în conformitate cu legislația cu

privire la registre și petiționare. Cererile respective vor fi examinate și satisfăcute

de funcționarii publici responsabili de furnizarea informațiilor. Deciziile, luate în

conformitate cu prezenta lege, vor fi comunicate solicitantului într-un mod ce ar

garanta recepționarea și conștientizarea acestora. În cadrul satisfacerii cererii

privind accesul la informație, furnizorii vor lua toate măsurile necesare pentru

nedivulgarea informațiilor cu acces limitat, pentru protecția integrității

informațiilor și excluderea accesului nesancționat la ele.

Articolul 16 alin. (1) din Legea privind accesul la informație nr. 982 din 11

mai 2000, indică că, informațiile, documentele solicitate vor fi puse la dispoziția

solicitantului din momentul în care vor fi disponibile pentru a fi furnizate, dar nu

3

mai târziu de 15 zile lucrătoare de la data înregistrării cererii de acces la

informație.

A se reține la caz și prevederile art. 7 alin. (3) din Legea nr. 86 din

11.06.2020 cu privire la organizațiile necomerciale, conform căruia, organizația

necomercială face public raportul anual de activitate în cel mult 6 luni de la

sfârșitul anului pentru care este întocmit. Dacă organizația necomercială nu publică

raportul anual de activitate, aceasta va transmite, în termen de cel mult o lună, o

copie a raportului oricărui solicitant. La solicitarea autorității publice competente,

organizația necomercială prezintă acesteia, în termen de cel mult o lună, raportul

anual de activitate. Raportul anual de activitate conține informații referitoare la

activitățile desfășurate, valoarea mijloacelor financiare și a materialelor obținute și

folosite, precum și alte informații relevante.

Instanța de apel a notat că publicarea Raportului anual de activitate se face de

organizația necomercială în termen de cel mult 6 luni de la sfârșitul anului, nu și de

alte autorități. În condiția în care organizația necomercială nu va publica Raportul

anual, aceasta are obligația să transmită, în termen de cel mult o lună, o copie a

raportului oricărui solicitant.

Instanța de apel a conchis că organizațiile necomerciale nu au obligația să

prezinte Agenției Servicii Publice cât și Ministerului Justiției, Rapoartele de

activitate ale acestora, doar dacă însăși autoritățile menționate nu au solicitat

rapoartele în cauză. Mai mult, orice subiect de drept interesat de Rapoartele de

activitate ale organizațiilor necomerciale, este în drept să solicite o astfel de

informație nemijlocit de la organizația necomercială vizată.

În consecință, autorităților publice s-a solicitat comunicarea unor linkuri la

care pot fi consultate Rapoartele de activitate a organizațiilor necomerciale pentru

anul 2019 și 2020, însă existența acestora nu este confirmată, precum și autoritatea

nu dispune de acestea.

După cum rezultă din art.14 din Legea cu privire la organizațiile

necomerciale, organul înregistrării de stat asigură înregistrarea organizațiilor

necomerciale în Registrul de stat al persoanelor juridice, care este parte integrantă

a Registrului de stat al unităților de drept. În Registrul de stat al persoanelor

juridice se înscriu următoarele date: a) denumirea organizației și forma juridică de

organizare; b) data înregistrării și numărul de identificare de stat (IDNO); c) datele

de contact ale organizației; d) numele și prenumele administratorului; e) datele cu

privire la scopurile organizației; f) datele cu privire la statutul de utilitate publică;

g) autoritatea care a înregistrat organizația necomercială. În Registrul de stat al

persoanelor juridice pot fi înscrise și alte date. Registrul de stat al persoanelor

juridice se ține în limba română, se actualizează și este public pe internet în

limitele prevăzute de lege.

Instanța de apel a remarcat că, prima instanță întemeiat a reținut că, atât

Agenția Servicii Publice cât și Ministerul Justiției nu dețin informația cu privire la

linkurile la care pot fi consultate Rapoartele de activitate pentru anii 2019 și 2020

ale organizațiile necomerciale din Edineț. Astfel, autoritățile publice nu pot furniza

informațiile pe care nu le dispun și care, în virtutea legii, nu urmează să le culeagă

de persoanele a căror evidență o țin.

La data de 24 septembrie 2022, Asociația Obștească ,,Asociația pentru

Siguranța Urbană și Mediere din Moldova” a depus recurs motivat împotriva

deciziei din 06 iulie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat admiterea

4

recursului, casarea integrală a deciziei instanței de apel cu emiterea unei noi decizii

de admitere integrală a acțiunii (f.d.118-120).

În susținerea recursului a invocat că instanța de apel a ignorat art. 14 din

Legea 86/2020, având astfel ca rezultat aplicarea eronată a legii, ce a condus în

final la încălcarea dreptului de acces la informație oficială.

Instanța de apel a omis să examineze dacă Agenția Servicii Publice deține un

Registru public complet și actualizat în limitele prevăzute de lege, întrucât, starea

Registrului public privind organizațiile necomerciale (prin prisma art. 14 din Legea

86/2020) nu a fost verificată.

Instanța de apel nu a aplicat art. 7 alin. 3 și art. 16 alin. 3 din Legea nr.86/2020

cu privire la obligațiile legale ale pârâților de a verifica existența Rapoartelor

anuale de activitate în vederea comunicării sancțiunilor.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel

ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Conform art. 245 Cod administrativ, recursul se depune la instanța de apel în

termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de

Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se

depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța

de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 06 iulie 2022,

Asociația Obștească ,,Asociația pentru Siguranța Urbană și Mediere din Moldova”

a depus recurs motivat la 24 septembrie 2022.

La materialele dosarului lipsește dovada notificării dispozitivului deciziei din

06 iulie 2022 a Curții de Apel Chișinău de către participanții la proces. Decizia

motivată din 06 iulie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost notificată de către

Asociația Obștească ,,Asociația pentru Siguranța Urbană și Mediere din Moldova”

la data de 15 septembrie 2022, prin intermediul adresei electronice (f.d.114).

Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ menționează că recurenta s-a conformat prevederilor legale și a

depus recursul motivat la 24 septembrie 2022, în termenul prevăzut de art. 245 din

Codul administrativ.

La 25 octombrie 2022 Agenția Servicii Publice a depus referință și a solicitat

respingerea cererii de recurs depusă de Asociația Obștească ,,Asociația pentru

Siguranța Urbană și Mediere din Moldova”.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Asociația Obștească

,,Asociația pentru Siguranța Urbană și Mediere din Moldova”, în raport cu

materialele cauzei, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele

motive.

În conformitate cu art. 246, alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2)

din art. 246 Cod administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile

enumerate la literele a)-f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

5

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în

special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în

același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de

recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de

consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în

completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ reține, că Codul administrativ dezvoltă nu doar

caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din

perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și

material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz,

hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și

invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs

trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate

mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării

recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de

la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de

recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le

întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea

recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței

judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă

a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece

filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal

fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de

acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura

sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de

o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde

de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de

totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,

Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile

cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni

6

de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se

vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, Completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

declara inadmisibil recursul depus de Asociația Obștească ,,Asociația pentru

Siguranța Urbană și Mediere din Moldova”.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, Completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de Asociația Obștească ,,Asociația pentru Siguranța Urbană și

Mediere din Moldova” se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Aliona Miron

Iurie Bejenaru

7