3ra-194/24 — constatarea încălcării dreptului de acces la informatie, s.a.
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- constatarea încălcării dreptului de acces la informatie, s.a.
- Temei legal
- recurs vădit neîntemeiat
3ra-194/24 — constatarea încălcării dreptului de acces la informatie, s.a. (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de Proca Tudor,
în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în
judecată depusă de Proca Tudor împotriva IP „Agenției Servicii Publice” cu
privire constatarea încălcării dreptului de acces la informație, obligarea
furnizării informației solicitate și compensarea cheltuielilor de judecată,
împotriva deciziei din 14 noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău
(Dosarul nr. 3ra-194/24
NR. PIGD 2-22120397-01-3ra-28022024)
Recursul este vădit neîntemeiat. Art. 246 alin. (2) lit. h) Cod administrativ.
Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel nu constituie un temei de
casare a ei.
Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, jud. V. Chisilița
Curtea de Apel Chișinău, jud. G. Mîra, G. Dașchevici, A. Bostan,
26 februarie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului depus de Proca
Tudor
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Diana Stănilă,
Ion Malanciuc, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 16 august 2022, Proca Tudor a înaintat acțiunea în contencios
administrativ împotriva IP „Agenției Servicii Publice”, prin care a solicitat:
recunoașterea ca fiind ilegale acțiunile Departamentului înregistrare și
licențiere a unităților de drept și a IP „Agenția Servicii Publice” de furnizare
(prezentare) asociatului CAC „Triplu-Tudor” SRL, Proca Tudor, prin
scrisorile (actele) cu nr. 05/01-02-230 din 06.06.2022 și cu nr. 01/0-616/22 din
08.07.2022, a informației oficiale necorespunzătoare, solicitată prin cererea
din 31.05.2022; obligarea IP „Agenția Servicii Publice” ca să-i furnizeze
informația oficială de ține de interesul său personal, solicitată prin cererea de
acces la informație din 31.05.2022, cu privire la data când de fapt (în realitate)
au fost trecute (înscrise), de către Camera înregistrării de Stat sau de către
succesorul ei în drepturi și obligațiuni, IP „Agenția Servicii Publice”, în
Registrul de Stat al întreprinderilor și/sau organizațiilor, în prezent Registrul
de Stat al persoanelor juridice, datele despre asociații, CAC „Triplu - Tudor”
SRL, cu conținutul: Rudenco Liudmila - 50%; Tudor Deonis - 50%; la. care se
face trimitere în Extrasul din Registrul de Stat al persoanelor juridice cu
nr.6018 din 11.04.2022, eliberat de către Departamentul înregistrare și
licențiere a unităților de drept din cadrul IP „Agenția Servicii Publice”;
încasarea cheltuielilor de judecată în mărime de 114 000 lei.
În motivarea acțiunii, reclamantul a indicat că, conform contractului de
constituire a CAC „Triplu-Tudor” SRL nr. 1-7685 din 31.10.1995, încheiat pe
cale notarială de către, Proca (Negada) Tudor și Bouroș (Rudenco) Liudmila;
Statutului CAC „Triplu - Tudor” SRL, aprobat prin hotărârea adunării generale
a fondatorilor CAC „Triplu-Tudor” SRL din 31.10.1995, proces - verbal nr. 1;
Adeverinței de înregistrare a CAC „Triplu-Tudor” SRL cu nr. 608 din
03.11.1995, și a certificatelor de schimb a numelui din 24.09.1996 si din
04.07.1997, emise si eliberate de către OSC a sect. Rîșcani, mun. Chișinău,
CAC „Triplu-Tudor” SRL este fondată de către Proca (Negada) Tudor și
Bouroș (Rudenco) Liudmila, cu un fond statutar în mărime (valoare) de 37000
lei. Cotele de participare sunt egale, câte 18500 lei fiecare (50%) și a fost
supusă înregistrării de stat obligatorii, în Registrul unic de Stat al
1
Asigurătorilor și în partea lui componentă, în Registrul Comercial de Stat al
întreprinderilor din RM, de către Serviciul de Stat pentru supravegherea
asigurărilor de pe lângă MF al RM, sub numărul înregistrării de Stat 608.
Ulterior, prin Legea nr. 1265 din 05.10.2000 „Cu privire la înregistrarea
de Stat a întreprinderilor și organizațiilor” în vigoare din 22.09.2001, de către
Statul Republica Moldova, a fost înlocuit Registratorul de Stat al organizațiilor
de asigurare - Serviciul de Stat pentru supravegherea asigurărilor de pe lângă
MF al RM (Inspectoratul de Stat pentru supravegherea Asigurărilor și
Fondurilor Nestatale de Pensii de pe lângă MF al RM) cu Camera înregistrării
de Stat a Ministerului Dezvoltării Informaționale.
Totodată, prin art. 32 din Capitolul IX „Dispoziții finale și tranzitorii”
din Legea RM în cauză cu nr 1265 din 05.10.2000 „Cu privire la înregistrarea
de Stat a întreprinderilor”, s-a stabilit expres: în termen de o lună de la data
intrării în vigoare a prezentei legi, Banca Națională a Moldovei v-a prezenta
Camerei documentele de constituire ale instituțiilor financiare, ale filialelor și
reprezentanțelor acestora, iar Inspectoratul de Stat pentru Supravegherea
Asigurărilor și Fondurilor Nestatale de pensii de pe lângă MF al RM -
documentele de constituire ale organizațiilor de asigurări ale filialelor și
reprezentanțelor acestora; Instituțiile financiare, organizațiile de asigurare și
filialele acestora, care activează la data intrării în vigoare a prezentei legi, în
termen de 2 luni, se includ în Registrul de Stat de către Cameră; punerea în
vigoare (în aplicare) a prezentei legi nu atrage reînregistrarea întreprinderilor
și organizațiilor anterior înregistrate.
Astfel, consideră că, includerea, de către Camera înregistrării de Stat, a
Organizațiilor de asigurare anterior înregistrate de către Serviciul de Stat
pentru Supravegherea asigurărilor de pe lângă MF al RM, succedat în drepturi
și obligațiuni de către Inspectoratul de Stat pentru Supravegherea Asigurărilor
și Fondurilor Nestatale de Pensii de pe lângă MF al RM, în Registrul de Stat al
întreprinderilor sau în Registrul de Stat al organizațiilor, ținute în conformitate
cu prevederile art.6 lit. b) din Legea nr. 1265 din 05.10.200 „cu privire la
înregistrarea de Stat a întreprinderilor și organizațiilor” a urmat ca să fie
efectuată de către Cameră în temeiul (baza) documentelor de constituire ale
organizațiilor de asigurare transmise (prezentate) Camerei de către
inspectoratul de Stat pentru Supravegherea Asigurărilor și Fondurilor
Nestatale de Pensii de pe lângă MF al RM, cu înscrierea obligatorie în registrul
de Stat în cauză a datelor despre organizația de asigurare prevăzute de către
art.25 din Legea nr. 1265 din 05.10.2000 „Cu privire la înregistrarea de Stat a
întreprinderilor și organizațiilor”.
De asemenea, conform art.1 din Legea nr. 1265 din 05.10.2000 „cu
privire la înregistrarea de Stat a întreprinderilor și organizațiilor”, prin
2
mențiunea de „Documente de constituire” se subînțelege: actele oficiale ale
întreprinderilor și organizațiilor (decizie, contract de constituire sau declarație
de constituire, statut, regulament), întocmite în conformitate cu legislația, care
confirmă constituirea lor, drepturile și obligațiile fondatorilor (asociaților).
Prin Actul de predare - primire a dosarelor cu documentele de constituire a
organizațiilor de asigurare din RM din 20.04.2001, Inspectoratul de Stat pentru
Supravegherea Asigurărilor și Fondurilor Nestatale de Pensii de pe lângă MF
al RM (Serviciul de Stat pentru supravegherea asigurărilor de pe lângă MF al
RM), a transmis, iar Camera înregistrării de Stat a primit, dosarul cu
documentele de constituire a CAC „Triplu-Tudor” SRL.
Totodată, conform prevederilor art. 25, 32 alin. (2) și (3) din Legea RM
nr. 1265 din 05.10.2000 „Cu privire la înregistrarea de Stat a întreprinderilor
și organizațiilor” Camera înregistrării de Stat, în persoana Registratorului de
Stat, S. Ozarenschi-Botica, la data de 25.12.2001, a trecut (înscris) în Registrul
de Stat al întreprinderilor și/sau în Registrul de Stat al organizațiilor, cu
numărul identificării de stat: 103123710, doar datele despre organizația de
asigurare CAC „Triplu - Tudor” SRL, ce țin: de denumirea acesteia: Compania
de asigurări și comerț „Triplu - Tudor” SRL; adresa juridică a acesteia:
Chișinău, str. M. Costin, 13/3 ap.58 și cu privire la administratorul acesteia:
Rudenco L.C. Pe când, restul datelor obligatorii despre organizația de asigurări
în cauză prevăzute de către art. 25 din Legea nr. 1265 din 05.10.2000 „Cu
privire la înregistrarea de Stat a întreprinderilor și organizațiilor”, inclusiv și
datele cu privire la fondatorii (asociații) societății și cotele lor subscrise de
participare la fondul statutar al Societății n-au fost trecute (înscrise) în
Registrul de Stat în cauză. Circumstanțe de fapt care se dovedesc cu certitudine
prin: Fotocopia datelor trecute (înscrise) de către Camera înregistrării de Stat
la data de 25.12.2001, sub numărul identificării de stat: 103123710, în
Registrul de Stat al întreprinderilor și/sau în Registrul de Stat al organizațiilor,
ținut în formă scrisă (manual); prin Avizele (Actele reale), cu nr. 05/03-1043
din 31.07.2003, cu nr. 05/1531 din 11.11.2003, cu nr. 05/03-427 din
26.03.2004, cu nr. 05/28 din 07.04.2004 si cu nr. 05/03-854 din 28.10.2004,
emise si eliberate de către Camera înregistrării de Stat.
A mai indicat că, despre faptul că, totuși, de către Camera înregistrării
de Stat, sau de către succesorul ei în drepturi și obligațiuni IP „Agenția Servicii
Publice”, la o dată nedeterminată la concret, au fost trecute (înscrise), fie și cu
greșeli, datele despre asociații CAC „Triplu - Tudor” SRL, Bouroș (Rudenco)
Liudmila și Proca (Negada) Tudor, prin trecerea (înscrierea) în Registrul de
Stat al persoanelor juridice a datelor despre asociații CAC „Triplu - Tudor”
SRL, cu conținutul: 1) Rudenco Liudmila - 50%; 2) Tudor Deonis - 50%, i-a
devenit cunoscut doar la data de 11.04.2022, din informația oficială furnizată
(prestată) de către Departamentul înregistrare și licențiere a unităților de drept
3
din cadrul I.P. „Agenția Servicii Publice”, prin Extrasul din Registrul de Stat
al persoanelor juridice nr. 6018 din 11.04.2022. Datele eronate în cauză din
Registrul de Stat al persoanelor juridice despre numele său, al socialului CAC
„Triplu - Tudor” SRL, au fost corectate în luna mai 2022. Circumstanță de fapt
care se dovedește cu certitudine prin Avizul (Actul real) cu nr. 05/09 P 620 din
20.05.2022, emis și expediat de către Șeful Departamentului înregistrare și
licențiere a unităților de drept din cadrul IP „Agenția servicii Publice”, Angela
Belobrov.
Prin cererea din 31.05.2022, depusă în adresa Departamentului
înregistrare și licențiere a unităților de drept din cadrul IP „Agenția Servicii
Publice”, în calitate de asociat al CAC „Triplu-Tudor” SRL, a solicitat ca să-i
fie furnizată informația oficială cu privire la data când de fapt (în realitate) au
fost trecute (înscrise) în Registrul de Stat al întreprinderilor și/sau
organizațiilor, în prezent, Registrul de Stat al persoanelor juridice, de către
Camera Înregistrării de Stat sau de către succesorul ei în drepturi și obligațiuni,
IP „Agenția Servicii Publice”, datele despre Asociații CAC „Triplu - Tudor”
SRL, cu conținutul: 1) Rudenco Liudmila - 50%; 2) Tudor Deonis - 50%. La
care se face trimitere în Extrasul din Registrul de Stat al persoanelor juridice
cu nr. 6018 din 11.04.2022, eliberat de către Departamentul înregistrare și
licențiere a unităților de drept din cadrul IP „Agenția Servicii Publice”.
Drept urmare, menționează Proca Tudor că, conform prevederilor art.34
alin. (2) din Constituția, art.11 alin.(1) pct.1) și 2) din Legea nr.982 din
11.05.2000 „Privind accesul la informație”, art.21 alin. (1), 78 din Codul
Administrativ, Departamentul înregistrare și licențiere a unităților de drept din
cadrul IP „Agenția Servicii Publice” în conformitate cu competențele care îi
revin, a fost obligat să-garanteze dreptul legal de acces liber la informația
oficială ce ține de interes personal prin furnizare asociatului CAC „Triplu -
Tudor” SRL, a informației corecte (veridice) asupra problemei în cauză ce ține
de interesul personal al asociatului CAC „Triplu-Tudor” SRL.
Indică reclamantul în cererea de chemare în judecată că, Departamentul
înregistrare și licențiere a unităților de drept din cadrul IP „Agenția Servicii
Publice”, prin avizul (scrisoarea) cu nr. 05/05-02-230 din 06.06.2022, i-a
încălcat dreptul legal de acces liber la informație oficială ce ține de interesul
său personal al asociatului CAC „Triplu-Tudor” SRL i-a prezentat o altă
informație oficială necorespunzătoare informației oficiale solicitate prin
cererea din 31.05.2022. La rândul său, IP „Agenția Servicii Publice”, prin
avizul (scrisoarea) cu nr. Ol/P-616/22 din 08.07.2022, a respins ilegal și
nefondat cererea prealabilă din 21.06.2022, prin care a solicitat anularea
răspunsului din 06.06.2022, prezentându-i unele informații oficiale
necorespunzătoare informației oficiale solicitate cererea din 31.05.2022. Prin
4
acțiunile (actele) ilicite în cauză, ale IP „Agenția Servicii Publice”, asociatului
CAC „Triplu-Tudor” SRL, Proca Tudor, i-a fost vătămat dreptul legal prevăzut
de către art.34 alin.(2) din Constituția RM și de art.4 alin.(1) și art. 10 din Legea
privind accesul la informație, de acces liber la informația oficială ce ține de
interesul său personal.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 22 februarie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Rîșcani, s-a respins acțiunea în contencios administrativ depusă de Proca
Tudor împotriva Agenției Servicii Publice cu privire constatarea încălcării
dreptului de acces la informație, obligarea furnizării informației solicitate prin
cererea din 31 mai 2022 și încasarea cheltuielilor de judecată.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 13 martie 2023, Proca Tudor a declarat apel împotriva hotărârii,
solicitând casarea ei, cu emiterea unei decizii noi prin care acțiunea înaintată
să fie admisă integral.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 14 noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins
apelul declarat de Proca Tudor și s-a menținut hotărârea din 22 februarie 2023
a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.
În motivarea soluției emise, instanța de apel a constatat că dreptul de
acces la informație al reclamantului nu a fost încălcat, întrucât ASP a răspuns
solicitărilor reclamantului și a furnizat datele disponibile în Registrul de Stat.
Astfel, hotărârea instanței de fond a fost considerată legală și întemeiată, fiind
emisă pe baza circumstanțelor constatate și a probelor administrate.
Instanța a reținut că ASP a respectat cadrul legal, iar informațiile au fost
furnizate conform art. 4 din Legea nr. 982/2000. Lipsa unor detalii
suplimentare nu constituie o încălcare a dreptului de acces la informație,
întrucât autoritatea nu este obligată să prezinte informația într-o formă
specifică dorită de solicitant. Întrucât reclamantul nu a probat existența unui
tratament discriminatoriu sau a unei erori de drept, apelul a fost respins ca
neîntemeiat, iar hotărârea Judecătoriei Chișinău a fost menținută.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 22 februarie 2024, Proca Tudor a declarat recurs împotriva deciziei
din 14 noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea lui,
casarea integrală a deciziei și emiterea unei noi decizii de admitere a acțiunii.
5
ARGUMENTELE RECURSULUI
În motivarea recursului, recurentul a susținut că dreptul său de acces la
informație a fost încălcat, întrucât Agenția Servicii Publice a refuzat să-i
furnizeze informația oficială solicitată privind data exactă a înscrierii
asociaților CAC „Triplu-Tudor” SRL în Registrul de Stat.
Recurentul a argumentat că instanța de apel a interpretat eronat
dispozițiile legale aplicabile, întrucât informația oferită de ASP prin
răspunsurile din 06.06.2022 și 08.07.2022 nu reflectă realitatea juridică și
conține date incomplete. De asemenea, recurentul a invocat că informațiile
furnizate prin Extrasul nr. 6018 din 11.04.2022 sunt contradictorii față de
datele existente anterior în Registrul de Stat, ceea ce ar demonstra că ASP nu
a asigurat accesul la informație în mod corespunzător.
Totodată, recurentul a susținut că refuzul ASP de a furniza informația
solicitată s-a bazat pe o justificare arbitrară, fără temei legal, și că instanțele
inferioare au denaturat probele, încălcând astfel dreptul la un proces echitabil.
În acest context, a solicitat casarea deciziilor instanțelor inferioare și obligarea
ASP să furnizeze informația exactă privind data înscrierii asociaților în
Registrul de Stat.
În concluzie, recurentul a argumentat că interpretarea și aplicarea
normelor privind accesul la informație au fost eronate, motiv pentru care a
solicitat admiterea recursului, casarea deciziei Curții de Apel Chișinău și a
hotărârii Judecătoriei Chișinău, precum și pronunțarea unei hotărâri prin care
ASP să fie obligată să furnizeze informația solicitată.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 244 alin. (1) Cod administrativ prevede următoarele:
„(1) Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel
pot fi contestate cu recurs.”
Art. 245 Cod administrativ relevă că:
„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la
pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”
Art. 2451 din Codul administrativ prevede că:
„(1) Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia
contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin
admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de
Justiție; c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;
d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit
nerezonabilă a probelor; e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv; f) instanța nu a
fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței
jurisdicționale.
6
(2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit. c) și d) pot fi invocate în recurs doar dacă au
fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.
(3) Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie
pentru instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin.(1) lit. d)
sau a cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la
rejudecare. La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare
pot fi prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost reclamate
de către instanța de judecată contrar prezentului cod.”
Art. 246 alin. (1) și (2) lit. h) Codul administrativ prevede că:
”(1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de
recurs. Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere
irevocabilă. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele
cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții
Supreme de Justiție și se comunică părților.
Alineatul (2) al aceluiași articol statuează la lit. h) că, recursul se declară inadmisibil
în special când recursul este vădit neîntemeiat.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Referitor la termenul de depunere a recursului, Completul de judecată
al Curții Supreme de Justiție atestă că, copia deciziei integrale a fost notificată
recurentului, în mod electronic, la 10 ianuarie 2024, iar cererea de recurs a fost
depusă în termen legal, la 22 februarie 2024.
Din analiza prevederilor legale reținute supra, rezultă că admisibilitatea/
inadmisibilitatea recursului urmează să însușească în condițiile Codului
administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate veritabil bazat pe
temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele citate oferă un drept exclusiv
al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare
suficient de serioasă.
În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv
al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor
veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să
răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții
de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex
officio a erorilor de drept.
Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul de
admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și
întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea
cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care
trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de
admisibilitate.
7
Instanța de recurs atestă că motivele de casare, invocate în recurs, nu se
încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ,
deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțata de către
Curtea de Apel Chișinău și nu relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea
eronată a normelor de drept material sau procedural sau că aceasta s-ar baza în
mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu
constituie temei de casare a deciziei recurate.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că
recursul depus conține obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în
cererea de chemare în judecată, care au fost analizate de către Curtea de Apel
Chișinău, fiind apreciate în mod corespunzător. În consecință, nu există
aparența unei încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor
argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima instanță, în modul în care
este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că
dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în
sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera
netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la
art. 2451 din Codul administrativ.
Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei,
fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe
care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu
doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci
expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții,
instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.
Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci
implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Chișinău și o minimă
argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care
se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea
pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către
Curtea de Apel Chișinău, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la
examinarea unei asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu
un control efectuat din oficiu.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că
admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale
a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și
interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios
administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont
8
pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de
ordin legal fundamental.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul
de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder
împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230].
Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât
prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură
în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei,
pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât
pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45).
Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în
fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale
procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în
sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest
sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p.
141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la
admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept,
și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea
Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).
Din aceste motive, în conformitate cu art. 230 și art. 246 alin.(2) lit. h)
din Codul administrativ,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară inadmisibil recursul depus de Proca Tudor.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Diana Stănilă
Ion Malanciuc
9