3ra-194/24 — Constatarea încălcării dreptului de acces la informatie, s.a.

La 16 august 2022, Proca Tudor a înaintat acțiunea în contencios administrativ împotriva IP „Agenției Servicii Publice”, prin care a solicitat: recunoașterea ca fiind ilegale acțiunile Departamentului înregistrare și licențiere a unităților de drept și a IP „Agenția Servicii Publice” de furnizare (prezentare) asociatului CAC „Triplu-Tudor” SRL, Proca Tudor, prin scrisorile (actele) cu nr. 05/01-02-230 din 06.06.2022 și cu nr. 01/0-616/22 din 08.07.2022, a informației oficiale necorespunzătoare, solicitată prin cererea din 31.05.2022; obligarea IP „Agenția Servicii Publice” ca să-i furnizeze informația oficială de ține de interesul său personal, solicitată prin cererea de acces la informație din 31.05.2022, cu privire la data când de fapt (în realitate) au fost trecute (înscrise), de către Camera înregistrării de Stat sau de către succesorul ei în drepturi și obligațiuni, IP „Agenția Servicii Publice”, în Registrul de Stat al întreprinderilor și/sau organizațiilor, în prezent Registrul de Stat al persoanelor juridice, datele despre asociații, CAC „Triplu - Tudor” SRL, cu conținutul: Rudenco Liudmila - 50%; Tudor Deonis - 50%; la. care se face trimitere în Extrasul din Registrul de Stat al persoanelor juridice cu nr.6018 din 11.04.2022, eliberat de către Departamentul înregistrare și licențiere a unităților de drept din cadrul IP „Agenția Servicii Publice”; încasarea cheltuielilor de judecată în mărime de 114 000 lei.

În motivarea acțiunii, reclamantul a indicat că, conform contractului de constituire a CAC „Triplu-Tudor” SRL nr. 1-7685 din 31.10.1995, încheiat pe cale notarială de către, Proca (Negada) Tudor și Bouroș (Rudenco) Liudmila; Statutului CAC „Triplu - Tudor” SRL, aprobat prin hotărârea adunării generale a fondatorilor CAC „Triplu-Tudor” SRL din 31.10.1995, proces - verbal nr. 1; Adeverinței de înregistrare a CAC „Triplu-Tudor” SRL cu nr. 608 din 03.11.1995, și a certificatelor de schimb a numelui din 24.09.1996 si din 04.07.1997, emise si eliberate de către OSC a sect. Rîșcani, mun. Chișinău, CAC „Triplu-Tudor” SRL este fondată de către Proca (Negada) Tudor și Bouroș (Rudenco) Liudmila, cu un fond statutar în mărime (valoare) de 37000 lei. Cotele de participare sunt egale, câte 18500 lei fiecare (50%) și a fost supusă înregistrării de stat obligatorii, în Registrul unic de Stat al 1 Asigurătorilor și în partea lui componentă, în Registrul Comercial de Stat al întreprinderilor din RM, de către Serviciul de Stat pentru supravegherea asigurărilor de pe lângă MF al RM, sub numărul înregistrării de Stat 608.

Ulterior, prin Legea nr. 1265 din 05.10.2000 „Cu privire la înregistrarea de Stat a întreprinderilor și organizațiilor” în vigoare din 22.09.2001, de către Statul Republica Moldova, a fost înlocuit Registratorul de Stat al organizațiilor de asigurare - Serviciul de Stat pentru supravegherea asigurărilor de pe lângă MF al RM (Inspectoratul de Stat pentru supravegherea Asigurărilor și Fondurilor Nestatale de Pensii de pe lângă MF al RM) cu Camera înregistrării de Stat a Ministerului Dezvoltării Informaționale.

Totodată, prin art. 32 din Capitolul IX „Dispoziții finale și tranzitorii” din Legea RM în cauză cu nr 1265 din 05.10.2000 „Cu privire la înregistrarea de Stat a întreprinderilor”, s-a stabilit expres: în termen de o lună de la data intrării în vigoare a prezentei legi, Banca Națională a Moldovei v-a prezenta Camerei documentele de constituire ale instituțiilor financiare, ale filialelor și reprezentanțelor acestora, iar Inspectoratul de Stat pentru Supravegherea Asigurărilor și Fondurilor Nestatale de pensii de pe lângă MF al RM - documentele de constituire ale organizațiilor de asigurări ale filialelor și reprezentanțelor acestora; Instituțiile financiare, organizațiile de asigurare și filialele acestora, care activează la data intrării în vigoare a prezentei legi, în termen de 2 luni, se includ în Registrul de Stat de către Cameră; punerea în vigoare (în aplicare) a prezentei legi nu atrage reînregistrarea întreprinderilor și organizațiilor anterior înregistrate.

Astfel, consideră că, includerea, de către Camera înregistrării de Stat, a Organizațiilor de asigurare anterior înregistrate de către Serviciul de Stat pentru Supravegherea asigurărilor de pe lângă MF al RM, succedat în drepturi și obligațiuni de către Inspectoratul de Stat pentru Supravegherea Asigurărilor și Fondurilor Nestatale de Pensii de pe lângă MF al RM, în Registrul de Stat al întreprinderilor sau în Registrul de Stat al organizațiilor, ținute în conformitate cu prevederile art.6 lit. b) din Legea nr. 1265 din 05.10.200 „cu privire la înregistrarea de Stat a întreprinderilor și organizațiilor” a urmat ca să fie efectuată de către Cameră în temeiul (baza) documentelor de constituire ale organizațiilor de asigurare transmise (prezentate) Camerei de către inspectoratul de Stat pentru Supravegherea Asigurărilor și Fondurilor Nestatale de Pensii de pe lângă MF al RM, cu înscrierea obligatorie în registrul de Stat în cauză a datelor despre organizația de asigurare prevăzute de către art.25 din Legea nr. 1265 din 05.10.2000 „Cu privire la înregistrarea de Stat a întreprinderilor și organizațiilor”.

De asemenea, conform art.1 din Legea nr. 1265 din 05.10.2000 „cu privire la înregistrarea de Stat a întreprinderilor și organizațiilor”, prin 2 mențiunea de „Documente de constituire” se subînțelege: actele oficiale ale întreprinderilor și organizațiilor (decizie, contract de constituire sau declarație de constituire, statut, regulament), întocmite în conformitate cu legislația, care confirmă constituirea lor, drepturile și obligațiile fondatorilor (asociaților). Prin Actul de predare - primire a dosarelor cu documentele de constituire a organizațiilor de asigurare din RM din 20.04.2001, Inspectoratul de Stat pentru Supravegherea Asigurărilor și Fondurilor Nestatale de Pensii de pe lângă MF al RM (Serviciul de Stat pentru supravegherea asigurărilor de pe lângă MF al RM), a transmis, iar Camera înregistrării de Stat a primit, dosarul cu documentele de constituire a CAC „Triplu-Tudor” SRL.

Totodată, conform prevederilor art. 25, 32 alin. (2) și (3) din Legea RM nr. 1265 din 05.10.2000 „Cu privire la înregistrarea de Stat a întreprinderilor și organizațiilor” Camera înregistrării de Stat, în persoana Registratorului de Stat, S. Ozarenschi-Botica, la data de 25.12.2001, a trecut (înscris) în Registrul de Stat al întreprinderilor și/sau în Registrul de Stat al organizațiilor, cu numărul identificării de stat: 103123710, doar datele despre organizația de asigurare CAC „Triplu - Tudor” SRL, ce țin: de denumirea acesteia: Compania de asigurări și comerț „Triplu - Tudor” SRL; adresa juridică a acesteia: Chișinău, str. M. Costin, 13/3 ap.58 și cu privire la administratorul acesteia: Rudenco L.C. Pe când, restul datelor obligatorii despre organizația de asigurări în cauză prevăzute de către art. 25 din Legea nr. 1265 din 05.10.2000 „Cu privire la înregistrarea de Stat a întreprinderilor și organizațiilor”, inclusiv și datele cu privire la fondatorii (asociații) societății și cotele lor subscrise de participare la fondul statutar al Societății n-au fost trecute (înscrise) în Registrul de Stat în cauză. Circumstanțe de fapt care se dovedesc cu certitudine prin: Fotocopia datelor trecute (înscrise) de către Camera înregistrării de Stat la data de 25.12.2001, sub numărul identificării de stat: 103123710, în Registrul de Stat al întreprinderilor și/sau în Registrul de Stat al organizațiilor, ținut în formă scrisă (manual); prin Avizele (Actele reale), cu nr. 05/03-1043 din 31.07.2003, cu nr. 05/1531 din 11.11.2003, cu nr. 05/03-427 din 26.03.2004, cu nr. 05/28 din 07.04.2004 si cu nr. 05/03-854 din 28.10.2004, emise si eliberate de către Camera înregistrării de Stat.

A mai indicat că, despre faptul că, totuși, de către Camera înregistrării de Stat, sau de către succesorul ei în drepturi și obligațiuni IP „Agenția Servicii Publice”, la o dată nedeterminată la concret, au fost trecute (înscrise), fie și cu greșeli, datele despre asociații CAC „Triplu - Tudor” SRL, Bouroș (Rudenco) Liudmila și Proca (Negada) Tudor, prin trecerea (înscrierea) în Registrul de Stat al persoanelor juridice a datelor despre asociații CAC „Triplu - Tudor” SRL, cu conținutul: 1) Rudenco Liudmila - 50%; 2) Tudor Deonis - 50%, i-a devenit cunoscut doar la data de 11.04.2022, din informația oficială furnizată (prestată) de către Departamentul înregistrare și licențiere a unităților de drept 3 din cadrul I.P. „Agenția Servicii Publice”, prin Extrasul din Registrul de Stat al persoanelor juridice nr. 6018 din 11.04.2022. Datele eronate în cauză din Registrul de Stat al persoanelor juridice despre numele său, al socialului CAC „Triplu - Tudor” SRL, au fost corectate în luna mai 2022. Circumstanță de fapt care se dovedește cu certitudine prin Avizul (Actul real) cu nr. 05/09 P 620 din 20.05.2022, emis și expediat de către Șeful Departamentului înregistrare și licențiere a unităților de drept din cadrul IP „Agenția servicii Publice”, Angela Belobrov.

Prin cererea din 31.05.2022, depusă în adresa Departamentului înregistrare și licențiere a unităților de drept din cadrul IP „Agenția Servicii Publice”, în calitate de asociat al CAC „Triplu-Tudor” SRL, a solicitat ca să-i fie furnizată informația oficială cu privire la data când de fapt (în realitate) au fost trecute (înscrise) în Registrul de Stat al întreprinderilor și/sau organizațiilor, în prezent, Registrul de Stat al persoanelor juridice, de către Camera Înregistrării de Stat sau de către succesorul ei în drepturi și obligațiuni, IP „Agenția Servicii Publice”, datele despre Asociații CAC „Triplu - Tudor” SRL, cu conținutul: 1) Rudenco Liudmila - 50%; 2) Tudor Deonis - 50%. La care se face trimitere în Extrasul din Registrul de Stat al persoanelor juridice cu nr. 6018 din 11.04.2022, eliberat de către Departamentul înregistrare și licențiere a unităților de drept din cadrul IP „Agenția Servicii Publice”.

Drept urmare, menționează Proca Tudor că, conform prevederilor art.34 alin. (2) din Constituția, art.11 alin.(1) pct.1) și 2) din Legea nr.982 din 11.05.2000 „Privind accesul la informație”, art.21 alin. (1), 78 din Codul Administrativ, Departamentul înregistrare și licențiere a unităților de drept din cadrul IP „Agenția Servicii Publice” în conformitate cu competențele care îi revin, a fost obligat să-garanteze dreptul legal de acces liber la informația oficială ce ține de interes personal prin furnizare asociatului CAC „Triplu - Tudor” SRL, a informației corecte (veridice) asupra problemei în cauză ce ține de interesul personal al asociatului CAC „Triplu-Tudor” SRL.

Indică reclamantul în cererea de chemare în judecată că, Departamentul înregistrare și licențiere a unităților de drept din cadrul IP „Agenția Servicii Publice”, prin avizul (scrisoarea) cu nr. 05/05-02-230 din 06.06.2022, i-a încălcat dreptul legal de acces liber la informație oficială ce ține de interesul său personal al asociatului CAC „Triplu-Tudor” SRL i-a prezentat o altă informație oficială necorespunzătoare informației oficiale solicitate prin cererea din 31.05.2022. La rândul său, IP „Agenția Servicii Publice”, prin avizul (scrisoarea) cu nr. Ol/P-616/22 din 08.07.2022, a respins ilegal și nefondat cererea prealabilă din 21.06.2022, prin care a solicitat anularea răspunsului din 06.06.2022, prezentându-i unele informații oficiale necorespunzătoare informației oficiale solicitate cererea din 31.05.2022. Prin 4 acțiunile (actele) ilicite în cauză, ale IP „Agenția Servicii Publice”, asociatului CAC „Triplu-Tudor” SRL, Proca Tudor, i-a fost vătămat dreptul legal prevăzut de către art.34 alin.(2) din Constituția RM și de art.4 alin.(1) și art. 10 din Legea privind accesul la informație, de acces liber la informația oficială ce ține de interesul său personal.

În motivarea soluției emise, instanța de apel a constatat că dreptul de acces la informație al reclamantului nu a fost încălcat, întrucât ASP a răspuns solicitărilor reclamantului și a furnizat datele disponibile în Registrul de Stat. Astfel, hotărârea instanței de fond a fost considerată legală și întemeiată, fiind emisă pe baza circumstanțelor constatate și a probelor administrate.

Instanța a reținut că ASP a respectat cadrul legal, iar informațiile au fost furnizate conform art. 4 din Legea nr. 982/2000. Lipsa unor detalii suplimentare nu constituie o încălcare a dreptului de acces la informație, întrucât autoritatea nu este obligată să prezinte informația într-o formă specifică dorită de solicitant. Întrucât reclamantul nu a probat existența unui tratament discriminatoriu sau a unei erori de drept, apelul a fost respins ca neîntemeiat, iar hotărârea Judecătoriei Chișinău a fost menținută.

Recurentul a argumentat că instanța de apel a interpretat eronat dispozițiile legale aplicabile, întrucât informația oferită de ASP prin răspunsurile din 06.06.2022 și 08.07.2022 nu reflectă realitatea juridică și conține date incomplete. De asemenea, recurentul a invocat că informațiile furnizate prin Extrasul nr. 6018 din 11.04.2022 sunt contradictorii față de datele existente anterior în Registrul de Stat, ceea ce ar demonstra că ASP nu a asigurat accesul la informație în mod corespunzător.

Totodată, recurentul a susținut că refuzul ASP de a furniza informația solicitată s-a bazat pe o justificare arbitrară, fără temei legal, și că instanțele inferioare au denaturat probele, încălcând astfel dreptul la un proces echitabil. În acest context, a solicitat casarea deciziilor instanțelor inferioare și obligarea ASP să furnizeze informația exactă privind data înscrierii asociaților în Registrul de Stat.

În concluzie, recurentul a argumentat că interpretarea și aplicarea normelor privind accesul la informație au fost eronate, motiv pentru care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei Curții de Apel Chișinău și a hotărârii Judecătoriei Chișinău, precum și pronunțarea unei hotărâri prin care ASP să fie obligată să furnizeze informația solicitată.

Art. 245 Cod administrativ relevă că: „Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”

Art. 2451 din Codul administrativ prevede că: „(1) Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv; f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale. 6 (2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit. c) și d) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel. (3) Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie pentru instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin.(1) lit. d) sau a cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la rejudecare. La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare pot fi prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost reclamate de către instanța de judecată contrar prezentului cod.”

Art. 246 alin. (1) și (2) lit. h) Codul administrativ prevede că: ”(1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se comunică părților. Alineatul (2) al aceluiași articol statuează la lit. h) că, recursul se declară inadmisibil în special când recursul este vădit neîntemeiat.”

Din analiza prevederilor legale reținute supra, rezultă că admisibilitatea/ inadmisibilitatea recursului urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele citate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.

În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate. 7

Instanța de recurs atestă că motivele de casare, invocate în recurs, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ, deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțata de către Curtea de Apel Chișinău și nu relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural sau că aceasta s-ar baza în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că recursul depus conține obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în cererea de chemare în judecată, care au fost analizate de către Curtea de Apel Chișinău, fiind apreciate în mod corespunzător. În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima instanță, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ.

Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.

Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Chișinău și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Chișinău, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unei asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont 8 pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45).

Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

Din aceste motive, în conformitate cu art. 230 și art. 246 alin.(2) lit. h) din Codul administrativ, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul depus de Proca Tudor. Încheierea este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Diana Stănilă Ion Malanciuc 9