3r-124/24 — anularea actului administrativ

Dosarul nr. 3r-124/24 2-23032692-01-3r-30042024 Prima instanță - (Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani) C. Guzun Instanța de apel - (Curtea de Apel Chișinău) V. Sîrbu, A. Braga, V. Negru D E C I Z I E 12 iunie 2024 mun. Chișinău

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

Completul de judecată, în componența: Președinte, judecător Stela Procopciuc Judecători Diana Stănilă Ion Malanciuc examinând recursul declarat de Instituția Publică „Agenția Servicii Publice”, în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Craciun Sorin împotriva Instituției Publice „Agenția Servicii Publice” privind anularea actelor administrative și obligarea la emiterea actului administrativ, împotriva încheierii din 27 martie 2023 a Curții de Apel Chișinău, c o n s t a t ă: La 02 martie 2023, Craciun Sorin a depus cerere de chemare în judecată împotriva IP „Agenția Servicii Publice” privind anularea actelor administrative și obligarea la emiterea actului administrativ.

Prin hotărârea din 10 noiembrie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, s-a admis parțial acțiunea depusă de Craciun Sorin împotriva IP „Agenția Servicii Publice” privind anularea actelor administrative și obligarea la emiterea actului administrativ. La 14 noiembrie 2023, IP „Agenția Servicii Publice” a depus cerere de apel nemotivată împotriva hotărârii, solicitând admiterea cererii de apel, casarea parțială a acesteia, cu emiterea unei hotărâri noi, prin care acțiunea să fie respinsă integral sau să fie declarată inadmisibilă. Prin încheierea din 27 martie 2024 a Curții de Apel Chișinău, s-a declarat inadmisibil apelul depus de IP „Agenția Servicii Publice” împotriva hotărârii din 10 noiembrie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

La 12 aprilie 2024, IP „Agenția Servicii Publice” a declarat recurs împotriva încheierii din 27 martie 2023 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia, cu dispunerea repunerii în termenul de declarare a apelului și restituirea cauzei la rejudecare în instanța de apel. În motivarea recursului, a invocat că încheierea contestată este pasibilă de a fi casată. 1 În contextul dat, a susținut că, Curtea nu a notificat corect IP „Agenția Servicii Publice” despre termenul de depunere a apelului motivat, ceea ce a contribuit la declararea eronată a apelului ca inadmisibil. A susținut că distribuirea greșită a hotărârii motivate a dus la concluzia eronată că motivarea apelului nu a fost depusă conform art. 232 alin. (2) din Codul administrativ.

Avizul de recepție nu includea numele și prenumele persoanei care a semnat, precum și raporturile lui cu destinatarul, ceea ce pune la îndoială recepționarea corespondenței de către recurent. Potrivit art. 191 alin. (5) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție soluționează cererile de recurs împotriva hotărârilor, deciziilor și încheierilor curții de apel. Conform art. 241 alin. (1) din Codul administrativ, încheierile primei instanțe și ale instanței de apel pot fi contestate cu recurs, separat de hotărâre, în cazurile prevăzute de prezentul cod și de alte legi. Potrivit art.242 din Codul administrativ, recursul împotriva încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Instanța de judecată care a emis încheierea contestată transmite neîntârziat recursul împotriva încheierii judecătorești împreună cu dosarul judiciar instanței competente să soluționeze recursul. Referitor la termenul de declarare a recursului, Completul de judecată constată că, copia încheierii din 27 martie 2023 a Curții de Apel Chișinău a fost notificată IP „Agenția Servicii Publice”, prin intermediul poștei electronice, la 28 martie 2024 (f.d.70), iar cererea de recurs a fost depusă la 12 aprilie 2024, în termen. În conformitate cu art. 243 alin. (2) din Codul administrativ, instanța competentă soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată. Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces.

Curtea Supremă de Justiție a notificat intimatului și reprezentantului acestuia copia recursului. Prin referința depusă la 30 mai 2024, avocatul Ludmila Bîrcă, în interesele intimatului Craciun Sorin, a solicitat respingerea recursului. În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, examinând recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele decizii: respinge recursul. Examinând recursul depus de notificată IP „Agenția Servicii Publice”, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că acesta urmează a fi respins, cu menținerea încheierii contestate, din considerentele ce succed. În conformitate cu art. 236 alin. (1) și alin. (2) lit. e) din Codul administrativ, instanța de apel examinează din oficiu admisibilitatea apelului.

Dacă este inadmisibil, apelul se declară ca atare printr-o încheiere susceptibilă de recurs. Apelul se declară inadmisibil în special când motivarea apelului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art. 232 alin. (2). În același timp, potrivit art. 232 alin. (2) din Codul administrativ, motivarea apelului se prezintă la instanța de apel în termen de 30 de zile de la data notificării hotărârii motivate. Dacă se depune împreună cu apelul, motivarea apelului se depune la instanța de judecată care a emis hotărârea contestată. 2 Cu referire la normele legale enunțate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, la 10 noiembrie 2023 a fost pronunțată hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, prin care s-a admis parțial acțiunea depusă de Craciun Sorin împotriva IP „Agenția Servicii Publice”.

La 14 noiembrie 2023, IP „Agenția Servicii Publice” a depus cerere de apel nemotivată împotriva hotărârii menționate. În corespundere cu prevederile art. 223 din Codul administrativ, hotărârile și alte acte de dispoziție, prin care se stabilesc termene, precum și numirea ședințelor și citațiile se notifică participanților la proces conform art. 96-114. Potrivit art. 96 alin. (1) din Codul administrativ, notificările și comunicările către participanții la procedura administrativă se realizează în orice formă de comunicare adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al costurilor. Comunicarea prin mijloace electronice are prioritate dacă este adecvată obiectului comunicării și acceptată de participantul la procedură.

Conform art. 97 alin. (1) și alin. (3) din Codul administrativ, notificarea este comunicarea, dispusă de autoritatea publică, a unui înscris în forma stabilită de prezentul cod. Autoritatea publică poate alege între următoarele forme de notificare: a) notificare prin act de recunoaștere a recepționării; b) notificare prin poștă cu act de notificare; c) notificare prin poștă cu scrisoare recomandată. În conformitate cu articolul 109 din Codul administrativ, un înscris poate fi notificat prin poștă cu scrisoare recomandată cu aviz de recepție. Pentru probarea notificării este suficient avizul de recepție. La cazul din speță, hotărârea motivată din 10 noiembrie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, a fost expediată părților la 26 ianuarie 2024 (f.d.61).

Avizul de recepție (DS8011256291AS) atașat la materialele cauzei (f.d.63) demonstrează incontestabil că hotărârea motivată din 10 noiembrie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, a fost notificată apelantei/recurentei IP „Agenția Servicii Publice” la data de 01 februarie 2024, prin intermediul poștei terestre și se încadrează în rigorile art. 96 alin. (1) din Codul administrativ. Astfel că, termenul de 30 de zile pentru depunerea motivării apelului la Curtea de Apel Chișinău a început să curgă la 02 februarie 2024 și a expirat la data de 04 martie 2024 (luni). Cu toate acestea, IP „Agenția Servicii Publice” nu a respectat prevederile la art. 232 alin. (2) din Codul administrativ și nu a depus la Curtea de Apel Chișinău motivarea apelului.

În ceea ce vizează alegația reprezentantului recurentului că, instanța de apel nu a notificat corect IP „Agenția Servicii Publice” despre termenul de depunere a apelului motivat, instanța de recurs îl consideră neîntemeiat. Or, deși recurentul pare să susțină că instanța de apel ar fi avut o anumită responsabilitate în comunicarea clară a termenului pentru depunerea motivării apelului. Totuși, în conformitate cu procedura legală, responsabilitatea principală pentru respectarea termenului aparține apelantului/recurentului. Completul de judecată reține că prima instanță a respectat procedura legală prin notificarea hotărârii către IP „Agenția Servicii Publice”, la adresa acesteia. În cazul dat, având în vedere că avizul de recepție demonstrează că hotărârea motivată a fost notificată apelantei/recurentei la data specificată, apelantul avea obligația de a depune motivarea apelului în termen de 30 de zile de la primirea acesteia.

Astfel, termenul pentru depunerea motivării apelului la Curtea de Apel 3 Chișinău a început să curgă la data de 02 februarie 2024. Recurentul a avut suficient timp și oportunitatea de a respecta termenul legal pentru depunerea motivării apelului. Orice argument care plasează responsabilitatea omiterii acestui termen pe seama instanței de judecată este nejustificat, deoarece instanța nu poate fi considerată responsabilă pentru acțiunile sau neglijențele părților implicate în proces. În concluzie, argumentele recursului nu justifică casarea încheierii instanței de a considera apelul inadmisibil. IP „Agenția Servicii Publice” nu poate plasa responsabilitatea omiterii termenului de depunere a motivării apelului pe seama instanței de judecată, deoarece acesta avea obligația legală de a respecta termenul și de a depune documentația necesară în conformitate cu prevederile legale aplicabile.

În corespundere cu prevederile art. 24 alin. (1) din Codul administrativ, participanții la procedura administrativă și procedura de contencios administrativ trebuie să își exercite drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a încălca drepturile procesuale ale altor participanți. Buna-credință prezumă că partea este obligată să respecte termenele prevăzute de lege, ori termenul de apel este considerat un termen imperativ, absolut și peremptoriu, astfel că nerespectarea lui atrage după sine decăderea părții din dreptul de a mai exercita această cale de atac. La caz, nerespectarea termenului de depunere a motivării apelului se datorează în exclusivitate comportamentului pasiv al IP „Agenția Servicii Publice”, care trebuiau să dea dovadă de responsabilitate și atitudine activă, folosindu-se cu bună- credință de drepturile și obligațiile procedurale.

Reieșind din cele expuse, se constată temeinicia încheierii instanței de apel, deoarece recurentul nu a prezentat motivarea apelului în modul stabilit de art. 232 alin. (2) din Codul administrativ, fapt pentru care survin consecințele prevederilor art. 236 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ. Instanța de recurs consideră că soluția instanței de apel este compatibilă cu respectarea garanțiilor unui proces echitabil, în sensul art. 6 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

Tot aici, instanța de recurs accentuează că potrivit legislației în vigoare, sancțiunile procedurale vizează atât actele de procedură ale instanței judecătorești, ale participanților la proces, cât și ale persoanelor legate de activitatea acestora și, în funcție de prevederile legii, constau în anularea actului procedural defectuos, în decăderea din drepturi pentru neîndeplinire în termen a actului de procedură, în obligația de a completa sau a reface actul îndeplinit cu nerespectarea legii, în restabilirea în drepturile încălcate, în aplicarea amenzii judecătorești, în alte măsuri prevăzute de lege. Exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe, cărora li se subsumează și instituirea unor termene, după a căror expirare valorificarea respectivului drept nu mai este posibilă.

În practica sa constantă, Curtea a reiterat că „dreptul la instanță”, la fel ca și dreptul de acces, nu are un caracter absolut. În această privință Curtea Europeană, în multe cauze similare, nu exclude ipoteza că interesele unei bune administrări a justiției pot să justifice impunerea unui termen de exercitare a căii de atac (cauza Bacev vs. fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei; Kemp vs. Luxemburg; Diaz 4 Ochoa vs Spania), în care CEDO a reiterat că termenul fixat de legea internă este o restricție ce guvernează accesul la justiție. Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că, soluția emisă de către instanța de apel este una întemeiată legal și în corespundere cu circumstanțele cauzei, or argumentele invocate în susținerea cererii de recurs sunt contrare legislației procesuale și lipsite de relevanță.

Din aceste considerente, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul declarat, cu menținerea încheierii contestate. În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. b) și alin. (2) din Codul administrativ, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție d e c i d e: Se respinge recursul declarat de Instituția Publică „Agenția Servicii Publice”. Se menține încheierea din 27 martie 2023 a Curții de Apel Chișinău, în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Craciun Sorin împotriva Instituției Publice „Agenția Servicii Publice” privind anularea actelor administrative și obligarea la emiterea actului administrativ.

Decizia este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Stela Procopciuc judecătorii Diana Stănilă Ion Malanciuc 5