3ra-652/25 — cu privire la anularea partială a hotărârii nr. 3886 din 30 august 2025

3ra-652/25 — cu privire la anularea partială a hotărârii nr. 3886 din 30 august 2025 (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de Anatolie

Donțu,

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de

chemare în judecată depusă de Donțu Anatolie împotriva Comisiei

Electorale Centrale, terț Partidul Politic „Liga Orașelor și Comunelor”

cu privire la anularea parțială a hotărârii nr. 3886 din 30 august 2025,

împotriva hotărârii din 5 septembrie 2025 a Curții de Apel

Centru,

(Dosarul nr. 3ra-652/25

PIGD 2-25125016-01-3ra-09092025)

Recursul este vădit neîntemeiat. Art. 246 alin. (2) lit. h) din Codul administrativ.

Dezacordul recurentului cu decizia primei instanțe nu constituie un temei de casare a

ei.

Curtea de Apel Centru – jud. V. Sîrbu, L. Bagrin, A. Cașcaval

11 septembrie 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților recursul depus de Anatolie Donțu,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Oxana Parfeni,

Diana Stănilă, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

Curtea de Apel Centru o acțiune împotriva Comisiei Electorale Centrale, solicitând:

 anularea parțială a Hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 3886/2025, în partea

privind excluderea candidatului de la poziția nr. 52;

 menținerea acestuia în lista Partidului Politic „Liga Orașelor și Comunelor” pentru

alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025.

Centrală a dispus modificarea listei de candidați a Partidului Politic „Liga Orașelor

și Comunelor”, prin excluderea candidatului de la poziția nr. 52 și avansarea

candidaților de la pozițiile următoare.

întemeiată pe actul Autorității Naționale de Integritate nr. 282/09 din 30 iunie 2022

și pe încheierea Curții Supreme de Justiție din 3 aprilie 2024, reținându-se că

persoana vizată ar fi decăzut din dreptul de a candida.

nr. 07/7240 din 13 august 2025, s-a precizat în mod expres că persoana vizată „este

în drept să candideze la orice funcție electivă, cu excepția funcției de primar”.

Centrale este contrară interpretării Autorității Naționale de Integritate și restrânge

în mod nejustificat dreptul constituțional de a fi ales.

Republicii Moldova, art. 16 alin. (2) lit. d) din Codul electoral, art. 5 și 6 din Legea

nr. 132/2016, precum și jurisprudența Curții Constituționale (HCC nr. 2/2015;

HCC nr. 2/2024) și a Curții Europene a Drepturilor Omului (cauza Tănase c.

Moldovei, 2010).

POZIȚIA INSTANȚEI DE FOND

ca neîntemeiată acțiunea depusă de Donțu Anatolie.

înregistrarea candidaților la alegerile parlamentare sunt reglementate de

1

Regulamentul Comisiei Electorale Centrale, aprobat prin Hotărârea nr. 1204/2023,

cu modificările ulterioare.

de candidați la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova pe lista

Partidului Politic „Liga Orașelor și Comunelor” pentru alegerile parlamentare din

28 septembrie 2025.

a depus la Comisia Electorală Centrală cererea nr. CEC-7/22127 privind

modificarea listei de candidați, însoțită de documentele aferente, potrivit căreia

candidatul Grigoriev Cătălin (poziția 52) s-a retras, iar lista urmează a fi completată

prin avansarea următorilor candidați: Donțu Anatolie (poziția 52), Marinuța Vitalie

(poziția 53), Aga Sergiu (poziția 54) și Ciobotaru Elena (poziția 55).

ipoteze autonome de restrângere a dreptului de a fi ales:

(1) pierderea dreptului de a ocupa funcții publice și

(2) pierderea dreptului de a exercita funcții de demnitate publică.

Incidența oricăreia dintre aceste ipoteze atrage, ope legis, decăderea din

dreptul de a candida pentru o funcție electivă, fără marjă de apreciere din partea

autorităților, aspect confirmat în mod constant de jurisprudența contenciosului

constituțional.

Comisie cu nr. CEC-7/22283 din 28 august 2025, Autoritatea Națională de

Integritate a precizat că, potrivit art. 23 alin. (6) din Legea nr. 133/2016 privind

declararea averii și a intereselor personale (în vigoare la data emiterii actului de

constatare menționat), persoana supusă obligației de declarare, eliberată sau

destituită din funcție în condițiile alin. (3)–(5), este decăzută din dreptul de a

exercita o funcție publică ori de demnitate publică, cu excepția funcțiilor elective,

pentru o perioadă de 3 ani de la data eliberării, destituirii sau încetării de drept a

mandatului. Totodată, în cazul în care persoana a deținut o funcție electivă, aceasta

nu mai poate ocupa aceeași funcție timp de 3 ani de la încetarea mandatului.

Electorală Centrală la momentul examinării cererii depuse de Partidul Politic „Liga

Orașelor și Comunelor” pentru înregistrarea candidatului la funcția de deputat în

Parlamentul Republicii Moldova, a constatat că candidatul Donțu Anatolie era

privat de dreptul de a exercita o funcție publică de răspundere, întrunind o condiție

de ineligibilitate prevăzută de art. 38 alin. (3) din Constituție și art. 16 alin. (2) lit.d)

din Codul electoral. Or, în lipsa îndeplinirii condiției de eligibilitate în cazul

candidatului desemnat la poziția nr. 52 pe lista de candidați, atrage excluderea

acestuia din listă în cadrul procedurii de verificare a admisibilității.

2

Electorală Centrală ar fi emis un act arbitrar, că i-ar fi restrâns drepturi

fundamentale sau că ar fi refuzat neîntemeiat înregistrarea candidaturii.

actul contestat este temeinic și legal, urmărește scopul constituțional al protejării

integrității procesului electoral și menține sancțiunea prevăzută de lege pentru

nerespectarea condițiilor de eligibilitate. La adoptarea acestuia, Comisia a aplicat

legea în mod obiectiv, cu respectarea principiilor legalității și proporționalității.

substituirea candidatului desemnat la poziția nr. 52, a fost realizată cu respectarea

cotei minime de reprezentare. Documentele prezentate pentru ceilalți trei candidați

desemnați corespund prevederilor Codului electoral și Regulamentului privind

particularitățile de desemnare și înregistrare a candidaților la alegerile

parlamentare. Lista de candidați, astfel modificată, respectă cota minimă de 40%

pentru ambele sexe.

Comisiei Electorale Centrale privind substituirea candidatului de la poziția nr. 52

(Donțu Anatolie) cu candidatul de la poziția nr. 54 (Aga Sergiu).

acțiune cu referire la răspunsul Autorității Naționale de Integritate nr. 07/7240 din

13 august 2025, prin care s-ar fi precizat că persoana vizată „este în drept să

candideze la orice funcție electivă, cu excepția funcției de primar”. O asemenea

corespondență nu este de natură să înlăture constatarea Comisiei Electorale

Centrale și nu poate prevala asupra cadrului normativ incident și concluziilor

reținute în procedura administrativă.

inclusiv cele referitoare la condițiile de eligibilitate și interdicțiile aplicabile

candidaților, prevalează și guvernează participarea la alegerile parlamentare, fiind

incidente la momentul depunerii actelor pentru înregistrarea listei de candidați.

electoral nu constituie o simplă formalitate, ci o obligație legală expresă, menită să

asigure legalitatea și corectitudinea procesului electoral. Orice abatere de la aceste

reguli, chiar întemeiată pe dispoziții generale din alte acte normative, nu poate fi

admisă, întrucât Codul electoral, în calitate de lege specială, prevalează asupra

normelor generale ale Legii nr. 133/2016.

specialis, stabilește condiții de eligibilitate și interdicții clare pentru candidați, care

au prioritate față de prevederile generale ale Legii nr. 133/2016. Întrucât candidatul

Anatolie Donțu nu întrunește condițiile de eligibilitate impuse de Codul electoral,

3

susținerile întemeiate pe răspunsul Autorității Naționale de Integritate nr. 07/7240

din 13 august 2025 au fost apreciate de către prima instanță ca nefondate.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

a depus recurs prin care a solicitat admiterea acestuia, casarea hotărârii Curții de

Apel Centru cu emiterea unei noi hotărâri prin care să fie dispusă anularea parțială

a Hotărârii CEC nr. 3886/2025, în partea privind excluderea candidatului de la

poziția nr. 52 și menținerea acestuia pe lista Partidului Politic „Liga Orașelor și

Comunelor” pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025.

de drept invocate în cererea de chemare în judecată, totodată a criticat

fundamentarea măsurii dispuse de CEC pe actul Autorității Naționale de Integritate

nr. 282/09 din 30 iunie 2022 și pe încheierea Curții Supreme de Justiție din 3 aprilie

2024, prin care s-a reținut pretinsa „decădere” din dreptul de a candida, deși ANI a

precizat ulterior, prin răspunsul oficial nr. 07/7240 din 13 august 2025, că persoana

vizată „este în drept să candideze la orice funcție electivă, cu excepția funcției de

primar”.

interpretării autorității competente în materie de regimuri de integritate, iar

extinderea efectelor actului ANI peste limitele stabilite expres de aceasta excede

competenței CEC.

sublinia că doar ANI are competența de a constata și a interpreta incompatibilitățile

și interdicțiile, în timp ce CEC nu poate substitui ori amplifica interpretarea oficială

oferită de această autoritate.

restrângere a dreptului de a fi ales ce nu trece testul proporționalității consacrat de

jurisprudența Curții Constituționale (HCC nr. 2/2015; HCC nr. 2/2024) și al Curții

Europene a Drepturilor Omului (cauza Tănase c. Moldovei, 2010), afectând

garanțiile prevăzute de art. 3 din Protocolul nr. 1 la Convenție și având potențial

efect discriminatoriu în sensul art. 14 CEDO.

impact asupra configurației ofertei electorale, este o măsură extremă, admisibilă

doar în prezența unor motive grave, clare și individualizate, explicit demonstrate

de autoritatea administrativă, ceea ce nu s-ar fi realizat în cauză.

măsura imprevizibilă și arbitrară: în lumina HCC nr. 16 din 3 octombrie 2023 și a

Avizului consultativ CEDO din 8 aprilie 2022, orice restrângere individuală a

4

drepturilor electorale trebuie să fie precedată de o procedură contradictorie, cu

audierea persoanei vizate și cu o motivare adecvată, de către o autoritate

independentă. Or, examinarea dosarului la CEC nu ar fi asigurat aceste exigențe.

94), Comisia avea obligația să comunice eventualele neconformități constatate și

să permită remedierea lor la etapa de admisibilitate, obligație care nu ar fi fost

respectată în cazul candidatului de la poziția 52. Toate acestea ar revela un exces

de putere, o lipsă de previzibilitate a criteriilor aplicate și un efect de „veto”

nejustificat asupra listei de candidați.

POZIȚIA INTIMATEI

de Anatolie Donțu, prin care a solicitat declararea recursului inadmisibil în temeiul

art. 246 alin (2) lit. a1) din Codul administrativ.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

„Curtea de apel Chișinău (Centru) soluționează în primă instanță acțiunile în

contencios administrativ împotriva actelor emise de Banca Națională a Moldovei,

precum și acțiunile în contencios administrativ atribuite în competența sa prin Codul

electoral.

Curtea Supremă de Justiție soluționează: cererile de recurs împotriva hotărârilor, a

deciziilor și a încheierilor curților de apel.”

„Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot

fi contestate cu recurs.”

„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la

pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”

„În ordinea procedurii contenciosului administrativ, instanțele de judecată competente

examinează acțiunile în domeniul electoral după cum urmează:

Curtea Supremă de Justiție soluționează cererile de recurs împotriva actelor

judecătorești ale curților de apel adoptate în cadrul litigiilor electorale.”

„În perioada electorală, autoritățile competente examinează contestațiile în termen de

3 zile de la depunere, dar nu mai târziu de ziua alegerilor. La examinarea litigiilor

electorale, instanțele judecătorești aplică același termen, inclusiv în cadrul

procedurilor de exercitare a căilor de atac.”

5

„Alegerile sunt declarate nule dacă în cadrul operațiunilor electorale au fost comise

încălcări ale prezentului cod care au influențat rezultatele votării și atribuirea

mandatelor. Hotărârea cu privire la declararea alegerilor nule se adoptă de către

Comisia Electorală Centrală în baza hotărârilor consiliilor electorale de circumscripție

respective.”

„Curtea Supremă de Justiție examinează acțiunile în contencios administrativ și

cererile de recurs în complete din 3 judecători.”

„Recursul este admis dacă:

a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței

uniforme a Curții Supreme de Justiție;

b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții

Supreme de Justiție;

c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;

d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe aprecierea

vădit nerezonabilă a probelor;

e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv;

f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea

competenței jurisdicționale.

Temeiurile menționate la alin. (1) lit. c) și d) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost

invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.

Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie pentru

instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin.(1) lit.d) sau

a cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la

rejudecare. La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la

rejudecare pot fi prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu

au fost reclamate de către instanța de judecată contrar prezentului cod.”

„Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.

Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere

irevocabilă. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele

cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții

Supreme de Justiție și se comunică părților.

Recursul se declară inadmisibil în special când: recursul este vădit neîntemeiat.”

ASPECTE DE PROCEDURĂ

constată că decizia motivată a fost comunicată recurentului Anatolie Donțu prin

intermediul poștei electronice la data de 9 septembrie 2025, ora 09:55. Recursul a

fost depus la 5 septembrie 2025, ora 18:09, cu respectarea termenului legal prevăzut

6

de art. 245 din Codul administrativ, coroborat cu art. 100 alin. (1) din Codul

electoral.

MOTIVAREA INSTANȚEI

inadmisibilitatea recursului, în special, urmează să însușească, în condițiile Codului

administrativ, exercitarea efectivă a unui control de legalitate veritabil, bazat pe

temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele pre citate oferă un drept exclusiv

al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare

suficient de serioasă.

Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al

recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor

veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne

deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca

primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor

de drept.

trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare

convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate,

motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe

care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de

admisibilitate.

Anatolie Donțu, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul

administrativ, deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată

de Curtea de Apel Centru și nu relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea

eronată a normelor de drept material sau procedural sau că aceasta s-ar baza în mod

determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu constituie

temei de casare a hotărârii recurate.

admisibilitate prevăzute la art. 245¹ alin. (1) lit. d) din Codul administrativ.

„hotărâre arbitrară” este definită prin raportare la jurisprudența Curții Europene a

Drepturilor Omului și la explicațiile din nota informativă a Legii nr.246/2023. O

hotărâre este considerată arbitrară atunci când nu are nicio bază juridică în dreptul

intern, nu stabilește legătura între faptele cauzei, legea aplicabilă și soluția adoptată

sau este rezultatul unei erori de fapt ori de drept pe care nicio instanță rezonabilă

nu ar comite-o. De asemenea, intră în această categorie hotărârile pronunțate cu

7

bună știință contrar legii, în special în cazul normelor imperative care nu oferă

judecătorului marjă de apreciere. Arbitrarietatea presupune o încălcare evidentă și

gravă a legalității, iar nu o simplă eroare de judecată. În astfel de cazuri, hotărârea

reprezintă o denegare a justiției și afectează fundamental echitatea procedurii.

probelor” presupune că hotărârea se sprijină pe o evaluare eronată și evident

nejustificată a probatoriului, iar această evaluare a fost decisivă pentru soluția

adoptată. Nu orice greșeală în aprecierea probelor atrage admiterea recursului, ci

doar acea eroare care este evidentă pentru un profesionist și nu poate fi explicată

rațional. Pentru ca recursul să fie admis în temeiul art. 245¹ alin. (1) lit. d) din Codul

administrativ, este necesar ca partea care atacă hotărârea să demonstreze în mod

clar existența unei asemenea erori și caracterul ei determinant asupra soluției.

pronunțată cu încălcarea unei norme imperative sau că soluția se bazează în mod

determinant pe o apreciere vădit nerezonabilă a probelor, recursul nu poate fi

admis.

că, recursul depus de Anatolie Donțu, conține obiecții de fapt și de drept, care au

fost analizate minuțios de către Curtea de Apel Centru, fiind apreciate în mod

corespunzător.

niciunuia dintre temeiurile de admisibilitate ale recursului prevăzute de art. 2451

din Codul administrativ și, prin urmare, nu sunt apte să influențeze admisibilitatea

acestuia.

dreptul de a candida, întemeiată pe răspunsul ANI potrivit căruia persoana vizată

„este în drept să candideze la orice funcție electivă, cu excepția funcției de primar”,

Completul de judecată reține că instanța de fond a examinat detaliat această teză și

a constatat că, deși din perspectiva legislației ANI candidatura ar fi, în abstract,

posibilă, regimul ineligibilității în alegerile parlamentare este guvernat exclusiv de

Codul electoral. În consecință, la etapa înregistrării listei de candidați sunt incidente

dispozițiile art. 16 din Codul electoral, care reglementează autonom condițiile de

eligibilitate și interzic candidatura persoanelor private de dreptul de a ocupa funcții

publice sau funcții de demnitate publică.

nu influențează admisibilitatea recursului. Măsura nu constituie o sancțiune

discreționară, ci aplicarea unei condiții legale obiective (ope legis), prevăzută clar

și previzibil de art. 16 alin. (2) lit. d), care urmărește un scop legitim: protejarea

integrității procesului electoral și a bunei funcționări a Parlamentului.

8

CEDO admit condiții de accedere la funcții elective, dacă sunt prevăzute de lege,

urmăresc un scop legitim și sunt proporționale. În speță, aplicarea uniformă a

ineligibilității persoanelor private de dreptul de a ocupa funcții publice/demnitate

publică satisface aceste exigențe. Nu se poate reține nici caracterul discriminatoriu:

criteriul este obiectiv (existența unei privări consemnate în registre), nu o calitate

personală protejată, iar tratamentul este identic pentru toți aflați în aceeași situație

juridică.

ar necesita demonstrarea unor motive „grave și individualizate” nu este aplicabil în

acest cadru. Odată ce ipoteza legală de ineligibilitate este incidentă, autoritatea

electorală nu dispune de marjă pentru a „pondera” sau „individualiza” consecința.

Verificarea CEC este una de conformitate normativă, nu de oportunitate;

„gravitatea” nu se evaluează suplimentar acolo unde legiuitorul a stabilit expres

efectul juridic al privării.

recursului se rezumă în esență la reluarea tezelor de fond, fără o individualizare

clară a motivelor de admisibilitate prevăzute limitativ de art. 2451 din Codul

administrativ. Chiar și trecând peste această deficiență și analizând pe fond, criticile

se dovedesc nefondate pentru rațiunile expuse.

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima instanță,

în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul

arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia

hotărârii/hotărârii și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din

Codul administrativ.

fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care

se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar

exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea

tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat

o hotărâre neîntemeiată.

determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Centru și o minimă argumentare a

criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste

critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări

și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Centru, nu

echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unui asemenea pretins

9

argument, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui

autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.

admisibilitatea recursului trebuie analizată în contextul rolului și funcției legale

atribuite instanței judecătorești supreme, care constau, în principal, în asigurarea

aplicării și interpretării unitare a legii în soluționarea cauzelor de contencios

administrativ. În acest sens, orice cerere de recurs trebuie să fie motivată în

concordanță cu aceste principii fundamentale, pentru a trece filtrul de admisibilitate

și a avea succes.

acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise (a se vedea

hotărârile CtEDO Golder c. Regatul Unit, 1975, §38; Stanev c. Bulgariei [MC],

2012, §230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs,

întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se

bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (a se vedea hotărârea

CtEDO Luordo c. Italiei, 2003, §85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs

pot fi mai stricte decât pentru un apel (a se vedea hotărârea CtEDO Levages

Prestations Services c. Franței, 1996, §45).

CEDO procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de specificul

acestor proceduri, urmând a se ține cont de totalitatea procedurilor în sistemul de

drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (a se vedea

hotărârea CtEDO Botten c. Norvegiei, 1996, §39). La fel, conform jurisprudenței

CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care

implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele

articolului 6 § 1 (a se vedea hotărârea CtEDO Helmers c. Suediei, 1991, §31, 36).

Codul administrativ,

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Declară inadmisibil recursul depus de Anatolie Donțu.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Oxana Parfeni

Diana Stănilă

10