2ra-848/24 — anularea ordinelor, repunerea in functie, incasarea salariului

2ra-848/24 — anularea ordinelor, repunerea in functie, incasarea salariului (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de Vitalie Dobrota,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de

Vitalie Dobrota împotriva Întreprinderii Municipale „Piața Centrală”,

intervenient accesoriu Consiliul municipal Chișinău cu privire la anularea

ordinelor, repunerea în funcția deținută anterior, încasarea salariului pentru

absența forțată de la muncă și compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 17 aprilie 2024 a Curții de Apel Chișinău,

(Dosarul nr. 2ra-848/24

NR. PIGD 2-20017024-01-2ra-10072024)

Recursul declarat după 01 septembrie 2023. Recursul este vădit neîntemeiat.

Dezacordul cu decizia instanței de apel nu constituie temei de casare a acesteia. Nu a invocat

nici un temei de drept expres în sensul art. 432 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă.

Judecătoria Chișinău, sediul Centru, jud. V. Holban,

Curtea de Apel Chișinău, jud. A. Panov, V. Mihaila, V. Cotorobai,

10 septembrie 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa participanților la proces recursul depus de Vitalie

Dobrota,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Ion Munteanu,

Gheorghe Stratulat, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

Sîrbu, a depus cerere de chemare în judecată împotriva Î.M. „Piața Centrală”,

solicitând recunoașterea ordinului Î.M. „Piața Centrală” nr. 258p din 08

noiembrie 2019 ca fiind ilegal și anularea acestuia, restabilirea în funcția

deținută până la emiterea ordinului și încasarea cheltuielilor de judecată.

cu Î.M. „Piața Centrală” contractul individual de muncă nr. 34/2019,

conform căruia a fost angajat în funcția de inspector superior în Serviciul

controlori inspectori. Iar la 10 octombrie 2019 a încheiat cu Î.M. „Piața

Centrală” un acord adițional la contractul individual de muncă, prin care

începând cu 10 octombrie 2019 a fost transferat în funcția de inspector

superior la piața avicolă din str. Cărbunari 9, cu salariul de funcție în mărime

de 9 000 de lei, conform statelor de personal.

ordinul nr. 258p, prin care directorul interimar a redus funcția de inspector

de securitate superior (1 unitate) din statele de personal ale Pieței Cărbunari,

cu aducerea acestuia la cunoștință administratorului Pieței Cărbunari, iar

serviciul personal să pregătească ordinul de preavizare a persoanei care

ocupă funcția respectivă, conform art. 184 alin. (1) lit. a) din Codul muncii.

noiembrie 2019 a fost emis ordinul nr.05p din 11 ianuarie 2020, prin care a

fost eliberat din funcția deținută. Ordinul nr.05p din 11 ianuarie 2020 nu i-a

fost adus la cunoștință. Despre emiterea acestuia a aflat din textul raportului

din 11 ianuarie 2020 a jurisconsultului adresat șefului interimar al Î.M. „Piața

Centrală”.

noiembrie 2019, motivând că la emiterea acestuia în temeiul art. 88 alin.(1)

lit.a) din Codul muncii, s-au încălcat prevederile normei în baza cărei a fost

emis, dar și alte prevederi legale exhaustive. Ordinul enunțat nu este motivat

din punct de vedere juridic sau economic, conține o motivare abstractă,

irelevantă și necorespunzătoare circumstanțelor de fapt și de drept invocate

în acesta. Unul din motivele emiterii ordinului, fiind […] decăderea

necesității de supraveghere a ordinii publice și a regulilor de comerț în lipsa

1

vânzătorilor de puiet avicol, răsad puieți de arbori și arbuști […], este absolut

formal și lipsit de substrat factologic. Or, vânzătorii sunt și activează, fiind

absurdă decăderea necesității de supraveghere a ordinii publice și a regulilor

de comerț. Alt motiv indicat […] luând în considerare analiza activității

economice a Pieței Cărbunari […]. La caz nu i-a fost adusă analiza respectivă

sau cel puțin rezultatele analizei economice, în temeiul căreia a fost emis

ordinul.

încălcat prevederile art. 88 alin. (1) lit. d) din Codul muncii, în contextul

cărora angajatorul este în drept să concedieze salariații de la unitate în

legătură cu lichidarea acesteia ori în legătură cu reducerea numărului sau a

statelor de personal (art. 86 alin. (1) lit. b) și c), doar cu condiția că va reduce,

în primul rând locurile de muncă vacante. Însă în pofida acestui fapt, la

momentul emiterii ordinului, din comunicarea verbală cu angajații Secției

Resurse umane, i s-a adus la cunoștință că în întreprindere sunt disponibile

locuri vacante. De altfel, acest fapt se desprinde din propunerea din 08

noiembrie 2019 a două locuri vacante: controlor piețe în Serviciul controlori,

inspectori cu salariul lunar de funcție 7 000 de lei și inspector de securitate

în Serviciul controlori, inspectori, cu salariul de funcție lunar 6 500 de lei.

La fel, a declarat că au fost încălcate flagrant prevederile art. 88 alin. (1) lit.

e) din Codul muncii în ceea ce vizează concedierea, doar cu condiția că va

desface contractul individual de muncă în primul rând cu salariații angajați

prin cumul. Ordinul emis nu a fost motivat prin prisma normei citate. În

opinia reclamantului, funcția sa fost redusă cu scopul de a fi eliberat din

serviciu.

reprezentat de avocatul Sîrbu Ion, a completat și a majorat cuantumul

pretențiilor din acțiune, solicitând obligarea Î.M. „Piața Centrală” să prezinte

ordinul nr. 05p din 11 ianuarie 2020, anularea ordinului nr. 05p din 11

ianuarie 2020, încasarea salariului neplătit pentru absența forțată de la

muncă.

258p din 08 noiembrie 2019 a fost emis ordinul nr.05p din 11 ianuarie 2020,

prin care a fost eliberat din funcția deținută. Ordinul nr.05p din 11 ianuarie

2020 nu i-a fost adus la cunoștință. Despre emiterea acestuia a aflat din textul

raportului din 11 ianuarie 2020 a jurisconsultului adresat șefului interimar al

Î.M. „Piața Centrală”. La adresarea din 13 mai 2020 către pârât să-i fie

prezentat ordinul enunțat, nu a primit răspuns.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

Centru, s-a respins ca fiind neîntemeiată cererea de chemare în judecată

depusă de Vitalie Dobrota împotriva Î.M. „Piața Centrală” cu privire la

anularea ordinelor Î.M. „Piața Centrală” nr. 258p din 08 noiembrie 2019 și

2

nr.05p din 11 ianuarie 2020, restabilirea în funcție și încasarea salariului

pentru perioada absenței forțate de la serviciu.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

f.d.64), Vitalie Dobrota, reprezentat de avocatul Ion Sîrbu, a depus cerere de

apel împotriva hotărârii din 25 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Centru, solicitând admiterea apelului, casarea integrală a hotărârii

primei instanțe, emiterea unei noi hotărâri de admitere a cererii de chemare

în judecată, încasarea cheltuielilor de judecată.

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

apelul declarat de Vitalie Dobrota, reprezentat de avocatul Ion Sîrbu și s-a

casat hotărârea din 25 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

cu remiterea cauzei spre rejudecare în aceeași instanță, în alt complet de

judecată.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

Centru, s-a atras în proces în calitate de intervenient accesoriu Consiliul

municipal Chișinău.

Centru, s-a admis cererea de chemare în judecată depusă de Vitalie Dobrota.

S-a anulat ordinul nr. 258/p din 8 noiembrie 2019 cu privire la reducerea

statelor de personal și ordinul nr. 05/p din 11 ianuarie 2020 cu privire la

concedierea lui Vitalie Dobrota, fiind emise fără opinia consultativă a

organului sindical, cu repunerea lui Vitalie Dobrota în funcția anterior

deținută. S-a încasat din contul Î.M. „Piața Centrală” în beneficiul lui Vitalie

Dobrota, salariul mediu pentru perioada absenței forțate de la muncă, luând

drept bază de calcul salariul mediu în mărime de 10 275,28 de lei, cu

deducerile din acesta a contribuțiilor sociale și a impozitului pe venit, precum

și plățile efectuate în beneficiul reclamantului în legătură cu concedierea sa.

Hotărârea judecătorească în partea încasării unui salariu în mărime de 10

275,28 de lei cu deducerile din acesta a contribuțiilor sociale și a impozitului

pe venit, se execută imediat. S-a încasat din contul Î.M. „Piața Centrală” în

beneficiul statului taxa de stat în sumă de 7 089,94 lei.

din 08 noiembrie 2019, prin care a fost redusă funcția de inspector de

securitate superior (1 unitate) din statele de personal și ordinul nr. 05p din

11 ianuarie 2020 cu privire la concedierea lui Vitalie Dobrota, au fost emise

de Î.M. „Piața Centrală” cu derogare de la prevederile art. 88 alin.(1) lit. (h)

din Codul muncii, conform cărora angajatorul este în drept să concedieze

salariații de la unitate în legătură cu reducerea numărului sau a statelor de

personal cu condiția în care se va adresa organului (organizatorului) sindical

3

în vederea obținerii opiniei consultative privind concedierea salariatului

respectiv. Or, o asemenea opinie a organului sindical nu se regăsește la

materialele cauzei și nici nu a fost prezentată de către Î.M. „Piața Centrală”.

nr. 258p din 08 noiembrie 2019 de reducere a statelor de personal și

subsecvent a ordinului nr. 05p din 11 ianuarie 2020 cu privire la concedierea

reclamantului, constatând că acestea au fost emise de Î.M. „Piața Centrală”

ilegal, fără opinia consultativă a organului sindical, ceea ce atrage după sine

sancțiunea privind anularea acestora.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

avocatul Bogdan Bantaș, a declarat apel împotriva hotărârii din 16 decembrie

2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând admiterea acestuia,

casarea hotărârii primei instanțe.

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

respins cererea de apel depusă de Î.M. „Piața Centrală”, reprezentată de

avocatul Bogdan Bantaș, și s-a menținut hotărârea din 16 decembrie 2021 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

Serghei Cebotari, a declarat recurs împotriva deciziei din 18 octombrie 2022

a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a

hotărârii primei instanțe și a deciziei instanței de apel, pronunțarea unei noi

hotărâri de respingere a acțiunii, încasarea cheltuielilor de judecată.

POZIȚIA INSTANȚEI DE RECURS

admis recursul declarat de Î.M. „Piața Centrală”, reprezentată de avocatul

Serghei Cebotari. S-a casat decizia din 18 octombrie 2022 a Curții de Apel

Chișinău cu restituirea cauzei spre rejudecare în Curtea de Apel Chișinău, în

alt complet de judecată.

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

apelul declarat de avocatul Bogdan Bantas, în numele și interesele Î.M.

„Piața Centrală”. S-a casat hotărârea din 16 decembrie 2021 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru. S-a pronunțat o nouă hotărâre prin care s-a respins

ca nefondată cererea de chemare în judecată înaintată de Vitalie Dobrota

împotriva Î.M. „Piața Centrală”, intervenient accesoriu Consiliul municipal

Chișinău, cu privire la anularea ordinelor, repunerea în funcția deținută

anterior, încasarea salariului neplătit pentru absența forțată de la muncă și

compensarea cheltuielilor de judecată.

4

nu a constatat și nu a elucidat pe deplin circumstanțele importante pentru

soluționarea pricinii, fapt ce a dus la aplicarea eronată a normelor de drept

material, motive pentru care hotărârea primei instanțe urmează a fi casată, cu

emiterea unei noi hotărâri.

Vitalie Dobrota și pârâtul Î.M. ,,Piața Centrală” a fost încheiat contractul

individual de muncă nr. 34/2019 din 16 mai 2019, conform căruia

reclamantul a fost angajat la Î.M. ,,Piața Centrală” în funcție de Inspector

superior în Serviciul controlori, inspectori. Ulterior, la 10 octombrie 2019

între Î.M. „Piața Centrală” și Vitalie Dobrota a fost încheiat un acord

adițional la contractul de muncă menționat, prin care Vitalie Dobrota

începând cu 10 octombrie 2019 a fost transferat în funcția de Inspector

superior la Piața Avicolă din str. Cărbunari, 9, mun. Chișinău, cu salariul de

funcție în mărime de 9 000 de lei, conform statelor de personal.

de către administrația Î.M. „Piața Centrală” a fost emis ordinul nr. 258p, prin

care s-a decis reducerea funcției de Inspector de securitate superior (1

unitate) din statele de personal ale Pieței Cărbunari cu aducerea prezentului

ordin la cunoștința administratorului Pieței Cărbunari, iar Serviciul personal

va pregăti ordinul de preavizare a persoanei care ocupă funcția respectivă,

conform art. 184 alin.(1) lit.a) din Codul muncii, iar la data de 11 noiembrie

2019, reclamantul a luat cunoștință de ordinul vizat, fapt confirmat prin

semnătura personală pe ordinul dat.

fost emis ordinul nr.259 p, potrivit căruia în legătură cu reducerea statelor de

personal ale Pieței Cărbunari, în temeiul ordinului nr. 258 p din 08 noiembrie

2019, s-a decis preavizarea sub semnătură cu 2 luni înainte de concediere în

legătură cu reducerea statelor de personal pe Vitalie Dobrota, iar la 11

noiembrie 2019 a luat cunoștință de ordinul dat, fiind semnat de ultimul.

ordinul nr. 05p din 11 ianuarie 2020, prin care Vitalie Dobrota a fost

concediat din funcția de inspector superior la Piața Cărbunari, în temeiul

art. 86 alin. (1) lit. c) din Codul muncii, în legătură cu reducerea statelor de

personal din unitate. Ultima zi de muncă-11 ianuarie 2020, iar de ordinul dat

Vitalie Dobrota a luat cunoștință la 11 ianuarie 2020 sub semnătură.

art. 86 alin. (1) lit. c) din Codul muncii, redând conținutul acestora. În

interpretarea corectă a normei de drept enunțate, este de înțeles că

concedierea salariatului în legătură cu reducerea numărului sau a statelor de

personal din unitate are loc în cazul în care nu este posibil transferul

salariatului cu acordul lui la un alt loc de muncă (funcție) în cadrul unității

5

respective. Desfacerea contractului individual de muncă este posibilă cu

condiția că salariatul nu avea dreptul preferențial de a fi lăsat la lucru.

art. 88 alin. (1) lit. c) din Codul muncii, redând conținutul acestora. Din

sensul normei de drept citate, rezultă că odată cu preavizarea în legătură cu

reducerea numărului sau a statelor de personal, angajatorul va propune în

scris salariatului preavizat un alt loc de muncă (funcție) în cadrul unității

respective. Obligația respectivă vizează, în primul rând, cazurile când locul

vacant există, în al doilea rând cazurile când persoana corespunde cerințelor

de funcție pentru locul vacant (o astfel de corespundere se constată prin

compararea calificărilor salariatului, comunicate serviciului personal, cu

atribuțiile și competențele din instrucțiunile de funcție sau fișele de post).

Mai cu seamă că obligația de a propune vizează toate locurile de muncă

vacante existente, nefiind îndeajuns propunerea unui singur loc, precum și

nu este unică, fiind reînnoită, pe toată perioada de preaviz, la apariția

locurilor vacante noi.

08 noiembrie 2019 lui Vitalie Dobrota i-a fost înmânată propunerea altor

locuri de muncă în altă subdiviziune, prin transfer: funcția de controlor în

serviciul controlori, inspectori în Piața Centrală din strada Mitropolit

Varlaam,63, mun. Chișinău. Prezenta propunere i-a fost înmânată lui Vitalie

Dobrota contra semnătură la 11 noiembrie 2019, ceea ce se confirmă prin

mențiunea efectuată pe aceasta, conform căreia se indică că „am luat

cunoștință, nu sunt de acord” și ,,Propunerea a fost înmânată lui Dobrota

Vitalie.”

reclamantului precum că ordinul Î.M. „Piața Centrală” nr. 258p din 08

noiembrie 2019 ar fi contrar exigențelor legale și nemotivat juridic din

considerente că Î.M. „Piața Centrală” nu ar fi prezentat spre cunoștință lui

Vitalie Dobrota analiza activității economice a Pieței Cărbunari. Or, analiza

economică a întreprinderii nu intră în competența inspectorului superior, iar

reducerea statelor de personal în legătură cu micșorarea sarcinii de lucru ce

revine angajaților în cadrul subdiviziunilor în care au activat, reprezintă un

drept și o prerogativă a angajatorului.

funcția de inspector superior la Piața Cărbunari, a avut loc cu respectarea

prevederilor art. 88 alin. (1) lit. c) din Codul muncii, fapt ce indică

indubitabil la legalitatea ordinului Î.M. „Piața Centrală” cu nr. 05 p din 11

ianuarie 2020. Or, angajatorul Î.M. „Piața Centrală” a respectat procedura de

concediere în cazul reducerii numărului sau a statelor de personal în

conformitate cu art. 86, art. 88, art.184 din Codul muncii, la fel, a întreprins

toate măsurile legale pentru asigurarea drepturilor și garanțiilor

reclamantului prevăzute de legislația muncii.

6

lui Vitalie Dobrota din funcție a avut loc cu respectarea procedurii de

concediere în cazul reducerii numărului sau a statelor de personal, instanța

de apel a ajuns la concluzia că pretențiile subsidiare ale reclamantului

Vitalie Dobrota către Î.M. ,,Piața Centrală” privind restabilirea în funcție și

încasarea salariului pentru perioada absenței forțate de la serviciu, sunt

neîntemeiate și urmează a fi respinse.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

deciziei din 17 aprilie 2024 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea

recursului, casarea integrală a deciziei instanței de apel și menținerea

hotărârii primei instanțe.

art. 15, art. 429 alin.(1), art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, că

decizia motivată a Curții de Apel din 17 aprilie 2024 a fost publicată la 04

iunie 2024. Astfel, calea de atac în ordine de recurs a demarat-o în interiorul

termenului legal prevăzut de art.434 din Codul de procedură civilă și implicit

inexistența temeiului de inadmisibilitate menționat în art.433 din Codul de

procedură civilă.

omului și a libertăților fundamentale, art. 20 alin. (1), (2) din Constituția

Republicii Moldova, art. 429 alin.(1) din Codul de procedură civilă,

recurentul a considerat decizia instanței de apel neîntemeiată, motiv pentru

care urmează a fi casată, dat fiind faptul că instanța de apel eronat a

interpretat normele materiale în speță ce în consecință a dus la emiterea unei

decizii ilegale. În contextul prevederilor art. 86 alin. (1) lit. c), art.183 alin.(1)

din Codul muncii, recurentul a declarat că la emiterea ordinului nr. 05p din

11 ianuarie 2020, de către întreprinderea intimată a fost încălcate prevederile

art. 88 alin. (1) lit. d) din Codul muncii. Cu referire la dispozițiile citate, în

opinia recurentului, ordinul a fost emis cu derogare de la normelor legale

inserate în legislația muncii. La momentul emiterii ordinului nr. 258p din 08

noiembrie 2019 de către Î.M. „Piața Centrală”, la unitate existau locuri

vacante, iar norma obligă că anume aceste locuri de muncă să fi reduse

prioritar în raport cu cele ocupate de salariați. De altfel, acest lucru se

desprinde din oferta înaintată de Î.M. „Piața Centrală” din 08 noiembrie

2019, prin care i-au fost propuse două locuri vacante: controlor piețe în

Serviciul controlori, inspectori cu salariul lunar de funcție 7 000 de lei și

inspector de securitate în Serviciul controlori inspectori, cu salariul de

funcție lunar 6 500 de lei.

reținute de Curtea de Apel că „(...) obligația respectivă vizează, în primul

rând, cazurile când locul vacant există, în al doilea rând cazurile când

persoana corespunde cerințelor de funcție pentru locul vacant (o astfel de

7

corespundere se constată prin compararea calificărilor salariatului,

comunicate serviciului personal, cu atribuțiile și competențele din

instrucțiunile de funcție sau fișele de post) (...).” Or, funcțiile propuse lui au

un salariu considerabil mai mic în comparație cu funcția deținută, din care

rezultă că, de fapt, Î.M. „Piața Centrală” avea intenția de a-l concedia

nemotivat, conștientizând că nu ar accepta o funcție cu salariu mai mic dar

și cu competențele din fișă de post inferioare fișei de post pentru funcția de

inspector superior în Serviciul controlori inspector care a exercitat-o la

momentul emiterii ordinului.

conține o motivare abstractă, irelevantă și necorespunzătoare

circumstanțelor de fapt și de drept invocate în ordinul respectiv. În contextul

prevederilor art. 373 alin. (1), (2), (5) din Codul de procedură civilă, în opinia

recurentului, cu certitudine atât instanța de fond, cât și instanța de apel nu au

analizat și au neglijat să dea o apreciere motivelor precum că „(...)

angajatorul este în drept să concedieze salariații de la unitate în legătură cu

lichidarea acesteia ori în legătură cu reducerea numărului sau statelor de

personal doar cu condiția că: va desface contractul individual de muncă în

primul rând cu salariații angajați prin cumul (...)”. La caz, hotărârea primei

instanțe, cât și decizia instanței de fond sunt în contradictoriu cu prevederilor

art.373 alin.(5) din Codul de procedură civilă.

prezentată spre cunoștință atât lista statelor de personal întru probarea

faptului că toate locurile de muncă vacante au fost reduse, precum și faptul

că la întreprindere la acel moment nu existau salariați prin cumul, sau

contractele individuale de muncă cu aceștia deja au fost desfăcute, ceea ce

nu a fost făcut de către intimat.

declarat că desfacerea contractului individual de muncă pe motivul reducerii

numărului sau a statelor de personal din unitate este valabilă doar în

condițiile enumerate la articolul enunțat. Instanța de apel nu a răspuns în

totalmente argumentul „(...) de către angajator nu i-a fost adusă la cunoștință

analiza activității economice a pieței Cărbunari, în temeiul căreia a fost emis

ordinul (...)”,limitându-se doar la faptul că este nejustificat. Totodată,

instanța eronat a susținut că „(...) analiza economică a întreprinderii nu întră

în competența inspectorului superior (...)”. Or, această analiză se face cu

scopul de a determina necesitatea și justificarea deciziei de a reduce numărul

sau statele de personal reieșind din capacitatea economică și constrângerea

financiară a întreprinderii, pentru a nu comite abuzuri la emiterea ordinului

în defavoarea salariatului. Un motiv invocat în ordin „(...) luând în

considerare analiza activității economice a Pieței Cărbunari (...)”. Iar la caz,

nu i-a fost adusă la cunoștință analiza respectivă sau cel puțin rezultatele

analizei economice, în temeiul căreia a fost emis ordinul nr. 258p din 08

noiembrie 2019, justificative reducerii funcției deținute.

8

(1),(3) din Codul muncii, anterior emiterii ordinului de concediere,

angajatorul era obligat să solicite opinia organului sindical din cadrul Î.M.

„Piața Centrală” și abia ulterior, în dependență de opinia organului sindical,

urma să analizeze o eventuală posibilitate de concediere. La caz, în decizia

emisă, instanța de apel a făcut abstracție totală de la prevederile legale

imperative enunțate, în pofida faptului că este membru al Sindicatelor Î.M.

„Piața Centrală”. Deci, ținând cont de limitele judecării apelului, în scopul

stabilirii temeiniciei hotărârii, instanța de apel avea obligația de a pătrunde

în esența litigiului și a criticilor aduse, însă instanța de apel a neglijat practic

toate motivele invocate.

b) din Codul muncii, recurentul a susținut că ordinul nr. 258p din 08

noiembrie 2019 în temeiul căruia a fost ulterior eliberat din serviciu este

ilegal, nemotivat care contravine procedurii și astfel i-a fost vătămat dreptul

la muncă prevăzut de art.43 din Constituție. Perioada din data concedierii și

până la restabilirea în funcția anterior deținută constituie absență forțată de

la lucru, deoarece este realizată din acțiunea angajatorului, motiv pentru care

acesta este obligat să-i compenseze salariul neobținut în perioada respectivă.

Potrivit informației Î.M. „Piața Centrală”, salariul mediu pentru anul 2019

pentru funcția inspector de securitate superior constituie suma de 10 275,28

de lei.

intimatului și intervenientului accesoriu copiile recursului declarat, creând

astfel participanților la proces condiții egale de a cunoaște modul de

derulare a procedurii în recurs, cât și le-a acordat, întru asigurarea

respectării principiilor contradictorialității și disponibilității în drepturi,

posibilitatea de depunere a referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de

însoțire, extrasul din poșta electronică anexate la materialele dosarului

(Vol.II, f.d.134-135).

f.d.136), Consiliul municipal Chișinău a depus referință la cererea de

recurs, solicitând respingerea acesteia.

la cererea de recurs.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme

de Justiție) au fost operate modificări în Codul de procedură civilă, care au

intrat în vigoare la 01 septembrie 2023. În conformitate cu prevederile art.

XI alin. (3) din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023, recursurile depuse la Curtea

Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi

examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului. Din

9

sensul normei de drept enunțate rezultă că legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția

temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea

Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi.

temeiurilor stipulate în redacția art. 432 din Codul de procedură civilă, în

vigoare de la 01 septembrie 2023.

„(1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a

deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

(2) Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.”

„(1) Examinarea recursului împotriva deciziilor instanțelor de apel ține de competența

Curții Supreme de Justiție.

(2) Asupra admisibilității recursului decide un complet din 3 judecători.”

„(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art.433,

completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților,

declară recursul inadmisibil.

(2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,

motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții

Supreme de Justiție și se expediază părților.”

„(1) Recursul este admis dacă:

a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a

Curții Supreme de Justiție;

b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții

Supreme de Justiție;

c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv un

apel depus în termen;

d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;

e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea

vădit nerezonabilă a probelor;

f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea

competenței jurisdicționale.

(2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit.d)–f) pot fi invocate în recurs doar dacă au

fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.”

„(1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: f) recursul este vădit

neîntemeiat.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

menționează că dispozitivul deciziei instanței de apel a fost pronunțat la 17

aprilie 2024. Copia deciziei integrale a instanței de apel a fost expediată

10

participanților la proces la 12 iunie 2024, prin intermediul poștei electronice

(Vol.II, f.d.120). Astfel, recursul depus este în termen.

admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, urmează să însușească în

condițiile Codului de procedură civilă exercitarea efectivă a unui control de

legalitate veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele

citate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de

recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.

de Justiție reține că, Codul de procedură civilă dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva

invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material

capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate.

a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare

convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În

consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se

referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea

rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu

temeiurile prevăzute în art.432 din Codul de procedură civilă, în redacția

legii în vigoare la data declarării recursului.

temei de drept în sensul prevederilor art. 432 alin. (1), (2) din Codul de

procedură civilă, în exprimarea dezacordului cu decizia contestată, însă a

invocat interpretarea eronată a normelor de drept material și aprecierea

greșită a circumstanțelor de fapt.

organului sindical al Î.M. „Piața Centrală”, opinia consultativă al căruia nu

ar fi fost solicitată de către pârât la concedierea sa, iar instanța de apel nu ar

fi ținut cont de prevederile legale imperative în acest sens, instanța de recurs

menționează că nu au fost prezentate înscrisuri din care să se ateste cu

certitudine calitatea lui Vitalie Dobrota de membru al organului sindical din

cadrul Î.M. „Piața Centrală” în sensul pretins.

limitele stabilite de norma în vigoare la data declarării recursului, respectiv

nu constituie temei de casare a deciziei contestate și prin urmare recursul este

vădit neîntemeiat. Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel,

relatarea repetată a situației, nu constituie temei de casare a deciziei

contestate, or, recursul exercitat conform Secțiunii a II-a are un caracter

11

devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor

argumentelor cu privire la judecarea cauzei în instanța de apel în modul

garantat de art.6§1 CEDO.

dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în

sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera

netemeinicia deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432

din Codul de procedură civilă, în vigoare la data declarării recursului. Or,

recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică

determinarea greșelilor imputate Curții de Apel și o minimă argumentare a

criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează

aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei

interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de

Apel, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unei

asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control

efectuat din oficiu.

accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul

rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special, în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea

cauzelor. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont

pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de

ordin legal fundamental.

constantă, statuează că, dreptul de acces la instanță nu este absolut. Există

limitări implicit admise (cauza Golder împotriva Regatului Unit, p. 38, cauza

Stanev împotriva Bulgariei (MC), p. 230). Acesta este în special cazul

condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință

de o anumită marjă de apreciere (cauza Luordo împotriva Italiei, p. 85).

Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un

apel (cauza Levages Prestations Services împotriva Franței, p. 45).

în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale

procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în

sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest

sistem (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-

1,11p.141,§39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu

privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar

12

chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele

articolului 6§1 (a se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria

A, nr. 212-A).

de Justiție concluzionează că recursul declarat de Vitalie Dobrota este vădit

neîntemeiat și urmează a fi considerat inadmisibil.

433 alin. (1) lit. f), art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă,

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Consideră inadmisibil recursul declarat de Vitalie Dobrota împotriva

deciziei din 17 aprilie 2024 a Curții de Apel Chișinău.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Ion Munteanu

Gheorghe Stratulat

13