2ra-1513/23 — cu privire la aplicarea sanctiuni disciplinare prin concediere, încasarea salariului pentru perioada absentei fortate de la muncă, compensatiei suplimentare în locul restabilirii la locul de muncă, compensarea prejudiciului moral si a cheltuielilor de asistentă juridică
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- cu privire la aplicarea sanctiuni disciplinare prin concediere, încasarea salariului pentru perioada absentei fortate de la muncă, compensatiei suplimentare în locul restabilirii la locul de muncă, compensarea prejudiciului moral si a cheltuielilor de asistentă juridică
- Temei legal
- Recurs declarat după 01 septembrie 2023. Invocarea declarativă a art. 432 alin. 1-2 din Codul de procedură civilă nu constituie temei pentru admisibilitatea recursului
2ra-1513/23 — cu privire la aplicarea sanctiuni disciplinare prin concediere, încasarea salariului pentru perioada absentei fortate de la muncă, compensatiei suplimentare în locul restabilirii la locul de muncă, compensarea prejudiciului moral si a cheltuielilor de asistentă juridică (Curtea Supremă de Justiție, 2024)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de către
Întreprinderea Municipală ,,Piața Centrală”, reprezentată de avocatul
Serghei Cebotari,
în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de
Vladislav Nicolaescu împotriva Întreprinderii Municipale „Piața Centrală”,
intervenient accesoriu Iurie Vasilenco privind anularea ordinului cu privire
la aplicarea sancțiuni disciplinare prin concediere, încasarea salariului pentru
perioada absenței forțate de la muncă, compensației suplimentare în locul
restabilirii la locul de muncă, compensarea prejudiciului moral și a
cheltuielilor de asistență juridică,
împotriva deciziei din 21 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău,
(Dosarul nr. 2ra-1513/23
NR. PIGD 2-20040711-01-2ra-05102023)
Recurs declarat după 01 septembrie 2023. Invocarea declarativă a
art. 432 alin. (1)-(2) din Codul de procedură civilă nu
constituie temei pentru admisibilitatea recursului
Judecătoria Chișinău, sediul Centru, jud. – D.Tricolici
Curtea de Apel Chișinău, jud. – V. Sîrbu, D. Dulghieru, N. Budăi
20 noiembrie 2024
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților recursul declarat de către Întreprinderea
Municipală ,,Piața Centrală”, reprezentată de avocatul Serghei
Cebotari,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Ion Malanciuc,
Oxana Parfeni, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 27 martie 2020, Vladislav Nicolaescu, reprezentat de avocatul Igor
Brinișter a depus o cerere de chemare în judecată, concretizată prin cererea
din 03 februarie 2021, împotriva ÎM „Piața Centrală”, intervenient accesoriu
Iurie Vasilenco, privind anularea ordinului cu privire la aplicarea de
sancțiuni disciplinare prin concediere, încasarea salariului pentru perioada
absenței forțate de la muncă, compensației suplimentare în locul restabilirii
la locul de muncă, compensarea prejudiciului moral și a cheltuielilor de
asistență juridică (f. d. 3-6, 108-109, vol. I).
În motivarea cererii de chemare în judecată a indicat că, la 02 iulie
2019, între reclamant și pârât a fost încheiat contract individual de muncă
nr. 44/2019, fiind angajat în funcția de vice director al ÎM „Piața Centrală”
începând cu 02 iulie 2019 pentru o perioadă nedeterminată.
A afirmat că nu i-a fost eliberată sub semnătură fișa de post, care
include atribuțiile de serviciu pentru funcția în care a fost angajat. Potrivit
contractului menționat, salariul de funcție al reclamantului a fost stabilit în
mărime de 15 000 de lei lunar.
În viziunea reclamantului acesta a lucrat calitativ și nu a fost sancționat
disciplinar, observații din partea angajatorului nu a avut.
A indicat că, în perioada 03 ianuarie 2020 - 17 ianuarie 2020, a fost
efectuată o anchetă de serviciu, iar reclamantul în această perioadă s-a aflat
în concediu medical.
Prin ordinul nr. 15p din 03 februarie 2020 emis de către directorul
1
interimar Iurie Vasilenco al ÎM „Piața Centrală” a fost dispusă concedierea
reclamantului din funcția deținută.
La 06 februarie 2020, reclamantul a adresat întreprinderii pârâtei o
cerere, prin care a solicitat eliberarea copiei justă a fișei de post, copia justă
a tuturor actelor întocmite în legătură cu ancheta de serviciu petrecută în
privința sa, copia justă a Regulamentului de funcționare și amplasare a pieței,
copia justă a schemei de amplasare a tarabelor (chioșcurilor, etc.), copia justă
a proceselor-verbale a ședințelor de lucru a comisiei de anchetă constituită,
copia justă a procesului-verbal de refuz din 20 ianuarie 2020, copia justă a
Statutului Întreprinderii Municipale „Piața Centrală”, însă nu a primit
răspuns la cerere.
La 19 februarie 2020, a depus cerere prealabilă de soluționare a
litigiului de muncă la sediul pârâtei, însă ultima nu a manifestat nici o reacție
la respectiva cerere.
Reclamantul a mai relatat că a aflat despre pretinsele motive ale
concedierii sale din ordinul de concediere. Pârâta nu a adus la cunoștința
reclamantului faptul inițierii anchetei de serviciu în privința lui, fapt care a
dus la imposibilitatea participării efective la efectuarea anchetei de serviciu.
La fel, nu a fost solicitat de la reclamant explicații referitor la pretinsele
abateri constatate de către comisia de anchetă. În concluzie, nu i s-a asigurat
posibilitatea de a-și expune motivele și argumentele care să reflecte poziția
sa, și nici nu i s-a adus la cunoștință sub semnătură raportul comisiei care a
efectuat ancheta de serviciu.
Indică că, nu este de acord cu modul de expunere și aprecierea faptelor,
concluziilor și sancțiunii propusă de a fi aplicată de Comisia pentru
efectuarea anchetei de serviciu și ulterior aplicată de directorul interimar al
întreprinderii. Or, pârâta nu a prezentat probe în temeiul cărora și-ar fi
întemeiat constatarea atitudinii iresponsabile și de neglijare a atribuțiilor de
serviciu. La fel, pârâta nu prezintă probe care se demonstreze lipsa de
profesionalism, încălcarea în mod inadmisibil al relațiilor de subordonare
față de superiorul său și instituția pe care o reprezintă.
Deși în ordinul de concediere se invocă că, Raportul de serviciu
prezentat de contabilul-șef, Tatiana Cebotaru la 16 ianuarie 2020, denotă cert
prezența unor abateri disciplinare grave comise de către Vladislav
2
Nicolaescu, fapt ce a acordat temei legal angajatorului de a demara în
privința acestuia procedura disciplinară, în conformitate cu prevederile
legislației în vigoare, pârâta nu a prezentat și nici nu a făcut referire exactă
la care abateri se referă.
În raportul privind ancheta de serviciu nu este menționat în baza la
care acte s-a constatat faptul că reclamantul este responsabil de îndeplinirea
anumitor obligații de serviciu care i se impută. Nu există un ordin (decizie,
hotărâre, dispoziție) emis de conducătorul unității, prin care reclamantul să
fie desemnat responsabil de executarea anumitor sarcini. Raportul privind
rezultatele anchetei de serviciu din 31 ianuarie 2020 nu reprezintă decât
poziția subiectivă a unor foști și actuali salariați ai pârâtului.
În viziunea reclamantului membrii comisiei au dat dovadă de lipsă de
imparțialitate la efectuarea anchetei de serviciu, deoarece au expus doar
poziția personală și subiectivă a acestora. Prin urmare, pârâta urmează să
repare prejudicial material cauzat reclamantului conform prevederilor art. 90
din Codul muncii, și anume, angajatorul să-i achite salariul pentru perioada
lipsei forțate de la locul de lucru, în mărime de 15 000 de lei pe lună, conform
clauzei contractuale pct. 3.1. al contractului individual de muncă nr. 44/2019
din 02 iulie 2019 din 03 februarie 2020 și până la pronunțarea hotărârii
judecătorești.
Mai indică reclamantul că a suferit psihologic enorm. Or, concedierea
ilegală a avut un impact semnificativ asupră stării sănătății lui, fapt confirmat
prin raportul medical, recomandările medicului, în contextul acuzelor
reclamantului, dereglări de somn tip insomnie, labilitate emoțională,
fatigabilitate. Astfel, luând în considerație circumstanțele cauzei,
reclamantul apreciază că mărimea prejudiciului moral cauzat
este de 105 000 de lei.
În drept, reclamantul Vladislav Nicolaescu, și-a întemeiat pretențiile
în baza prevederilor art. 89, 90, 208, 210, 329, 330, 353, 354 din Codul
muncii, art.38, 39 alin. (7), 96, 166, 167 din Codul de procedură civilă.
În instanță reclamantul a solicitat anularea ordinului nr. 15p din 03
februarie 2020 cu privire la aplicarea sancțiuni disciplinare, încasarea
compensației suplimentare în locul restabilirii la locul de muncă în mărime
de cel puțin 3 salarii medii lunare ceea ce constituie 45 000 de lei, încasarea
3
salariului pentru perioada lipsei forțate de la muncă în mărime de 15 000 de
lei lunar, începând cu 04 februarie 2020 și până la data pronunțării hotărârii,
repararea prejudiciului moral în mărime de 105 000 de lei și compensarea
cheltuielilor de asistență juridică.
Ulterior, prin cererea de concretizare a pretențiilor, reclamantul a
solicitat în locul restabilirii la locul de muncă, încasarea compensației
suplimentare, în mărime de cel puțin 3 salarii medii lunare ceea ce constituie
45 000 de lei, compensarea cheltuielilor de asistență juridică în mărime de
8 000 de lei, susținând în continuare și pretențiile înaintate inițial prin cererea
de chemare în judecată depusă la data de 27 martie 2020 (f. d. 108-109,
vol. I).
Prin încheierea protocolară din 06 aprilie 2021 a Judecătoriei
Chișinău, sediul Centru a fost atras în proces în calitate de intervenient
accesoriu Iurie Vasilenco (f. d. 135, vol. I).
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 26 mai 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,
a fost admisă parțial acțiunea depusă de Vladislav Nicolaescu. A fost anulat
ordinul nr.15p din 03 februarie 2020 cu privire la aplicarea de sancțiuni
disciplinare prin concedierea lui Vladislav Nicolaescu, emis de directorul
interimar al ÎM „Piața Centrală”, Iurie Vasilenco. A fost încasată de la ÎM
„Piața Centrală” în beneficiul lui Vladislav Nicolaescu suma de 222 750 de
lei cu titlu de salariu pentru absență forțată de la muncă pentru
perioada 04 februarie 2020 – 26 mai 2021 cu calcularea și reținerea sumelor
obligatorii la bugetul public și bugetul asigurărilor sociale.
A fost încasată de la ÎM „Piața Centrală” în beneficiul lui Vladislav
Nicolaescu suma de 45 000 de lei cu titlu de compensație suplimentară în
locul restabilirii la locul de muncă. A fost încasată de la ÎM „Piața Centrală”
în beneficiul lui Vladislav Nicolaescu suma de 15 000 de lei cu titlu de
prejudiciu moral și suma de 8 000 de lei cu titlu de cheltuieli de asistență
juridică. În rest, pretenția cu privire la repararea prejudiciului
moral, a fost respinsă.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL ȘI RECURS
4
La 09 iunie 2021, ÎM „Piața Centrală”, a declarat apel nemotivat
împotriva hotărârii din 26 mai 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru
(f. d. 152, vol. I), iar la 01 decembrie 2021, ÎM „Piața Centrală”, reprezentată
de avocatul Serghei Cebotari a prezentat apelul motivat, solicitând admiterea
acestuia, casarea integrală a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi
hotărâri de respingere a acțiunii cu privire la restabilire în câmpul muncii
(f. d. 162-166, vol. I).
La 14 ianuarie 2022, Vladislav Nicolaescu a depus apel incident
asupra hotărârii primei instanțe, prin care a solicitat casarea integrală a
încheierii protocolare din 05 octombrie 2021 prin care instanța de fond a
respins cererea reclamantului cu privire la restituirea referinței și a probelor
anexate la ea, casarea hotărârii în partea reparării prejudiciului moral în sumă
de 15.000 lei, cu emiterea în această parte a unei noi hotărârii de încasarea a
105.000 lei cu titlu de prejudiciul moral, cu respingerea apelului declarat de
către ÎM „Piața Centrală” ca fiind neîntemeiat (f. d. 175-184, vol. I).
Prin decizia din 23 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins
apelul incident declarat de Vladislav Nicolaescu, admis apelul declarat de
ÎM „Piața Centrală” reprezentat de avocatul Serghei Cebotari. S-a casat
hotărârea din 26 mai 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și emisă o
nouă hotărâre prin care acțiunea a fost respinsă, ca fiind neîntemeiată
(f. d. 223, 224-234, vol. I).
Prin decizia din 22 februarie 2023 a Curții Supreme de Justiție a fost
admis recursul declarat de Vladislav Nicolaescu, reprezentat de avocatul Igor
Brinișter. S-a casat decizia din 23 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău și
s-a remis cauza spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de
judecată (f. d. 49-58, vol. II).
POZIȚIA CURȚII DE APEL
Prin decizia din 21 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău, apelul
declarat de ÎM „Piața Centrală” și apelul incident depus de Vladislav
Nicolaescu au fost respinse, ca neîntemeiate. S-a menținut hotărârea din 26
mai 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și s-a încasat de la ÎM „Piața
Centrală” în beneficiul lui Vladislav Nicolaescu cheltuielile de asistență
juridică în instanța de apel și instanța de recurs în mărime de 5 000 de lei
(f. d. 143, 144-158, vol. II).
5
Pentru a decide astfel, instanța de apel a apreciat ca fiind întemeiată
concluzia primei instanțe că, atât din materialele cauzei, dar și din
explicațiile părților în cadrul dezbaterilor judiciare, nu s-a constatat faptul că
reclamantul Vladislav Nicolaescu mânuiește nemijlocit mijloace bănești sau
valori materiale ale întreprinderii, sau că acesta ar avea acces la sistemele
informaționale ale angajatorului, sau la cele administrate de angajator, în
condiția că a săvârșit anumite acțiuni culpabile, care pot servi temei pentru
pierderea încrederii angajatorului, față de salariat.
Iar, aplicarea sancțiunii disciplinare conform art. 86 alin. (1) lit. k) din
Codul muncii, poate avea loc, numai în cazurile enunțate supra, astfel
acțiunile/inacțiunile ale reclamantului constatate de către angajatorul ÎM
„Piața Centrală” nu pot fi încadrate în prevederilor art. 86 alin. (1) lit. k) și
lit. z) din Codul muncii, întrucât acestea nu sunt aplicabile prezentei cauze,
or după cum s-a constatat supra Vladislav Nicolaescu nu deținea astfel de
atribuții.
În această ordine de idei, corect a stabilit instanța de apel faptul că
concedierea vice directorului ÎM „Piața Centrală”, Vladislav Nicolaescu
pentru iresponsabilitatea și neglijarea atribuțiilor de serviciu,
comportamentul manifestat de către acesta, lipsa de profesionalism,
încălcarea în mod inadmisibil al relațiilor de subordonare față de superiorul
său și instituția pe care o reprezintă, în temeiul art. 86 alin. (1) lit. k) și lit. z)
din Codul muncii, este ilegală, și ordinul contestat urmează a fi anulat, dat
fiind faptul că circumstanțele invocate în ordinul respectiv nu și-au găsit
confirmare.
Instanța de apel a reținut faptul că, prima instanță corect a dispus
încasarea de la ÎM „Piața Centrală” în beneficiul lui Vladislav Nicolaescu a
sumei în mărime de 222 750 de lei, cu titlu de salariu pentru absență forțată
de la muncă pentru perioada 04 februarie 2020 – 26 mai 2021 cu calcularea
și reținerea sumelor obligatorii la bugetul public și bugetul asigurărilor
sociale.
Cu privire la cerința reclamantului Vladislav Nicolaescu privind
încasarea sumei cu titlu de compensație suplimentară, în locul restabilirii la
locul de muncă, instanța de judecată reținând prevederile art. 90 alin. (4) din
Codul muncii, corect a admis încasarea de la ÎM „Piața Centrală” a sumei în
mărime de 45 000 de lei cu titlu de compensație suplimentară.
6
Reieșind din faptul că ordinul cu privire la concediere a fost anulat,
instanța de apel a considerat că la caz sunt întrunite premisele cu privire la
repararea prejudiciului moral din contul angajatorului în beneficiul la ÎM
„Piața Centrală” în sumă de 15 000 de lei, ceea ce constituie echivalentul
unui salariu mediu al reclamantului.
Totodată, având în vedere că Vladislav Nicolaescu a fost eliberat din
funcția de vice director în cadrul ÎM „Piața Centrală” ilegal, și i s-a îngrădit
dreptul de a munci, instanța de apel a reținut drept justificată și concluzia
primei instanță precum că compensația bănească acordată cu titlu de
prejudiciu moral, în sumă de 15 000 de lei pentru suferințele cauzate lui
Vladislav Nicolaescu corespunde cu caracterul și gravitatea suferințelor
psihice suportate de ultimul, este rezonabilă și proporțională în raport cu
criteriile stabilite la caz.
Cu referire la compensarea cheltuielilor de asistență juridică, instanța
de apel a considerat că, cheltuielile de asistență juridică pretinse în mărime
de 9 000 de lei pentru instanța de apel și instanța de recurs sunt exagerate ca
mărime, dar ținînd cont de complexitatea cauzei, natura litigiului, aportul
avocatului în instanța de apel și instanța de recurs, precum și faptul că cauza
dată s-a examinat pe parcursul a 4 ședințe lucrative în instanța de apel (având
în vedere repartizarea cauzei la data de 26 octombie 2021), apelantul ÎM
„Piața Centrală” urmează să achite cheltuieli de asistență juridică intimatului
Vladislav Nicolaescu în sumă de 5 000 de lei, ceea ce în viziunea instanței
de apel este o sumă rezonabilă, reală, necesară și proporțională.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 05 octombrie 2023, ÎM ,,Piața Centrală”, reprezentată de avocatul
Serghei Cebotari, a declarat recurs împotriva deciziei din 21 iunie 2023 a
Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei
instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri
de respingere a acțiunii ca neîntemeiate (f. d. 163-169, vol. II).
SOLICITAREA RECURENTULUI
În motivarea recursului, a invocat că nu este deacord cu hotărârea
primei instanței și decizia instanței de apel, le consideră ilegale și
neîntemeiate deoarece concluziile instanțelor sunt în contradicție cu
circumstanțele cauzei. Mai mult, a precizat că instanța de fond și instanța de
7
apel au încălcat normele de drept material și le-a aplicat eronat, ceea ce în
condițiile art.432 din Codul de procedură civilă servește temei de casare a
hotărârii și a deciziei recurate. Instanța de judecată a încasat cheltuielile de
asistență juridică într-o valoare disproporționată.
TERMENUL DE DECLARARE A RECURSULUI
Art. 434 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă:
„(1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a
deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.
(2) Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.”
Completul de judecată conchide că recurentul s-a conformat
prevederilor art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă și a depus în
termen recursul, or, copia deciziei motivate a fost notificată recurentului și
reprezentantului recurentului, avocatul Serghei Cebotari, prin intermediul
oficiului poștal, la 17 iulie 2023, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de
însoțire anexată la actele cauzei (f. d. 159), însă careva date care ar confirma
recepționarea acesteia de către recurent, lipsesc.
La 08 noiembrie 2023, în adresa lui Vladislav Nicolaescu, Iurie
Vasilenco a fost expediat copia recursului declarat de ÎM ,,Piața Centrală”,
reprezentată de avocatul Serghei Cebotari, cu înștiințarea despre necesitatea
depunerii referinței timp de o lună de la data primirii corespondenței, fapt ce
se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la materialele dosarului (f. d.
182).
La 06 decembrie 2023, Vladislav Nicolaescu a depus referință la
recursul declarat de ÎM ,,Piața Centrală”, reprezentată de avocatul Serghei
Cebotari, solicitând respingerea recursului ca fiind neîntemeiat, menținerea
fără modificări a deciziei Curții de Apel Chișinău din 21 iunie 2023 și a
hotărârii instanței de fond (f. d. 183-205, vol. II).
Până la data stabilită pentru examinarea admisibilității recursului,
Iurie Vasilenco nu a făcut uz de dreptul său procedural de a depune referință.
La 19 decembrie 2023, Vladislav Nicolaescu, reprezentat de avocatul
Igor Brinișter a depus cerere prin care a solicitat compensarea din contul ÎM
,,Piața Centrală” în beneficiul său cheltuielile de asistență juridică, în sumă
de 2 500 de lei, pentru asistența juridică acordată intimatului în legătură cu
întocmirea referinței la recursul declarat de ÎM ,,Piața Centrală”
(f. d. 206-209, vol. II).
8
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 433 alin. (1) lit. (a) din Codul de procedură civilă
(1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care:
a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(1);
Art. 432 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă
(1) Recursul este admis dacă:
a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței
uniforme a Curții Supreme de Justiție;
b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții
Supreme de Justiție;
c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind
tardiv un apel depus în termen;
d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în
proces;
e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe
aprecierea vădit nerezonabilă a probelor;
f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu
încălcarea competenței jurisdicționale.
(2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit.d)–f) pot fi invocate în recurs doar dacă au
fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.
Art. 440 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă
„(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433,
completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară
recursul inadmisibil.
(2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,
motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme
de Justiție și se expediază părților.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că
procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele
invocate în recurs se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul
de procedură civilă (în redacția Legii nr. 246 din 31 iulie 2023, în vigoare de
la data depunerii cererii de recurs), enunțate la pct.42 din prezenta încheiere.
Verificând motivele de casare, invocate în recurs de către ÎM ,,Piața
Centrală”, reprezentată de avocatul Serghei Cebotari, Completul de judecată
al Curții Supreme de Justiție atestă că acestea nu se încadrează în temeiurile
prevăzute la art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, deoarece se
referă la dezacordul recurentei cu soluția pronunțată de către instanța de apel
și nu relevă existența temeiurilor de declarare a recursului ca fiind admisibil,
respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.
9
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că
recursurile exercitate conform Secțiunii a II-a au caracter devolutiv numai
asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar
legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.
Potrivit jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică
să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede
puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că
recursul declarat de către ÎM ,,Piața Centrală”, reprezentată de avocatul
Serghei Cebotari, conține obiecții de fapt și de drept, similare celor expuse
anterior în cadrul examinării cauzei, care au fost analizate de către instanța
de apel, fiind apreciate corespunzător.
În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului
recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea
cauzei în apel, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul
că dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în
sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera
netemeinicia hotărârii și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432
alin. (1) din Codul de procedură civilă. Nu este suficientă simpla expunere a
circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu
indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și
dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea
nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea
tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a
pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o simplă
indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate
instanței de apel și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum
și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici.
Drept urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
reține că argumentele invocate de către recurent nu pot constitui temei de
admisibilitate a recursului, și respectiv, nu constituie temei de casare a
deciziei recurate.
10
Cu referire la cererea depusă de Vladislav Nicolaescu, reprezentat de
avocatul Igor Brinișter, la 19 decembrie 2023 prin care a solicitat
compensarea din contul ÎM ,,Piața Centrală” în beneficiul său cheltuielile de
asistență juridică, în sumă de 2 500 de lei, pentru asistența juridică acordată
intimatului în legătură cu întocmirea referinței la recursul declarat de ÎM
,,Piața Centrală”, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
notează că legiuitorul nu acordă instanței de recurs, la etapa examinării
admisibilității cererii de recurs, dreptul de a soluționa și alte chestiuni,
inclusiv cu privire la încasarea cheltuielilor de judecată. În același timp,
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție relevă faptul că
Vladislav Nicolaescu nu este lipsit de dreptul de a se adresa în instanța de
judecată cu acțiune separată privind compensarea cheltuielilor de asistență
juridică suportate în prezentul proces.
În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme
de Justiție concluzionează de a aprecia recursul declarat de către ÎM ,,Piața
Centrală”, reprezentată de avocatul Serghei Cebotari, ca fiind inadmisibil.
Ținând cont de cele expuse supra și în temeiul art. 431 alin. (1) și
(2), art.433 alin. (1) lit. a), 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară inadmisibil recursul depus de către Întreprinderea Municipală
,,Piața Centrală”, reprezentată de avocatul Serghei Cebotari împotriva
deciziei din 21 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Ion Malanciuc
Oxana Parfeni
11