2ra-143/23 — cu privire la anularea ordinelor, repunerea în funcția deținută anterior, încasarea salariului neplătit pentru absența forțată de la muncă și compensarea cheltuielilor de judecată

2ra-143/23 — cu privire la anularea ordinelor, repunerea în funcția deținută anterior, încasarea salariului neplătit pentru absența forțată de la muncă și compensarea cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 2ra-143/23

2-20017024-01-2ra-27012023

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. V. Holban)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. L. Pruteanu, I. Țurcan, Iu. Cotruță)

D E C I Z I E

25 octombrie 2023 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Oxana Parfeni

Judecători Ion Malanciuc

Aliona Donos

examinând recursul declarat de Întreprinderea Municipală „Piața

Centrală”, reprezentată de avocatul Serghei Cebotari,

în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de

Vitalie Dobrota împotriva Întreprinderii Municipale „Piața Centrală”,

intervenient accesoriu Consiliul municipal Chișinău, cu privire la anularea

ordinelor, repunerea în funcția deținută anterior, încasarea salariului neplătit

pentru absența forțată de la muncă și compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 18 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin

care a fost respins apelul declarat de Întreprinderea Municipală „Piața Centrală”,

reprezentată de avocatul Bogdan Bantaș și menținută hotărârea din 16 decembrie

2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, prin care a fost admisă acțiunea,

c o n s t a t ă :

La 06 februarie 2020, Vitalie Dobrota, reprezentat de avocatul Ion Sîrbu, a

depus cerere de chemare în judecată împotriva ÎM „Piața Centrală” cu privire la

anularea ordinului de reducere a statelor de personal, restabilirea în funcția

deținută anterior și compensarea cheltuielilor de judecată (f. d. 2-4, vol. I).

În motivarea acțiunii, a indicat că la data de 16 mai 2019, între dânsul

(salariat) și întreprinderea pârâtă (angajator), a fost încheiat contractul individual

de muncă nr. 34/2019, conform căruia reclamantul Vitalie Dobrota a fost angajat

la întreprinderea pârâtă în funcția de inspector superior în Serviciul controlori

inspectori.

A menționat că la data de 10 octombrie 2019, între ÎM „Piața Centrală” și

reclamant a fost încheiat un acord adițional la contractul de muncă sus-menționat,

prin care reclamantul, începând cu data de 10 octombrie 2019, a fost transferat în

1

funcția de inspector superior la piața avicolă din str. Cărbunari 9, cu salariul de

funcție în mărime de 9 000 de lei, conform statelor de personal.

La 08 noiembrie 2019, de către administrația ÎM „Piața Centrală” a fost

emis ordinul nr. 258p, prin care directorul interimar a redus funcția de inspector

de securitate superior (1 unitate) din statele de personal ale pieței Cărbunari, cu

aducerea prezentului ordin la cunoștința administratorului pieței Cărbunari, iar

serviciul personal va pregăti ordinul de preavizare a persoanei care ocupă funcția

respectivă, conform art. 184 alin. (1) lit. a) din Codul muncii.

A notat că a luat cunoștință de ordinul menționat la data de 11 noiembrie

2019, însă nu i-au fost prezentate spre informare rezultatele analizei economice,

în temeiul căreia a fost emis ordinul nr. 258p din 08 noiembrie 2019, justificative

reducerii funcției deținute de către acesta.

În opinia reclamantului, la emiterea ordinului nr. 258p din 08 noiembrie

2019, de către întreprinderea pârâtă au fost încălcate prevederile art. 88 alin. (1)

lit. d) din Codul muncii, care specifică că angajatorul este în drept să concedieze

salariații de la unitate în legătură cu lichidarea acesteia ori în legătură cu

reducerea numărului sau a statelor de personal (art. 86 alin. (1) lit. b) și c), doar

cu condiția că va reduce, în primul rând, locurile de muncă vacante.

În pofida acestui fapt, la momentul emiterii ordinului contestat, din

comunicarea verbală a reclamantului cu angajații Secției Resurse umane, de către

ultimii i-a fost adus la cunoștință faptul că în întreprindere sunt disponibile locuri

vacante.

De altfel, acest lucru se desprinde din oferta întreprinderii din 08 noiembrie

2019, prin care dânsului i-au fost propuse două locuri vacante: controlor piețe în

Serviciul controlori, inspectori cu salariul lunar de funcție 7 000 de lei și inspector

de securitate în Serviciul controlori, inspectori, cu salariul de funcție lunar 6 500

de lei.

A relevat că ulterior, în temeiul ordinului nr. 258p din 08 noiembrie 2019,

a fost emis ordinul nr. 05p din 11 ianuarie 2020, prin care Vitalie Dobrota a fost

eliberat din funcția deținută, precizând că până la momentul înaintării prezentei

acțiuni, ordinul nr. 05p din 11 ianuarie 2020 nu i-a fost adus la cunoștință.

Despre faptul emiterii ordinului nr. 05p din 11 ianuarie 2020, dânsul a aflat

din textul raportului din 11 ianuarie 2020, întocmit de jurisconsultul Dumitru

Chiril, în adresa șefului interimar al ÎM ,,Piața Centrală”, Iurie Vasilenco.

A obiectat că ordinul ÎM „Piața Centrală” nr. 258p din 08 noiembrie 2019,

prin care a fost redusă funcția de inspector de securitate superior (1 unitate) din

statele de personal ale pieței Cărbunari și în temeiul căruia a fost ulterior eliberat

din serviciu, este emis contrar prevederilor imperative ale legislației muncii și, pe

cale de consecință, urmează a fi anulat.

Mai mult, ordinul nr. 258p din 08 noiembrie 2019 nu corespunde

exigențelor legale, nefiind motivat din punct de vedere juridic și economic. De

asemenea, acesta conține o motivare abstractă, irelevantă și necorespunzătoare

circumstanțelor de fapt și de drept invocate în ordinul respectiv.

A relatat că de către angajator nu i-a fost adusă la cunoștință analiza

activității economice a pieței Cărbunari, în temeiul căreia a fost emis ordinul

2

nominalizat, iar funcția de inspector superior la piața avicolă din str. Cărbunari 9,

a fost redusă cu un singur scop, și anume de a-l elibera din serviciu.

În drept, reclamantul Vitalie Dobrota, reprezentat de avocatul Ion Sîrbu, și-

a întemeiat pretențiile în baza art. 81 lit. b), c), 86 alin. (1) lit. a), b), c), d) din

Codul muncii și art. 166 alin. (2) lit. e) din Codul de procedură civilă.

Reclamantul Vitalie Dobrota, reprezentat de avocatul Ion Sîrbu, a solicitat:

recunoașterea ordinului ÎM „Piața Centrală” nr. 258p din 08 noiembrie 2019 ca

fiind ilegal, cu dispunerea anulării acestuia, restabilirea dânsului în funcția

deținută până la emiterea ordinului ÎM „Piața Centrală” nr. 258p din 08 noiembrie

2019 și încasarea din contul pârâtei ÎM „Piața Centrală” în beneficiul său a

cheltuielilor de judecată.

La 03 iunie 2020, Vitalie Dobrota, reprezentat de avocatul Ion Sîrbu, a

depus cerere de completare și majorare a cuantumului pretențiilor din acțiune,

prin care a solicitat: obligarea pârâtei ÎM „Piața Centrală” de a prezenta ordinul

nr. 05p din 11 ianuarie 2020, cu dispunerea anulării acestuia și încasarea din

contul pârâtei ÎM „Piața Centrală”, în beneficiul său, a salariului neplătit pentru

absența forțată de la muncă (f. d. 31-33, vol. I).

Prin hotărârea din 25 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru, a fost respinsă acțiunea, ca fiind neîntemeiată (f. d. 61, 67-71, vol. I).

La 03 decembrie 2020, prin intermediul poștei electronice, Vitalie Dobrota,

reprezentat de avocatul Ion Sîrbu, a declarat apel nemotivat împotriva hotărârii

din 25 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, iar la 01 martie

2021, prin intermediul poștei electronice, a fost depus apelul motivat, prin care a

solicitat admiterea acestuia, casarea integrală a hotărârii primei instanțe, cu

pronunțarea unei noi hotărâri de admitere integrală a pretențiilor din acțiune și

compensarea cheltuielilor de judecată (f. d. 65-66, 82-88, vol. I).

Prin decizia din 14 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul

declarat de Vitalie Dobrota, reprezentat de avocatul Ion Sîrbu, casată hotărârea

din 25 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și remisă cauza la

rejudecare în instanța de fond, în alt complet de judecată (f. d. 142, 143-151, vol.

I).

Prin încheierea din 21 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost corectată

eroarea din partea dispozitivă a deciziei din 14 iulie 2021 a Curții de Apel

Chișinău și s-a înlocuit numărul de referință atribuit dosarului, și anume „2a-

488”, cu numărul de referință atribuit dosarului corectat, și anume „2a-48” (f. d.

153-154, vol. I).

Prin încheierea din 18 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru, a fost atras în proces, în calitate de intervenient accesoriu, Consiliul

municipal Chișinău (f. d. 157-157 verso, vol. I).

Prin hotărârea din 16 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru, a fost admisă acțiunea.

S-a anulat ordinul nr. 258/p din 08 noiembrie 2019 cu privire la reducerea

statelor de personal și ordinul nr. 05/p din 11 ianuarie 2020 cu privire la

concedierea lui Vitalie Dobrota, fiind emise fără opinia consultativă a organului

sindical, cu repunerea lui Vitalie Dobrota în funcția anterior deținută.

3

S-a încasat din contul ÎM „Piața Centrală”, în beneficiul lui Vitalie

Dobrota, salariul mediu pentru perioada absenței forțate de la muncă, luând drept

bază de calcul salariul mediu în mărime de 10 275,28 de lei, cu deducerile din

acesta a contribuțiilor sociale și a impozitului pe venit, precum și plățile efectuate

în beneficiul reclamantului în legătură cu concedierea sa.

S-a încasat din contul ÎM „Piața Centrală”, în beneficiul statului, taxa de

stat în sumă de 7 089,94 de lei (f. d. 168, 173-177 verso, vol. I).

La 23 decembrie 2021, ÎM „Piața Centrală”, reprezentată de avocatul

Bogdan Bantaș, a declarat apel nemotivat împotriva hotărârii din 16 decembrie

2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, iar la 31 mai 2022, a fost depus

apelul motivat, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii primei instanțe, cu

pronunțarea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii, ca neîntemeiată (f. d. 172,

189-191, vol. I).

La 18 octombrie 2022, ÎM „Piața Centrală”, reprezentată de avocatul

Serghei Cebotari, a depus cerere de apel concretizată, prin care a solicitat

admiterea acesteia, casarea hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei noi

hotărâri de respingere a acțiunii, ca neîntemeiată (f. d. 208-211, vol. I).

Prin decizia din 18 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins

apelul declarat de ÎM „Piața Centrală”, reprezentată de avocatul Bogdan Bantaș

și menținută hotărârea din 16 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru (f. d. 215, 216-226, vol. I).

La 10 ianuarie 2023, ÎM „Piața Centrală”, reprezentată de avocatul Serghei

Cebotari, a declarat recurs împotriva deciziei din 18 octombrie 2022 a Curții de

Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei recurate

și a hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei noi hotărâri de respingere a

acțiunii și încasarea din contul intimatului a cheltuielilor de judecată, inclusiv a

taxei de stat achitate în instanța de apel și recurs (f. d. 3-6, vol. II).

În motivarea recursului, a obiectat că soluția emisă de instanța de fond și

de apel este una ilegală și neîntemeiată, or, concluziile instanțelor sunt în

contradicție cu circumstanțele cauzei, fiind încălcate și aplicate eronat normele

de drept material.

A invocat că, în sensul art. 88 alin. (1) lit. h) din Codul muncii, angajatorul

nu este obligat să obțină un acord în vederea reducerii numărului sau a statelor de

personal, aceasta reprezentând doar un drept al angajatorului și o opinie a

organului sindical.

Or, norma dată a fost modificată prin Legea nr. 188 din 21 septembrie 2017

pentru modificarea și completarea Codului muncii al Republicii Moldova nr.

154/2003, astfel încât aceasta este o prevedere arhaică ce a rămas în legislația

muncii drept o moștenire sovietică, ajustată la realitățile contemporane de către

legislator.

Totodată, a evidențiat că alegațiile instanțelor inferioare privind existența

funcțiilor vacante din cadrul întreprinderii, la momentul emiterii ordinului privind

reducerea numărului sau a statelor de personal, nu corespund realității, or,

funcțiile propuse intimatului nu sunt de aceeași categorie, nu sunt echivalente și

țin de un alt sector de activitate, în materie de locație.

4

La 10 februarie 2023, Vitalie Dobrota, reprezentat de avocatul Ion Sîrbu, a

depus referință la recursul declarat de ÎM „Piața Centrală”, reprezentată de

avocatul Serghei Cebotari, prin care a solicitat declararea admisibilității acestuia

sau, după caz, respingerea recursului, ca fiind neîntemeiat (f. d. 21-26, vol. II).

La 27 februarie 2023, ÎM „Piața Centrală”, reprezentată de avocatul

Serghei Cebotari, a depus supliment la cererea de recurs depusă inițial (f. d. 27-

29, vol. II).

În susținerea cererii de recurs suplimentare, a precizat că în cadrul

examinării prezentei cauze, urma a fi atras în calitate de intervenient accesoriu

directorul interimar al ÎM „Piața Centrală”, Iurie Vasilenco, care, la momentul de

referință, conducea întreprinderea și care a semnat ordinul contestat.

A comunicat că în eventualitatea admiterii acțiunii date, întreprinderea

municipală, din numele statului, urmează să suporte pierderi, pentru recuperarea

cărora ulterior va fi înaintată o acțiune în regres, motiv care incumbă participarea

acestuia la proces.

În aceeași ordine de idei, recurenta a menționat că, în cazul în care nu va fi

satisfăcut prezentul recurs, pârâtei îi vor fi încălcate grav drepturile consfințite la

art. 6 și 13 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și

Libertăților Fundamentale, precum și la art. 20 din Constituție și art. 5 din Codul

de procedură civilă.

În conformitate cu prevederile art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă,

recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a

deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Dispozitivul deciziei Curții de Apel Chișinău a fost pronunțat public la

18 octombrie 2022 (f. d. 215, vol. I).

Conform extrasului din poșta electronică anexat la materialele cauzei,

decizia motivată din 18 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost notificată

reprezentantului recurentei, avocatul Serghei Cebotari, în mod electronic, la 16

decembrie 2022 (f. d. 229, vol. I).

Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că, în

speță, calea de atac în ordine de recurs a fost demarată în interiorul termenului

legal, întrucât cererea de recurs a fost depusă la 10 ianuarie 2023 (f. d. 3, vol. II).

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră oportun de

a învedera că, prin Legea pentru modificarea unor acte normative (modificarea

cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie

2023, în vigoare 18 august 2023, cu excepția art. IV, V pct. 1-9 și 11-16 și art.

VII – 01 septembrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova

nr. 318-321 art. 570 din 18 august 2023, au fost introduse modificări în Codul de

procedură civilă, inclusiv la capitolul XXXVIII – Recursul, secțiunea a 2-a,

recursul împotriva actelor de dispoziție ale curților de apel.

Conform art. XI alin. (3) din Legea pentru modificarea unor acte normative

(modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr.

246 din 31 iulie 2023, recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la

data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în

vigoare la data depunerii recursurilor.

5

În această consecvență, se deduce că admisibilitatea recursului depus de

către ÎM „Piața Centrală”, reprezentată de avocatul Serghei Cebotari împotriva

deciziei din 18 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, va fi examinată în baza

temeiurilor stipulate în redacția art. 432 din Codul de procedură civilă în vigoare

până la 01 septembrie 2023.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă (în

vigoare până la 01 septembrie 2023), părțile și alți participanți la proces sunt în

drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea

eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate

eronat în cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

În conformitate cu art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă (în

vigoare până la 01 septembrie 2023), săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Examinând admisibilitatea recursului, fără prezența participanților la

proces, în acord cu procedura specificată la art. 440 din Codul de procedură civilă,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat

de către Întreprinderea Municipală „Piața Centrală”, reprezentată de avocatul

Serghei Cebotari, este admisibil.

În conformitate cu art. 440 alin. (3) din Codul de procedură civilă (în

redacția Legii nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative,

în vigoare de la 01 septembrie 2023), dacă este considerat admisibil, completul

examinează recursul în fond.

Studiind materialele dosarului, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție consideră că recursul urmează a fi admis, cu casarea deciziei instanței de

apel și remiterea cauzei spre rejudecare în instanța de apel, din considerentele ce

urmează.

Potrivit art. 445 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă (în redacția

Legii nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative, în vigoare

de la 01 septembrie 2023), instanța, după de judecă recursul, este în drept să

admită recursul, să caseze integral decizia instanței de apel și să trimită cauza spre

rejudecare în instanța de apel o singură dată dacă eroarea judiciară nu poate fi

corectată de către instanța de recurs.

După cum denotă actele cauzei, Vitalie Dobrota, reprezentat de avocatul

Ion Sîrbu, înaintând acțiunea împotriva ÎM „Piața Centrală”, a solicitat

recunoașterea ordinului ÎM „Piața Centrală” nr. 258p din 08 noiembrie 2019 ca

6

fiind ilegal, cu dispunerea anulării acestuia, restabilirea dânsului în funcția

deținută până la emiterea ordinului contestat și încasarea din contul pârâtei ÎM

„Piața Centrală” în beneficiul său a cheltuielilor de judecată (f. d. 2-4, vol. I).

Ulterior, la 03 iunie 2020, Vitalie Dobrota, reprezentat de avocatul Ion

Sîrbu, a depus cerere de completare și majorare a cuantumului pretențiilor din

acțiune, prin care a solicitat: obligarea pârâtei ÎM „Piața Centrală” de a prezenta

ordinul nr. 05p din 11 ianuarie 2020, cu dispunerea anulării acestuia și încasarea

din contul pârâtei ÎM „Piața Centrală” în beneficiul său a salariului neplătit pentru

absența forțată de la muncă (f. d. 31-33, vol. I).

Fiind învestită cu judecarea cauzei, prima instanță a admis acțiunea, a

anulat ordinul nr. 258p din 08 noiembrie 2019 cu privire la reducerea statelor de

personal și ordinul nr. 05p din 11 ianuarie 2020 cu privire la concedierea lui

Vitalie Dobrota, fiind emise fără opinia consultativă a organului sindical, cu

repunerea lui Vitalie Dobrota în funcția anterior deținută, a încasat din contul ÎM

„Piața Centrală”, în beneficiul lui Vitalie Dobrota, salariul mediu pentru perioada

absenței forțate de la muncă, luând drept bază de calcul salariul mediu în mărime

de 10 275,28 de lei, cu deducerile din acesta a contribuțiilor sociale și a

impozitului pe venit, precum și plățile efectuate în beneficiul reclamantului în

legătură cu concedierea sa și a încasat din contul ÎM „Piața Centrală”, în

beneficiul statului, taxa de stat în sumă de 7 089,94 de lei (f. d. 168, 173-177

verso, vol. I).

Judecând apelul declarat de către ÎM „Piața Centrală”, reprezentată de

avocatul Bogdan Bantaș, instanța de apel a respins apelul și a menținut hotărârea

primei instanțe (f. d. 215, 216-226).

În conformitate cu art. 373 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă,

instanța de apel verifică, în limitele cererii de apel, ale referințelor și obiecțiilor

înaintate, legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în ceea ce privește constatarea

circumstanțelor de fapt și aplicarea legii în primă instanță. În limitele apelului,

instanța de apel verifică circumstanțele și raporturile juridice stabilite în hotărârea

primei instanțe, precum și cele care nu au fost stabilite, dar care au importanță

pentru soluționarea cauzei, apreciază probele din dosar și cele prezentate

suplimentar în instanță de apel de către participanții la proces.

La fel, alin. (5) al normei enunțate expres prevede că instanța de apel este

obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Ținând cont de limitele judecării apelului consfințite în norma enunțată și

din specificul obiectului acțiunii în cauză, se va remarca că în scopul stabilirii

temeiniciei sau netemeiniciei hotărârii contestate, instanța de apel avea obligația

de a pătrunde în esența criticilor aduse de către apelanta ÎM „Piața Centrală” în

dezacordul cu hotărârea primei instanțe și de a se expune pe marginea tuturor

motivelor invocate de acesta.

Astfel, Completul de judecată constată că, la adoptarea soluției sale,

instanța de apel a reținut încălcarea condițiilor de emitere a ordinului nr. 258p din

08 noiembrie 2019 cu privire la reducerea statelor de personal și, în mod

subsecvent, a ordinului nr. 05p din 11 ianuarie 2020 privind concedierea

reclamantului Vitalie Dobrota, fiind constatat faptul că acestea au fost emise de

7

către ÎM „Piața Centrală” în mod ilegal, fără opinia consultativă a organului

sindical, ceea ce atrage după sine sancțiunea privind anularea acestora.

Pe această cale, instanța de apel a punctat că anterior emiterii ordinului de

concediere a reclamantului, angajatorul era obligat să solicite opinia organului

sindical din cadrul ÎM ,,Piața Centrală” și, ulterior, în funcție de opinia organului

sindical, urma să analizeze o eventuală posibilitate de concediere a lui Vitalie

Dobrota.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că, ajungând la

o asemenea concluzie, instanța de apel nu a clarificat chestiunea cu privire la

faptul dacă Vitalie Dobrota, la momentul emiterii ordinului nr. 05p din 11

ianuarie 2020 privind concedierea acestuia din funcția de inspector de securitate

superior, era sau nu membru al organului (organizatorului) sindical din cadrul

unității.

Potrivit art. 87 alin. (1), (2) din Codul muncii (în redacția în vigoare la

momentul emiterii ordinelor contestate), concedierea salariaților membri de

sindicat se admite cu consultarea prealabilă a organului (organizatorului) sindical

din unitate.

Concedierea persoanei alese în organul sindical și neeliberate de la locul

de muncă de bază se admite cu respectarea modului general de concediere și doar

cu acordul preliminar al organului sindical al cărui membru este persoana în

cauză.

Conform art. 88 alin. (1) lit. h) din Codul muncii (în redacția în vigoare la

momentul emiterii ordinelor contestate), angajatorul este în drept să concedieze

salariații de la unitate în legătură cu lichidarea acesteia ori în legătură cu

reducerea numărului sau a statelor de personal (art. 86 alin. (1) lit. b) și c)) doar

cu condiția că se va adresa organului (organizatorului) sindical în vederea

obținerii opiniei consultative privind concedierea salariatului respectiv.

Din analiza prevederilor legale citate supra, Completul de judecată al Curții

Supreme de Justiție relevă că obligația angajatorului de a se adresa organului

(organizatorului) sindical în vederea obținerii opiniei consultative privind

concedierea salariatului vizat, intervine doar în situația în care salariatul ce

urmează a fi concediat este membru al organului sindical a cărui opinie

consultativă urmează a fi solicitată.

Cu toate acestea, pe parcursul examinării cauzei, nu au fost administrate

probe din care ar rezulta afilierea lui Vitalie Dobrota la organul sindical al unității

și nici nu au fost prezentate de către reclamant, la materialele dosarului lipsind

asemenea dovezi.

Mai mult, prin cererea de apel concretizată, depusă de ÎM „Piața Centrală”,

reprezentată de avocatul Serghei Cebotari, din 18 octombrie 2022, a invocat

argumentele respective, pe care însă instanța de apel nu le-a supus aprecierii,

contrar obligației sale prevăzute la art. 373 alin. (5) din Codul de procedură civilă.

Completul de judecată notează că, deși oferirea opiniei consultative de

către organul sindical privind concedierea salariatului reprezintă, într-adevăr, o

garanție pentru salariatul ce se află în raporturi de subordonare față de angajator

și necesită o protecție specială împotriva unor concedieri abuzive, în sensul art.

8

88 alin. (1) lit. h) din Codul muncii, mecanismul dat este unul obligatoriu doar în

măsura în care concedierea vizează salariatul membrul de sindicat.

Or, art. 12 din Legea sindicatelor din 07 iulie 2000 stabilește că sindicatul

reprezintă și apără drepturile și interesele profesionale, economice, de muncă și

sociale colective și individuale ale membrilor săi în autoritățile publice de toate

nivelurile, în instanțele judecătorești, în asociațiile obștești, în fața patronilor și

asociațiilor acestora.

Totodată, un alt argument reținut de către instanța de apel referitor la

temeinicia acțiunii depuse de Vitalie Dobrota, este faptul că nu a fost respectată

ordinea lichidării mai întâi a funcțiilor vacante, deși acestea erau la momentul

emiterii ordinului contestat, contrar art. 88 alin. (1) lit. d) din Codul muncii.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție nu poate justifica o

asemenea linie de argumentare, în contextul în care la materialele cauzei nu

figurează probe care ar demonstra că, la momentul emiterii ordinelor nr. 258p din

08 noiembrie 2019 și nr. 05p din 11 ianuarie 2020, în cadrul ÎM „Piața Centrală”

existau anumite funcții vacante, care ar fi echivalente cu cea deținută anterior de

către reclamant.

În context, Completul de judecată punctează că potrivit art. 118 alin. (3)

din Codul de procedură civilă, circumstanțele care au importanță pentru

soluționarea justă a cauzei sunt determinate definitiv de instanța judecătorească

pornind de la pretențiile și obiecțiile părților și ale altor participanți la proces,

precum și de la normele de drept material și procedural ce urmează a fi aplicate

Drept urmare, instanța de recurs remarcă că întru judecarea justă și corectă

a litigiului, urmare a identificării în substanță a obiectului litigiului, instanța de

apel era obligată să se expună și să dea apreciere tuturor motivelor invocate în

apel, fapt ce direct rezultă din prevederile art. 373 alin. (1), (5) din Codul de

procedură civilă.

În conexiunea celor relatate, este cert că soluția instanței de apel nu conține

o argumentare clară din care să rezulte certitudinea adoptării soluției la care s-a

ajuns, având o motivare superficială, fără a fi abordate toate aspectele importante

în speță, respectiv instanța de recurs fiind în imposibilitatea să exercite controlul

judiciar asupra unei asemenea soluții și să verifice temeinicia și legalitatea

hotărârii atacate cu privire la oricare dintre motivele prevăzute de lege.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului în practica sa constantă subliniază

rolul pe care motivarea unei hotărâri îl are pentru respectarea art. 6 § 1 din

Convenția Europeana a Drepturilor Omului și arată că dreptul la un proces

echitabil nu poate fi considerat efectiv decât dacă susținerile părților sunt

examinate de către instanță, aceasta având obligația de a proceda la un examen

efectiv al mijloacelor, argumentelor și elementelor de a proba sau cel puțin de a

le aprecia.

De altfel, instanța de apel nu se poate limita să preia total sau parțial poziția

doar a unei părți a raportului litigios, ci trebuie sa analizeze cauza și sa răspundă

argumentat la criticile și mijloacele de apărare invocate de ambele părți.

Față de cele de preced, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

va admite recursul, va casa decizia instanței de apel și va remite cauza spre

9

rejudecare în instanța de apel, deoarece eroarea judiciară nu poate fi corectată de

instanța de recurs.

La rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să țină cont de cele

menționate și, în cele din urmă, să emită o hotărâre întemeiată și legală.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e :

Se admite recursul declarat de Întreprinderea Municipală „Piața Centrală”,

reprezentată de avocatul Serghei Cebotari.

Se casează decizia din 18 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, în

cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Vitalie Dobrota

împotriva Întreprinderii Municipale „Piața Centrală”, intervenient accesoriu

Consiliul municipal Chișinău, cu privire la anularea ordinelor, repunerea în

funcția deținută anterior, încasarea salariului neplătit pentru absența forțată de la

muncă și compensarea cheltuielilor de judecată, cu remiterea cauzei spre

rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președinte, judecător Oxana Parfeni

Judecători Ion Malanciuc

Aliona Donos

10