3r-265/24 — Contestarea actelor administrative

La 16 septembrie 2020 Galeru Vitalie a depus cerere de chemare în judecată împotriva Procurorului General al RM cu privire la anularea ordinului nr.893-p din 7 iulie 2020, anularea răspunsului la cererea prealabilă nr.133-1p/20 din 14 august 2020, restabilirea în funcție, achitarea salariului mediu lunar pentru întreaga perioadă de absență forțată de la serviciu, achitarea unei compensații în mărime de un salariu mediu lunar, cu titlu de prejudiciu moral (f.d. 3-6).

La data de 17 octombrie 2020 reclamantul a depus cerere de concretizare a pretențiilor din acțiune, prin care a indicat ca pârâți Procurorul General al RM și Procuratura Generală a RM, solicitând anularea ordinului nr.893-p din 7 iulie 2020, anularea răspunsului la cererea prealabilă nr.133- 1p/20 din 14 august 2020, restabilirea în funcție, achitarea salariului mediu lunar pentru întreaga perioadă de absență forțată de la serviciu, achitarea unei compensații în mărime de un salariu mediu lunar, cu titlu de prejudiciu moral (f.d. 28-30).

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani din 29 iunie 2023, a fost respinsă acțiunea înaintată de Galeru Vitalie (f.d. 110, 114-116).

La 28 iulie 2023 Galeru Vitalie a contestat cu apel hotărârea primei instanțe, solicitând casarea integrală a hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi decizii, prin care acțiunea să fie admisă (f.d. 113). La 3 mai 2024 a fost prezentată motivarea apelului (f.d. 127-133).

La 23 septembrie 2024 avocatul Iorga Iulian, în interesele apelantului Galeru Vitalie, a depus o cerere prin care a solicitat ridicarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 38 lit. e) din Legea cu privire la Procuratură nr. 3 din 2016 (în redacție de până la 4 august 2023), care reglementa că, constituie abatere disciplinară – încălcarea gravă a legii (f.d. 170-172). 1

Prin încheierea din 15 octombrie 2024 a Curții de Apel Chișinău s-a refuzat ridicarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 38 lit. e) din Legea cu privire la Procuratură nr. 3/2016 (f.d. 199-201).

La data de 2 noiembrie 2024, avocatul Iulian Iorga, reprezentând interesele lui Galeru Vitalie, a depus la Curtea de Apel Chișinău un recurs împotriva încheierii din 15 octombrie 2024 emise de aceeași instanță. Prin acest recurs, s-a solicitat anularea încheierii și emiterea unei noi încheieri prin care să fie dispusă ridicarea excepției de neconstituționalitate (f.d. 205- 207).

Art. 241 alin. (2) din Codul administrativ: „Încheierile primei instanțe și ale instanței de apel care nu se contestă separat cu recurs pot fi contestate odată cu fondul, dacă prezentul cod sau alte legi nu prevăd pentru încheierile judecătorești nicio cale de atac.”

Art. 242 din Codul administrativ: „Recursul împotriva încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de judecată care a emis încheierea contestată transmite neîntârziat recursul împotriva încheierii judecătorești împreună cu dosarul judiciar instanței competente să soluționeze recursul.”

Art. 243 alin. (1) lit. a) și alin. (2) din Codul administrativ: „Examinînd recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele decizii: a) declară recursul inadmisibil; Instanța competentă soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată. Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces.”

Art. 121 alin. (1) și (4) din Cod de procedură civilă: „În cazul existenței incertitudinii privind constituționalitatea legilor, a hotărîrilor Parlamentului, a decretelor Președintelui Republicii Moldova, a hotărîrilor și ordonanțelor Guvernului ce urmează a fi aplicate la soluționarea unei cauze, instanța de judecată, din oficiu sau la cererea unui participant la proces, sesizează Curtea Constituțională. Dacă nu sînt întrunite cumulativ condițiile specificate la alin.(2), instanța refuză ridicarea excepției de neconstituționalitate printr-o încheiere care poate fi atacată odată cu fondul cauzei.” 2

Instanța de recurs subliniază că prevederile art. 121 din Codul de procedură civilă reglementează mecanismul instituțional de sesizare a Curții Constituționale în situațiile în care există dubii privind constituționalitatea actelor normative ce urmează a fi aplicate într-un proces. Acest mecanism are scopul de a garanta respectarea supremației Constituției și de a preveni aplicarea unor dispoziții normative care ar putea contraveni principiilor și prevederilor constituționale.

Astfel, Legea procedurală stabilește că instanța de judecată are posibilitatea de a sesiza Curtea Constituțională fie din proprie inițiativă, fie la cererea unui participant la proces, atunci când există îndoieli privind constituționalitatea unor acte normative relevante pentru soluționarea cauzei. Totuși, această sesizare este subordonată îndeplinirii unor condiții cumulative prevăzute de lege, care asigură relevanța și pertinența excepției invocate.

În situația în care instanța constată că aceste condiții nu sunt îndeplinite în mod cumulativ, aceasta are obligația legală de a refuza ridicarea excepției de neconstituționalitate, formalizând această decizie printr-o încheiere. Acest act procesual reflectă controlul judiciar asupra cererii și asigură respectarea riguroasă a cerințelor legale aplicabile.

În acest context, Completul de judecată subliniază că încheierea prin care se refuză ridicarea excepției de neconstituționalitate nu constituie un act definitiv care poate fi atacat separat, ci poate fi contestată exclusiv odată cu fondul cauzei. Această reglementare este prevăzută în mod expres de lege și este justificată prin necesitatea de a preveni tergiversarea procedurilor judiciare și fragmentarea procesului.

Limitarea posibilității de a contesta separat această încheiere urmărește să asigure coerența și celeritatea procesului judiciar. Deciziile instanței referitoare la ridicarea excepției de neconstituționalitate sunt astfel integrate în cadrul dezbaterii pe fondul cauzei, oferind părților oportunitatea de a formula obiecții în contextul soluționării complete a cauzei.

Luând în considerare cele expuse, instanța de recurs concluzionează că această reglementare stabilește un echilibru între protejarea drepturilor fundamentale ale participanților la proces, supremația Constituției și 3 eficiența procesului judiciar. Totodată, delimitarea clară a situațiilor în care se poate ridica o excepție de neconstituționalitate și modul în care aceasta poate fi contestată reflectă o abordare bine fundamentată și orientată spre evitarea abuzurilor procesuale.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că recursul formulat de avocatul Iulian Iorga, în numele lui Galeru Vitalie, nu îndeplinește condițiile de admisibilitate privind fondul, întrucât încheierea contestată nu constituie un obiect al recursului conform prevederilor Capitolului IV al Cărții a III-a din Codul administrativ.

Mai mult, se constată că Curtea de Apel Chișinău a specificat în mod expres, în dispozitivul încheierii contestate, că aceasta poate fi atacată doar odată cu fondul cauzei. Cu toate acestea, avocatul Iulian Iorga, reprezentând interesele lui Galeru Vitalie, a ignorat această precizare, procedând la contestarea încheierii în mod independent, contrar prevederilor legale aplicabile.

Prin urmare, având în vedere argumentele expuse și prevederile legale enunțate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție a ajuns la concluzia de declara inadmisibil recursul depus de avocatul Iulian Iorga, în interesele lui Galeru Vitalie împotriva încheierii din 15 octombrie 2024 a Curții de Apel Chișinău. 23. .Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 243 alin. (1) lit. a) din Codul administrativ COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul depus de avocatul Iulian Iorga, în interesele lui Galeru Vitalie împotriva încheierii din 15 octombrie 2024 a Curții de Apel Chișinău. Decizia este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Ion Malanciuc Diana Stănilă 4