3ra-173/24 — privind anularea hotărârii
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- privind anularea hotărârii
- Temei legal
- recusrul este vadit neintemeiat art. 246 alin. 2 lit. h Codul administrativ
3ra-173/24 — privind anularea hotărârii (Curtea Supremă de Justiție, 2024)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de Grigoriev Aurel,
în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în
judecată depusă de Grigoriev Aurel împotriva Consiliului Superior al
Procurorilor, terț Solomei Nicolae privind anularea Hotărârii Consiliului
Superior al Procurorilor nr.1- 75/2023 din 06.04.2023 cu privire la
desemnarea învingătorului concursului pentru ocuparea funcției de adjunct
al procurorului șef al procuraturii raionului Dondușeni și obligarea de a
emite decizie în conformitate cu prevederile Legii nr.3/2023 și a
Regulamentului Consiliului Superior al Procurorilor cu privire la
desemnarea câștigătorului concursului pentru ocuparea funcției vacante de
adjunct al procurorului șef al Procuraturii r-l Dondușeni,
împotriva hotărârii din 11 decembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău
(Dosarul nr. 3ra-173/24
NR. PIGD 2-23061899-01-3ra-19022024)
Recursul este vădit neîntemeiat. Art. 246 alin. (2) lit. h) Cod
administrativ. Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel nu
constituie un temei de casare a ei.
Curtea de Apel Chișinău, jud. V. Negru, E. Palanciuc, I. Dutca,
11 decembrie 2024
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului depus de
Grigoriev Aurel
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Diana Stănilă,
Ion Malanciuc, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 2 mai 2023, Grigoriev Aurel a depus acțiune în contencios
administrativ împotriva Consiliului Superior al Procurorilor, terț Solomei
Nicolae privind anularea Hotărârii Consiliului Superior al Procurorilor nr.1-
75/2023 din 06.04.2023 cu privire la desemnarea învingătorului concursului
pentru ocuparea funcției de adjunct al procurorului șef al procuraturii
raionului Dondușeni și obligarea de a emite decizie în conformitate cu
prevederile Legii nr.3/2023 și a Regulamentului Consiliului Superior al
Procurorilor cu privire la desemnarea câștigătorului concursului pentru
ocuparea funcției vacante de adjunct al procurorului șef al Procuraturii r-l
Dondușeni.
În motivarea acțiunii, a indicat că, prin Ordinul Procurorului General
nr. 1221-р din 19.12.2008, a fost numit în funcția dе procuror-interimar în
Procuratura r-l Drochia, iar prin Ordinul Procurorului General nr. 270-p din
20.04.2010, a fost numit în funcția de procuror în Procuratura Drochia.
Ulterior, prin Ordinul Proctorului General nr. 841-р din 15.09.2010,
а fost transferat din funcția dе procuror în Procuratura raionului Drochia, în
funcția dе procuror în Procuratura raionului Dondușeni - funcție ре саrе о
deține și lа moment.
A punctat reclamantul că, lа data dе 17.06.2022, în temeiul art. 22
аlin. (4) și (5) din Legea cu privirе la procuratură nr. 3/2016, а fost înscris
în Registrul candidaților pentru suplinirea funcțiilor vacante în lista
procurorilor саrе solicită numirea în funcția de procuror-șef sau adjunct al
procurorului-șef.
Conform Hotărârii nr. 4-64/2022 а Colegiului dе evaluare а
performanțelor procurorilor сu privire lа evaluarea în calitate dе procuror, а
obținut punctajul dе 83,6, cu асоrdarea calificativului „foarte bine”.
A menționat reclamantul că, conform hotărârii Consiliului Superior al
Procurorilor nr. 1-180/2022 din 09.09.2022, s-a anunțat concurs pentru
1
suplinirea funcției de adjunct al Procurorului-șef al Procuraturii r-l
Dondușeni, iar în urma aplicării cererii la concurs, pârâtul a emis hotărârea
nr. 1-224/2022 cu privire la evaluarea etapei de recepționare a cererilor
depuse în cadrul concursurilor anunțate prin Hotărârea nr. 1-180/2022 din
09.09.2022, prin care s-a dispus: - A transmite Colegiului pentru selecția și
cariera procurorilor, pentru evaluare conform criteriilor stabilite, în cadrul
concursurilor anunțate prin Hotărârea Consiliului Superior al Procurorilor
nr. 1-180/2022 din 09.09.2022, cererile și dosarele de participare ale
următorilor procurori: Aurel Grigoriev și Nicolai Solomei.
A precizat reclamantul că, conform Hotărârii nr. 2-10/2023 din
26.01.2023 „Cu privire la evaluarea procurorului Aurel Grigoriev, candidat
la funcția de adjunct al procurorului șef al Procuraturii r-l Dondușeni,
Colegiul pentru selecția și cariera procurorilor, în urma evaluării media
punctajului oferit de către membrii Colegiului a constituit 58,4 puncte, astfel
punctajul total a constituit 142 puncte.
A relevat reclamantul că, la data de 06.04.2023, în cadrul ședinței cu
privire la desemnarea învingătorului concursului pentru ocuparea funcției de
adjunct al procurorului-șef al Procuraturii r-l Dondușeni, Consiliul Superior
al Procurorilor a hotărât: a desemna învingător al concursului anunțat prin
Hotărârea Consiliului Superior al Procurorilor nr. 1-180/2022 din
09.09.2022 pentru suplinirea funcției vacante de adjunct al procurorului șef
al Procuraturii r-l Dondușeni pe Solomei Nicolae, procuror în Procuratura r-
l Dondușeni.
Consideră Grigoriev Aurel că, hotărârea enunțată supra este ilegală,
deoarece aceasta a fost emisă cu încălcarea prevederilor art. 8. 22 și art. 8.24
din Regulamentul Consiliului Superior al Procurorilor, în conformitate cu
care, candidații solicită desemnarea în funcțiile scoase la concurs în ordinea
descrescătoare a punctajului obținut la Colegiul pentru selecția și cariera
procurorilor.
A evidențiat reclamantul că, conform Hotărârii nr. 2-11/2023 cu
privire la evaluarea procurorului Nicolae Solomei, candidatul a obținut
140,3 puncte, iar conform Hotărârii nr. 2-10/2023 cu privire la evaluarea
procurorului Aurel Grigoriev, ultimul a obținut punctajul final de 142
puncte, fapt ce denotă un nivel mai ridicat de competență profesională a
acestuia.
Reclamantul a specificat că, decizia cu privire la desemnarea
candidaților la funcțiile vacante de procuror se adoptă de către Consiliul
Superior al Procurorilor, ținând cont de funcția selectată de candidat, de
2
punctajul acordat de către Colegiul pentru selecția și cariera procurorilor, de
nota obținută la examenul susținut în fața Comisiei de absolvire a Institutului
Național de Justiție și de criteriile prevăzute la art. 23 alin. (2) din Legea cu
privire la procuratură, de informațiile solicitate potrivit pct. 8.82 din
Regulament, precum și de alte informații relevante de care dispune Consiliul
Superior al Procurorilor, legate de cariera și integritatea candidatului.
Reclamantul a accentuat asupra faptului că, nu au fost stabilite avize
negative și informații privind factorii de risc și certificate de necorespundere
privind cariera și integritatea profesională funcției solicitate potrivit art. 8.82
din Regulamentul Consiliului Superior al Procurorilor.
Totodată, a invocat reclamantul că, nu au fost respectate prevederile
art. 7.12 din Regulamentul menționat supra, potrivit căruia, hotărârea este
expediată prin poștă electronică procurorilor vizați în termen de 3 zile de la
data semnării. În acest sens, a remarcat Grigoriev Aurel că, conform scrisorii
nr. 5-06d/23-963 din 18.04.2023, în baza cererii personale a reclamantului
la data de 12.04.2023, a primit dispozitivul Hotărârii CSP nr. 1-75/2023 din
06.04.2023, fără semnăturile olografe ale membrilor Consiliului Superior al
Procurorilor, iar în conținutul răspunsului s-a indicat că, hotărârea motivată
pe suport de hârtie va fi remisă ulterior semnării de către toți membrii
prezenți la ședință, însă până în prezent, nu i-a fost comunicată.
A reiterat reclamantul că, nerespectarea prevederilor art. 20 din Legea
cu privire la Procuratură, în care sânt specificate condițiile pentru a candida
la funcțiile de procuror și procuror-șef, care ar fi motivat pârâtul să respingă
candidatura sa la funcția de adjunct al procurorului șef al Procuraturii r-l
Dondușeni, nu au fost stabilite.
În drept, reclamantul a indicat pe prevederile art. 6 alin. (1) art. 8, art.
13, art. 14 din Convenția Europeană pentru Protecția Drepturilor Omului și
a Libertăților Fundamentale, art. 21, art. 23, art. 189, art. 191, art. 209 – art.
212, art. 224 alin. (1) lit. a) și c), alin. (2) Cod administrativ și art. 119 din
Codul de procedură civilă.
Prin încheierea din 24 iulie 2023 a Curții de Apel Chișinău, a fost atras
în proces în calitate de terț, Nicolae Solomei.
La 22 septembrie 2023, terțul Nicolae Solomei a depus o cerere prin
care a solicitat examinarea cauzei în lipsa sa și totodată a comunicat că,
susține integral hotărârea emisă de Consiliul Superior al Procurorilor nr. 1-
75/2023, prin care ultimul a fost desemnat învingător al concursului anunțat
prin Hotărârea CSP nr. 1-180/2022 din 09.09.2022 pentru suplinirea funcției
vacante de adjunct al procurorului-șef al Procuraturii Dondușeni.
3
La data de 17 noiembrie 2023, reclamantul a depus cerere de
completare a acțiunii. Ulterior, în ședința de judecată, reclamantul Grigoriev
Aurel și reprezentantul acestuia, avocatul Boișteanu Eduard, au pledat
pentru restituirea cererii de completare a acțiunii și au solicitat admiterea
acțiunii în sensul formulat inițial.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 11 decembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, s-a
respins acțiunea în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de
chemare în judecată înaintată de Grigoriev Aurel împotriva Consiliului
Superior al Procurorilor, terț Solomei Nicolae privind anularea Hotărârii
Consiliului Superior al Procurorilor nr.1- 75/2023 din 06.04.2023 cu privire
la desemnarea învingătorului concursului pentru ocuparea funcției de
adjunct al procurorului șef al procuraturii raionului Dondușeni și obligarea
de a emite decizie în conformitate cu prevederile Legii nr.3/2023 și a
Regulamentului Consiliului Superior al Procurorilor cu privire la
desemnarea câștigătorului concursului pentru ocuparea funcției vacante de
adjunct al procurorului șef al Procuraturii r-l Dondușeni, ce fiind
neîntemeiată.
În motivarea soluției, instanța de apel a constatat că, careva temeiuri
de anulare a hotărârii Consiliului Superior al Procurorilor nr. 1- 75/2023 din
06 aprilie 2023 ,,Cu privire la desemnarea învingătorului concursului pentru
ocuparea funcției de adjunct al procurorului-șef al Procuraturii r-l
Dondușeni”, cu obligarea pârâtului – Consiliul Superior al Procurorilor să
emită o decizie, în conformitate cu prevederile Legii nr. 3 cu privire la
Procuratură și a Regulamentului Consiliului Superior al Procurorilor cu
privire la desemnarea câștigătorului concursului anunțat prin hotărârea nr.1-
180/2022 din 09.09.2022, pentru suplinirea funcției vacante de adjunct al
procurorului-șef al Procuraturii r-l Dondușeni, în ședința de judecată nu au
fost stabilite. Or, hotărârea a fost emisă cu respectarea prevederilor
legislației în vigoare, competenței și procedurii.
Instanța a subliniat că, hotărârea Consiliului Superior al Procurorilor
nr. 1-75/2023 din 06 aprilie 2023 ,,Cu privire la desemnarea învingătorului
concursului pentru ocuparea funcției de adjunct al procurorului-șef al
Procuraturii r-l Dondușeni, este motivată și corespunde cerințelor de
legalitate, or, în motivarea hotărârii contestate se conțin motivele de fapt și
de drept care justifică concluziile stipulate de membrii Consiliului Superior
al Magistraturii, conform prevederilor art. 118 și art. 119 din Codul
administrativ.
4
Astfel, instanța a confirmat, că reclamantul pretinde eronat faptul că
urmare a etapelor de concurs, Consiliul Superior al Procurorilor era obligat
să îl desemneze în calitate de învingător pe motiv că, în urma evaluării,
acesta din urmă a acumulat un punctaj mai mare, întrucât, în urma
interviului, s-a decis ca, câștigător al concursului privind ocuparea funcției
de adjunct al Procurorului-șef în Procuratura r-l Dondușeni să fie desemnat
Nicolae Solomei, iar punctajul mai mare decât al contra-candidatului la
aceiași funcție vacantă, obținut în cadrul altor etape ale concursului, nu poate
în nici un mod să condiționeze obligația Consiliului Superior al Procurorilor
de a-l declara câștigător pe Aurel Grigoriev, deoarece, о asemenea ordine de
aplicare a legii ar deturna sensul uni asemenea exercițiu instituțional, acest
lucru fiind ilogic și contrar semnificației firești a principiului meritocrației.
În acest context, instanța a subliniat că, participarea reclamantului la
interviu, chiar dacă are cel mai mare punctaj oferit la etapa Colegiului pentru
Selecția și Cariera Procurorilor, nu reprezintă asumarea directă de către
Consiliul Superior al Procurorilor a aceleiași poziții, care constituie un reper
în măsură să condiționeze imperativ soluția finală deoarece: Consiliul
Superior al Procurorilor este un organ colegial și hotărârile se adoptă după
exprimarea votului, care, la rândul său este expresia convingerii proprii, pe
care și-o creează fiecare membru în baza materialelor și în baza prestației la
interviu și se exprimă prin vot, iar interviul este о etapă a concursului stabilit
de lege, despre care candidații cunosc și trebuie să aibă pregătirea necesară,
să își adapteze conduita și așteptările în funcție de faptul că mai au de trecut
о probă, о practică universală recunoscută că pentru unele concursuri de
promovare există mai multe etape, iar rezultatul este expresia aprecierilor
autorității decidente, înscrise în marja discreției stabilite de lege. Or, regulile
ce trebuie analizate în cazul concursurilor, se referă la egalitatea și echitatea
procedurilor, precum și la principiul transparenței, iar în prezentul caz toate
acestea au fost îndeplinite.
Cu referire la pretenția reclamantului privind obligarea Consiliului
Superior al Procurorilor de a emite decizia cu privire la desemnarea
câștigătorului concursului pentru ocuparea funcției vacante de adjunct al
procurorului-șef al Procuraturii Dondușeni, Curtea de Apel Chișinău, a
reținut că, în conformitate cu art. 68 din Legea cu privire la Procuratură nr.
3 din 25.02.2016, Consiliul Superior al Procurorilor este un organ
independent, cu statut de persoană juridică, format în vederea participării la
procesul de constituire, funcționare și asigurare a autoadministrării
sistemului Procuraturii. Consiliul Superior al Procurorilor este garantul
independenței și imparțialității procurorilor. Astfel, instanța a remarcat că, o
5
ingerință în votul discreționar al membrilor Consiliului Superior al
Procurorilor, ce ține de numirea în funcția de adjunct al procurorului-șef al
Procuraturii r-l Dondușeni, care constituie o activitate internă și exclusivă a
Consiliului Superior al Procurorilor este inadmisibilă, cerința în cauză fiind
neîntemeiată și urmează a fi respinsă, or, chestiunea privind numirea în
funcție, ține de prerogativele constituționale exclusive ale Consiliului
Superior al Procurorilor.
Totodată, instanța a reținut, că dreptul discreționar al Consiliului
Superior al Procurorilor pe acest subiect nu se rezumă doar la aprecieri de
formă sau constatări tehnice despre condițiile de propunere a Procurorului
General numirea în funcție a câștigătorului concursului, dar include și
evaluări de substanță, care sunt în măsură să dea tabloul complet despre
profilul deplin al candidatului la funcția de procuror. Or, prevederile din lege
sunt explicite, clare și previzibile, din care se deduce cu ușurință că
procedura de promovare include mai multe etape și că punctajul oferit de
Colegiul pentru Selecția și Cariera Procurorilor nu este, în sine, factorul ce
condiționează rezultatul final al concursului.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 06 februarie 2024, Grigoriev Aurel a declarat recurs împotriva
hotărârii din 11 decembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, solicitând
admiterea recursului și casarea hotărârii cu emiterea unei noi decizii
admitere integrală a acțiunii.
ARGUMENTELE RECURSULUI
În motivarea recursului, recurentul a invocat că, Curtea de Apel
Chișinău ca instanță de fond, a adoptat o hotărâre arbitrală deoarece nu a
reținut argumentele consemnate în cererea de chemare în judecată și probele
administrate în cauza dedusă judecății.
POZIȚIA INTIMAȚILOR
Prin referința depusă la 05 martie 2024, Consiliul Superior al
Procurorilor a solicitat respingerea recursului și menținerea hotărârii.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 244 alin. (1) Cod administrativ prevede următoarele:
„(1) Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de
apel pot fi contestate cu recurs.”
6
Art. 245 Cod administrativ relevă că:
„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la
pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”
Art. 2451 din Codul administrativ prevede că:
„(1) Recursul este admis dacă:
a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară
jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție;
b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții
Supreme de Justiție;
c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;
d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe
aprecierea vădit nerezonabilă a probelor;
e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv;
f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu
încălcarea competenței jurisdicționale.
(2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit. c) și d) pot fi invocate în recurs doar dacă
au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.
(3) Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie
pentru instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin.(1) lit.
d) sau a cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la
rejudecare. La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la
rejudecare pot fi prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu au
fost reclamate de către instanța de judecată contrar prezentului cod.”
Art. 246 alin. (1) și (2) Codul administrativ prevede că:
(1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de
recurs. Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere
irevocabilă. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele
cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții
Supreme de Justiție și se comunică părților.
Alineatul (2) al aceluiași articol statuează la lit. h) că, recursul se declară
inadmisibil în special când recursul este vădit neîntemeiat.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Referitor la termenul de depunere a recursului, Completul de judecată
atestă că dispozitivul hotărârii Curții de Apel Chișinău a fost notificat
recurentului prin intermediul poștei electronice la 15 decembrie 2023, iar
copia hotărârii motivate a fost notificată recurentului la 08 noiembrie 2024,
7
la fel prin poșta electronică, fapt ce se confirmă prin extrasul din poșta
electronică anexat la dosar (f.d. 86, 144).
În asemenea circumstanțe Completul de judecată al Curții Supreme
de Justiție consideră că, în speță, calea de atac în ordine de recurs a fost
demarată în interiorul termenului legal.
Din analiza prevederilor legale reținute supra, rezultă că
admisibilitatea/ inadmisibilitatea recursului, în special, urmează să
însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui
control de legalitate veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.
Astfel, normele citate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra
cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.
În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul
nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din
perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept
procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel
contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o
eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.
Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul
de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare
convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În
consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se
referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea
rezistării testului și filtrului de admisibilitate.
Instanța de recurs atestă că motivele de casare, invocate în recurs, nu
se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ,
deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțata de către
Curtea de Apel Chișinău și nu relevă interpretarea contrară a legii și
aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural sau că aceasta
s-ar baza în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor,
respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că
recursul depus conține obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în
cererea de chemare în judecată, care au fost analizate de către Curtea de Apel
Chișinău, fiind apreciate în mod corespunzător. În consecință, nu există
aparența unei încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor
argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima instanță, în modul în
care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.
8
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că
dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în
sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera
netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute
la art. 2451 din Codul administrativ.
Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale
cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de
netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea
recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de
dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din
punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.
Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci
implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Chișinău și o
minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor
pe care se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără
explicarea pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale
de către Curtea de Apel Chișinău, nu echivalează cu un argument. Dacă ar
proceda la examinarea unei asemenea pretins argument, Completul de
judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt
care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că
admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției
legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea
și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios
administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont
pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de
ordin legal fundamental.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că
dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise
[Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC),
pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui
recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea
statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere
(Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui
recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services
împotriva Franței, pct. 45).
Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor
în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale
9
procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în
sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest
sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1,
p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire
la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de
drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1
(a se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-
A).
Din aceste motive, în conformitate cu art. 230 și art. 246 alin.(2) lit.
h) din Codul administrativ,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară inadmisibil recursul depus de Grigoriev Aurel.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Diana Stănilă
Ion Malanciuc
10