3ra-173/24 — privind anularea hotărârii

La 2 mai 2023, Grigoriev Aurel a depus acțiune în contencios administrativ împotriva Consiliului Superior al Procurorilor, terț Solomei Nicolae privind anularea Hotărârii Consiliului Superior al Procurorilor nr.1- 75/2023 din 06.04.2023 cu privire la desemnarea învingătorului concursului pentru ocuparea funcției de adjunct al procurorului șef al procuraturii raionului Dondușeni și obligarea de a emite decizie în conformitate cu prevederile Legii nr.3/2023 și a Regulamentului Consiliului Superior al Procurorilor cu privire la desemnarea câștigătorului concursului pentru ocuparea funcției vacante de adjunct al procurorului șef al Procuraturii r-l Dondușeni.

În motivarea acțiunii, a indicat că, prin Ordinul Procurorului General nr. 1221-р din 19.12.2008, a fost numit în funcția dе procuror-interimar în Procuratura r-l Drochia, iar prin Ordinul Procurorului General nr. 270-p din 20.04.2010, a fost numit în funcția de procuror în Procuratura Drochia.

Ulterior, prin Ordinul Proctorului General nr. 841-р din 15.09.2010, а fost transferat din funcția dе procuror în Procuratura raionului Drochia, în funcția dе procuror în Procuratura raionului Dondușeni - funcție ре саrе о deține și lа moment.

A punctat reclamantul că, lа data dе 17.06.2022, în temeiul art. 22 аlin. (4) și (5) din Legea cu privirе la procuratură nr. 3/2016, а fost înscris în Registrul candidaților pentru suplinirea funcțiilor vacante în lista procurorilor саrе solicită numirea în funcția de procuror-șef sau adjunct al procurorului-șef.

Conform Hotărârii nr. 4-64/2022 а Colegiului dе evaluare а performanțelor procurorilor сu privire lа evaluarea în calitate dе procuror, а obținut punctajul dе 83,6, cu асоrdarea calificativului „foarte bine”.

A menționat reclamantul că, conform hotărârii Consiliului Superior al Procurorilor nr. 1-180/2022 din 09.09.2022, s-a anunțat concurs pentru 1 suplinirea funcției de adjunct al Procurorului-șef al Procuraturii r-l Dondușeni, iar în urma aplicării cererii la concurs, pârâtul a emis hotărârea nr. 1-224/2022 cu privire la evaluarea etapei de recepționare a cererilor depuse în cadrul concursurilor anunțate prin Hotărârea nr. 1-180/2022 din 09.09.2022, prin care s-a dispus: - A transmite Colegiului pentru selecția și cariera procurorilor, pentru evaluare conform criteriilor stabilite, în cadrul concursurilor anunțate prin Hotărârea Consiliului Superior al Procurorilor nr. 1-180/2022 din 09.09.2022, cererile și dosarele de participare ale următorilor procurori: Aurel Grigoriev și Nicolai Solomei.

A precizat reclamantul că, conform Hotărârii nr. 2-10/2023 din 26.01.2023 „Cu privire la evaluarea procurorului Aurel Grigoriev, candidat la funcția de adjunct al procurorului șef al Procuraturii r-l Dondușeni, Colegiul pentru selecția și cariera procurorilor, în urma evaluării media punctajului oferit de către membrii Colegiului a constituit 58,4 puncte, astfel punctajul total a constituit 142 puncte.

A relevat reclamantul că, la data de 06.04.2023, în cadrul ședinței cu privire la desemnarea învingătorului concursului pentru ocuparea funcției de adjunct al procurorului-șef al Procuraturii r-l Dondușeni, Consiliul Superior al Procurorilor a hotărât: a desemna învingător al concursului anunțat prin Hotărârea Consiliului Superior al Procurorilor nr. 1-180/2022 din 09.09.2022 pentru suplinirea funcției vacante de adjunct al procurorului șef al Procuraturii r-l Dondușeni pe Solomei Nicolae, procuror în Procuratura r- l Dondușeni.

Consideră Grigoriev Aurel că, hotărârea enunțată supra este ilegală, deoarece aceasta a fost emisă cu încălcarea prevederilor art. 8. 22 și art. 8.24 din Regulamentul Consiliului Superior al Procurorilor, în conformitate cu care, candidații solicită desemnarea în funcțiile scoase la concurs în ordinea descrescătoare a punctajului obținut la Colegiul pentru selecția și cariera procurorilor.

A evidențiat reclamantul că, conform Hotărârii nr. 2-11/2023 cu privire la evaluarea procurorului Nicolae Solomei, candidatul a obținut 140,3 puncte, iar conform Hotărârii nr. 2-10/2023 cu privire la evaluarea procurorului Aurel Grigoriev, ultimul a obținut punctajul final de 142 puncte, fapt ce denotă un nivel mai ridicat de competență profesională a acestuia.

Reclamantul a specificat că, decizia cu privire la desemnarea candidaților la funcțiile vacante de procuror se adoptă de către Consiliul Superior al Procurorilor, ținând cont de funcția selectată de candidat, de 2 punctajul acordat de către Colegiul pentru selecția și cariera procurorilor, de nota obținută la examenul susținut în fața Comisiei de absolvire a Institutului Național de Justiție și de criteriile prevăzute la art. 23 alin. (2) din Legea cu privire la procuratură, de informațiile solicitate potrivit pct. 8.82 din Regulament, precum și de alte informații relevante de care dispune Consiliul Superior al Procurorilor, legate de cariera și integritatea candidatului.

Reclamantul a accentuat asupra faptului că, nu au fost stabilite avize negative și informații privind factorii de risc și certificate de necorespundere privind cariera și integritatea profesională funcției solicitate potrivit art. 8.82 din Regulamentul Consiliului Superior al Procurorilor.

Totodată, a invocat reclamantul că, nu au fost respectate prevederile art. 7.12 din Regulamentul menționat supra, potrivit căruia, hotărârea este expediată prin poștă electronică procurorilor vizați în termen de 3 zile de la data semnării. În acest sens, a remarcat Grigoriev Aurel că, conform scrisorii nr. 5-06d/23-963 din 18.04.2023, în baza cererii personale a reclamantului la data de 12.04.2023, a primit dispozitivul Hotărârii CSP nr. 1-75/2023 din 06.04.2023, fără semnăturile olografe ale membrilor Consiliului Superior al Procurorilor, iar în conținutul răspunsului s-a indicat că, hotărârea motivată pe suport de hârtie va fi remisă ulterior semnării de către toți membrii prezenți la ședință, însă până în prezent, nu i-a fost comunicată.

A reiterat reclamantul că, nerespectarea prevederilor art. 20 din Legea cu privire la Procuratură, în care sânt specificate condițiile pentru a candida la funcțiile de procuror și procuror-șef, care ar fi motivat pârâtul să respingă candidatura sa la funcția de adjunct al procurorului șef al Procuraturii r-l Dondușeni, nu au fost stabilite.

În drept, reclamantul a indicat pe prevederile art. 6 alin. (1) art. 8, art. 13, art. 14 din Convenția Europeană pentru Protecția Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, art. 21, art. 23, art. 189, art. 191, art. 209 – art. 212, art. 224 alin. (1) lit. a) și c), alin. (2) Cod administrativ și art. 119 din Codul de procedură civilă.

Prin încheierea din 24 iulie 2023 a Curții de Apel Chișinău, a fost atras în proces în calitate de terț, Nicolae Solomei.

La 22 septembrie 2023, terțul Nicolae Solomei a depus o cerere prin care a solicitat examinarea cauzei în lipsa sa și totodată a comunicat că, susține integral hotărârea emisă de Consiliul Superior al Procurorilor nr. 1- 75/2023, prin care ultimul a fost desemnat învingător al concursului anunțat prin Hotărârea CSP nr. 1-180/2022 din 09.09.2022 pentru suplinirea funcției vacante de adjunct al procurorului-șef al Procuraturii Dondușeni. 3

La data de 17 noiembrie 2023, reclamantul a depus cerere de completare a acțiunii. Ulterior, în ședința de judecată, reclamantul Grigoriev Aurel și reprezentantul acestuia, avocatul Boișteanu Eduard, au pledat pentru restituirea cererii de completare a acțiunii și au solicitat admiterea acțiunii în sensul formulat inițial.

În motivarea soluției, instanța de apel a constatat că, careva temeiuri de anulare a hotărârii Consiliului Superior al Procurorilor nr. 1- 75/2023 din 06 aprilie 2023 ,,Cu privire la desemnarea învingătorului concursului pentru ocuparea funcției de adjunct al procurorului-șef al Procuraturii r-l Dondușeni”, cu obligarea pârâtului – Consiliul Superior al Procurorilor să emită o decizie, în conformitate cu prevederile Legii nr. 3 cu privire la Procuratură și a Regulamentului Consiliului Superior al Procurorilor cu privire la desemnarea câștigătorului concursului anunțat prin hotărârea nr.1- 180/2022 din 09.09.2022, pentru suplinirea funcției vacante de adjunct al procurorului-șef al Procuraturii r-l Dondușeni, în ședința de judecată nu au fost stabilite. Or, hotărârea a fost emisă cu respectarea prevederilor legislației în vigoare, competenței și procedurii.

Instanța a subliniat că, hotărârea Consiliului Superior al Procurorilor nr. 1-75/2023 din 06 aprilie 2023 ,,Cu privire la desemnarea învingătorului concursului pentru ocuparea funcției de adjunct al procurorului-șef al Procuraturii r-l Dondușeni, este motivată și corespunde cerințelor de legalitate, or, în motivarea hotărârii contestate se conțin motivele de fapt și de drept care justifică concluziile stipulate de membrii Consiliului Superior al Magistraturii, conform prevederilor art. 118 și art. 119 din Codul administrativ. 4

Astfel, instanța a confirmat, că reclamantul pretinde eronat faptul că urmare a etapelor de concurs, Consiliul Superior al Procurorilor era obligat să îl desemneze în calitate de învingător pe motiv că, în urma evaluării, acesta din urmă a acumulat un punctaj mai mare, întrucât, în urma interviului, s-a decis ca, câștigător al concursului privind ocuparea funcției de adjunct al Procurorului-șef în Procuratura r-l Dondușeni să fie desemnat Nicolae Solomei, iar punctajul mai mare decât al contra-candidatului la aceiași funcție vacantă, obținut în cadrul altor etape ale concursului, nu poate în nici un mod să condiționeze obligația Consiliului Superior al Procurorilor de a-l declara câștigător pe Aurel Grigoriev, deoarece, о asemenea ordine de aplicare a legii ar deturna sensul uni asemenea exercițiu instituțional, acest lucru fiind ilogic și contrar semnificației firești a principiului meritocrației.

În acest context, instanța a subliniat că, participarea reclamantului la interviu, chiar dacă are cel mai mare punctaj oferit la etapa Colegiului pentru Selecția și Cariera Procurorilor, nu reprezintă asumarea directă de către Consiliul Superior al Procurorilor a aceleiași poziții, care constituie un reper în măsură să condiționeze imperativ soluția finală deoarece: Consiliul Superior al Procurorilor este un organ colegial și hotărârile se adoptă după exprimarea votului, care, la rândul său este expresia convingerii proprii, pe care și-o creează fiecare membru în baza materialelor și în baza prestației la interviu și se exprimă prin vot, iar interviul este о etapă a concursului stabilit de lege, despre care candidații cunosc și trebuie să aibă pregătirea necesară, să își adapteze conduita și așteptările în funcție de faptul că mai au de trecut о probă, о practică universală recunoscută că pentru unele concursuri de promovare există mai multe etape, iar rezultatul este expresia aprecierilor autorității decidente, înscrise în marja discreției stabilite de lege. Or, regulile ce trebuie analizate în cazul concursurilor, se referă la egalitatea și echitatea procedurilor, precum și la principiul transparenței, iar în prezentul caz toate acestea au fost îndeplinite.

Cu referire la pretenția reclamantului privind obligarea Consiliului Superior al Procurorilor de a emite decizia cu privire la desemnarea câștigătorului concursului pentru ocuparea funcției vacante de adjunct al procurorului-șef al Procuraturii Dondușeni, Curtea de Apel Chișinău, a reținut că, în conformitate cu art. 68 din Legea cu privire la Procuratură nr. 3 din 25.02.2016, Consiliul Superior al Procurorilor este un organ independent, cu statut de persoană juridică, format în vederea participării la procesul de constituire, funcționare și asigurare a autoadministrării sistemului Procuraturii. Consiliul Superior al Procurorilor este garantul independenței și imparțialității procurorilor. Astfel, instanța a remarcat că, o 5 ingerință în votul discreționar al membrilor Consiliului Superior al Procurorilor, ce ține de numirea în funcția de adjunct al procurorului-șef al Procuraturii r-l Dondușeni, care constituie o activitate internă și exclusivă a Consiliului Superior al Procurorilor este inadmisibilă, cerința în cauză fiind neîntemeiată și urmează a fi respinsă, or, chestiunea privind numirea în funcție, ține de prerogativele constituționale exclusive ale Consiliului Superior al Procurorilor.

Totodată, instanța a reținut, că dreptul discreționar al Consiliului Superior al Procurorilor pe acest subiect nu se rezumă doar la aprecieri de formă sau constatări tehnice despre condițiile de propunere a Procurorului General numirea în funcție a câștigătorului concursului, dar include și evaluări de substanță, care sunt în măsură să dea tabloul complet despre profilul deplin al candidatului la funcția de procuror. Or, prevederile din lege sunt explicite, clare și previzibile, din care se deduce cu ușurință că procedura de promovare include mai multe etape și că punctajul oferit de Colegiul pentru Selecția și Cariera Procurorilor nu este, în sine, factorul ce condiționează rezultatul final al concursului.

Art. 245 Cod administrativ relevă că: „Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”

Art. 2451 din Codul administrativ prevede că: „(1) Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv; f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale. (2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit. c) și d) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel. (3) Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie pentru instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin.(1) lit. d) sau a cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la rejudecare. La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare pot fi prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost reclamate de către instanța de judecată contrar prezentului cod.”

Art. 246 alin. (1) și (2) Codul administrativ prevede că: (1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se comunică părților. Alineatul (2) al aceluiași articol statuează la lit. h) că, recursul se declară inadmisibil în special când recursul este vădit neîntemeiat.”

În asemenea circumstanțe Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că, în speță, calea de atac în ordine de recurs a fost demarată în interiorul termenului legal.

Din analiza prevederilor legale reținute supra, rezultă că admisibilitatea/ inadmisibilitatea recursului, în special, urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele citate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.

În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

Instanța de recurs atestă că motivele de casare, invocate în recurs, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ, deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțata de către Curtea de Apel Chișinău și nu relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural sau că aceasta s-ar baza în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că recursul depus conține obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în cererea de chemare în judecată, care au fost analizate de către Curtea de Apel Chișinău, fiind apreciate în mod corespunzător. În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima instanță, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției. 8

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ.

Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.

Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Chișinău și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Chișinău, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unei asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45).

Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale 9 procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212- A).

Din aceste motive, în conformitate cu art. 230 și art. 246 alin.(2) lit. h) din Codul administrativ, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul depus de Grigoriev Aurel. Încheierea este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Diana Stănilă Ion Malanciuc 10