3d-33/23 — Contestarea hotărârilor CSP

La 04 octombrie 2023, Potîrniche Oleg a depus cerere de chemare în judecată, în procedura contenciosului administrativ, împotriva Consiliului Superior al Procurorilor cu privire la anularea actelor administrative și încasarea prejudiciului cauzat.

În susținerea acțiunii reclamantul a indicat că, Consiliul Superior al Procurorilor (CSP), soluționând în ședință extraordinară, subiectul cu privire la examinarea admisibilității procedurilor la etapa preselecției candidaților la funcția de procuror-șef al Procuraturii Anticorupție, prin Hotărârea nr.1- 93/2022 din 30 mai 2022 a hotărât: „1. A lua act de dosarele candidaților admiși în concursul la funcția de procuror-șef al Procuraturii Anticorupție; 2. A constata eligibilitatea procedurilor de preselecție a candidaților la funcția de procuror-șef al Procuraturii Anticorupție;

A stabili data desfășurării interviului în cadrul procedurii de selecție a candidatului la funcția de procuror-șef al Procuraturii Anticorupție – 07 iunie 2022 …”. 3. Reclamantul a notat că, hotărârea menționată până în prezent nu i-a fost notificată de CSP, cu toate că a depus dosarul de concurs și a participat la acest concurs. La fel, nici decizia Comisiei speciale de preselecție a candidaților la funcția de procuror-șef al Procuraturii Anticorupție privind rezultatul concursului, până în prezent nu i-a fost notificată.

Din Hotărârea CSP nr.1-93/2022 din 30 mai 2022 rezultă că, la 25 mai 2022, Aparatul Consiliului Superior al Procurorilor a înregistrat decizia nr.4 1 din 18 mai 2022 a Comisiei speciale de preselecție a candidaților la funcția de procuror-șef al Procuraturii Anticorupție.

Potrivit deciziei menționate, în temeiul pct.34 și 36 din Regulamentul privind modul de organizare și desfășurare a concursului public privind selectarea candidatului la funcția de procuror-șef al procuraturii specializate (Procuratura Anticorupție și Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale), aprobat prin Hotărârea CSP nr.1-16/2022 din 04 februarie 2022, modificat prin Hotărârea CSP nr.1-77/2022 din 26 aprilie 2022, Comisia specială de preselecție a candidaților la funcția de procuror- șef al Procuraturii Anticorupție a decis preselectarea Veronicăi Dragalin în calitate de candidat în cadrul concursului la funcția de procuror-șef al Procuraturii Anticorupție și a remis Consiliului Superior al Procurorilor decizia, însoțită de procesul-verbal al ședinței din 18 mai 2022, fișele de evaluare individuale și fișa de totalizare.

În vederea respectării termenului prevăzut la pct.45 alin.(1) din Regulamentul privind modul de organizare și desfășurare a concursului public privind selectarea candidatului la funcția de procuror-șef al procuraturii specializate (Procuratura Anticorupție și Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale), suplimentar, la 27 mai 2022, membrilor CSP le-au fost prezentate materialele acumulate aferent etapei de preselecție a candidaților în cadrul concursului la funcția de procuror-șef al Procuraturii Anticorupție, inclusiv, și dosarele de concurs ale candidaților Adrian Bordianu, Octavian Iachimovschi, Victor Brînză și Oleg Potîrniche.

Din perspectiva cadrului normativ relevant, CSP a reținut prevederile art.251 alin.(10) din Legea nr.3 din 25 februarie 2016 cu privire la Procuratură, potrivit cărora, Consiliul Superior al Procurorilor, în termen de 10 zile lucrătoare de la data recepționării hotărârii comisiei speciale, însoțită de dosarele candidaților și de fișele de evaluare, analizează dosarele, intervievează candidații admiși la concurs și adoptă hotărârea de înaintare a candidatului la funcția de procuror-șef al procuraturii specializate din rândul candidaților admiși la concurs, selectați de comisia specială, sau, după caz, de restituire a hotărârii comisiei speciale privind rezultatul concursului în condițiile alin.(11). Intervievarea are loc în ședință publică.

Dispozițiile legale au fost dezvoltate în pct.45 și 46 din Regulamentul privind modul de organizare și desfășurare a concursului public privind selectarea candidatului la funcția de procuror-șef al procuraturii specializate (Procuratura Anticorupție și Procuratura pentru Combaterea Criminalității 2 Organizate și Cauze Speciale) care statuează că, în termen de 2 zile lucrătoare de la data recepționării hotărârii Comisiei speciale, Consiliul Superior al Procurorilor, analizează dosarele și verifică respectarea procedurii legale. În cazul în care este respectată procedura legală, Consiliul adoptă o hotărâre privind admisibilitatea preselecției candidaților și informează candidații, personal, prin telefon sau email despre data, ora și locul desfășurării etapei interviului. Informația relevantă privind desfășurarea interviului se plasează pe pagina web oficială a Consiliului Superior al Procurorilor imediat după adoptarea hotărârii în acest sens.

În cazul în care se atestă încălcări ale procedurii legale, printr-o hotărâre motivată, care se plasează pe pagina sa web oficială, Consiliul Superior al Procurorilor restituie Comisiei speciale dosarele de concurs ale candidaților și hotărârea acesteia privind rezultatul concursului.

În cazul respectării procedurii legale, Consiliul, în termen de 8 zile lucrătoare de la data adoptării hotărârii privind admisibilitatea preselecției candidaților, intervievează candidații admiși la concurs și adoptă hotărârea de înaintare a candidatului la funcția de procuror-șef al procuraturii specializate din rândul candidaților admiși la concurs de către Comisia specială.

În egală măsură au fost reținute și prevederile pct.39-41 și 44 din Regulament, care reglementează că, selecția candidatului la funcția de procuror-șef al procuraturii specializate din rândul candidaților eligibili, este etapa finală organizată și realizată de Consiliul Superior al Procurorilor în concursul public de numirea procurorului-șef al procuraturii specializate.

Selecția se realizează după etapa de preselecție efectuată de Comisia specială instituită de Consiliul Superior al Procurorilor în corespundere cu prevederile art.251 din Legea nr.3/2016. Scopul etapei de selecție constă în nominalizarea candidatului care să fie propus Procurorului General pentru a fi numit în funcția de procuror-șef al procuraturii specializate. Selecția organizată de Consiliu constă în: examinarea dosarelor candidaților, a hotărârii Comisiei speciale privind rezultatul concursului și fișele de evaluare întocmite de aceasta; interviul; evaluarea rezultatelor și nominalizarea candidatului care să fie propus pentru numirea în funcția de procuror-șef al procuraturii specializate.

În cadrul ședinței Consiliului Superior al Procurorilor din 30 mai 2022 au fost analizate dosarele de concurs ale candidaților, prin prisma respectării 3 procedurilor legale, aferente etapei de preselecție a candidaților la funcția de procuror-șef al Procuraturii Anticorupție.

Ținând cont de raționamentele de drept și de fapt, care au generat acest exercițiu de referință, în rezultatul deliberării și exprimării votului de către membrii prezenți în ședință, CSP a aluat act de dosarele candidaților: Victor Brînză, Octavian Iachimovschi, Adrian Bordianu și Veronica Dragalin, admiși în concursul la funcția de procuror-șef al Procuraturii Anticorupție și a constatat eligibilitatea procedurilor de preselecție a candidaților nominalizați.

Având în vedere dispozițiile art.251 alin.(10) din Legea nr.3/2016, referitor la data limită de desfășurare a probei interviului, Consiliul Superior al Procuraturii a convenit în privința zilei de 07 iunie 2022 pentru intervievarea candidaților la funcția de procuror-șef al Procuraturii Anticorupție.

Reclamantul a reținut că, dosarul său a fost prezentat la Consiliul Superior al Procurorilor de către Comisia specială la 27 mai 2022. Totodată, a precizat că, prin cererea din 19 mai 2022 a contestat la CSP decizia Comisiei speciale nr.1 din 10 mai 2022, cu toate acestea, ultima nu s-a expus în privința sa. În viziunea reclamantului, dosarul său nu a fost examinat de către Consiliul Superior al Procurorilor, la fel, și cererea sa de contestare a deciziilor Comisie speciale, nu a fost soluționată de către pârât.

Potîrniche Oleg consideră că, la adoptarea Hotărârii nr.1-93/2022 din 30 mai 2022 și a deciziilor de referință, atât CSP, cât și Comisia specială nu au ținut cont de prevederile legale care se circumscriu procedurii de apreciere și soluționare a raportului juridic dedus pentru examinare, astfel că, Hotărârea nr.1-93/2022 din 30 mai 2022 și deciziile Comisiei speciale nr.1 din 10 mai 2022 și din 24 mai 2022 sunt ilegale și neîntemeiate, în partea excluderii și descalificării lui din concursul la funcția de procuror-șef al Procuraturii Anticorupție, fiind grav vătămate drepturile sale fundamentale.

În acest sens, reclamantul a reținut că, au depus dosarele de participare la concurs candidații: Potîrniche Oleg, Brînză Victor, Iachimovschi Oleg, Bordianu Adrian și Dragalin Veronica.

Ulterior, în temeiul art.251 alin.(7) din Legea nr.3/2016, și pct.14 și 151 din Regulamentul privind modul de organizare și desfășurare a concursului public privind selectarea candidatului la funcția de procuror-șef al procuraturii specializate (Procuratura Anticorupție și Procuratura pentru 4 Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale), prin Hotărârea nr.1-79/2022 din 26 aprilie 2022, Consiliul Superior al Procurorilor a constituit Comisia specială de preselecție a candidaților la funcția de procuror-șef al Procuraturii Anticorupție, care urma să desfășoare, în termen de 10 zile lucrătoare, de la data limită de depunere a dosarelor, preselecția candidaților, prima din cele două etape ale concursului public pentru ocuparea funcției nominalizate.

Din analiza prevederilor legale și în spiritul mecanismului de selecție instituit, în special, pentru funcția de procuror-șef al procuraturii specializate, se deduce faptul că rolul atribuit Comisiei speciale constă în stabilirea îndeplinirii condițiilor formale, verificarea plenitudinii dosarelor de participare, examinarea admisibilității și eligibilității dosarelor de concurs și include evaluarea candidaților prin prisma exigenților de integritate și a capacităților manageriale ale candidaților determinate de statutul funcției.

Potrivit pct.20-21 din Regulament, în prima etapă, Comisia specială verifică, în ședință închisă, îndeplinirea de către candidați a criteriilor de eligibilitate prevăzute la art.251 alin.(1) lit.a), b), d) și e) din Legea nr.3/2016. Candidații care nu îndeplinesc criteriile de eligibilitate menționate în pct.20 și cei care au depus, fără motive întemeiate, dosarul incomplet, potrivit art.251 alin.(6) din Legea nr.3/2016, se exclud din preselecție prin decizia Comisiei speciale, adoptată cu votul majorității membrilor prezenți.

Potrivit procesului-verbal al ședinței închise din 10 mai 2022, Comisa specială de preselecție, ca urmare a examinării dosarelor de concurs prin prisma criteriilor de eligibilitate, a constatat, cu referire la candidații Oleg Potîrniche și Victor Brînză, neîntrunirea de către aceștia a caracterului de eligibilitate prevăzut la art.20 alin.(1) lit.d) din Legea nr.3/2016 și anume, „nedeținerea diplomei de studii superioare de master în domeniul dreptului sau a unui alt act de studii în domeniul dreptului echivalent acestuia”, iar cu referire la candidații: Adrian Bordianu, Veronica Dragalin și Octavian Iachimovschi, au fost promovați pentru etapa interviului din cadrul preselecției.

Prin cererea din 11 mai 2022, candidatul Victor Brînză a solicitat Comisiei speciale reexaminarea dosarului său de participare la concurs, invocând că diploma sa de studii superioare universitare de licență, potrivit Cadrului național al calificărilor din Republica Moldova, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.1016 din 23 noiembrie 2017, corespunde nivelului 7 – învățământ superior, ciclul II: master sau echivalent, care permite 5 accesarea următorului nivel, nivelul 8 – învățământ superior, ciclul III: doctorat sau echivalent.

Ca urmare a examinării cererii candidatului Victor Brînză, în ședința din 12 mai 2022, Comisia specială de preselecție, prin decizia nr.2 cu privire la modificarea deciziei nr.1 din 10 mai 2022, a decis să constate că cererea lui Victor Brînză și informațiile adiționale prezentate fundamentează întrunirea criteriului de eligibilitate stipulat la art.20 lit.d) din Legea nr.3/2016 cu privire la Procuratură, cu admiterea lui la etapa a II a preselecției, interviul.

La 19 mai 2022, reclamantul s-a adresat CSP cu cerere, solicitând anularea deciziei nr.1 din 10 mai 2022, în partea excluderii și descalificării ilegale a dânsului din concurs, invocând faptul că și-a făcut studiile la Universitatea de Stat din Moldova în perioada anilor 1987 – 1992, adică până la implementarea în Republica Moldova a condițiilor de la Bologna în anul 2006, și în anul 1992 a obținut diploma de studii universitare de licență de jurist, specializarea – Drept. Respectiv, conform Cadrului național al calificărilor din Republica Moldova, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.1016 din 23.11.2017, (abrogat la 13.08.2023, prin Hotărârea Guvernului nr.330 din 31.05.2023), corespunde nivelului 7 – învățământ superior, ciclu II: master sau echivalent, care permite accesarea următorului nivel, și anume nivelul 8 – învățământ superior, ciclu III: doctorat sau echivalent, iar cerința privind deținerea diplomei de studii superioare de master în domeniului dreptului nu este aplicabilă situației sale.

Totodată, în perioada anilor 2012 – 2015, și-a făcut studiile la Academia de Administrare Publică și a obținut diploma de master învățământ superior și titlu de master în științe economice, specializarea Management, care este echivalentul diplomei de studii superioare de master în domeniul Dreptului. Iar, în perioada anilor 1992 – 1998 a activat în organele Procuraturii Republicii Moldova.

La 23 mai 2022, Consiliul Superior al Procurorilor a remis cererea sa din 19 mai 2022 pentru examinare Comisiei speciale, însă până în prezent nu a primit răspuns. La 24 mai 2022, Comisia specială a examinat cererea sa din 19 mai 2022, prin care a solicitat anularea deciziei nr.1 din 10 mai 2022 a Comisie speciale cu privire la rezultatele etapei de eligibilitate stipulat la art.20 alin.(1) lit.d) din Legea nr.3/2016 cu privire la Procuratură și excluderea sa din etapa preselecție a concursului. 6

La fel, până în prezent nu a primit răspuns explicativ de la Comisia specială și nici de la CSP. Reclamantul consideră absurdă concluzia Comisiei speciale din 24 mai 2022 precum că toate dosarele de concurs au fost analizate prin prisma criteriilor de eligibilitate prevăzute la art.251 alin.(1) lit.a), b), d) și e) din Legea nr.3/2016.

Cu referire la candidatura sa, Comisia specială a indicat că dânsul nu a întrunit criteriul de eligibilitate stipulat la art.20 lit.d) din Legea nr.3/2016, sub aspectul nedeținerii diplomei de studii superioare de master în domeniul dreptului sau un alt act de studii în domeniul dreptului, echivalent acestuia.

La acest aspect, reclamantul a reținut că potrivit actelor prezentate, el deține diploma de studii superioare, specializarea – Drept (anul 1992) și diploma de master (anul 2015), facultatea – Științe economice, specializarea – Management.

Cu referire la candidatura sa, prin decizia colegială a membrilor Comisiei (decizia nr.1 din 10 mai 2022) s-a decis descalificarea din concurs a candidaturii sale pe motivul nepromovării etapei de eligibilitate. În opinia reclamantului, Comisia specială a dat dovadă de nihilism juridic, fiind neobiectivă, arbitrară, ilegală, abuzivă, discreționară, încălcându-i flagrant drepturile și libertățile fundamentale, prin ce i-a provocat suferințe psihice, afectându-i ireparabil reputația personală și profesională. Or, Comisia specială, susținută de CSP, a adoptat o decizie ilegală, prin care s-a încălcat principiul egalității și nediscriminării.

Condițiile actuale impuse de lege stabilesc expres faptul că un candidat la funcția de procuror-șef al procuraturii specializate, pe lângă condițiile specifice acestei poziții, trebuie mai întâi să corespundă criteriilor de bază înaintate față de statutul de procuror.

Printre aceste condiții de bază, prevăzute la art.20 alin.(1) lit.a)-d), g) și h) din Legea nr.3/2016 cu privire la Procuratură, se include în mod obligatoriu și cerința ca persoana să dețină „diplomă de studii superioare de licență și diplomă de studii superioare de master în domeniul dreptului”. Legea permite ca persoana să prezinte un alt act de studii în domeniul dreptului echivalent acestora, dar numai cu condiția ca acest act să fie „recunoscut de structura abilitată pentru recunoașterea și echivalarea actelor de studii și calificărilor”.

Reclamantul consideră că, Comisia specială avea obligația vădită să verifice temeiul respectiv de eligibilitate, acesta fiind fundamentul ce atestă 7 calificările și cunoștințele necesare unei persoane ca să exercite funcția de procuror.

Efectuând în cadrul celei dintâi etape a preselecției verificarea îndeplinirii de către cei 5 candidați a criteriilor de eligibilitate prevăzute la art.251 alin.(1) lit.a), b), d) și e), inclusiv, celor indicate la art.20 alin.(1) lit.a)-d), g) și h) din Legea nr.3/2016, Comisia specială a exclus din concurs 2 candidați pe motivul neîntrunirii criteriului de eligibilitate indicat la art.20 alin.(1) lit.d) și anume, nedeținerea diplomei de studii superioare de master în domeniul dreptului sau unui alt act de studii superioare de master în domeniul dreptului sau unui alt act de studii în domeniul dreptului echivalent acestuia.

Aprecierea respectivă în viziunea reclamantului este eronată, deoarece potrivit Cadrului național al calificărilor din Republica Moldova, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.1016 din 23.11.2017, diplomele de studii corespund nivelului 7 (învățământ superior, ciclu II: master sau echivalent), care permite accesarea următorului nivel, și anume la nivelul 8 (învățământ superior, ciclu III: doctorat sau echivalent).

Mai mult, la cererea din 11 mai 2022 de reexaminare a dosarului său de participare la concurs, Comisia specială și-a revăzut poziția și a constatat întrunirea de către Victor Brânză a criteriului de eligibilitate stipulat la art.20 alin.(1) lit.d) din Legea nr.3/2016, fiind admis la etapa a doua preselecție.

Astfel, Comisia specială a exclus inițial doi candidați, invocând argumente similare, situația juridică legată de acest aspect fiind absolut comparabilă (diplomele ambilor candidați au fost obținute anterior adoptării la nivel național a regulilor procesului de la Bologna), ceea ce impune și un tratament egal în privința ambilor candidați, fiind necesară o reexaminare din oficiu, de către Comisia specială a condiției respective și în privința sa. Cu toate acestea, deși au fost vădite circumstanțele aferente statutului diplomei de studii, o reexaminare a acestei condiții în privința sa nu a avut loc. În împrejurările enunțate, reclamantul deduce că, Comisia specială neîntemeiat l-a exclus și descalificat din concurs pe acest criteriu. Nici la 24 mai 2022, examinând adresarea sa din 19 mai 2022, Comisia specială nu a înlăturat aceste omisiuni și nejustificat a menținut motivarea că nu întrunește criteriul de eligibilitate stipulat la art.20 alin.(1) lit.d) din Legea nr.3/2016.

Potrivit Cadrului normativ național o persoană poate obține, în general, funcția de procuror numai dacă este licențiat în drept și deține diploma de master în drept, aceste două condiții fiind obligatorii de a fi 8 întrunite în comun, excepție de la acestă regulă sunt diplomele de licență obținute până la implantarea în Republica Moldova a condițiilor procesului de la Bologna, (Republica Moldova a aderat la Procesul Bologna în mai 2005), adică până în anul 2006.

Reclamantul a remarcat că, condiția prevăzută la art.20 alin.(1) din Legea nr.3/2016 cu privire la Procuratură, potrivit căreia, poate candida la funcția de procuror persoana care întrunește următoarele condiții: d) are diplomă de studii superioare de licență și diplomă de studii superioare de master în domeniul dreptului sau un alt act de studii în domeniul dreptului echivalent acestora, recunoscut de structura abilitată pentru recunoașterea și echivalarea actelor de studii și calificărilor. Prin urmare, deținerea actului/actelor corespunzătoare de studii reprezintă o normă de trimitere pentru că urmează a fi aplicată în comun cu standardele educaționale de stat.

Analizând materialele activității Comisiei speciale în raport cu cadrul legal enunțat, reclamantul rezumă că, ultima a apreciat eronat criteriile de eligibilitate ce-l vizează pe el prevăzute la art.20 alin.(1) lit.d) din Legea nr.3/2016 și nici nu a întreprins măsuri pentru înlăturarea dubiilor descrise.

Reclamantul a subliniat că, cea de a doua etapă a concursului, selecția de către CSP a candidatului la funcția de procuror-șef al Procuraturii Anticorupție, demarează cu examinarea dosarelor candidaților, a hotărârii Comisiei speciale privind rezultatul concursului și a fișelor de evaluare întocmite de aceasta.Din motivarea Hotărârii nr.1-93/2022 din 30 mai 2022 a Consiliului Superior al Procurorilor, în raport cu soluția emisă în hotărâre, nu este posibil de dedus dacă CSP a concluzionat despre respectarea procedurii legale aferente etapei de preselecție a candidaților la funcția de procuror-șef al Procuraturii Anticorupție. Afară de aceasta, nu este clar dacă CSP a depistat încălcări a procedurii aferente etapei de preselecție a candidaților la funcția de procuror-șef al Procuraturii Anticorupție. Mai mult ca atât, CSP în loc să întreprindă măsurile necesare pentru identificarea și înlăturarea omisiunilor și vulnerabilităților juridice, care ar putea afecta caracterul legal al procedurii de referință, a recurs la soluția de a admite patru din cei cinci candidați pentru etapa interviului desfășurată de către CSP. Pentru a se pronunța astfel, CSP nici nu s-a expus asupra fondului, și-a asumat reexaminarea procedurilor etapei de preselecție, substituind Comisia specială.

Consiliul Superior al Procurorilor nu a verificat dacă acțiunile întreprinse de Comisia specială corespund normelor stabilite de lege și dacă 9 a asigurat îndeplinirea exactă a acestora, așa cum i-a fost delegată misiunea de competență.

În opinia reclamantului, fiind evidente omisiunile pe care le-a descris supra, materialele urmau a fi restituite Comisiei speciale de preselecție pentru a fi înlăturate/clarificate aspectele ce conțin mai multe ambiguități, în măsură să ducă la vicierea hotărârilor adoptate.

A notat că, atunci când autoritatea publică soluționează o situație concretă aflată în competența sa, are obligația de a respecta riguros principiul legalității, reglementat de art. 21 alin.(1) din Codul administrativ, potrivit căruia, autoritățile publice și instanțele de judecată competente trebuie să acționeze în conformitate cu legea și alte acte normative. Sintagma „trebuie” poartă un caracter imperativ și reduce marja de discreție în aplicarea legii. Această exigență impune CSP ca la fiecare exercițiu de analiză a eligibilității unui candidat la funcția de procuror-șef al procuraturii specializate să respecte scopul instituirii în lege a condițiilor imperative privind accederea pentru postul respectiv. Consiliul Superior al Procurorilor avea obligația să întreprindă măsuri să elucideze aspectele problematice descrise, în special neconcordanțele care necesitau explicații de la autoritățile competente pe subiect.

Reclamantul consideră că, Consiliul Superior al Procurorilor la adoptarea hotărârii contestate și Comisia specială la adoptarea deciziilor contestate nu au luat în considerare toate faptele relevante, nu au respectat limitele legale ale dreptului discreționar, nu și-au exercitat dreptul discreționar conform scopului acordat prin lege, CSP nu a examinat deciziile Comisiei speciale în partea excluderii și descalificării lui ilegale din concurs, nu a analizat dosarele și nu a verificat respectarea procedurii ilegale.Deciziile Comisiei speciale nu au fost motivate, contravin bunelor moravuri, legislației în vigoare și nu conțin nici informația cu privire la exercitarea căilor de atac. Astfel, prin aceste acte administrative defavorabile ilegal, abuziv și discreționar, a fost exclus și descalificat din concurs, fiind grav vătămat în drepturile sale fundamentale, și lipsit de posibilitatea de a munci, de a-și întreține familia.

Prin actele contestate, i-a fost cauzat un prejudiciu moral și material, afectându-i onoarea, demnitatea și reputația profesională, diminuându-i calitatea vieții.

Cu trimitere la prevederile art.16, art.17, art.21, art.23, art.25, art.31, art.39, art.64, art.68, art.118, art.119, art.124, art.126, art.137, art.141, 10 art.191, art.209 din Codul administrativ, art.79 din Legea nr.3/2016 cu privire la Procuratură, Potîrniche Oleg a solicitat admiterea acțiunii, anularea Hotărârii nr.1-93/2022 din 30 mai 2022 a Consiliului Superior al Procurorilor și a deciziilor Comisiei speciale de preselecție a candidaților la funcția de procuror-șef al Procuraturii Anticorupție nr.1 din 10 mai 2022 și din 24 mai 2022, ca fiind ilegale, fiind vătămat în drepturile fundamentale; impunerea Consiliului Superior al Procurorilor să examineze dosarul său de concurs și cererea privind excluderea și descalificarea ilegală a lui de către Comisia specială de preselecție a candidaților la funcția de procuror-șef al Procuraturii Anticorupție din concursul la funcția de procuror-șef al Procuraturii Anticorupție și constatarea corespunderii și eligibilității sale; declararea nulității deciziilor Comisiei speciale de preselecție a candidaților la funcția de procuror-șef al Procuraturii Anticorupție nr.1 din 10 mai 2022 și din 24 mai 2022 privind excluderea și descalificarea sa ilegală din concursul de preselecție la funcția de procuror-șef al Procuraturii Anticorupție, deoarece contravin bunelor moravuri și legislației în vigoare, precum și încasarea din contul Consiliului Superior al Procurorilor în beneficiul său a sumei de 2 milioane de lei MD cu titlu de prejudiciu moral.

La 10 octombrie 2023, Curtea Supremă de Justiție, fiind competentă prin prisma art.191 alin.(5) din Codul administrativ, de a soluționa în prima instanță acțiunile în contencios administrativ privind contestarea hotărârilor Consiliului Superior al Magistraturii și ale Consiliului Superior al Procurorilor, a notificat pârâtului Consiliului Superior al Procurorilor cererea de chemare în judecată depusă de Potîrniche Oleg.

Consiliul Superior al Procurorilor, fiind notificată despre acțiunea depusă de Potîrniche Oleg, prin referința din 26 octombrie 2023 a solicitat declararea acesteia ca inadmisibilă în temeiul art.207 alin.(2) lit.d) și e) din Codul administrativ.

În susținerea referinței, pârâtul Consiliul Superior al Procurorilor a indicat că, prin Hotărârea nr.1-25/22 din 04 februarie 2022, CSP a inițiat concursul pentru selectarea candidatului la funcția de procuror-șef al Procuraturii Anticorupție.La 01 martie 2023, prin intermediul poștei electronice, Oleg Potîrniche a depus CV-ul pentru participarea la concursul privind selectarea candidatului la funcția de procuror-șef al Procuraturii Anticorupție.

Prin Hotărârea Consiliului Superior al Procurorilor nr.1-79/22 din 26 aprilie 2022 cu privire la constituirea Comisiei speciale de preselecție a candidaților la funcția de procuror-șef al Procuraturii Anticorupție s-a hotărât 11 constituirea Comisei speciale de preselecție a candidaților la funcția de procuror-șef al Procuraturii Anticorupție în următoarea componență:1) Iulian Groza; 2) Laura Ștefan; 3) Aivars Ostapko; 4) Kevin Lanigan; 5) Mariana Gornea.

Prin decizia nr.1 din 10 mai 2022 a Comisiei speciale de preselecție a candidaților la funcția de procuror-șef al Procuraturii Anticorupție s-a decis de a exclude candidații Oleg Potîrniche și Victor Brînză din etapa de preselecție a concursului la funcția de procuror-șef al Procuraturii Anticorupție.

Nefiind de acord cu decizia nr.1 din 10 mai 2022 a Comisiei speciale, Oleg Potîrniche a depus la 19 mai 2022 cerere, prin care a solicitat anularea deciziei enunțate.

Prin procesul-verbal din 24 mai 2022, membrii Comisiei speciale de preselecție a explicat candidatului Oleg Potîrniche că nu întrunește criteriul de eligibilitate stipulat la art.20 lit.d) din Legea nr.3/2016 cu privire la Procuratura.

Prin hotărârea nr.1-93/22 din 30 mai 2022, Consiliul Superior al Procurorilor a hotărât de a lua act de dosarele candidaților admiși în concursul la funcția de procuror-șef al Procuraturii Anticorupție; s-a constatat eligibilitatea procedurilor de preselecție a candidaților la funcția de procuror-șef al Procuraturii Anticorupție; s-a stabilit data desfășurării interviului în cadrul procedurii de selecție a candidatului la funcția de procuror-șef al Procuraturii Anticorupție – 07 iunie 2022.

Cu trimitere la art.87 alin.(1) din Codul administrativ, pârâtul a reținut că, autoritatea publică se conduce de probele pe care le consideră necesare, conform dreptului discreționar, pentru investigarea stării de fapt.

Prin prisma art.225 alin.(1) și (2) din Codul administrativ, pârâtul a indicat că, instanța de judecată nu este competentă să se pronunțe asupra oportunității unui act administrativ. Verificarea exercitării de către autoritatea publică a dreptului discreționar se limitează la faptul dacă autoritatea publică: a) și-a exercitat dreptul discreționar; b) a luat în considerare toate faptele relevante; c) a respectat limitele legale ale dreptului discreționar; d) și-a exercitat dreptul discreționar conform scopului acordat prin lege. Pârâtul a subliniat că, folosirea de bună-credință a drepturilor procedurale, prezumă că partea este obligată la interval rezonabil de timp, să manifeste diligența și să respecte termenele prevăzute de lege. La acest 12 aspect, Consiliul Superior al Procurorilor a menționat că, pentru asigurarea unei jurisprudențe constante și pentru o bună administrare a justiției, publică în mod sistematic, actele sale de dispoziție. Posibilitatea de a aduce al cunoștință a actelor a fost completată prin art.33 din Codul administrativ, potrivit căreia, comunicarea interinstituțională și comunicarea cu participanții sau cu publicul în cadrul procedurii administrative se face prin orice mijloc (verbal, poștă, telefon, fax, poștă electronică etc.), acordându-se prioritate mijloacelor care asigură o mai mare eficiență, rapiditate și economie de costuri, în special mijloacelor electronice de comunicație.

Cu trimitere la art.96 din Codul administrativ, pârâtul a remarcat că, Oleg Potîrniche a luat cunoștință cu răspunsul explicativ al CSP din 25 mai 2022, ultimul urma să se adreseze instanței de judecată cu acțiune cel târziu la 24 iunie 2022. Totodată, hotărârea Consiliului Superior al Procurorilor nr.1-93/22 din 30 mai 2022 a fost publicată pe pagina web a CSP: www.csp.md.

A notat că, CSP publică, în mod sistematic, pe pagina sa oficială web atât ședințele Consiliului, cât și ordinea de zi pentru ședințele respective. În viziunea pârâtului, un act administrativ se consideră a fi ajuns la destinatar dacă a nimerit în sfera persoanei căruia urma să-i fie comunicat, astfel încât în circumstanțe normale are posibilitatea să cunoască despre emiterea acestuia. Însă, demonstrând o neglijență a drepturilor procedurale, Oleg Potîrniche s-a adresat în judecată cu acțiune la 04 octombrie 2023, în afara termenului legal prevăzut la art.209 din Codul administrativ, care este un termen de decădere și nesusceptibil restabilirii, ceea ce condiționează declararea acțiunii ca inadmisibilă. Consiliul Superior al Procurorilor consideră că Oleg Potîrniche a înaintat tardiv acțiunea.

De asemenea, pârâtul a indicat că reclamantul nu poate revendica încălcarea a unui drept vătămat prin hotărârea contestată în sensul art.17 din Codul administrativ, deoarece actul respectiv nu reprezintă un act administrativ individual în sensul art.10 din Codul administrativ, dar o operațiune administrativă întreprinsă de Consiliul Superior al Procurorilor, care de sine stătător nu produce efecte juridice. Reclamantul nu a argumentat cu referire la dreptul vătămat sau interesul afectat, prin Hotărârea contestată.

Sub această perspectivă, pârâtul a indicat că dreptul de acces la instanțe nu este absolut, existând limitări implicit admise, ceea ce impune o atitudine profundă față de argumentarea concludentă a poziției invocate. În conjunctura enunțată, Consiliul Superior al Procurorilor, în temeiul art.207 13 alin.(2) lit.d) și e) din Codul administrativ, a solicitat emiterea unei încheieri de declarare a acțiunii depuse de Oleg Potîrniche ca inadmisibilă.

Fiind notificată reclamantului referința depusă de CSP, la 23 noiembrie 2023, Potîrniche Oleg a depus opinie, prin care a invocat că la 19 mai 2022 s-a adresat CSP cu cerere privind anularea deciziei nr.1 din 10 mai 2022, în partea excluderi și descalificării lui ilegale din concurs. La 23 mai 2022, Consiliul Superior al Procurorilor a remis cererea sa pentru examinare Comisiei speciale, dar până în prezent nu a primit răspuns la cererea din 19 mai 2022 de la CSP. La 24 mai 2022, Comisia specială a examinat cererea sa din 19 mai 2022, prin care a solicitat anularea deciziei din 10 mai 2022. Însă, membrii Comisiei au luat act de adresarea sa și au decis descalificarea lui din concurs pe motivul nepromovării etapei de eligibilitate și formularea unui răspuns explicativ cu privire la cele constatate în rezultatul examinării adresării sale. Până în prezent nu a primit răspuns explicativ din partea Comisiei speciale și nici din partea CSP.

Mai mult ca atât, Hotărârea nr.1-93/2022 din 30 mai 2022 a CSP, cât și decizia Comisiei speciale privind rezultatul concursului, nu i-au fost notificate, cu toate că a depus dosar de concurs și a participat la acest concurs.

Cât privește dreptul vătămat, reclamantul consideră că prin excluderea și descalificarea lui ilegală din concurs a fost privat ilegal de posibilitatea de a munci, de a-și întreține familia, i-a adus grav atingere integrității morale și psihice. Din cele menționate, reclamantul consideră că acțiunea a fost depusă în termen și a solicitat admiterea acțiunii în sensul formulat.

Prin încheierea protocolară din 21 iunie 2024, reclamantul Potîrniche Oleg, a fost notificat cu privire la concretizarea pretinsului său drept vătămat la contestarea Hotărârii CSP nr. 1-9/2022 din 30.05.2022 și a deciziilor Comisiei Speciale de preselecție a candidaților la funcția de procuror-șef al Procuraturii Anticorupție nr. 1 din 10.05.2022 și 24.05.2022, în condițiile în care concursul a avut loc și a fost desemnat de către Consiliul Superior al Procurorilor câștigătorul concursului. La fel, au fost solicitate explicații dacă a contestat rezultatele concursului, cu prezentarea soluției adoptate pe caz, iar în cazul în care nu sunt contestate rezultatele concursului, să-și concretizeze pretinsul drept vătămat prin hotărârea și deciziile contestate la momentul examinării cauzei.

Drept răspuns, reclamantul a depus la 23 iulie 2024 completări la acțiune și a menționat că nu a contestat și nu contestă hotărârea CSP prin 14 care a fost desemnat învingătorul concursului, reiterând circumstanțele de fapt și de drept din acțiune, considerând că prin excluderea și descalificarea ilegală din concurs a fost vătămat în drepturi.

În ședința de judecată reclamantul Potîrniche Oleg, fiind citat legal, nu s-a prezentat, solicitând prin cerere examinarea cauzei în lipsă. Prin încheiere protocolară Completul de judecată a dispus examinarea cauzei în lipsa acestuia.

În ședința de judecată reprezentantul CSP, Găinaru Iulian a susținut argumentele din referință, solicitând declararea acțiunii drept inadmisibilă. Suplimentar, fiind întrebat de instanța de judecată, a declarat că Potîrniche Oleg nu a contestat rezultatele concursului desfășurat.

Art. 2 din Codul administrativ prevede că: „Prevederile prezentului cod determină statutul juridic al participanților la raporturile administrative, atribuțiile autorităților publice administrative și ale instanțelor 15 de judecată competente pentru examinarea litigiilor de contencios administrativ, drepturile și obligațiile participanților în procedura administrativă și cea de contencios administrativ. Anumite aspecte ce țin de activitatea administrativă privind domenii specifice de activitate pot fi reglementate prin norme legislative speciale derogatorii de la prevederile prezentului cod numai dacă această reglementare este absolut necesară și nu contravine principiilor prezentului cod”.

Art. 3 din Codul administrativ prevede că: „Legislația administrativă are drept scop reglementarea procedurii de înfăptuire a activității administrative și a controlului judecătoresc asupra acesteia, în vederea asigurării respectării drepturilor și a libertăților prevăzute de lege ale persoanelor fizice și juridice, ținându-se cont de interesul public și de regulile statului de drept”.

Art. 5 din Codul administrativ prevede că: „Activitatea administrativă reprezintă totalitatea actelor administrative individuale și normative, a contractelor administrative, a actelor reale, precum și a operațiunilor administrative realizate de autoritățile publice în regim de putere publică, prin care se organizează aplicarea legii și se aplică nemijlocit legea”.

Art. 6 din Codul administrativ prevede că: „Procedura administrativă este activitatea autorităților publice cu efect în exterior, îndreptată spre examinarea condițiilor, pregătirea și emiterea unui act administrativ individual, spre examinarea condițiilor, pregătirea și încheierea unui contract administrativ sau examinarea condițiilor, pregătirea și întreprinderea unei măsuri strict de autoritate publică”.

Art. 10 din Codul administrativ prevede că: „Actul administrativ individual este orice dispoziție, decizie sau altă măsură oficială întreprinsă de autoritatea publică pentru reglementarea unui caz individual în domeniul dreptului public, cu scopul de a produce nemijlocit efecte juridice, prin nașterea, modificarea sau stingerea raporturilor juridice de drept public”.

Art. 11 alin. (1) din Codul administrativ stipulează: „Actele administrative individuale pot fi: a) acte defavorabile – actele care impun destinatarilor lor obligații, sancțiuni, sarcini sau afectează drepturile/interesele legitime ale persoanelor ori care resping, în tot sau în parte, acordarea avantajului solicitat; b) acte favorabile – actele care creează destinatarilor săi un beneficiu sau un avantaj de orice fel”.

Art. 15 din Codul administrativ prevede că: „Operațiunile administrative sunt manifestările de voință sau activitățile autorităților publice care nu produc ca atare efecte juridice. Operațiunile administrative pot fi contestate doar concomitent cu actul administrativ individual, cu excepția operațiunilor administrative executorii sau îndreptate împotriva unui terț”. 16

Art.17 din Codul administrativ stipulează: „Drept vătămat este orice drept sau libertate stabilit/stabilită de lege căruia/căreia i se aduce atingere prin activitate administrativă”.

Art.20 din Codul administrativ stipulează: „dacă printr-o activitate administrativă se încalcă un drept legitim sau o libertate stabilită prin lege, acest drept poate fi revendicat printr-o acțiune în contencios administrativ, cu privire la care decid instanțele de judecată competente pentru examinarea procedurii de contencios administrativ, conform prezentului cod”.

Art. 22 alin.(1) din Codul administrativ prevede următoarele: „autoritățile publice și instanțele de judecată competente cercetează starea de fapt din oficiu. Acestea stabilesc felul și volumul cercetărilor și nu sunt legate nici de expunerile participanților, nici de cererile lor de reclamare a probelor”.

Art. 39 din Codul administrativ prevede: „Controlul judecătoresc al activității administrative este garantat și nu poate fi îngrădit. Orice persoană care revendică un drept vătămat de către o autoritate publică în sensul art.17 sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri se poate adresa instanței de judecată competente”.

Art. 189 alin. (1) din Codul administrativ prevede: „Orice persoană care revendică încălcarea unui drept al său prin activitatea administrativă a unei autorități publice poate înainta o acțiune în contencios administrativ”.

Art. 207 alin.(1), (2), lit. e) din Codul administrativ stipulează: „Instanța verifică din oficiu dacă sunt întrunite condițiile pentru admisibilitatea unei acțiuni în contenciosul administrativ. Dacă este inadmisibilă, acțiunea în contencios administrativ se declară ca atare prin încheiere judecătorească susceptibilă de recurs. Acțiunea în contencios administrativ se declară inadmisibilă în special când reclamantul nu poate revendica încălcarea, prin activitatea administrativă, a unui drept în sensul art. 17”.

Completul menționează în acest sens că, noțiunea de „act administrativ” este definită atât în legislația autohtonă, cât și în Rezoluția (77) Cu privire la protecția individului față de actele autorităților administrative, adoptată de Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei la data de 28.09.1997.

În accepțiunea reglementărilor enunțate, actul administrativ este o manifestare juridică unilaterală de voință, cu caracter normativ sau individual, din partea unei autorități publice în vederea organizării executării sau executării în concret a legii, actul administrativ desemnează orice măsuri individuale sau decizii luate în cadrul exercitării autorității publice, susceptibile de a afecta direct drepturile, libertățile sau interesele persoanelor fizice sau juridice și care nu este un act îndeplini în cadrul exercitării unei funcții judiciare. Actele pregătitoare sau operațiunile administrative și tehnico-materiale stau la baza emiterii actului administrativ și nu pot constitui de sine stătător obiect al acțiunii în contenciosul administrativ, deoarece nu produc efecte juridice prin ele însele.

Completul reiterează că, în conformitate cu prevederile art. 207 alin. (1) Cod administrativ citate la para. 83, în contextul verificării din oficiu al condițiilor de admisibilitate acțiunii în contenciosul administrativ, din actele cauzei se constată următoarea stare de fapt.

Prin hotărârea Consiliului Superior al Procurorilor nr. 1-25/2022 din 04 februarie 2022 s-a inițiat concursul pentru selectarea candidatului la funcția de procuror-șef a Procuraturii Anticorupție, termenul limită pentru depunerea dosarelor de concurs fiind extins prin decizii protocolare din 04 martie 2022 și 23 martie 2022. Preselecția candidaților a avut două etape, eligibilitatea dosarelor de concurs și desfășurarea probei interviu. La caz, finalitatea întregii proceduri administrative ”Concursul public la funcția de procuror-șef al Procuratura Anticorupție” a avut loc prin totalizarea rezultatelor după proba interviu a candidaților admiși la această etapă și desemnarea câștigătorului.

La 01 martie 2022, prin intermediul poștei electornice, Potîrniche Oleg a depus la Consiliul Superior al Procurorilor cerere de participare la concurs, la care a anexat un șir de acte.

Prin hotărârea Consiliului Superior al Procurorilor nr. 1-79/2022 din 26 aprilie 2022 s-a constituit Comisia specială de preselecție a candidaților la funcția de procuror-șef al Procuraturii Anticorupție, care prin Decizia nr. 18 1 din 10 mai 2022 l-a exclus pe Oleg Potîrniche din etapa de preselecție a concursului pe motivul nepromovării etapei de eligibilitate. La 19 mai 2022 ultimul a contestat decizia menționată, care a fost respinsă de Comisie la 24 mai 2022. Copia procesului-verbal menționat a fost expediat în adresa lui Potîrniche Oleg la 25 mai 2022 prin oficiul poștal, însă informații cu privire la recepționarea acesteia de către destinatar la lucrările dosarului lipsesc.

Totodată, prin hotărârea Consiliului Superior al Procurorilor nr. 1- 93/2022 din 30 mai 2022 s-a constatat eligibilitatea procedurilor de preselecție a candidaților la fucția de procurer-șef al Procuraturii Anticorupție, cu stabilirea datei desfășurării interviului.

La fel, este important de reținut că prin hotărârea CSP nr.1-94/2022 din 07 iunie 2022 ”cu privire la evaluarea rezultatelor etapei de selecție și nominalizarea candidatului la funcția de procuror-șef al Procuraturii Anticorupție”1, în urma examinării rezultatelor etapei de selecție, Veronica Dragalin, care a acumulat cel mai mare punctaj final, a fost desemnată câștigător al concursului public și propusă Procurorului General pentru a fi numită în funcția de procuror-șef al Procuraturii Anticorupție.

Completul de judecată constată din acțiune că, reclamantul la 04 octombrie 2023, s-a adresat în instanța de contencios administrativ împotriva Consiliului Superior al Procurorilor, solicitând anularea Hotărârii nr.1- 93/2022 din 30 mai 2022 a Consiliului Superior al Procurorilor și a deciziilor Comisiei speciale de preselecție a candidaților la funcția de procuror-șef al Procuraturii Anticorupție nr.1 din 10 mai 2022 și din 24 mai 2022, în latura în care acesta a fost exclus din concurs.

Completul de judecată atestă că actele emise de către CSP și Comisia specială de preselecție în cadrul etapei de selecție (inițierea concursului, extinderea termenului de depunere a dosarelor de concurs, verificarea admisibilității dosarelor de concurs, proba interviu), sunt operațiuni administrative în sensul art. 15 din Codul administrativ, citat la para. 77 din prezenta încheiere, or operațiunile administrative reprezintă acțiuni realizate de autoritățile publice și de funcționarii acestora prin care se ajunge la adoptarea (emiterea) sau la aplicarea actelor administrative.

După cum a fost constatat pe parcursul dezbaterilor judiciare, reclamantul Potîrniche Oleg nu a contestat rezultatele concursului public, la 1 https://csp.md/sites/default/files/2022- 06/94.%20Hot.%20evaluarea%20rezultatelor%20etapei%20de%20selectie%20PA.pdf 19 caz hotărârea CSP menționată la para. 92 din prezenta încheiere, însă a invocat vătămarea drepturilor sale prin acțiunea de excludere din preselecție a candidaturii sale.

Instanța de judecată nu poate reține argumentele reclamantului cu privire la pretinsa vătămare a drepturilor prin excluderea candidaturii sale din concursul public, or din cele constatate în paragrafele de mai sus, raportate la prevederile legale relevante speței, hotărârea CSP nr.1-93/2022 din 30 mai 2022 și deciziile Comisiei speciale de preselecție nr.1 din 10 mai 2022 și din 24 mai 2022 reprezintă operațiuni administrative și nu pot fi contestate separat decât odată cu actul administrativ individual.

Prin urmare, concursul public la funcția de procuror-șef al Procuraturii Anticorupție a fost demarat prin hotărârea CSP nr. 1-25/2022 din 04 februarie 2022 și s-a finalizat cu hotărârea de desemnare a câștigătorului. Preselecția candidaților a avut două etape, eligibilitatea dosarelor de concurs depuse inițial, precum și desfășurarea probei interviu. La caz, finalitatea procedurii administrative ”Concursul public la funcția de procuror-șef al Procuraturii Anticorupție” a avut loc prin hotărârea de desemnare, finalitate care nu a fost contestată în speță.

Relaționând prevederile art. 207 alin. (2) lit. e) Cod administrativ la circumstanțele de fapt relatate supra, instanța de judecată atestă că, actele contestate a căror anulare se solicită, nu întrunesc elementele obligatorii proprii actului administrativ, or, la caz, contrar prevederilor imperative din art.10 alin.(1), în cumul cu cerințele art.15 Cod administrativ, reclamantul Potîrniche Oleg a contestat acte care nu reprezintă altceva decât operațiuni administrative, care nu pot constitui individual obiect al acțiuni în contencios administrativ, nu produc efecte juridice de sine stătător.

Privită din acest punct de vedere, în coroborare cu art.207 alin. (2) lit. e) Cod administrativ, în accepțiunea Completului, cererea formulată este vădit inadmisibilă, or, la caz, reclamantul nu poate revendica încălcarea, prin activitatea administrativă preparatorie, a unui drept în sensul art.17, din același cod, devreme ce actele contestate constituie operațiune administrative și nu constituie act administrativ, care prin prisma prevederilor art. 15 alin. (2) Cod administrativ este exceptată prin lege, în sensul în care instituția anularea actului administrativ se aplică doar în privința actelor administrative individuale, nu și operațiunilor administrative. 20

Corespunzător, Completul de judecată notează că, activitatea autorităților administrației publice se realizează prin două categorii de forme, una producătoare de efecte juridice - actele administrative, contractele administrative și alta ne producătoare de efecte juridice proprii - operațiunile administrative. Operațiunile administrative prezintă un instrument, sau cale premergătoare pentru emiterea, executarea și controlul executării actelor administrative. De esența operațiunilor administrative ține faptul că acestea de sine stătător nu sunt producătoare de efecte juridice. În esență, o operațiune administrativă complexă reprezintă un lanț de acte juridice și operațiuni material-tehnice, provenind de la autorități administrative diverse, acte care se intercondiționează și își justifică reciproc eficacitatea. Acestea din urma se caracterizează prin aceea că nu produc efecte juridice. Fie că sânt anterioare actului administrativ final, ori ulterioare acestuia, acestea sunt simple elemente de procedură antrenate în construirea actului final. Consecința acestei constatări este aceea că, principial, controlul contencios asupra operațiunilor administrative este exclus dacă acestea sunt atacate în instanță în mod independent, cu excepția actelor pregătitoare – operațiunile administrative anterioare emiterii actului final – a căror legalitate poate fi verificată de către instanța de contencios administrativ în cadrul acțiunii în anularea actului final.

Completul de judecată conchide că unul dintre elementele definitorii ale acțiunii în contencios administrativ este revendicarea unui drept propriu, vătămat prin una din formele activității administrative. Or, reclamantul care înaintează acțiune în contencios administrativ trebuie să urmărească și să justifice procesual pentru testul de admisibilitate revendicarea unui drept subiectiv propriu căruia îi se aduce atingere prin activitatea administrativă contestată sau prin refuzul autorității administrative de a soluționa în termenul legal o cerere.

În lipsa revendicării unui drept propriu, în sensul art.17 din Codul administrativ, acțiunea eșuează testul de admisibilitate conform art. 207 Cod administrativ. Acest argument impune și raționamentul că, dreptul procedural reglementează doar formele ce necesită a fi respectate pentru a obține pe cale judiciară o protecție a unui drept subiectiv în sensul art. 17 Cod administrativ.

În contextul celor menționate, instanța de judecată reține că, prevederile legale interzic apriori și inter alia înaintarea acțiunilor în contencios administrativ populare, adică actio popularis. Indiferent de felul 21 acțiunii în contencios administrativ, inclusiv în cadrul acțiunii în control normativ, reclamantul trebuie să revendice un drept subiectiv al său vătămat sub sancțiunea declarării acțiunii inadmisibile.

La caz, reclamantul nu poate invoca vătămarea unui drept al său printr- o operațiune administrativă, fără a contesta însăși actul administrativ individual defavorabil, hotărârea autorității publice prin care a fost desemnată câștigător al concursului public altă persoană decât reclamantul.

Constatările enunțate și descrise supra, denotă faptul că, reclamantul nu poate revendica încălcarea unui drept al său prin activitatea administrativă, or, hotărârea nr.1-93/2022 din 30 mai 2022 a Consiliului Superior al Procurorilor și deciziile Comisiei speciale de preselecție a candidaților la funcția de procuror-șef al Procuraturii Anticorupție nr.1 din 10 mai 2022 și din 24 mai 2022, în latura ce ține de excluderea din concurs a reclamantului, a căror anulare se solicită, constituie operațiuni administrative, fiind susceptibile contestării doar concomitent cu actul administrativ adoptat ulterior ce vizează rezultate concursului, premisă ce nu poate fi supusă controlului de legalitate prin prisma contenciosului administrativ.

În sensul celor relatate, instanța desprinde convingerea că în sensul condițiilor prevăzute de lege ce urmează a fi întrunite de către un act juridic administrativ pentru a produce efecte juridice, hotărârea nr.1-93/2022 din 30 mai 2022 a Consiliului Superior al Procurorilor și deciziile Comisiei speciale de preselecție a candidaților la funcția de procuror-șef al Procuraturii Anticorupție nr.1 din 10 mai 2022 și din 24 mai 2022, în latura ce țin de excluderea din concurs a reclamantului reprezintă o manifestare a activității autorității publice conform competenței, care constituie o etapă a procedurii administrative îndreptate spre pregătirea emiterii unui act administrativ final, la caz, rezultatele concursului, care nu au fost contestate.

Subsecvent, este neîntemeiată și cerința cu privire la obligarea CSP să examineze repetat dosarul său de participare la concurs și să-l declarare eligibil, atât timp cât concursul deja s-a finalizat, rezultatele acestuia nu s-au contestat, iar solicitările în acest sens sunt formale, care nu pot fi admise (a se vedea în acest sens și para. 103).

Completul de judecată conchide că unul dintre elementele definitorii ale acțiunii în contencios administrativ este revendicarea unui drept propriu, vătămat prin una din formele activității administrative. Or, reclamantul care 22 înaintează acțiune în contencios administrativ trebuie să urmărească și să justifice procesual pentru testul de admisibilitate revendicarea unui drept subiectiv propriu căruia i se aduce atingere prin activitatea administrativă contestată sau prin refuzul autorității administrative de a soluționa în termenul legal o cerere.

Întru susținerea acestei opinii, Completul invocă și jurisprudența CtEDO și anume că, dreptul de acces la justiție poate fi restricționat de către statele membre ale Consiliului Europei, însă limitările aduse acestui drept trebuind să respecte câteva principii cum ar fi: un raport rezonabil între scopul urmărit și mijloacele alese, scopul urmărit trebuie să fie legitim și să nu afecteze substanța dreptului. În lipsa revendicării unui drept propriu, în sensul art.17 din Codul administrativ, acțiunea eșuează testul de admisibilitate conform art. 207 Cod administrativ. Acest argument impune și raționamentul că, dreptul procedural reglementează doar formele ce necesită a fi respectate pentru a obține pe cale judiciară o protecție a unui drept subiectiv în sensul art. 17 Cod administrativ.

La caz, reclamantul nu poate invoca vătămarea unui drept al său printr- o operațiune administrativă, fără a contesta însăși actul administrativ individual defavorabil, hotărârea autorității publice prin care a fost desemnată câștigător al concursului public altă persoane decât reclamantul.

Astfel, contenciosul administrativ instituit de Codul Administrativ nu este un contencios obiectiv de legalitate, dar subiectiv, implicând apărare unui drept subiectiv propriu. Așadar, un act administrativ poate fi anulat numai dacă și sub condiția de a se dovedi că a produs reclamantului o vătămare într-un drept ori într-un interes legitim, potrivit art. 17 Cod administrativ, care consacră contenciosul subiectiv. În această ordine de idei, în accepțiunea Completului, starea de lucruri din prezenta speță nu este de natură să aducă atingere dreptului reclamantului de acces liber la justiție, garantat de art.20 din Constituție și nici dreptului la un proces echitabil, ocrotit de art.6 CEDO.

Sub acest aspect se respinge argumentul reclamantului că prin hotărârea contestată i s-ar fi lezat dreptul la muncă, la onoare și demnitate, or nu oricare aplicare la un concurs public dă naștere unei ”speranțe legitime” de a promova acel concurs, existând de la caz la caz condiții și criterii de eligibilitate eliminatorii. Astfel, prin operațiunea administrativă contestată reclamantul nu poate pretinde vătămarea drepturilor sale, odată ce acesta nu 23 și-a realizat până la capăt intenția de accederea în funcția publică (înlăturarea deficiențelor dosarului personal, contestarea rezultatelor).

Prin urmare, în condițiile în care acțiunea în contencios administrativ înaintată de Potîrniche Oleg, nu întrunește condițiile procedurale pentru a fi apreciată ca fiind admisibilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție nu va purcede la examinarea și soluționarea fondului cauzei de contencios administrativ la acțiunea acestuia, deoarece chestiunile de procedură preced fondul acțiunii în contenciosul administrativ.

În acest context, Completul de judecată consideră inadmisibilă și pretenția reclamantului cu privire la repararea prejudiciului cauzat, or aceasta este subsecventă pretenției principale care nu se va examina în fond.

Reținând forma de operațiune administrativă al actelor contestate de către reclamant, instanța de judecată apreciază critic și va respinge argumentele reprezentatului pârâtului cu privire la tardivitatea acțiunii, or termenul de exercitare a dreptului de a contesta în instanță operațiunea administrativă începe să curgă odată cu începerea termenului de contestare al actului administrativ.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că, declararea inadmisibilă a acțiunii exclude examinarea fondului cauzei de contencios administrativ, pretinsa ilegalitate al hotărârilor contestate, atât din perspectiva circumstanțelor de fapt, cât și motivelor de drept.

Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 207 alin. (1) și (2) lit. e), art. 230 din Codul administrativ COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibilă acțiunea în contencios administrativ înaintată de Potîrniche Oleg. Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președinte Stela Procopciuc Judecători Ion Malanciuc Diana Stănilă 24