3d-33/23 — Contestarea hotărârilor CSP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- Contestarea hotărârilor CSP
- Temei legal
- Modalitatea de contestare al operatiunilor administrative. Dreptul vătămat drept criteriu de admisibilitate al actiunii
3d-33/23 — Contestarea hotărârilor CSP (Curtea Supremă de Justiție, 2024)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea acțiunii,
în cauza de contencios administrativ, la cererea depusă de
Potîrniche Oleg împotriva Consiliului Superior al Procurorilor cu
privire la anularea Hotărârii nr.1-93/2022 din 30 mai 2022 a
Consiliului Superior al Procurorilor și a deciziilor Comisiei
speciale de preselecție a candidaților la funcția de procuror-șef al
Procuraturii Anticorupție nr.1 din 10 mai 2022 și din 24 mai 2022
și încasarea prejudiciului cauzat
(Dosarul nr. 3d-33/23
NR. PIGD 2-23142026-01-3d-05102023)
Modalitatea de contestare al operațiunilor administrative. Dreptul vătămat
drept criteriu de admisibilitate al acțiunii în contencios administrativ.
17 septembrie 2024
Textul corespunde originalului
Examinând în ședință publică cauza de contencios administrativ, la
cererea depusă de Potîrniche Oleg împotriva Consiliului Superior al
Procurorilor cu privire la anularea Hotărârii nr.1-93/2022 din 30 mai
2022 a Consiliului Superior al Procurorilor și a deciziilor Comisiei
speciale de preselecție a candidaților la funcția de procuror-șef al
Procuraturii Anticorupție nr.1 din 10 mai 2022 și din 24 mai 2022 și
încasarea prejudiciului cauzat
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Ion Malanciuc,
Diana Stănilă, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 04 octombrie 2023, Potîrniche Oleg a depus cerere de chemare în
judecată, în procedura contenciosului administrativ, împotriva Consiliului
Superior al Procurorilor cu privire la anularea actelor administrative și
încasarea prejudiciului cauzat.
În susținerea acțiunii reclamantul a indicat că, Consiliul Superior al
Procurorilor (CSP), soluționând în ședință extraordinară, subiectul cu privire
la examinarea admisibilității procedurilor la etapa preselecției candidaților la
funcția de procuror-șef al Procuraturii Anticorupție, prin Hotărârea nr.1-
93/2022 din 30 mai 2022 a hotărât: „1. A lua act de dosarele candidaților
admiși în concursul la funcția de procuror-șef al Procuraturii Anticorupție;
A constata eligibilitatea procedurilor de preselecție a candidaților la
funcția de procuror-șef al Procuraturii Anticorupție; 3. A stabili data
desfășurării interviului în cadrul procedurii de selecție a candidatului la
funcția de procuror-șef al Procuraturii Anticorupție – 07 iunie 2022 …”.
Reclamantul a notat că, hotărârea menționată până în prezent nu i-a
fost notificată de CSP, cu toate că a depus dosarul de concurs și a participat
la acest concurs. La fel, nici decizia Comisiei speciale de preselecție a
candidaților la funcția de procuror-șef al Procuraturii Anticorupție privind
rezultatul concursului, până în prezent nu i-a fost notificată.
Din Hotărârea CSP nr.1-93/2022 din 30 mai 2022 rezultă că, la 25 mai
2022, Aparatul Consiliului Superior al Procurorilor a înregistrat decizia nr.4
1
din 18 mai 2022 a Comisiei speciale de preselecție a candidaților la funcția
de procuror-șef al Procuraturii Anticorupție.
Potrivit deciziei menționate, în temeiul pct.34 și 36 din Regulamentul
privind modul de organizare și desfășurare a concursului public privind
selectarea candidatului la funcția de procuror-șef al procuraturii specializate
(Procuratura Anticorupție și Procuratura pentru Combaterea Criminalității
Organizate și Cauze Speciale), aprobat prin Hotărârea CSP nr.1-16/2022 din
04 februarie 2022, modificat prin Hotărârea CSP nr.1-77/2022 din 26 aprilie
2022, Comisia specială de preselecție a candidaților la funcția de procuror-
șef al Procuraturii Anticorupție a decis preselectarea Veronicăi Dragalin în
calitate de candidat în cadrul concursului la funcția de procuror-șef al
Procuraturii Anticorupție și a remis Consiliului Superior al Procurorilor
decizia, însoțită de procesul-verbal al ședinței din 18 mai 2022, fișele de
evaluare individuale și fișa de totalizare.
În vederea respectării termenului prevăzut la pct.45 alin.(1) din
Regulamentul privind modul de organizare și desfășurare a concursului
public privind selectarea candidatului la funcția de procuror-șef al
procuraturii specializate (Procuratura Anticorupție și Procuratura pentru
Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale), suplimentar, la 27
mai 2022, membrilor CSP le-au fost prezentate materialele acumulate aferent
etapei de preselecție a candidaților în cadrul concursului la funcția de
procuror-șef al Procuraturii Anticorupție, inclusiv, și dosarele de concurs ale
candidaților Adrian Bordianu, Octavian Iachimovschi, Victor Brînză și Oleg
Potîrniche.
Din perspectiva cadrului normativ relevant, CSP a reținut prevederile
art.251 alin.(10) din Legea nr.3 din 25 februarie 2016 cu privire la
Procuratură, potrivit cărora, Consiliul Superior al Procurorilor, în termen de
10 zile lucrătoare de la data recepționării hotărârii comisiei speciale, însoțită
de dosarele candidaților și de fișele de evaluare, analizează dosarele,
intervievează candidații admiși la concurs și adoptă hotărârea de înaintare a
candidatului la funcția de procuror-șef al procuraturii specializate din rândul
candidaților admiși la concurs, selectați de comisia specială, sau, după caz,
de restituire a hotărârii comisiei speciale privind rezultatul concursului în
condițiile alin.(11). Intervievarea are loc în ședință publică.
Dispozițiile legale au fost dezvoltate în pct.45 și 46 din Regulamentul
privind modul de organizare și desfășurare a concursului public privind
selectarea candidatului la funcția de procuror-șef al procuraturii specializate
(Procuratura Anticorupție și Procuratura pentru Combaterea Criminalității
2
Organizate și Cauze Speciale) care statuează că, în termen de 2 zile
lucrătoare de la data recepționării hotărârii Comisiei speciale, Consiliul
Superior al Procurorilor, analizează dosarele și verifică respectarea
procedurii legale. În cazul în care este respectată procedura legală, Consiliul
adoptă o hotărâre privind admisibilitatea preselecției candidaților și
informează candidații, personal, prin telefon sau email despre data, ora și
locul desfășurării etapei interviului. Informația relevantă privind
desfășurarea interviului se plasează pe pagina web oficială a Consiliului
Superior al Procurorilor imediat după adoptarea hotărârii în acest sens.
În cazul în care se atestă încălcări ale procedurii legale, printr-o
hotărâre motivată, care se plasează pe pagina sa web oficială, Consiliul
Superior al Procurorilor restituie Comisiei speciale dosarele de concurs ale
candidaților și hotărârea acesteia privind rezultatul concursului.
În cazul respectării procedurii legale, Consiliul, în termen de 8 zile
lucrătoare de la data adoptării hotărârii privind admisibilitatea preselecției
candidaților, intervievează candidații admiși la concurs și adoptă hotărârea
de înaintare a candidatului la funcția de procuror-șef al procuraturii
specializate din rândul candidaților admiși la concurs de către Comisia
specială.
În egală măsură au fost reținute și prevederile pct.39-41 și 44 din
Regulament, care reglementează că, selecția candidatului la funcția de
procuror-șef al procuraturii specializate din rândul candidaților eligibili, este
etapa finală organizată și realizată de Consiliul Superior al Procurorilor în
concursul public de numirea procurorului-șef al procuraturii specializate.
Selecția se realizează după etapa de preselecție efectuată de Comisia
specială instituită de Consiliul Superior al Procurorilor în corespundere cu
prevederile art.251 din Legea nr.3/2016. Scopul etapei de selecție constă în
nominalizarea candidatului care să fie propus Procurorului General pentru a
fi numit în funcția de procuror-șef al procuraturii specializate. Selecția
organizată de Consiliu constă în: examinarea dosarelor candidaților, a
hotărârii Comisiei speciale privind rezultatul concursului și fișele de
evaluare întocmite de aceasta; interviul; evaluarea rezultatelor și
nominalizarea candidatului care să fie propus pentru numirea în funcția de
procuror-șef al procuraturii specializate.
În cadrul ședinței Consiliului Superior al Procurorilor din 30 mai 2022
au fost analizate dosarele de concurs ale candidaților, prin prisma respectării
3
procedurilor legale, aferente etapei de preselecție a candidaților la funcția de
procuror-șef al Procuraturii Anticorupție.
Ținând cont de raționamentele de drept și de fapt, care au generat acest
exercițiu de referință, în rezultatul deliberării și exprimării votului de către
membrii prezenți în ședință, CSP a aluat act de dosarele candidaților: Victor
Brînză, Octavian Iachimovschi, Adrian Bordianu și Veronica Dragalin,
admiși în concursul la funcția de procuror-șef al Procuraturii Anticorupție și
a constatat eligibilitatea procedurilor de preselecție a candidaților
nominalizați.
Având în vedere dispozițiile art.251 alin.(10) din Legea nr.3/2016,
referitor la data limită de desfășurare a probei interviului, Consiliul Superior
al Procuraturii a convenit în privința zilei de 07 iunie 2022 pentru
intervievarea candidaților la funcția de procuror-șef al Procuraturii
Anticorupție.
Reclamantul a reținut că, dosarul său a fost prezentat la Consiliul
Superior al Procurorilor de către Comisia specială la 27 mai 2022. Totodată,
a precizat că, prin cererea din 19 mai 2022 a contestat la CSP decizia
Comisiei speciale nr.1 din 10 mai 2022, cu toate acestea, ultima nu s-a expus
în privința sa. În viziunea reclamantului, dosarul său nu a fost examinat de
către Consiliul Superior al Procurorilor, la fel, și cererea sa de contestare a
deciziilor Comisie speciale, nu a fost soluționată de către pârât.
Potîrniche Oleg consideră că, la adoptarea Hotărârii nr.1-93/2022 din
30 mai 2022 și a deciziilor de referință, atât CSP, cât și Comisia specială nu
au ținut cont de prevederile legale care se circumscriu procedurii de apreciere
și soluționare a raportului juridic dedus pentru examinare, astfel că,
Hotărârea nr.1-93/2022 din 30 mai 2022 și deciziile Comisiei speciale nr.1
din 10 mai 2022 și din 24 mai 2022 sunt ilegale și neîntemeiate, în partea
excluderii și descalificării lui din concursul la funcția de procuror-șef al
Procuraturii Anticorupție, fiind grav vătămate drepturile sale fundamentale.
În acest sens, reclamantul a reținut că, au depus dosarele de participare
la concurs candidații: Potîrniche Oleg, Brînză Victor, Iachimovschi Oleg,
Bordianu Adrian și Dragalin Veronica.
Ulterior, în temeiul art.251 alin.(7) din Legea nr.3/2016, și pct.14 și
151 din Regulamentul privind modul de organizare și desfășurare a
concursului public privind selectarea candidatului la funcția de procuror-șef
al procuraturii specializate (Procuratura Anticorupție și Procuratura pentru
4
Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale), prin Hotărârea
nr.1-79/2022 din 26 aprilie 2022, Consiliul Superior al Procurorilor a
constituit Comisia specială de preselecție a candidaților la funcția de
procuror-șef al Procuraturii Anticorupție, care urma să desfășoare, în termen
de 10 zile lucrătoare, de la data limită de depunere a dosarelor, preselecția
candidaților, prima din cele două etape ale concursului public pentru
ocuparea funcției nominalizate.
Din analiza prevederilor legale și în spiritul mecanismului de selecție
instituit, în special, pentru funcția de procuror-șef al procuraturii specializate,
se deduce faptul că rolul atribuit Comisiei speciale constă în stabilirea
îndeplinirii condițiilor formale, verificarea plenitudinii dosarelor de
participare, examinarea admisibilității și eligibilității dosarelor de concurs și
include evaluarea candidaților prin prisma exigenților de integritate și a
capacităților manageriale ale candidaților determinate de statutul funcției.
Potrivit pct.20-21 din Regulament, în prima etapă, Comisia specială
verifică, în ședință închisă, îndeplinirea de către candidați a criteriilor de
eligibilitate prevăzute la art.251 alin.(1) lit.a), b), d) și e) din Legea
nr.3/2016. Candidații care nu îndeplinesc criteriile de eligibilitate menționate
în pct.20 și cei care au depus, fără motive întemeiate, dosarul incomplet,
potrivit art.251 alin.(6) din Legea nr.3/2016, se exclud din preselecție prin
decizia Comisiei speciale, adoptată cu votul majorității membrilor prezenți.
Potrivit procesului-verbal al ședinței închise din 10 mai 2022, Comisa
specială de preselecție, ca urmare a examinării dosarelor de concurs prin
prisma criteriilor de eligibilitate, a constatat, cu referire la candidații Oleg
Potîrniche și Victor Brînză, neîntrunirea de către aceștia a caracterului de
eligibilitate prevăzut la art.20 alin.(1) lit.d) din Legea nr.3/2016 și anume,
„nedeținerea diplomei de studii superioare de master în domeniul dreptului
sau a unui alt act de studii în domeniul dreptului echivalent acestuia”, iar cu
referire la candidații: Adrian Bordianu, Veronica Dragalin și Octavian
Iachimovschi, au fost promovați pentru etapa interviului din cadrul
preselecției.
Prin cererea din 11 mai 2022, candidatul Victor Brînză a solicitat
Comisiei speciale reexaminarea dosarului său de participare la concurs,
invocând că diploma sa de studii superioare universitare de licență, potrivit
Cadrului național al calificărilor din Republica Moldova, aprobat prin
Hotărârea Guvernului nr.1016 din 23 noiembrie 2017, corespunde nivelului
7 – învățământ superior, ciclul II: master sau echivalent, care permite
5
accesarea următorului nivel, nivelul 8 – învățământ superior, ciclul III:
doctorat sau echivalent.
Ca urmare a examinării cererii candidatului Victor Brînză, în ședința
din 12 mai 2022, Comisia specială de preselecție, prin decizia nr.2 cu privire
la modificarea deciziei nr.1 din 10 mai 2022, a decis să constate că cererea
lui Victor Brînză și informațiile adiționale prezentate fundamentează
întrunirea criteriului de eligibilitate stipulat la art.20 lit.d) din Legea
nr.3/2016 cu privire la Procuratură, cu admiterea lui la etapa a II a
preselecției, interviul.
La 19 mai 2022, reclamantul s-a adresat CSP cu cerere, solicitând
anularea deciziei nr.1 din 10 mai 2022, în partea excluderii și descalificării
ilegale a dânsului din concurs, invocând faptul că și-a făcut studiile la
Universitatea de Stat din Moldova în perioada anilor 1987 – 1992, adică până
la implementarea în Republica Moldova a condițiilor de la Bologna în anul
2006, și în anul 1992 a obținut diploma de studii universitare de licență de
jurist, specializarea – Drept. Respectiv, conform Cadrului național al
calificărilor din Republica Moldova, aprobat prin Hotărârea Guvernului
nr.1016 din 23.11.2017, (abrogat la 13.08.2023, prin Hotărârea Guvernului
nr.330 din 31.05.2023), corespunde nivelului 7 – învățământ superior, ciclu
II: master sau echivalent, care permite accesarea următorului nivel, și anume
nivelul 8 – învățământ superior, ciclu III: doctorat sau echivalent, iar cerința
privind deținerea diplomei de studii superioare de master în domeniului
dreptului nu este aplicabilă situației sale.
Totodată, în perioada anilor 2012 – 2015, și-a făcut studiile la
Academia de Administrare Publică și a obținut diploma de master
învățământ superior și titlu de master în științe economice, specializarea
Management, care este echivalentul diplomei de studii superioare de master
în domeniul Dreptului. Iar, în perioada anilor 1992 – 1998 a activat în
organele Procuraturii Republicii Moldova.
La 23 mai 2022, Consiliul Superior al Procurorilor a remis cererea sa
din 19 mai 2022 pentru examinare Comisiei speciale, însă până în prezent nu
a primit răspuns. La 24 mai 2022, Comisia specială a examinat cererea sa din
19 mai 2022, prin care a solicitat anularea deciziei nr.1 din 10 mai 2022 a
Comisie speciale cu privire la rezultatele etapei de eligibilitate stipulat la
art.20 alin.(1) lit.d) din Legea nr.3/2016 cu privire la Procuratură și
excluderea sa din etapa preselecție a concursului.
6
La fel, până în prezent nu a primit răspuns explicativ de la Comisia
specială și nici de la CSP. Reclamantul consideră absurdă concluzia
Comisiei speciale din 24 mai 2022 precum că toate dosarele de concurs au
fost analizate prin prisma criteriilor de eligibilitate prevăzute la art.251
alin.(1) lit.a), b), d) și e) din Legea nr.3/2016.
Cu referire la candidatura sa, Comisia specială a indicat că dânsul nu
a întrunit criteriul de eligibilitate stipulat la art.20 lit.d) din Legea nr.3/2016,
sub aspectul nedeținerii diplomei de studii superioare de master în domeniul
dreptului sau un alt act de studii în domeniul dreptului, echivalent acestuia.
La acest aspect, reclamantul a reținut că potrivit actelor prezentate, el
deține diploma de studii superioare, specializarea – Drept (anul 1992) și
diploma de master (anul 2015), facultatea – Științe economice, specializarea
– Management.
Cu referire la candidatura sa, prin decizia colegială a membrilor
Comisiei (decizia nr.1 din 10 mai 2022) s-a decis descalificarea din concurs
a candidaturii sale pe motivul nepromovării etapei de eligibilitate. În opinia
reclamantului, Comisia specială a dat dovadă de nihilism juridic, fiind
neobiectivă, arbitrară, ilegală, abuzivă, discreționară, încălcându-i flagrant
drepturile și libertățile fundamentale, prin ce i-a provocat suferințe psihice,
afectându-i ireparabil reputația personală și profesională. Or, Comisia
specială, susținută de CSP, a adoptat o decizie ilegală, prin care s-a încălcat
principiul egalității și nediscriminării.
Condițiile actuale impuse de lege stabilesc expres faptul că un
candidat la funcția de procuror-șef al procuraturii specializate, pe lângă
condițiile specifice acestei poziții, trebuie mai întâi să corespundă criteriilor
de bază înaintate față de statutul de procuror.
Printre aceste condiții de bază, prevăzute la art.20 alin.(1) lit.a)-d), g)
și h) din Legea nr.3/2016 cu privire la Procuratură, se include în mod
obligatoriu și cerința ca persoana să dețină „diplomă de studii superioare de
licență și diplomă de studii superioare de master în domeniul dreptului”.
Legea permite ca persoana să prezinte un alt act de studii în domeniul
dreptului echivalent acestora, dar numai cu condiția ca acest act să fie
„recunoscut de structura abilitată pentru recunoașterea și echivalarea actelor
de studii și calificărilor”.
Reclamantul consideră că, Comisia specială avea obligația vădită să
verifice temeiul respectiv de eligibilitate, acesta fiind fundamentul ce atestă
7
calificările și cunoștințele necesare unei persoane ca să exercite funcția de
procuror.
Efectuând în cadrul celei dintâi etape a preselecției verificarea
îndeplinirii de către cei 5 candidați a criteriilor de eligibilitate prevăzute la
art.251 alin.(1) lit.a), b), d) și e), inclusiv, celor indicate la art.20 alin.(1)
lit.a)-d), g) și h) din Legea nr.3/2016, Comisia specială a exclus din concurs
2 candidați pe motivul neîntrunirii criteriului de eligibilitate indicat la art.20
alin.(1) lit.d) și anume, nedeținerea diplomei de studii superioare de master
în domeniul dreptului sau unui alt act de studii superioare de master în
domeniul dreptului sau unui alt act de studii în domeniul dreptului echivalent
acestuia.
Aprecierea respectivă în viziunea reclamantului este eronată, deoarece
potrivit Cadrului național al calificărilor din Republica Moldova, aprobat
prin Hotărârea Guvernului nr.1016 din 23.11.2017, diplomele de studii
corespund nivelului 7 (învățământ superior, ciclu II: master sau echivalent),
care permite accesarea următorului nivel, și anume la nivelul 8 (învățământ
superior, ciclu III: doctorat sau echivalent).
Mai mult, la cererea din 11 mai 2022 de reexaminare a dosarului său
de participare la concurs, Comisia specială și-a revăzut poziția și a constatat
întrunirea de către Victor Brânză a criteriului de eligibilitate stipulat la art.20
alin.(1) lit.d) din Legea nr.3/2016, fiind admis la etapa a doua preselecție.
Astfel, Comisia specială a exclus inițial doi candidați, invocând
argumente similare, situația juridică legată de acest aspect fiind absolut
comparabilă (diplomele ambilor candidați au fost obținute anterior adoptării
la nivel național a regulilor procesului de la Bologna), ceea ce impune și un
tratament egal în privința ambilor candidați, fiind necesară o reexaminare din
oficiu, de către Comisia specială a condiției respective și în privința sa. Cu
toate acestea, deși au fost vădite circumstanțele aferente statutului diplomei
de studii, o reexaminare a acestei condiții în privința sa nu a avut loc. În
împrejurările enunțate, reclamantul deduce că, Comisia specială neîntemeiat
l-a exclus și descalificat din concurs pe acest criteriu. Nici la 24 mai 2022,
examinând adresarea sa din 19 mai 2022, Comisia specială nu a înlăturat
aceste omisiuni și nejustificat a menținut motivarea că nu întrunește criteriul
de eligibilitate stipulat la art.20 alin.(1) lit.d) din Legea nr.3/2016.
Potrivit Cadrului normativ național o persoană poate obține, în
general, funcția de procuror numai dacă este licențiat în drept și deține
diploma de master în drept, aceste două condiții fiind obligatorii de a fi
8
întrunite în comun, excepție de la acestă regulă sunt diplomele de licență
obținute până la implantarea în Republica Moldova a condițiilor procesului
de la Bologna, (Republica Moldova a aderat la Procesul Bologna în mai
2005), adică până în anul 2006.
Reclamantul a remarcat că, condiția prevăzută la art.20 alin.(1) din
Legea nr.3/2016 cu privire la Procuratură, potrivit căreia, poate candida la
funcția de procuror persoana care întrunește următoarele condiții: d) are
diplomă de studii superioare de licență și diplomă de studii superioare de
master în domeniul dreptului sau un alt act de studii în domeniul dreptului
echivalent acestora, recunoscut de structura abilitată pentru recunoașterea și
echivalarea actelor de studii și calificărilor. Prin urmare, deținerea
actului/actelor corespunzătoare de studii reprezintă o normă de trimitere
pentru că urmează a fi aplicată în comun cu standardele educaționale de stat.
Analizând materialele activității Comisiei speciale în raport cu cadrul
legal enunțat, reclamantul rezumă că, ultima a apreciat eronat criteriile de
eligibilitate ce-l vizează pe el prevăzute la art.20 alin.(1) lit.d) din Legea
nr.3/2016 și nici nu a întreprins măsuri pentru înlăturarea dubiilor descrise.
Reclamantul a subliniat că, cea de a doua etapă a concursului, selecția
de către CSP a candidatului la funcția de procuror-șef al Procuraturii
Anticorupție, demarează cu examinarea dosarelor candidaților, a hotărârii
Comisiei speciale privind rezultatul concursului și a fișelor de evaluare
întocmite de aceasta.Din motivarea Hotărârii nr.1-93/2022 din 30 mai 2022
a Consiliului Superior al Procurorilor, în raport cu soluția emisă în hotărâre,
nu este posibil de dedus dacă CSP a concluzionat despre respectarea
procedurii legale aferente etapei de preselecție a candidaților la funcția de
procuror-șef al Procuraturii Anticorupție. Afară de aceasta, nu este clar dacă
CSP a depistat încălcări a procedurii aferente etapei de preselecție a
candidaților la funcția de procuror-șef al Procuraturii Anticorupție. Mai mult
ca atât, CSP în loc să întreprindă măsurile necesare pentru identificarea și
înlăturarea omisiunilor și vulnerabilităților juridice, care ar putea afecta
caracterul legal al procedurii de referință, a recurs la soluția de a admite patru
din cei cinci candidați pentru etapa interviului desfășurată de către CSP.
Pentru a se pronunța astfel, CSP nici nu s-a expus asupra fondului, și-a
asumat reexaminarea procedurilor etapei de preselecție, substituind Comisia
specială.
Consiliul Superior al Procurorilor nu a verificat dacă acțiunile
întreprinse de Comisia specială corespund normelor stabilite de lege și dacă
9
a asigurat îndeplinirea exactă a acestora, așa cum i-a fost delegată misiunea
de competență.
În opinia reclamantului, fiind evidente omisiunile pe care le-a descris
supra, materialele urmau a fi restituite Comisiei speciale de preselecție
pentru a fi înlăturate/clarificate aspectele ce conțin mai multe ambiguități, în
măsură să ducă la vicierea hotărârilor adoptate.
A notat că, atunci când autoritatea publică soluționează o situație
concretă aflată în competența sa, are obligația de a respecta riguros principiul
legalității, reglementat de art. 21 alin.(1) din Codul administrativ, potrivit
căruia, autoritățile publice și instanțele de judecată competente trebuie să
acționeze în conformitate cu legea și alte acte normative. Sintagma „trebuie”
poartă un caracter imperativ și reduce marja de discreție în aplicarea legii.
Această exigență impune CSP ca la fiecare exercițiu de analiză a eligibilității
unui candidat la funcția de procuror-șef al procuraturii specializate să
respecte scopul instituirii în lege a condițiilor imperative privind accederea
pentru postul respectiv. Consiliul Superior al Procurorilor avea obligația să
întreprindă măsuri să elucideze aspectele problematice descrise, în special
neconcordanțele care necesitau explicații de la autoritățile competente pe
subiect.
Reclamantul consideră că, Consiliul Superior al Procurorilor la
adoptarea hotărârii contestate și Comisia specială la adoptarea deciziilor
contestate nu au luat în considerare toate faptele relevante, nu au respectat
limitele legale ale dreptului discreționar, nu și-au exercitat dreptul
discreționar conform scopului acordat prin lege, CSP nu a examinat deciziile
Comisiei speciale în partea excluderii și descalificării lui ilegale din concurs,
nu a analizat dosarele și nu a verificat respectarea procedurii ilegale.Deciziile
Comisiei speciale nu au fost motivate, contravin bunelor moravuri, legislației
în vigoare și nu conțin nici informația cu privire la exercitarea căilor de atac.
Astfel, prin aceste acte administrative defavorabile ilegal, abuziv și
discreționar, a fost exclus și descalificat din concurs, fiind grav vătămat în
drepturile sale fundamentale, și lipsit de posibilitatea de a munci, de a-și
întreține familia.
Prin actele contestate, i-a fost cauzat un prejudiciu moral și material,
afectându-i onoarea, demnitatea și reputația profesională, diminuându-i
calitatea vieții.
Cu trimitere la prevederile art.16, art.17, art.21, art.23, art.25, art.31,
art.39, art.64, art.68, art.118, art.119, art.124, art.126, art.137, art.141,
10
art.191, art.209 din Codul administrativ, art.79 din Legea nr.3/2016 cu
privire la Procuratură, Potîrniche Oleg a solicitat admiterea acțiunii, anularea
Hotărârii nr.1-93/2022 din 30 mai 2022 a Consiliului Superior al
Procurorilor și a deciziilor Comisiei speciale de preselecție a candidaților la
funcția de procuror-șef al Procuraturii Anticorupție nr.1 din 10 mai 2022 și
din 24 mai 2022, ca fiind ilegale, fiind vătămat în drepturile fundamentale;
impunerea Consiliului Superior al Procurorilor să examineze dosarul său de
concurs și cererea privind excluderea și descalificarea ilegală a lui de către
Comisia specială de preselecție a candidaților la funcția de procuror-șef al
Procuraturii Anticorupție din concursul la funcția de procuror-șef al
Procuraturii Anticorupție și constatarea corespunderii și eligibilității sale;
declararea nulității deciziilor Comisiei speciale de preselecție a candidaților
la funcția de procuror-șef al Procuraturii Anticorupție nr.1 din 10 mai 2022
și din 24 mai 2022 privind excluderea și descalificarea sa ilegală din
concursul de preselecție la funcția de procuror-șef al Procuraturii
Anticorupție, deoarece contravin bunelor moravuri și legislației în vigoare,
precum și încasarea din contul Consiliului Superior al Procurorilor în
beneficiul său a sumei de 2 milioane de lei MD cu titlu de prejudiciu moral.
La 10 octombrie 2023, Curtea Supremă de Justiție, fiind competentă
prin prisma art.191 alin.(5) din Codul administrativ, de a soluționa în prima
instanță acțiunile în contencios administrativ privind contestarea hotărârilor
Consiliului Superior al Magistraturii și ale Consiliului Superior al
Procurorilor, a notificat pârâtului Consiliului Superior al Procurorilor cererea
de chemare în judecată depusă de Potîrniche Oleg.
Consiliul Superior al Procurorilor, fiind notificată despre acțiunea
depusă de Potîrniche Oleg, prin referința din 26 octombrie 2023 a solicitat
declararea acesteia ca inadmisibilă în temeiul art.207 alin.(2) lit.d) și e) din
Codul administrativ.
În susținerea referinței, pârâtul Consiliul Superior al Procurorilor a
indicat că, prin Hotărârea nr.1-25/22 din 04 februarie 2022, CSP a inițiat
concursul pentru selectarea candidatului la funcția de procuror-șef al
Procuraturii Anticorupție.La 01 martie 2023, prin intermediul poștei
electronice, Oleg Potîrniche a depus CV-ul pentru participarea la concursul
privind selectarea candidatului la funcția de procuror-șef al Procuraturii
Anticorupție.
Prin Hotărârea Consiliului Superior al Procurorilor nr.1-79/22 din 26
aprilie 2022 cu privire la constituirea Comisiei speciale de preselecție a
candidaților la funcția de procuror-șef al Procuraturii Anticorupție s-a hotărât
11
constituirea Comisei speciale de preselecție a candidaților la funcția de
procuror-șef al Procuraturii Anticorupție în următoarea componență:1)
Iulian Groza; 2) Laura Ștefan; 3) Aivars Ostapko; 4) Kevin Lanigan; 5)
Mariana Gornea.
Prin decizia nr.1 din 10 mai 2022 a Comisiei speciale de preselecție a
candidaților la funcția de procuror-șef al Procuraturii Anticorupție s-a decis
de a exclude candidații Oleg Potîrniche și Victor Brînză din etapa de
preselecție a concursului la funcția de procuror-șef al Procuraturii
Anticorupție.
Nefiind de acord cu decizia nr.1 din 10 mai 2022 a Comisiei speciale,
Oleg Potîrniche a depus la 19 mai 2022 cerere, prin care a solicitat anularea
deciziei enunțate.
Prin procesul-verbal din 24 mai 2022, membrii Comisiei speciale de
preselecție a explicat candidatului Oleg Potîrniche că nu întrunește criteriul
de eligibilitate stipulat la art.20 lit.d) din Legea nr.3/2016 cu privire la
Procuratura.
Prin hotărârea nr.1-93/22 din 30 mai 2022, Consiliul Superior al
Procurorilor a hotărât de a lua act de dosarele candidaților admiși în
concursul la funcția de procuror-șef al Procuraturii Anticorupție; s-a
constatat eligibilitatea procedurilor de preselecție a candidaților la funcția
de procuror-șef al Procuraturii Anticorupție; s-a stabilit data desfășurării
interviului în cadrul procedurii de selecție a candidatului la funcția de
procuror-șef al Procuraturii Anticorupție – 07 iunie 2022.
Cu trimitere la art.87 alin.(1) din Codul administrativ, pârâtul a reținut
că, autoritatea publică se conduce de probele pe care le consideră necesare,
conform dreptului discreționar, pentru investigarea stării de fapt.
Prin prisma art.225 alin.(1) și (2) din Codul administrativ, pârâtul a
indicat că, instanța de judecată nu este competentă să se pronunțe asupra
oportunității unui act administrativ. Verificarea exercitării de către
autoritatea publică a dreptului discreționar se limitează la faptul dacă
autoritatea publică: a) și-a exercitat dreptul discreționar; b) a luat în
considerare toate faptele relevante; c) a respectat limitele legale ale dreptului
discreționar; d) și-a exercitat dreptul discreționar conform scopului acordat
prin lege. Pârâtul a subliniat că, folosirea de bună-credință a drepturilor
procedurale, prezumă că partea este obligată la interval rezonabil de timp, să
manifeste diligența și să respecte termenele prevăzute de lege. La acest
12
aspect, Consiliul Superior al Procurorilor a menționat că, pentru asigurarea
unei jurisprudențe constante și pentru o bună administrare a justiției, publică
în mod sistematic, actele sale de dispoziție. Posibilitatea de a aduce al
cunoștință a actelor a fost completată prin art.33 din Codul administrativ,
potrivit căreia, comunicarea interinstituțională și comunicarea cu
participanții sau cu publicul în cadrul procedurii administrative se face prin
orice mijloc (verbal, poștă, telefon, fax, poștă electronică etc.), acordându-se
prioritate mijloacelor care asigură o mai mare eficiență, rapiditate și
economie de costuri, în special mijloacelor electronice de comunicație.
Cu trimitere la art.96 din Codul administrativ, pârâtul a remarcat că,
Oleg Potîrniche a luat cunoștință cu răspunsul explicativ al CSP din 25 mai
2022, ultimul urma să se adreseze instanței de judecată cu acțiune cel târziu
la 24 iunie 2022. Totodată, hotărârea Consiliului Superior al Procurorilor
nr.1-93/22 din 30 mai 2022 a fost publicată pe pagina web a CSP:
www.csp.md.
A notat că, CSP publică, în mod sistematic, pe pagina sa oficială web
atât ședințele Consiliului, cât și ordinea de zi pentru ședințele respective. În
viziunea pârâtului, un act administrativ se consideră a fi ajuns la destinatar
dacă a nimerit în sfera persoanei căruia urma să-i fie comunicat, astfel încât
în circumstanțe normale are posibilitatea să cunoască despre emiterea
acestuia. Însă, demonstrând o neglijență a drepturilor procedurale, Oleg
Potîrniche s-a adresat în judecată cu acțiune la 04 octombrie 2023, în afara
termenului legal prevăzut la art.209 din Codul administrativ, care este un
termen de decădere și nesusceptibil restabilirii, ceea ce condiționează
declararea acțiunii ca inadmisibilă. Consiliul Superior al Procurorilor
consideră că Oleg Potîrniche a înaintat tardiv acțiunea.
De asemenea, pârâtul a indicat că reclamantul nu poate revendica
încălcarea a unui drept vătămat prin hotărârea contestată în sensul art.17 din
Codul administrativ, deoarece actul respectiv nu reprezintă un act
administrativ individual în sensul art.10 din Codul administrativ, dar o
operațiune administrativă întreprinsă de Consiliul Superior al Procurorilor,
care de sine stătător nu produce efecte juridice. Reclamantul nu a argumentat
cu referire la dreptul vătămat sau interesul afectat, prin Hotărârea contestată.
Sub această perspectivă, pârâtul a indicat că dreptul de acces la
instanțe nu este absolut, existând limitări implicit admise, ceea ce impune o
atitudine profundă față de argumentarea concludentă a poziției invocate. În
conjunctura enunțată, Consiliul Superior al Procurorilor, în temeiul art.207
13
alin.(2) lit.d) și e) din Codul administrativ, a solicitat emiterea unei încheieri
de declarare a acțiunii depuse de Oleg Potîrniche ca inadmisibilă.
Fiind notificată reclamantului referința depusă de CSP, la 23
noiembrie 2023, Potîrniche Oleg a depus opinie, prin care a invocat că la 19
mai 2022 s-a adresat CSP cu cerere privind anularea deciziei nr.1 din 10 mai
2022, în partea excluderi și descalificării lui ilegale din concurs. La 23 mai
2022, Consiliul Superior al Procurorilor a remis cererea sa pentru examinare
Comisiei speciale, dar până în prezent nu a primit răspuns la cererea din 19
mai 2022 de la CSP. La 24 mai 2022, Comisia specială a examinat cererea
sa din 19 mai 2022, prin care a solicitat anularea deciziei din 10 mai 2022.
Însă, membrii Comisiei au luat act de adresarea sa și au decis descalificarea
lui din concurs pe motivul nepromovării etapei de eligibilitate și formularea
unui răspuns explicativ cu privire la cele constatate în rezultatul examinării
adresării sale. Până în prezent nu a primit răspuns explicativ din partea
Comisiei speciale și nici din partea CSP.
Mai mult ca atât, Hotărârea nr.1-93/2022 din 30 mai 2022 a CSP, cât
și decizia Comisiei speciale privind rezultatul concursului, nu i-au fost
notificate, cu toate că a depus dosar de concurs și a participat la acest
concurs.
Cât privește dreptul vătămat, reclamantul consideră că prin excluderea
și descalificarea lui ilegală din concurs a fost privat ilegal de posibilitatea de
a munci, de a-și întreține familia, i-a adus grav atingere integrității morale și
psihice. Din cele menționate, reclamantul consideră că acțiunea a fost depusă
în termen și a solicitat admiterea acțiunii în sensul formulat.
Prin încheierea protocolară din 21 iunie 2024, reclamantul Potîrniche
Oleg, a fost notificat cu privire la concretizarea pretinsului său drept vătămat
la contestarea Hotărârii CSP nr. 1-9/2022 din 30.05.2022 și a deciziilor
Comisiei Speciale de preselecție a candidaților la funcția de procuror-șef al
Procuraturii Anticorupție nr. 1 din 10.05.2022 și 24.05.2022, în condițiile în
care concursul a avut loc și a fost desemnat de către Consiliul Superior al
Procurorilor câștigătorul concursului. La fel, au fost solicitate explicații dacă
a contestat rezultatele concursului, cu prezentarea soluției adoptate pe caz,
iar în cazul în care nu sunt contestate rezultatele concursului, să-și
concretizeze pretinsul drept vătămat prin hotărârea și deciziile contestate la
momentul examinării cauzei.
Drept răspuns, reclamantul a depus la 23 iulie 2024 completări la
acțiune și a menționat că nu a contestat și nu contestă hotărârea CSP prin
14
care a fost desemnat învingătorul concursului, reiterând circumstanțele de
fapt și de drept din acțiune, considerând că prin excluderea și descalificarea
ilegală din concurs a fost vătămat în drepturi.
În ședința de judecată reclamantul Potîrniche Oleg, fiind citat legal, nu
s-a prezentat, solicitând prin cerere examinarea cauzei în lipsă. Prin încheiere
protocolară Completul de judecată a dispus examinarea cauzei în lipsa
acestuia.
În ședința de judecată reprezentantul CSP, Găinaru Iulian a susținut
argumentele din referință, solicitând declararea acțiunii drept inadmisibilă.
Suplimentar, fiind întrebat de instanța de judecată, a declarat că Potîrniche
Oleg nu a contestat rezultatele concursului desfășurat.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 251 alin. (2)-(4), (7) din Legea nr. 3/2016 cu privire la Procuratură
prevede că:
„Candidatul la funcția de procuror-șef al procuraturii specializate este selectat prin
concurs public, care cuprinde următoarele etape: a) preselecția candidaților de către o
comisie specială instituită de Consiliul Superior al Procurorilor; b) selecția candidatului
de către Consiliul Superior al Procurorilor.
Concursul pentru funcția de procuror-șef al procuraturii specializate se inițiază de
către Consiliul Superior al Procurorilor în termen de cel mult 15 zile din momentul
intervenirii vacanței funcției. Concursul se desfășoară potrivit unor criterii obiective,
bazate pe merit, ținându-se cont de integritatea și capacitățile manageriale ale
candidaților.
Preselecția candidaților la funcția de procuror-șef al procuraturii specializate se
efectuează de către o comisie specială instituită ad-hoc de Consiliul Superior al
Procurorilor, compusă din 5 membri după cum urmează: unul este propus de către
Președintele Republicii Moldova, unul de către Ministerul Justiției și 3 de către Consiliul
Superior al Procurorilor. Calitatea de membru al comisiei speciale poate fi deținută de
persoane care dispun de calificare în domeniul dreptului, au experiență profesională de
cel puțin 10 ani în domeniul de activitate profesională în țară sau peste hotare și se bucură
de o reputație ireproșabilă. Cel puțin 3 membri ai comisiei speciale vor fi experți
recunoscuți, având o vastă experiență în domeniul activității procuraturii specializate,
prevenirii și combaterii corupției și crimelor organizate, inclusiv peste hotare. Cel puțin
un membru al comisiei speciale va fi un reprezentant al societății civile cu experiență în
domeniul combaterii corupției și/sau a crimelor organizate, după caz”.
Art. 2 din Codul administrativ prevede că:
„Prevederile prezentului cod determină statutul juridic al participanților la
raporturile administrative, atribuțiile autorităților publice administrative și ale instanțelor
15
de judecată competente pentru examinarea litigiilor de contencios administrativ,
drepturile și obligațiile participanților în procedura administrativă și cea de contencios
administrativ. Anumite aspecte ce țin de activitatea administrativă privind domenii
specifice de activitate pot fi reglementate prin norme legislative speciale derogatorii de la
prevederile prezentului cod numai dacă această reglementare este absolut necesară și nu
contravine principiilor prezentului cod”.
Art. 3 din Codul administrativ prevede că:
„Legislația administrativă are drept scop reglementarea procedurii de înfăptuire a
activității administrative și a controlului judecătoresc asupra acesteia, în vederea
asigurării respectării drepturilor și a libertăților prevăzute de lege ale persoanelor fizice
și juridice, ținându-se cont de interesul public și de regulile statului de drept”.
Art. 5 din Codul administrativ prevede că:
„Activitatea administrativă reprezintă totalitatea actelor administrative individuale
și normative, a contractelor administrative, a actelor reale, precum și a operațiunilor
administrative realizate de autoritățile publice în regim de putere publică, prin care se
organizează aplicarea legii și se aplică nemijlocit legea”.
Art. 6 din Codul administrativ prevede că:
„Procedura administrativă este activitatea autorităților publice cu efect în exterior,
îndreptată spre examinarea condițiilor, pregătirea și emiterea unui act administrativ
individual, spre examinarea condițiilor, pregătirea și încheierea unui contract
administrativ sau examinarea condițiilor, pregătirea și întreprinderea unei măsuri strict de
autoritate publică”.
Art. 10 din Codul administrativ prevede că:
„Actul administrativ individual este orice dispoziție, decizie sau altă măsură oficială
întreprinsă de autoritatea publică pentru reglementarea unui caz individual în domeniul
dreptului public, cu scopul de a produce nemijlocit efecte juridice, prin nașterea,
modificarea sau stingerea raporturilor juridice de drept public”.
Art. 11 alin. (1) din Codul administrativ stipulează:
„Actele administrative individuale pot fi: a) acte defavorabile – actele care impun
destinatarilor lor obligații, sancțiuni, sarcini sau afectează drepturile/interesele legitime
ale persoanelor ori care resping, în tot sau în parte, acordarea avantajului solicitat; b) acte
favorabile – actele care creează destinatarilor săi un beneficiu sau un avantaj de orice fel”.
Art. 15 din Codul administrativ prevede că:
„Operațiunile administrative sunt manifestările de voință sau activitățile
autorităților publice care nu produc ca atare efecte juridice. Operațiunile administrative
pot fi contestate doar concomitent cu actul administrativ individual, cu excepția
operațiunilor administrative executorii sau îndreptate împotriva unui terț”.
16
Art.17 din Codul administrativ stipulează:
„Drept vătămat este orice drept sau libertate stabilit/stabilită de lege căruia/căreia i
se aduce atingere prin activitate administrativă”.
Art.20 din Codul administrativ stipulează:
„dacă printr-o activitate administrativă se încalcă un drept legitim sau o libertate
stabilită prin lege, acest drept poate fi revendicat printr-o acțiune în contencios
administrativ, cu privire la care decid instanțele de judecată competente pentru
examinarea procedurii de contencios administrativ, conform prezentului cod”.
Art. 22 alin.(1) din Codul administrativ prevede următoarele:
„autoritățile publice și instanțele de judecată competente cercetează starea de fapt
din oficiu. Acestea stabilesc felul și volumul cercetărilor și nu sunt legate nici de
expunerile participanților, nici de cererile lor de reclamare a probelor”.
Art. 39 din Codul administrativ prevede:
„Controlul judecătoresc al activității administrative este garantat și nu poate fi
îngrădit. Orice persoană care revendică un drept vătămat de către o autoritate publică în
sensul art.17 sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri se poate adresa
instanței de judecată competente”.
Art. 189 alin. (1) din Codul administrativ prevede:
„Orice persoană care revendică încălcarea unui drept al său prin activitatea
administrativă a unei autorități publice poate înainta o acțiune în contencios
administrativ”.
Art. 207 alin.(1), (2), lit. e) din Codul administrativ stipulează:
„Instanța verifică din oficiu dacă sunt întrunite condițiile pentru admisibilitatea unei
acțiuni în contenciosul administrativ. Dacă este inadmisibilă, acțiunea în contencios
administrativ se declară ca atare prin încheiere judecătorească susceptibilă de recurs.
Acțiunea în contencios administrativ se declară inadmisibilă în special când
reclamantul nu poate revendica încălcarea, prin activitatea administrativă, a unui drept în
sensul art. 17”.
MOTIVAREA INSTANȚEI
Relaționând circumstanțele cauzei la normele pre-citate supra,
Completul conchide că, actul administrativ individual este orice dispoziție,
decizie sau altă măsură oficială întreprinsă de autoritatea publică pentru
reglementarea unui caz individual în domeniul dreptului public, cu scopul de
a produce nemijlocit efecte juridice, prin nașterea, modificarea sau stingerea
raporturilor juridice de drept public.
17
Completul menționează în acest sens că, noțiunea de „act
administrativ” este definită atât în legislația autohtonă, cât și în Rezoluția
(77) Cu privire la protecția individului față de actele autorităților
administrative, adoptată de Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei la
data de 28.09.1997.
În accepțiunea reglementărilor enunțate, actul administrativ este o
manifestare juridică unilaterală de voință, cu caracter normativ sau
individual, din partea unei autorități publice în vederea organizării executării
sau executării în concret a legii, actul administrativ desemnează orice măsuri
individuale sau decizii luate în cadrul exercitării autorității publice,
susceptibile de a afecta direct drepturile, libertățile sau interesele persoanelor
fizice sau juridice și care nu este un act îndeplini în cadrul exercitării unei
funcții judiciare. Actele pregătitoare sau operațiunile administrative și
tehnico-materiale stau la baza emiterii actului administrativ și nu pot
constitui de sine stătător obiect al acțiunii în contenciosul administrativ,
deoarece nu produc efecte juridice prin ele însele.
Completul reiterează că, în conformitate cu prevederile art. 207 alin.
(1) Cod administrativ citate la para. 83, în contextul verificării din oficiu al
condițiilor de admisibilitate acțiunii în contenciosul administrativ, din actele
cauzei se constată următoarea stare de fapt.
Prin hotărârea Consiliului Superior al Procurorilor nr. 1-25/2022 din
04 februarie 2022 s-a inițiat concursul pentru selectarea candidatului la
funcția de procuror-șef a Procuraturii Anticorupție, termenul limită pentru
depunerea dosarelor de concurs fiind extins prin decizii protocolare din 04
martie 2022 și 23 martie 2022. Preselecția candidaților a avut două etape,
eligibilitatea dosarelor de concurs și desfășurarea probei interviu. La caz,
finalitatea întregii proceduri administrative ”Concursul public la funcția de
procuror-șef al Procuratura Anticorupție” a avut loc prin totalizarea
rezultatelor după proba interviu a candidaților admiși la această etapă și
desemnarea câștigătorului.
La 01 martie 2022, prin intermediul poștei electornice, Potîrniche
Oleg a depus la Consiliul Superior al Procurorilor cerere de participare la
concurs, la care a anexat un șir de acte.
Prin hotărârea Consiliului Superior al Procurorilor nr. 1-79/2022 din
26 aprilie 2022 s-a constituit Comisia specială de preselecție a candidaților
la funcția de procuror-șef al Procuraturii Anticorupție, care prin Decizia nr.
18
1 din 10 mai 2022 l-a exclus pe Oleg Potîrniche din etapa de preselecție a
concursului pe motivul nepromovării etapei de eligibilitate. La 19 mai 2022
ultimul a contestat decizia menționată, care a fost respinsă de Comisie la 24
mai 2022. Copia procesului-verbal menționat a fost expediat în adresa lui
Potîrniche Oleg la 25 mai 2022 prin oficiul poștal, însă informații cu privire
la recepționarea acesteia de către destinatar la lucrările dosarului lipsesc.
Totodată, prin hotărârea Consiliului Superior al Procurorilor nr. 1-
93/2022 din 30 mai 2022 s-a constatat eligibilitatea procedurilor de
preselecție a candidaților la fucția de procurer-șef al Procuraturii
Anticorupție, cu stabilirea datei desfășurării interviului.
La fel, este important de reținut că prin hotărârea CSP nr.1-94/2022
din 07 iunie 2022 ”cu privire la evaluarea rezultatelor etapei de selecție și
nominalizarea candidatului la funcția de procuror-șef al Procuraturii
Anticorupție”1, în urma examinării rezultatelor etapei de selecție, Veronica
Dragalin, care a acumulat cel mai mare punctaj final, a fost desemnată
câștigător al concursului public și propusă Procurorului General pentru a fi
numită în funcția de procuror-șef al Procuraturii Anticorupție.
Completul de judecată constată din acțiune că, reclamantul la 04
octombrie 2023, s-a adresat în instanța de contencios administrativ împotriva
Consiliului Superior al Procurorilor, solicitând anularea Hotărârii nr.1-
93/2022 din 30 mai 2022 a Consiliului Superior al Procurorilor și a deciziilor
Comisiei speciale de preselecție a candidaților la funcția de procuror-șef al
Procuraturii Anticorupție nr.1 din 10 mai 2022 și din 24 mai 2022, în latura
în care acesta a fost exclus din concurs.
Completul de judecată atestă că actele emise de către CSP și Comisia
specială de preselecție în cadrul etapei de selecție (inițierea concursului,
extinderea termenului de depunere a dosarelor de concurs, verificarea
admisibilității dosarelor de concurs, proba interviu), sunt operațiuni
administrative în sensul art. 15 din Codul administrativ, citat la para. 77 din
prezenta încheiere, or operațiunile administrative reprezintă acțiuni realizate
de autoritățile publice și de funcționarii acestora prin care se ajunge la
adoptarea (emiterea) sau la aplicarea actelor administrative.
După cum a fost constatat pe parcursul dezbaterilor judiciare,
reclamantul Potîrniche Oleg nu a contestat rezultatele concursului public, la
1 https://csp.md/sites/default/files/2022-
06/94.%20Hot.%20evaluarea%20rezultatelor%20etapei%20de%20selectie%20PA.pdf
19
caz hotărârea CSP menționată la para. 92 din prezenta încheiere, însă a
invocat vătămarea drepturilor sale prin acțiunea de excludere din preselecție
a candidaturii sale.
Instanța de judecată nu poate reține argumentele reclamantului cu
privire la pretinsa vătămare a drepturilor prin excluderea candidaturii sale
din concursul public, or din cele constatate în paragrafele de mai sus,
raportate la prevederile legale relevante speței, hotărârea CSP nr.1-93/2022
din 30 mai 2022 și deciziile Comisiei speciale de preselecție nr.1 din 10 mai
2022 și din 24 mai 2022 reprezintă operațiuni administrative și nu pot fi
contestate separat decât odată cu actul administrativ individual.
Prin urmare, concursul public la funcția de procuror-șef al Procuraturii
Anticorupție a fost demarat prin hotărârea CSP nr. 1-25/2022 din 04
februarie 2022 și s-a finalizat cu hotărârea de desemnare a câștigătorului.
Preselecția candidaților a avut două etape, eligibilitatea dosarelor de concurs
depuse inițial, precum și desfășurarea probei interviu. La caz, finalitatea
procedurii administrative ”Concursul public la funcția de procuror-șef al
Procuraturii Anticorupție” a avut loc prin hotărârea de desemnare, finalitate
care nu a fost contestată în speță.
Relaționând prevederile art. 207 alin. (2) lit. e) Cod administrativ la
circumstanțele de fapt relatate supra, instanța de judecată atestă că, actele
contestate a căror anulare se solicită, nu întrunesc elementele obligatorii
proprii actului administrativ, or, la caz, contrar prevederilor imperative din
art.10 alin.(1), în cumul cu cerințele art.15 Cod administrativ, reclamantul
Potîrniche Oleg a contestat acte care nu reprezintă altceva decât operațiuni
administrative, care nu pot constitui individual obiect al acțiuni în contencios
administrativ, nu produc efecte juridice de sine stătător.
Privită din acest punct de vedere, în coroborare cu art.207 alin. (2) lit.
e) Cod administrativ, în accepțiunea Completului, cererea formulată este
vădit inadmisibilă, or, la caz, reclamantul nu poate revendica încălcarea, prin
activitatea administrativă preparatorie, a unui drept în sensul art.17, din
același cod, devreme ce actele contestate constituie operațiune
administrative și nu constituie act administrativ, care prin prisma
prevederilor art. 15 alin. (2) Cod administrativ este exceptată prin lege, în
sensul în care instituția anularea actului administrativ se aplică doar în
privința actelor administrative individuale, nu și operațiunilor
administrative.
20
Corespunzător, Completul de judecată notează că, activitatea
autorităților administrației publice se realizează prin două categorii de forme,
una producătoare de efecte juridice - actele administrative, contractele
administrative și alta ne producătoare de efecte juridice proprii - operațiunile
administrative. Operațiunile administrative prezintă un instrument, sau cale
premergătoare pentru emiterea, executarea și controlul executării actelor
administrative. De esența operațiunilor administrative ține faptul că acestea
de sine stătător nu sunt producătoare de efecte juridice. În esență, o
operațiune administrativă complexă reprezintă un lanț de acte juridice și
operațiuni material-tehnice, provenind de la autorități administrative diverse,
acte care se intercondiționează și își justifică reciproc eficacitatea. Acestea
din urma se caracterizează prin aceea că nu produc efecte juridice. Fie că
sânt anterioare actului administrativ final, ori ulterioare acestuia, acestea sunt
simple elemente de procedură antrenate în construirea actului final.
Consecința acestei constatări este aceea că, principial, controlul contencios
asupra operațiunilor administrative este exclus dacă acestea sunt atacate în
instanță în mod independent, cu excepția actelor pregătitoare – operațiunile
administrative anterioare emiterii actului final – a căror legalitate poate fi
verificată de către instanța de contencios administrativ în cadrul acțiunii în
anularea actului final.
Completul de judecată conchide că unul dintre elementele definitorii
ale acțiunii în contencios administrativ este revendicarea unui drept propriu,
vătămat prin una din formele activității administrative. Or, reclamantul care
înaintează acțiune în contencios administrativ trebuie să urmărească și să
justifice procesual pentru testul de admisibilitate revendicarea unui drept
subiectiv propriu căruia îi se aduce atingere prin activitatea administrativă
contestată sau prin refuzul autorității administrative de a soluționa în
termenul legal o cerere.
În lipsa revendicării unui drept propriu, în sensul art.17 din Codul
administrativ, acțiunea eșuează testul de admisibilitate conform art. 207 Cod
administrativ. Acest argument impune și raționamentul că, dreptul
procedural reglementează doar formele ce necesită a fi respectate pentru a
obține pe cale judiciară o protecție a unui drept subiectiv în sensul art. 17
Cod administrativ.
În contextul celor menționate, instanța de judecată reține că,
prevederile legale interzic apriori și inter alia înaintarea acțiunilor în
contencios administrativ populare, adică actio popularis. Indiferent de felul
21
acțiunii în contencios administrativ, inclusiv în cadrul acțiunii în control
normativ, reclamantul trebuie să revendice un drept subiectiv al său vătămat
sub sancțiunea declarării acțiunii inadmisibile.
La caz, reclamantul nu poate invoca vătămarea unui drept al său printr-
o operațiune administrativă, fără a contesta însăși actul administrativ
individual defavorabil, hotărârea autorității publice prin care a fost
desemnată câștigător al concursului public altă persoană decât reclamantul.
Constatările enunțate și descrise supra, denotă faptul că, reclamantul
nu poate revendica încălcarea unui drept al său prin activitatea
administrativă, or, hotărârea nr.1-93/2022 din 30 mai 2022 a Consiliului
Superior al Procurorilor și deciziile Comisiei speciale de preselecție a
candidaților la funcția de procuror-șef al Procuraturii Anticorupție nr.1 din
10 mai 2022 și din 24 mai 2022, în latura ce ține de excluderea din concurs
a reclamantului, a căror anulare se solicită, constituie operațiuni
administrative, fiind susceptibile contestării doar concomitent cu actul
administrativ adoptat ulterior ce vizează rezultate concursului, premisă ce nu
poate fi supusă controlului de legalitate prin prisma contenciosului
administrativ.
În sensul celor relatate, instanța desprinde convingerea că în sensul
condițiilor prevăzute de lege ce urmează a fi întrunite de către un act juridic
administrativ pentru a produce efecte juridice, hotărârea nr.1-93/2022 din 30
mai 2022 a Consiliului Superior al Procurorilor și deciziile Comisiei speciale
de preselecție a candidaților la funcția de procuror-șef al Procuraturii
Anticorupție nr.1 din 10 mai 2022 și din 24 mai 2022, în latura ce țin de
excluderea din concurs a reclamantului reprezintă o manifestare a activității
autorității publice conform competenței, care constituie o etapă a procedurii
administrative îndreptate spre pregătirea emiterii unui act administrativ final,
la caz, rezultatele concursului, care nu au fost contestate.
Subsecvent, este neîntemeiată și cerința cu privire la obligarea CSP să
examineze repetat dosarul său de participare la concurs și să-l declarare
eligibil, atât timp cât concursul deja s-a finalizat, rezultatele acestuia nu s-au
contestat, iar solicitările în acest sens sunt formale, care nu pot fi admise (a
se vedea în acest sens și para. 103).
Completul de judecată conchide că unul dintre elementele definitorii
ale acțiunii în contencios administrativ este revendicarea unui drept propriu,
vătămat prin una din formele activității administrative. Or, reclamantul care
22
înaintează acțiune în contencios administrativ trebuie să urmărească și să
justifice procesual pentru testul de admisibilitate revendicarea unui drept
subiectiv propriu căruia i se aduce atingere prin activitatea administrativă
contestată sau prin refuzul autorității administrative de a soluționa în
termenul legal o cerere.
Întru susținerea acestei opinii, Completul invocă și jurisprudența
CtEDO și anume că, dreptul de acces la justiție poate fi restricționat de către
statele membre ale Consiliului Europei, însă limitările aduse acestui drept
trebuind să respecte câteva principii cum ar fi: un raport rezonabil între
scopul urmărit și mijloacele alese, scopul urmărit trebuie să fie legitim și să
nu afecteze substanța dreptului. În lipsa revendicării unui drept propriu, în
sensul art.17 din Codul administrativ, acțiunea eșuează testul de
admisibilitate conform art. 207 Cod administrativ. Acest argument impune
și raționamentul că, dreptul procedural reglementează doar formele ce
necesită a fi respectate pentru a obține pe cale judiciară o protecție a unui
drept subiectiv în sensul art. 17 Cod administrativ.
La caz, reclamantul nu poate invoca vătămarea unui drept al său printr-
o operațiune administrativă, fără a contesta însăși actul administrativ
individual defavorabil, hotărârea autorității publice prin care a fost
desemnată câștigător al concursului public altă persoane decât reclamantul.
Astfel, contenciosul administrativ instituit de Codul Administrativ nu
este un contencios obiectiv de legalitate, dar subiectiv, implicând apărare
unui drept subiectiv propriu. Așadar, un act administrativ poate fi anulat
numai dacă și sub condiția de a se dovedi că a produs reclamantului o
vătămare într-un drept ori într-un interes legitim, potrivit art. 17 Cod
administrativ, care consacră contenciosul subiectiv. În această ordine de idei,
în accepțiunea Completului, starea de lucruri din prezenta speță nu este de
natură să aducă atingere dreptului reclamantului de acces liber la justiție,
garantat de art.20 din Constituție și nici dreptului la un proces echitabil,
ocrotit de art.6 CEDO.
Sub acest aspect se respinge argumentul reclamantului că prin
hotărârea contestată i s-ar fi lezat dreptul la muncă, la onoare și demnitate,
or nu oricare aplicare la un concurs public dă naștere unei ”speranțe legitime”
de a promova acel concurs, existând de la caz la caz condiții și criterii de
eligibilitate eliminatorii. Astfel, prin operațiunea administrativă contestată
reclamantul nu poate pretinde vătămarea drepturilor sale, odată ce acesta nu
23
și-a realizat până la capăt intenția de accederea în funcția publică (înlăturarea
deficiențelor dosarului personal, contestarea rezultatelor).
Prin urmare, în condițiile în care acțiunea în contencios administrativ
înaintată de Potîrniche Oleg, nu întrunește condițiile procedurale pentru a fi
apreciată ca fiind admisibilă, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție nu va purcede la examinarea și soluționarea fondului cauzei de
contencios administrativ la acțiunea acestuia, deoarece chestiunile de
procedură preced fondul acțiunii în contenciosul administrativ.
În acest context, Completul de judecată consideră inadmisibilă și
pretenția reclamantului cu privire la repararea prejudiciului cauzat, or aceasta
este subsecventă pretenției principale care nu se va examina în fond.
Reținând forma de operațiune administrativă al actelor contestate de
către reclamant, instanța de judecată apreciază critic și va respinge
argumentele reprezentatului pârâtului cu privire la tardivitatea acțiunii, or
termenul de exercitare a dreptului de a contesta în instanță operațiunea
administrativă începe să curgă odată cu începerea termenului de contestare
al actului administrativ.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că,
declararea inadmisibilă a acțiunii exclude examinarea fondului cauzei de
contencios administrativ, pretinsa ilegalitate al hotărârilor contestate, atât din
perspectiva circumstanțelor de fapt, cât și motivelor de drept.
Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 207 alin. (1) și (2) lit. e),
art. 230 din Codul administrativ
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară inadmisibilă acțiunea în contencios administrativ înaintată de
Potîrniche Oleg.
Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Ion Malanciuc
Diana Stănilă
24