03d-15/23 — Contestarea hotărârilor CSM
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- Contestarea hotărârilor CSM
- Temei legal
- Modalitatea de contestare al operatiunilor administrative. Dreptul vătămat drept criteriu de admisibilitate al actiunii
03d-15/23 — Contestarea hotărârilor CSM (Curtea Supremă de Justiție, 2024)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea acțiunii,
în cauza de contencios administrativ, la cererea depusă de
Potîrniche Oleg împotriva Consiliului Superior al Magistraturii cu
privire la anularea hotărârii CSM nr. 257/13 din 22 iunie 2023,
încasarea prejudiciului cauzat,
(Dosarul nr. 03d-15/23
NR. PIGD 2-23136842-01-3d-22092023)
Modalitatea de contestare al operațiunilor administrative. Dreptul vătămat
drept criteriu de admisibilitate al acțiunii în contencios administrativ.
17 septembrie 2024
Textul corespunde originalului
Examinând în ședință publică cauza de contencios administrativ, la
cererea depusă de Potîrniche Oleg împotriva Consiliului Superior al
Magistraturii cu privire la anularea hotărârii CSM nr. 257/13 din 22
iunie 2023 și încasarea prejudiciului cauzat,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Ion Malanciuc,
Diana Stănilă, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 22 septembrie 2023, Potîrniche Oleg a depus cerere de chemare în
judecată, în procedura contenciosului administrativ, împotriva Consiliului
Superior al Magistraturii cu privire la anularea actului administrativ și
încasarea prejudiciului cauzat.
În susținerea acțiunii reclamantul a indicat că, la 22 iunie 2023
Consiliul Superior al Magistraturii, în continuare CSM, a adoptat hotărârea
nr. 257/13 cu privire la desfășurarea concursului pentru desemnarea unui
judecător la Curtea Constituțională. Hotărârea în cauză i-a fost comunicată
prin intermediul poștei electronice la 04 septembrie 2023.
Menționează că anterior, pe site-ul CSM a fost publicat anunțul cu
privire la organizarea concursului public pentru suplinirea funcției de
judecător la Curtea Constituțională din partea autorității publice pârâte, cu
indicarea condițiilor care urmează să le întrunească candidatul la funcția de
judecător constituțional, actele necesare, data-limită de depunere a actelor.
La 18 august 2021, pe pagina oficială web a CSM a fost publicată lista
candidaților care au depus cererea și înscrisurile indispensabile pentru
participare la concurs privind suplinirea funcției de judecător la Curtea
Constituțională.
Astfel, în termenul stabilit prin Hotărârea nr. 173/17 din 15 iunie 2021
și-au manifestat intenția de participare la concursul pentru suplinirea funcției
vacante de judecător la Curtea Constituțională din partea CSM următorii
candidați: Oleg Potîrniche, Teodor Cârnaț, Mihai Corj, Radu Țurcanu, Ilie
Rotaru, Maria Strulea, Tatiana Răducanu, Procopie Zaharia, Nina Cernat,
Petrache Mihail și Gheorghe Balan.
1
Ședința Plenului pentru examinarea chestiunii cu privire la
desfășurarea concursului pentru desemnarea unui judecător la Curtea
Constituțională a fost fixată pentru data de 22 iunie 2023. La caz, Plenul
CSM a atestat că, în ședința din 22 iunie 2023 s-au prezentat candidații
Teodor Cârnaț, Mihail Corj, Radu Țurcanu, Ilie Rotaru, Maria Strulea,
Tatiana Răducanu, Procopie Zaharia, Petrache Mihail și Gheorghe Balan.
Candidatul Oleg Potîrniche în ședința Plenului nu s-a prezentat, solicitând
prin cererea depusă în adresa Consiliului desfășurarea concursului în lipsa
sa. În rezultatul examinării cererii, Plenul CSM prin hotărârea protocolară a
admis cererea candidatului Oleg Potîrniche în vederea desfășurării
concursului în lipsa sa.
Cu referire la candidatul Oleg Potîrniche, CSM a considerat că setul
de acte prezentat de candidat nu corespunde cerințelor de eligibilitate
stabilite prin hotărârea CSM nr. 173/17 din 15 iunie 2021, adică înscrisurile
anexate la cerere în fotocopii nu sunt certificate corespunzător. În aceste
circumstanțe și având în vedere neprezentarea candidatului la concurs,
solicitând examinarea cererii în lipsă, a făcut imposibilă corectarea
omisiunilor stabilite. Pentru motivele expuse, Plenul CSM a ajuns la
concluzia că, Oleg Potîrniche nu a întrunit condițiile necesare pentru a
candida la funcția de judecător la Curtea Constituțională și prin urmare se
exclude din concurs.
Reclamantul consideră că hotărârea CSM nr. 257/13 din 22 iunie 2023
este ilegală și neîntemeiată în partea excluderii sale din concurs, fiind
vătămat în drepturi.
Menționează că CSM confirmă faptul că dânsul a depus cererea și
înscrisurile indispensabile pentru participare la concurs privind suplinirea
funcției de judecător la Curtea Constituțională și a fost admis pentru
participare la concurs și inclus în lista candidaților. Anterior acestei
proceduri, el personal a prezentat (și nu o singură dată) la Secretariatul CSM
dosarul de concurs cu toate documentele în original și copiile documentelor
prezentate. Persoana responsabilă din cadrul Secretariatului CSM a verificat
veridicitatea lor, iar obiecții n-au fost expuse. Așadar, se constată cu
certitudine că, autoritatea publică la adoptarea hotărârii nr. 257/13 din 22
iunie 2023, în partea excluderii reclamantului din concurs nu a luat în
considerare toate faptele relevante, nu a respectat limitele legale ale dreptului
discreționar, nu și-a exercitat dreptul discreționar conform scopului acordat
prin lege.
2
Prin acest act administrativ individual ilegal, defavorabil, abuziv și
discreționar a fost exclus din concurs, fiind grav vătămat în drepturile sale
fundamentale, ilegal privat de posibilitatea de a munci. Ca rezultat i-au fost
încălcate drepturile fundamentale, cauzate grave suferințe psihice și fizice,
grav prejudiciu moral și material, grav i-a fost afectată onoarea, cinstea,
demnitatea și reputația profesională, fiindu-i diminuată calitatea vieții. Prin
excluderea ilegală din concurs a fost privat ilegal, amoral și nejustificat de
posibilitatea de a munci și de a-și întreține existența și familia, încălcându-
se flagrant convențiile, acordurile și tratatele internaționale la care Republica
Moldova este parte, legislația și convențiile naționale și internaționale în
vigoare, i s-a adus gravă atingere integrității morale și psihice.
Actul administraativ contestat este ilegal, nemotivat, contravine
legislației în vigoare, nu cuprinde motivele și informațiile prevăzute de lege,
fiind un act defavorabil care afectează drepturile și interesele sale legitime.
La 29 septembrie 2023, Curtea Supremă de Justiție, fiind competentă
prin prisma art.191 alin.(5) din Codul administrativ, de a soluționa în prima
instanță acțiunile în contencios administrativ privind contestarea hotărârilor
Consiliului Superior al Magistraturii și ale Consiliului Superior al
Procurorilor, a notificat pârâtului Consiliul Superior al Magistraturii cererea
de chemare în judecată depusă de Potîrniche Oleg.
Consiliul Superior al Magistraturii, fiind notificată despre acțiunea
depusă de Potîrniche Oleg, prin referința din 01 noiembrie 2023 a solicitat
respingerea acesteia.
În susținerea referinței, pârâtul Consiliul Superior al Magistraturii a
indicat că, la 01 februarie 2021, președintele Curții Constituționale s-a
adresat cu o sesizare Consiliului Superior al Magistraturii, prin care a
solicitat în temeiul art. 20 alin. (1) din Legea nr. 317 din 13 decembrie 1994
cu privire la Curtea Constituțională, demararea procedurii de desemnare a
unui judecător la Curtea Constituțională, în legătură cu încetarea mandatului
judecătorului Eduard Ababei.
Prin hotărârile CSM nr. 63/6 din 9 martie 2021 și nr. 121/12 din 20
aprilie 2021, în conformitate cu prevederile art. 136 alin. (1) și (2) din
Constituția Republicii Moldova, art. 6 alin. (1) și (2), art. 20 alin. (2) din
Legea nr. 317 din 13 decembrie 1994 cu privire la Curtea Constituțională, în
temeiul sesizării depuse de președintele Curții Constituționale, Consiliul
Superior al Magistraturii a demarat procedura de desemnare a unui judecător
3
la Curtea Constituțională a Republicii Moldova, conform criteriilor stabilite
prin Hotărârea nr. 273/16 din 16 iulie 2019.
În rezultatul desfășurării concursului din 15 iunie 2021, prin hotărârea
CSM nr. 173/17, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a declarat eșuat
concursul demarat prin hotărârea CSM nr. 63/6 din 09 martie 2021, anunțând
un nou concurs pentru suplinirea funcției de judecător la Curtea
Constituțională a Republicii Moldova din partea Consiliului Superior al
Magistraturii, conform criteriilor de selecție a judecătorilor stabilite prin
hotărârea CSM nr. 273/16 din 16 iulie 2019.
În scopul asigurării transparenței privind oferirea informațiilor
referitoare la modul de organizare și desfășurare a concursului, pe site-ul
Consiliului Superior al Magistraturii a fost publicat anunțul cu privire la
organizarea concursului public pentru suplinirea funcției de judecător la
Curtea Constituțională din partea autorității publice, cu indicarea condițiilor
care urmează să le întrunească candidatul la funcția de judecător
constituțional, actele necesare, data-limită de depunere a acestora.
La 15 iulie 2021, prin intermediul poștei electronice, a parvenit cererea
de la Potîrniche Oleg prin care a solicitat admiterea pentru participare la
concursul repetat privind desemnarea unui judecător la Curtea
Constituțională din partea Consiliului Superior al Magistraturii. Totodată,
solicitantul a menționat că, dosarul de concurs cu toate documentele necesare
se află la Secretariatul CSM.
La 21 iulie 2021, Secretariatul CSM a expediat prin intermediul poștei
electronice un mesaj în adresa solicitantului Potîrniche Oleg prin care i-a
comunicat că, pentru înregistrarea în calitate de participant la concurs pentru
suplinirea funcției de judecător la Curtea Constituțională, urmează să depună
până la 12 august 2021 inclusiv cererea de participare la concurs (cu
aplicarea semnăturii olografe sau electronice) și să actualizeze actele depuse
anterior și care au expirat (cazier judiciar, certificatul medical, motivarea,
CV actualizat, în cazul în care au survenit modificări în rapoartele de muncă,
precum și referința).
La 18 august 2021, pe pagina oficială web a Consiliului Superior al
Magistraturii a fost publicată lista candidaților care au depus cereri de
participare la concursul pentru suplinirea funcției de judecător la Curtea
Constituțională.
4
Prin Hotărârea Curții Constituționale nr. 9 din 07 aprilie 2022, pentru
controlul constituționalității Legii nr. 26 din 10 martie 2022 privind unele
măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de
autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, s-a declarat
neconstituțional textul „stabilite prin Constituția Republicii Moldova” din
articolul 15 alin. (12) din Legea nr. 26 din 10 martie 2022, excluzând
competența Consiliului Superior al Magistraturii de a adopta, pe baza acestui
articol, hotărâri care rezultă din atribuțiile prevăzute de articolele 123 și 136
alin. (2) din Constituție (numirea, transferarea, detașarea, promovarea în
funcție și aplicarea de măsuri disciplinare față de judecători, precum și
numirea judecătorilor la Curtea Constituțională).
Astfel, activitatea Consiliului Superior al Magistraturii la capitolul ce
ține de competența de numire a judecătorilor la Curtea Constituțională a fost
blocată un timp îndelungat, aceste competențe fiind preluate de noua
componență a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii cu mandat
deplin.
Corespunzător, ședința Plenului pentru examinarea chestiunii cu
privire la desfășurarea concursului pentru desemnarea unui judecător la
Curtea Constituțională a fost fixată pentru data de 22 iunie 2023, ora 11:00.
Desfășurarea concursului pentru suplinirea funcțiilor de judecători
constituționali din partea Consiliului Superior al Magistraturii s-a desfășurat
în două etape succesive: preselecția candidaților privind întrunirea cerințelor
de participare la concurs în baza dosarelor depuse și a criteriilor stabilite și
interviul din cadrul ședinței plenare a Consiliului Superior al Magistraturii,
în vederea testării abilităților privind exercitarea mandatului de judecător la
Curtea Constituțională.
În ședința Plenului CSM din 22 iunie 2023 candidatul Oleg Potîmiche
nu sa prezentat, solicitând prin cererea depusă în adresa Consiliului
desfășurarea concursului în lipsa sa. În rezultatul examinării cererii, Plenul
Consiliului Superior al Magistraturii prin hotărârea protocolară a admis
cererea candidatului Oleg Potîrniche în vederea desfășurării concursului în
lipsa sa.
În continuare, examinând dosarul personal al candidatului Potîrniche
Oleg, Plenul a constatat că, setul de acte nu corespunde cerințelor de
eligibilitate stabilite prin hotărârea CSM nr. 173/17 din 15 iunie 2021 și
anume: copiile anexate nu sunt certificate în modul corespunzător, actele
sunt incomplete, neactualizate. În aceste circumstanțe și având în vedere
5
neprezentarea candidatului la concurs, care a solicitat examinarea în lipsă, a
făcut imposibilă corectarea omisiunilor stabilite. Pentru motivele expuse,
Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a ajuns la concluzia că,
candidatul Oleg Potîrniche nu a întrunit condițiile necesare pentru a candida
la funcția de judecător la Curtea Constituțională și prin urmare a fost exclus
din concurs.
Contrar susținerilor reclamantului, Plenul CSM a luat în considerare
toate faptele relevante și în circumstanțele descrise just a ajuns la concluzia
potrivit căruia candidatul Potîrniche Oleg urmează a fi exclus din concurs la
etapa de preselecție.
Alegațiile reclamantului precum că ”CSM confirmă faptul că
subsemnatul a depus cererea și înscrisurile indispensabile pentru participarea
la concurs”, nu pot fi reținute, fiind scoase din context. Or, la 18 august 2021,
a fost publicată doar lista candidaților care au depus cereri de participare la
concurs pentru suplinirea funcției de judecător la Curtea Constituțională,
etapa de preselecție a candidaților privind întrunirea cerințelor de participare
la concurs în baza dosarelor depuse și a criteriilor stabilite a avut loc
nemijlocit în cadrul ședinței Plenului CSM din 22 iunie 2023, decizia de
selecție/excludere din concurs fiind luată nemijlocit de membrii Plenului
CSM prezenți la ședința în cauză.
Argumentele reclamantului în ceea ce privește pretinsa vătămare
gravă a drepturilor fundamentale, ”privarea de posibilitatea de a muncii”,
”cauzarea unui prejudiciu moral și material grav”, ”atingerea integrității
morale și psihice” urmează a fi respinse, fiind vădit neîntemeiate, declarative
și exagerate. Dat fiind circumstanțele descrise, Consiliul consideră justă
decizia sa privind excluderea candidatului Potîrniche Oleg la etapa de
preselecție. Or, excluderea din concurs se datorează acțiunilor/inacțiunilor
reclamantului, care nu a manifestat diligența necesară de participare la
concurs și înscrisurile în volumul și modul stabilit dat fiind anunțarea unui
nou concurs. De fapt, reclamantul nici nu și-a manifestat dorința de a
participa la concurs, cererea înaintată CSM nefiind semnată. Drept urmare
prin hotărârea contestată nu i se încalcă nici un drept.
În opinia Consiliului, reclamantul nu poate pretinde că i-a fost încălcat
vreun drept sau că i s-ar fi îngrădit dreptul de a munci, de vreme ce la rândul
lui nu a dat curs cererii secretariatului CSM de a se prezenta la Consiliu
pentru a depune o cerere semnată olografă (sau să depună o cerere cu
semnătură electronică), de a depune un nou set de acte actualizate și în volum
deplin, așa cum prevede hotărârea CSM nr. nr. 173/17 din 15 iunie 2021.
6
Faptul participării active a reclamantului la concursurile organizate de
CSM, nu îl scutește nicidecum pe acesta de obligația de a prezenta setul de
documentele ori de câte ori este necesar, pentru a fi întocmit dosarul personal
al candidatului, mai ales în situația în care se impune actualizarea datelor,
ceea ce la caz, nu a fost realizat de reclamant. Din considerentele enunțate,
Consiliul Superior al Magistraturii a acționat în limitele legale și careva
temeiuri de admitere a acțiunii în sensul formulat lipsesc.
Prin încheierea protocolară din 07 iunie 2024, reclamantul Potîrniche
Oleg, a fost notificat de instanța de judecată cu privire la concretizarea
pretinsului său drept vătămat la contestarea Hotărârii CSM nr. 257/13 din 22
iunie 2023, în condițiile în care concursul a avut loc și a fost desemnat de
către Consiliul Superior al Magistraturii un judecător la Curtea
Constituțională. La fel, au fost solicitate explicații dacă a contestat rezultatele
concursului, cu prezentarea soluției adoptate pe caz, iar în cazul în care nu
sunt contestate rezultatele concursului, să-și concretizeze pretinsul drept
vătămat prin hotărârea și deciziile contestate la momentul examinării cauzei.
Drept răspuns, reclamantul a depus la 22 iulie 2024 completări la
acțiune și a menționat că nu a contestat și nu contestă hotărârea CSM prin
care a fost declarat eșuat concursul și nici hotărârea prin care s-a desemnat
învingătorul concursului, reiterând circumstanțele de fapt și de drept din
acțiune, considerând că prin excluderea și descalificarea ilegală din concurs
a fost vătămat în drepturi.
În ședința de judecată reclamantul Potîrniche Oleg, fiind citat legal, nu
s-a prezentat, solicitând prin cerere examinarea cauzei în lipsa lui. Prin
încheiere protocolară Completul de judecată a dispus examinarea cauzei în
lipsa acestuia.
În ședința de judecată reprezentantul CSM, Ciobanu Olesea a solicitat
declararea acțiunii drept inadmisibilă, menționând că odată ce reclamantul
nu a contestat hotărârea CSM prin care, ulterior, a fost desemnat câștigătorul
concursului, acesta nu poate revendica vătămarea drepturilor sale prin
hotărârea contestată în prezenta cauză. Cu privire la fondul pretențiilor a
susținut argumentele din referință.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
În corespundere cu reglementările legale statuate la art. 191 alin. (5),
lit. a) din Codul administrativ:
7
„Curtea Supremă de Justiție soluționează: în primă instanță, prin hotărâri irevocabile,
acțiunile în contencios administrativ privind contestarea hotărârilor Consiliului
Superior al Magistraturii și ale Consiliului Superior al Procurorilor”.
Art. 2 din Codul administrativ prevede că:
„Prevederile prezentului cod determină statutul juridic al participanților la
raporturile administrative, atribuțiile autorităților publice administrative și ale instanțelor
de judecată competente pentru examinarea litigiilor de contencios administrativ,
drepturile și obligațiile participanților în procedura administrativă și cea de contencios
administrativ. Anumite aspecte ce țin de activitatea administrativă privind domenii
specifice de activitate pot fi reglementate prin norme legislative speciale derogatorii de la
prevederile prezentului cod numai dacă această reglementare este absolut necesară și nu
contravine principiilor prezentului cod”.
Art. 3 din Codul administrativ prevede că:
„Legislația administrativă are drept scop reglementarea procedurii de înfăptuire a
activității administrative și a controlului judecătoresc asupra acesteia, în vederea
asigurării respectării drepturilor și a libertăților prevăzute de lege ale persoanelor fizice
și juridice, ținându-se cont de interesul public și de regulile statului de drept”.
Art. 5 din Codul administrativ prevede că:
„Activitatea administrativă reprezintă totalitatea actelor administrative individuale
și normative, a contractelor administrative, a actelor reale, precum și a operațiunilor
administrative realizate de autoritățile publice în regim de putere publică, prin care se
organizează aplicarea legii și se aplică nemijlocit legea”.
Art. 6 din Codul administrativ prevede că:
„Procedura administrativă este activitatea autorităților publice cu efect în exterior,
îndreptată spre examinarea condițiilor, pregătirea și emiterea unui act administrativ
individual, spre examinarea condițiilor, pregătirea și încheierea unui contract
administrativ sau examinarea condițiilor, pregătirea și întreprinderea unei măsuri strict de
autoritate publică”.
Art. 10 din Codul administrativ prevede că:
„Actul administrativ individual este orice dispoziție, decizie sau altă măsură oficială
întreprinsă de autoritatea publică pentru reglementarea unui caz individual în domeniul
dreptului public, cu scopul de a produce nemijlocit efecte juridice, prin nașterea,
modificarea sau stingerea raporturilor juridice de drept public”.
Art. 11 alin. (1) din Codul administrativ stipulează:
„Actele administrative individuale pot fi: a) acte defavorabile – actele care impun
destinatarilor lor obligații, sancțiuni, sarcini sau afectează drepturile/interesele legitime
8
ale persoanelor ori care resping, în tot sau în parte, acordarea avantajului solicitat; b) acte
favorabile – actele care creează destinatarilor săi un beneficiu sau un avantaj de orice fel”.
Art. 15 din Codul administrativ prevede că:
„Operațiunile administrative sunt manifestările de voință sau activitățile
autorităților publice care nu produc ca atare efecte juridice. Operațiunile administrative
pot fi contestate doar concomitent cu actul administrativ individual, cu excepția
operațiunilor administrative executorii sau îndreptate împotriva unui terț”.
Art.17 din Codul administrativ stipulează:
„Drept vătămat este orice drept sau libertate stabilit/stabilită de lege căruia/căreia i
se aduce atingere prin activitate administrativă”.
Art.20 din Codul administrativ stipulează:
„dacă printr-o activitate administrativă se încalcă un drept legitim sau o libertate
stabilită prin lege, acest drept poate fi revendicat printr-o acțiune în contencios
administrativ, cu privire la care decid instanțele de judecată competente pentru
examinarea procedurii de contencios administrativ, conform prezentului cod”.
Art. 22 alin.(1) din Codul administrativ prevede următoarele:
„autoritățile publice și instanțele de judecată competente cercetează starea de fapt
din oficiu. Acestea stabilesc felul și volumul cercetărilor și nu sunt legate nici de
expunerile participanților, nici de cererile lor de reclamare a probelor”.
Art. 39 din Codul administrativ prevede:
„Controlul judecătoresc al activității administrative este garantat și nu poate fi
îngrădit. Orice persoană care revendică un drept vătămat de către o autoritate publică în
sensul art.17 sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri se poate adresa
instanței de judecată competente”.
Art. 189 alin. (1) din Codul administrativ prevede:
„Orice persoană care revendică încălcarea unui drept al său prin activitatea
administrativă a unei autorități publice poate înainta o acțiune în contencios
administrativ”.
Art. 207 alin.(1), (2), lit. e) din Codul administrativ stipulează:
„Instanța verifică din oficiu dacă sunt întrunite condițiile pentru admisibilitatea unei
acțiuni în contenciosul administrativ. Dacă este inadmisibilă, acțiunea în contencios
administrativ se declară ca atare prin încheiere judecătorească susceptibilă de recurs.
Acțiunea în contencios administrativ se declară inadmisibilă în special când reclamantul
nu poate revendica încălcarea, prin activitatea administrativă, a unui drept în sensul art.
17 ”.
9
MOTIVAREA INSTANȚEI
Hotărârea CSM nr. 439/27 din 10 octombrie 2023 prevede că,
concursul se organizează în scopul selectării celor mai potriviți candidați
pentru a fi numiți de Consiliul Superior al Magistraturii în funcția de
judecător al Curții Constituționale, constând în două etape: admisibilitatea și
desfășurarea interviului. În document sunt specificate detaliat condițiile de
accedere în funcție, modalitatea de anunțare a concursului, conținutul
anunțului, ce cuprinde informația cu privire la condițiile de participare la
concurs; documentele ce urmează a fi prezentate; data-limită de depunere a
documentelor; modalitatea de depunere a documentelor; datele de contact
ale persoanei responsabile de oferirea informațiilor suplimentare și de
primirea documentelor. Etapa admisibilității constă în selectarea candidaților
pentru etapa interviului urmare a studierii dosarului, opiniilor, precum și
informațiilor suplimentare. Etapa interviului presupune audierea
candidatului în fața membrilor Consiliului Superior al Magistraturii în
ședința publică a Consiliului.
Relaționând circumstanțele cauzei la normele pre-citate supra,
Completul conchide că, actul administrativ individual este orice dispoziție,
decizie sau altă măsură oficială întreprinsă de autoritatea publică pentru
reglementarea unui caz individual în domeniul dreptului public, cu scopul de
a produce nemijlocit efecte juridice, prin nașterea, modificarea sau stingerea
raporturilor juridice de drept public.
Completul menționează în acest sens că, noțiunea de „act
administrativ” este definită atât în legislația autohtonă, cât și în Rezoluția
(77) Cu privire la protecția individului față de actele autorităților
administrative, adoptată de Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei la
data de 28.09.1997.
În accepțiunea reglementărilor enunțate, actul administrativ este o
manifestare juridică unilaterală de voință, cu caracter normativ sau
individual, din partea unei autorități publice în vederea organizării executării
sau executării în concret a legii, actul administrativ desemnează orice măsuri
individuale sau decizii luate în cadrul exercitării autorității publice,
susceptibile de a afecta direct drepturile, libertățile sau interesele persoanelor
fizice sau juridice și care nu este un act îndeplini în cadrul exercitării unei
funcții judiciare. Actele pregătitoare sau operațiunile administrative și
tehnico-materiale stau la baza emiterii actului administrativ și nu pot
10
constitui de sine stătător obiect al acțiunii în contenciosul administrativ,
deoarece nu produc efecte juridice prin ele însele.
Completul reiterează că, în conformitate cu prevederile art. 207 alin.
(1) Cod administrativ citate la para. 48, în contextul verificării din oficiu al
condițiilor de admisibilitate acțiunii în contenciosul administrativ, din actele
cauzei se constată următoarea stare de fapt.
Prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 173/17 din
165.06.2021 s-a anunțat concursul pentru suplinirea funcției de judecător la
Curtea Constituțională a Republicii Moldova din partea Consiliului Superior
al Magistraturii, conform criteriilor de selecție stabilite prin Hotărârea
nr.237/16 din 16 iulie 2019.
Totodată, potrivit Hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii
nr.237/16 din 16 iulie 2019 criteriile de selecție a judecătorilor Curții
Constituționale sunt următoarele: a) nivelul studiilor formale; b) experiența
profesională în domeniul juridic; c) reputația profesională.
La 15 iulie 2021, prin intermediul poștei electronice, Potîrniche Oleg
a depus la Consiliul Superior al Magistraturii cerere de participare la concurs,
la care a anexat un șir de acte.
Prin hotărârea CSM nr. 257/13 din 22 iunie 2023, Potîrniche Oleg a
fost exclus din concurs pe motiv că nu a întrunit condițiile necesare pentru a
candida la funcția de judecător la Curtea Constituțională. Prin aceeași
hotărâre concursul a fost declarat eșuat pe motiv că nici un candidat nu a
întrunit numărul necesar de voturi.
Completul de judecată constată din acțiune că, reclamantul la 22
septembrie 2023, s-a adresat în instanța de contencios administrativ
împotriva Consiliului Superior al Magistraturii, solicitând anularea hotărârii
CSM nr. 257/13 din 22 iunie 2023 în latura în care dânsul a fost exclus din
concursul pentru funcția de judecător la Curtea Constituțională. Totodată
ultimul și-a concretizat cerințele, reiterând faptul că contestă hotărârea doar
în latura excluderii sale din concurs, nu și hotărârea de declarare a
concursului eșuat sau de desemnare a câștigătorului.
La fel, este important de reținut că prin Hotărârea Plenului Consiliului
Superior al Magistraturii nr.447/27 din 10 octombrie 2023 s-a dispus
demararea repetată a procedurii de desemnare a unui judecător la Curtea
11
Constituțională a Republicii Moldova din partea Consiliului Superior al
Magistraturii și s-a stabilit termenul-limită de depunere a actelor necesare
pentru participare la concurs până la 20 noiembrie 2023, ora 17:30.
Succesiv, prin hotărârea CSM nr.534/35 din 24 noiembrie 2023” cu
privire la desfășurarea concursului pentru desemnarea unui judecător la
Curtea Constituțională a Republicii Moldova1, concurs la care reclamantul
Potîrniche Oleg nu a participat, în rezultatul audierii candidaților și a analizei
actelor prezentate, Viorica Puica, a fost desemnată în funcția de judecător la
Curtea Constituțională a Republicii Moldova, pe un termen de 6 ani.
Prin urmare, concursul public la funcția de judecător la Curtea
Constituțională a Republicii Moldova din partea CSM a fost demarat, inițial,
prin hotărârea CSM nr. 63/6 din 09 martie 2021, și repetat, prin hotărârea
CSM nr.447/27 din 10 octombrie 2023, s-a finalizat, initial, cu hotărârea de
declarare a concursului eșuat, și, repetat, cu hotărârea de desemnare a
câștigătorului. Preselecția candidaților a avut două etape, eligibilitatea
dosarelor de concurs depuse inițial, precum și cele depuse după eșuarea
concursului și desfășurarea probei interviu. La caz, finalitatea procedurii
administrative ”Concursul public la funcția de judecător la Curtea
Constituțională a Republicii Moldova din partea CSM” a avut loc prin
hotărârea de eșuare a concursului și, ulterior, prin cea de desemnare,
finalitate care nu a fost contestată în speță.
Completul de judecată atestă că actele emise de către CSM în cadrul
etapei de selecție (demararea procedurii de desemnare, inclusiv repetate,
constatarea eșuării concursului, verificarea admisibilității dosarelor de
concurs, proba interviu), sunt operațiuni administrative în sensul art. 15 din
Codul administrativ, citat la para. 42 din prezenta încheiere, or operațiunile
administrative reprezintă acțiuni realizate de autoritățile publice și de
funcționarii acestora prin care se ajunge la adoptarea (emiterea) sau la
aplicarea actelor administrative.
După cum a fost constatat pe parcursul dezbaterilor judiciare,
reclamantul Potîrniche Oleg nu a contestat rezultatele concursului public,
inițial, prin hotărârea de eșuare a acestuia, ulterior, prin hotărârea de
desemnare a câștigătorului, la caz hotărârile CSM menționate la para. 57, 60
din prezenta încheiere, însă a invocat vătămarea drepturilor sale prin acțiunea
de excludere din preselecție a candidaturii sale.
1 https://www.csm.md/files/Hotaririle/2023/35/534-35.pdf
12
Instanța de judecată nu poate reține argumentele reclamantului cu
privire la pretinsa vătămare a drepturilor prin excluderea candidaturii sale
din concursul public, or din cele constatate în paragrafele de mai sus,
raportate la prevederile legale relevante speței, hotărârea CSM nr. 257/13 din
22 iunie 2023 reprezintă operațiune administrativă și nu pot fi contestate
separat decât odată cu actul administrativ individual.
Relaționând prevederile art. 207 alin. (2) lit. e) Cod administrativ la
circumstanțele de fapt relatate supra, instanța de judecată atestă că, hotărârea
contestată a cărei anulare se solicită, nu întrunește elementele obligatorii
proprii actului administrativ, or, la caz, contrar prevederilor imperative din
art.10 alin.(1), în cumul cu cerințele art.15 Cod administrativ, reclamantul
Potîrniche Oleg a contestat un act care nu reprezintă altceva decât o
operațiune administrativă, care nu poate constitui individual obiect al acțiuni
în contencios administrativ, nu produce efecte juridice.
Privită din acest punct de vedere, în coroborare cu art.207 alin. (2) lit.
e) Cod administrativ, în accepțiunea Completului, cererea formulată este
vădit inadmisibilă, or, la caz, reclamantul nu poate revendica încălcarea, prin
activitatea administrativă preparatorie, a unui drept în sensul art.17, din
același cod, devreme ce actul contestat constituie o operațiune administrativă
și nu constituie act administrativ, care prin prisma prevederilor art. 15 alin.
(2) Cod administrativ este exceptată prin lege, în sensul în care instituția
anularea actului administrativ se aplică doar în privința actelor
administrative individuale, nu și operațiunilor administrative.
Corespunzător, Completul de judecată notează că, activitatea
autorităților administrației publice se realizează prin două categorii de forme,
una producătoare de efecte juridice - actele administrative, contractele
administrative și alta ne producătoare de efecte juridice proprii - operațiunile
administrative. Operațiunile administrative prezintă un instrument, sau cale
premergătoare pentru emiterea, executarea și controlul executării actelor
administrative. De esența operațiunilor administrative ține faptul că acestea
de sine stătător nu sunt producătoare de efecte juridice. În esență, o
operațiune administrativă complexă reprezintă un lanț de acte juridice și
operațiuni material-tehnice, provenind de la autorități administrative diverse,
acte care se intercondiționează și își justifică reciproc eficacitatea. Acestea
din urma se caracterizează prin aceea că nu produc efecte juridice. Fie că
sunt anterioare actului administrativ final, ori ulterioare acestuia, acestea
sunt simple elemente de procedură antrenate în construirea actului final.
13
Consecința acestei constatări este aceea că, principial, controlul contencios
asupra operațiunilor administrative este exclus dacă acestea sunt atacate în
instanță în mod independent, cu excepția actelor pregătitoare – operațiunile
administrative anterioare emiterii actului final – a căror legalitate poate fi
verificată de către instanța de contencios administrativ în cadrul acțiunii în
anularea actului final.
Completul de judecată conchide că unul dintre elementele definitorii
ale acțiunii în contencios administrativ este revendicarea unui drept propriu,
vătămat prin una din formele activității administrative. Or, reclamantul care
înaintează acțiune în contencios administrativ trebuie să urmărească și să
justifice procesual pentru testul de admisibilitate revendicarea unui drept
subiectiv propriu căruia îi se aduce atingere prin activitatea administrativă
contestată sau prin refuzul autorității administrative de a soluționa în
termenul legal o cerere.
În lipsa revendicării unui drept propriu, în sensul art.17 din Codul
administrativ, acțiunea eșuează testul de admisibilitate conform art. 207 Cod
administrativ. Acest argument impune și raționamentul că, dreptul
procedural reglementează doar formele ce necesită a fi respectate pentru a
obține pe cale judiciară o protecție a unui drept subiectiv în sensul art. 17
Cod administrativ.
În contextul celor menționate, instanța de judecată reține că,
prevederile legale interzic apriori și inter alia înaintarea acțiunilor în
contencios administrativ populare, adică actio popularis. Indiferent de felul
acțiunii în contencios administrativ, inclusiv în cadrul acțiunii în control
normativ, reclamantul trebuie să revendice un drept subiectiv al său vătămat
sub sancțiunea declarării acțiunii inadmisibile.
La caz, reclamantul nu poate invoca vătămarea unui drept al său printr-
o operațiune administrativă, fără a contesta însăși actul administrativ
individual defavorabil, hotărârea autorității publice prin care a fost
desemnată câștigător al concursului public altă persoană decât reclamantul.
Constatările enunțate și descrise supra denotă faptul că, reclamantul
nu poate revendica încălcarea unui drept al său prin activitatea
administrativă, or, hotărârea nr. 257/13 din 22 iunie 2023 în latura ce ține de
excluderea din concurs a reclamantului, a cărei anulare se solicită, constituie
o operațiune administrativă, fiind susceptibilă contestării doar concomitent
14
cu actul administrativ adoptat ulterior ce vizează rezultate concursului,
premisă ce nu poate fi supusă controlului de legalitate prin prisma
contenciosului administrativ.
În sensul celor relatate, instanța desprinde convingerea că, în sensul
condițiilor prevăzute de lege ce urmează a fi întrunite de către un act juridic
administrativ pentru a produce efecte juridice, hotărârea Consiliului Superior
al Magistraturii nr. 257/13 din 22 iunie 2023 în latura ce ține de excluderea
din concurs a reclamantului reprezintă o manifestare a activității autorității
publice conform competenței, care constituie o etapă a procedurii
administrative îndreptate spre pregătirea emiterii unui act administrativ final,
la caz, rezultatele concursului, care nu au fost contestate.
Întru susținerea acestei opinii, Completul invocă și jurisprudența
CtEDO și anume că, dreptul de acces la justiție poate fi restricționat de către
statele membre ale Consiliului Europei, însă limitările aduse acestui drept
trebuind să respecte câteva principii cum ar fi: un raport rezonabil între
scopul urmărit și mijloacele alese, scopul urmărit trebuie să fie legitim și să
nu afecteze substanța dreptului.
Astfel, contenciosul administrativ instituit de Codul Administrativ nu
este un contencios obiectiv de legalitate, dar subiectiv, implicând apărare
unui drept subiectiv propriu. Așadar, un act administrativ poate fi anulat
numai dacă și sub condiția de a se dovedi că a produs reclamantului o
vătămare într-un drept ori într-un interes legitim, potrivit art. 17 Cod
administrativ, care consacră contenciosul subiectiv. În această ordine de idei,
în accepțiunea Completului, starea de lucruri din prezenta speță nu este de
natură să aducă atingere dreptului reclamantului de acces liber la justiție,
garantat de art.20 din Constituție și nici dreptului la un proces echitabil,
ocrotit de art.6 CEDO.
Sub acest aspect se respinge argumentul reclamantului că prin
hotărârea contestată i s-ar fi lezat dreptul la muncă, la onoare și demnitate,
or nu oricare aplicare la un concurs public dă naștere unei ”speranțe legitime”
de a promova acel concurs, existând de la caz la caz condiții și criterii de
eligibilitate eliminatorii. Astfel, prin operațiunea administrativă contestată
reclamantul nu poate pretinde vătămarea drepturilor sale, odată ce acesta nu
și-a realizat până la capăt intenția de accedere în funcția publică (înlăturarea
deficiențelor dosarului personal, depunerea repetată a cererii după eșuarea
concursului, contestarea rezultatelor).
15
Prin urmare, în condițiile în care acțiunea în contencios administrativ
înaintată de Potîrniche Oleg, nu întrunește condițiile procedurale pentru a fi
apreciată ca fiind admisibilă, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție nu va purcede la examinarea și soluționarea fondului cauzei de
contencios administrativ la acțiunea acestuia, deoarece chestiunile de
procedură preced fondul acțiunii în contenciosul administrativ.
În acest context, Completul de judecată consideră inadmisibilă și
pretenția reclamantului cu privire la repararea prejudiciului cauzat, or aceasta
este subsecventă pretenției principale care nu se va examina în fond.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că,
declararea inadmisibilă a acțiunii exclude examinarea fondului cauzei de
contencios administrativ, pretinsa ilegalitate al hotărârii contestate, atât din
perspectiva circumstanțelor de fapt, cât și motivelor de drept, motiv pentru
care nu se va expune asupra argumentelor CSM din referință în susținerea
respingerii acțiunii.
Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 207 alin. (1) și (2) lit. e),
art. 230 din Codul administrativ
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară inadmisibilă acțiunea în contencios administrativ înaintată de
Potîrniche Oleg.
Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Ion Malanciuc
Diana Stănilă
16