3d-41/23 — cu privire la anularea actului administrativ.
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- cu privire la anularea actului administrativ.
- Temei legal
- Dreptul discreţionar al Consiliului Superior al Procurorilor de a încheia concursul prin nerealizare în cazul înscrierii unui singur candidat.
3d-41/23 — cu privire la anularea actului administrativ. (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
H O T Ă R Â R E
În numele legii
cu privire la cererea de chemare în judecată depusă de
Nicolae Zanevici
împotriva
Consiliului Superior al Procurorilor, persoană terță Procuratura
Generală
cu privire la anularea actului administrativ.
(Dosarul 3d-41/23
PIGD 2-23066208-01-3d-08112023)
Dreptul discreționar al Consiliului Superior al Procurorilor de a
încheia concursul prin nerealizare în cazul înscrierii unui singur
candidat.
14 ianuarie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în ședință de judecată publică cererea de chemare în
judecată depusă de Nicolae Zanevici împotriva Consiliului Superior al
Procurorilor, persoană terță Procuratura Generală,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Stella Bleșceaga,
Diana Stănilă, judecători,
Cu participarea grefierului, Olesea Suduc
constată următoarele:
ÎN FAPT
A. Poziția reclamantului (f.d. 5-8)
În data de 06 mai 2023 Nicolae Zanevici a depus acțiune în contencios
administrativ împotriva Consiliului Superior al Procurorilor, persoană terță
Procuratura Generală, prin care a solicitat:
- anularea hotărârii Consiliului Superior al Procurorilor nr. 1-65/2023 din
06 aprilie 2023 privind încheierea prin nerealizare a concursului pentru
suplinirea funcției vacante de procuror-șef al Secției analiză criminologică și
inițiative legislative a Procuraturii Generale,
- obligarea Consiliului Superior al Procurorilor să desemneze pe
subsemnat învingător al concursului anunțat prin hotărârea Consiliului
Superior al Procurorilor nr.1-114/2022 din 17 iunie 2022 pentru suplinirea
funcției vacante procuror-șef al Secției analiză criminologică și inițiative
legislative a Procuraturii Generale,
- obligarea Consiliului Superior al Procurorilor să propună Procurorului
General numirea subsemnatului în funcția de procuror-șef al Secției analiză
criminologică și inițiative legislative a Procuraturii Generale, pentru un
mandat de 5 ani.
În motivarea acțiunii reclamantul a menționat, că prin hotărârea nr. 1-
114/2022 din 17 iunie 2022, Consiliul Superior al Procurorilor a anunțat
concurs pentru suplinirea mai multor funcții vacante de procurori
conducători, inclusiv funcția de procuror-șef al Secției analiză criminologică
și inițiative legislative a Procuraturii Generale.
Nicolae Zanevici, în termenul stabilit de Consiliul Superior al
Procurorilor, a urmat procedura verificării stării sănătății la comisia specială,
iar în temeiul hotărârii Colegiului de evaluare a performanțelor procurorilor
nr. 4-50/22 din 17 iunie 2022 a promovat evaluarea cu calificativul ”foarte
bine”, fiind înregistrat în Registrul candidaților pentru suplinirea funcțiilor
vacante și a depus la aparatul Consiliului Superior al Procurorilor cererea de
participare la concursul menționat.
În data de 26 ianuarie 2023 a promovat evaluarea la Colegiul pentru
selecția și cariera procurorilor, acumulând un punctaj total de 152,2 puncte.
1
Totodată a menționat, că a fost singurul candidat care a participat la
concursul pentru suplinirea funcției de procuror-șef al Secției analiză
criminologică și inițiative legislative a Procuraturii Generale.
Pentru 06 aprilie 2023 Consiliul Superior al Procurorilor a stabilit,
potrivit agendei de lucru, desemnarea câștigătorilor concursurilor anunțate
prin hotărârea nr. 1-114/2022 din 17 iunie 2022, inclusiv pentru funcția de
procuror-șef al Secției analiză criminologică și inițiative legislative a
Procuraturii Generale.
La ședința Consiliului Superior al Procurorilor din 06 aprilie 2023,
urmare a interviului la care a fost supus, a răspuns la toate întrebările
membrilor Consiliului, iar din motive inexplicabile, după deliberare
Consiliul Superior al Procurorilor a pronunțat hotărârea prin care i-a fost
comunicat că, concursul pentru suplinirea funcției vacante de procuror-șef al
Secției analiză criminologică și inițiative legislative a Procuraturii Generale
s-a încheiat prin nerealizare din motivul neîntrunirii numărului necesar de
voturi.
Reclamantul a indicat, că prin hotărârea emisă, a fost afectat în
drepturi și interese legitime, pe motiv că orice procuror are dreptul să fie
promovat atunci când întrunește condițiile prevăzute de lege și de actele
normative subordonate legii. Promovarea în funcție a procurorilor face parte
din dreptul la carieră profesională și trebuie să se realizeze pe criterii
cunoscute, comprehensive și obiective, în cadrul unor proceduri
transparente, echitabile și imparțiale. Încheierea unui concurs de fapt realizat
fără temeiuri legale și în lipsa unor motive obiective reprezintă o acțiune
arbitrară în raport cu dânsul, care generează starea de incertitudine în privința
carierei sale de procuror.
Nicolae Zanevici a susținut, că prin acțiunile abuzive ale Consiliului
Superior al Procurorilor a fost afectat și în dreptul de proprietate, care este
un drept fundamental, deoarece salariul de funcție a procurorului-șef de
Secție este mai mare decât salariul de funcție pe care îl are la moment.
Potrivit Avizului nr. 9 (2014) al Consiliului Consultativ al
Procurorilor Europeni privind normele și principiile Europene referitoare la
procurori (Carta de la Roma) s-a statuat că, în ceea ce privește numirea
procurorilor în general, așa cum a subliniat CCPE, statele membre ar trebui
să ia măsuri pentru a se asigura că recrutarea, promovarea și transferul
procurorilor se va efectua în conformitate cu proceduri corecte și imparțiale,
pe baza unor criterii transparente și obiective, cum ar fi competența și
experiența și excluzând discriminarea pe orice motiv. Organele de recrutare
ar trebui să fie selectate pe baza competențelor și abilităților și ar trebui să
își îndeplinească funcțiile în mod imparțial și pe baza unor criterii obiective.
În context reclamantul a menționat, că legea nu prevede opțiunea
Consiliului Superior al Procurorilor de a încheia concursul prin nerealizare,
atunci când de fapt el a fost realizat. Din interpretarea sistematică și logică a
normelor de reglementare rezultă că nerealizarea concursului poate surveni
în cazul în care la concurs nu s-a înscris niciun candidat, sau toți candidații
2
care s-au înscris la concurs au fost excluși din concurs, condiții care, la caz,
nu se atestă; or, el a fost exclus din concurs, iar Consiliul Superior al
Procurorilor nu avea altă opțiune legală decât să-l desemneze învingător al
concursului și să transmită hotărârea Procurorului General în ordinea
prevăzută de lege.
Nicolae Zanevici a indicat că, Consiliul Superior al Procurorilor
dispune și de o anumită doză de discreție la adoptarea deciziilor care îi sunt
date în competență, însă discreția Consiliului nu este nelimitată. Astfel,
decizia luată în mod discreționar, trebuie să fie una optimă, să corespundă
finalității actului normativ, sensului legislației în vigoare, principiilor
generale ale dreptului intern și internațional, drepturilor și libertăților
fundamentale ale omului, deci să corespundă scopului urmărit, care
alcătuiește esența „dreptului discreționar”, a cărui realizare se efectuează cu
respectarea principiilor legalității, oportunității, echității. Codul
administrativ reglementează aplicarea dreptului discreționar, or, autoritatea
publică posedă o marjă discreționară în măsura în care nu afectează de o
manieră nejustificată drepturile fundamentale ale persoanei.
În speță, nu a existat niciun temei legal, nici motive obiective de a
încheia concursul prin nerealizare. În mai multe cazuri similare, când la
concurs au participat doar un singur candidat, Consiliul Superior al
Procurorilor i-a desemnat în calitate de învingători ai concursurilor, respectiv
reclamantul a fost și discriminat în coraport cu alți colegi.
Reclamantul a evidențiat, că „deliberarea” și „adoptarea hotărârii”
Consiliului Superior al Procurorilor a constituit de fapt o modalitate voalată
de a examina chestiunea care îl vizează în ședință închisă, în lipsa unor
temeiuri legale, cu încălcarea prevederilor legale privind transparența și
publicitatea ședințelor Consiliului, prin ce nu a avut posibilitatea să audă
careva argumente împotriva candidaturii sale și nici să vină cu un răspuns la
acestea. Mai mult, Consiliul Superior al Procurorilor a omis să-și motiveze
hotărârea, contrar art. 31 și art.118 din Codul administrativ.
În opinia lui Nicolae Zanevici în speță se impune ca Consiliul Superior
al Procurorilor să recurgă la o analiză corespunzătoare a dosarului privind
evaluarea acestuia, în cadrul căruia se conțin informații referitor la aplicarea
multiplelor măsuri de încurajare și lipsa sancțiunilor disciplinare pe perioada
carierei sale de procuror, adică pe perioada de 18 ani. Analiza respectivă
urma a fi realizată în scopul îndeplinirii de Consiliul Superior al Procurorilor
a obligației să motiveze hotărârea sa, ținând cont de circumstanțele
particulare ale fiecărui caz în parte, fără a se limita la formulări generale și
abstracte.
La fel a menționat că Consiliul Superior al Procurorilor a încălcat și
prevederile art. 77, alin. (7) din Legea cu privire la Procuratură, din motiv că
era obligat să publice hotărârea care îl vizează, nu a publicat-o nici până în
prezent. Mai mult ca atât, la cererea sa scrisă depusă la Consiliul Superior al
Procurorilor la 03 mai 2023, de a-i transmite hotărârea motivată, Consiliul,
prin scrisoarea nr. 5-06d/23-1190 din 03 mai 2023, i-a eliberat dispozitivul
3
hotărârii nr. 1-65/2023 din 06 aprilie 2023, care nu este nici motivată, și nici
semnată de nici unul din membrii Consiliului Superior al Procurorilor.
B. Poziția pârâtului (f.d. 17-31)
Prin referința depusă în data de 26 mai 2023, Consiliul Superior al
Procurorilor a solicitat respingerea acțiunii în contencios administrativ
depusă de Nicolae Zanevici împotriva Consiliului Superior al Procurorilor,
persoană terță Procuratura Generală, privind anularea hotărârii Consiliului
Superior al Procurorilor nr. 1-65/2023 din 06 aprilie 2023, ca neîntemeiată.
În motivarea solicitărilor sale Consiliul Superior al Procurorilor a
menționat, că Nicolae Zanevici în termenul stabilit prin hotărârea Consiliului
Superior al Procurorilor nr. 1-114/2022 din 17 iunie 2022 a depus cerere de
participare la concursul pentru suplinirea funcției de procuror-șef al Secției
analiză criminologică și inițiative legislative a Procuraturii Generale.
Autoritatea pârâtă a indicat că Nicolae Zanevici, deși a obținut potrivit
hotărârii nr.2-5/2023 din 26 ianuarie 2023 a Colegiului pentru selecția și
cariera procurorilor 142 puncte, iar potrivit hotărârii nr.2-11/2023 din 26
ianuarie 2023 a Colegiului pentru selecția și cariera procurorilor - punctajul
final de 152,2, nu a fost desemnat învingător al concursului, or, depunerea și
transmiterea dosarelor de participare la concurs, evaluările efectuate de
Colegiul pentru selecția și cariera procurorilor sunt etape obligatorii ale
procedurii de promovare, dar nu sunt pre-determinante și nu pot fi
considerate ca impunând o anumită soluție Consiliului Superior al
Procurorilor.
Astfel, punctajul primit în cadrul etapelor anterioare nu poate substitui
soluția finală, fiind doar un indicator al probelor de concurs, dar nu și o
obligație pentru forul decizional. Or, anume această logică derivă din
interpretarea sistematică a prevederilor art. 23-24 din Legea cu privire la
Procuratură, care transferă în competența Consiliului Superior al
Procurorilor valoarea juridică și de substanță a soluției finale asupra unui
concurs de promovare
În data de 06 aprilie 2023 s-a desfășurat etapa de interviu în cadrul
Consiliului pentru funcția de procuror-șef al Secției analiză criminologică și
inițiative legislative a Procuraturii Generale, la care a participat candidatul
Nicolae Zanevici, fiindu-i oferită posibilitatea, în condiții echitabile și
transparente să își prezinte poziția și să răspundă la 11 întrebări. Prin
hotărârea Consiliului Superior al Procurorilor nr. 1-65/23 din 06 aprilie 2023
s-a încheiat prin nerealizare concursul pentru ocuparea funcției de procuror-
șef al Secției analiză criminologică și inițiative legislative a Procuraturii
Generale, anunțat prin Hotărârea Consiliului Superior al Procurorilor nr. 1-
114/2022 din 17 iunie 2022.
Astfel, autoritatea publică pârâtă a relatat, că la adoptarea hotărârii
nr.1-65/2023 din 06 aprilie 2023, Consiliul Superior al Procurorilor și-a
exercitat în mod legal dreptul discreționar, care corespunde marjei sale de
apreciere, astfel după cum rezultă din prevederile art.24 alin.(6) din Legea
4
cu privire la Procuratură.
Decizia cu privire la desemnarea candidaților la funcțiile vacante de
procuror se ia de către Consiliul Superior al Procurorilor, ținând cont de
funcția selectată de candidat, de punctajul acordat de către Colegiul pentru
selecția și cariera procurorilor, de criteriile prevăzute la art.23, alin.(2) din
Legea cu privire la Procuratură, de informațiile solicitate, precum și de alte
informații relevante de care dispune Consiliul Superior al Procurorilor legate
de cariera și integritatea candidatului.
Aplicarea în practică a sintagmei „de alte informații legate de cariera
și integritatea candidatului” este reflectată în interviul la ședința Consiliului
Superior al Procurorilor din 06 aprilie 2023, când a fost audiat candidatul
Nicolae Zanevici cu referire la conceptul de management întocmit. Toate
exigențele acesteia sunt garanții că procesul de selecție corespunde celor mai
înalte standarde de calitate. Consiliul a luat în calcul toate circumstanțele
stabilite, inclusiv argumentele candidatului, iar analiza lor s-a raportat la
standardele naționale și internaționale impuse statutului procurorilor. Rolul
fundamental al Consiliului Superior al Procurorilor este să manifeste
diligență de înalt nivel și să dezvolte coordonatele profilului procurorului în
acord cu poziția responsabilă ce se atribuie acestei funcții atât potrivit legii,
cât și conform așteptărilor societății. Competența Consiliului Superior al
Procurorilor în procesul de numire și promovare a procurorilor nu poate fi
diluată prin atribuțiile altor entități publice și nici nu poate fi pre-
determinantă de condiții rigide, deoarece într-un asemenea caz ar deveni o
formalitate și ar fi lipsită de sensul acordat.
Astfel, rezultă în mod evident că dreptul discreționar al Consiliului
Superior al Procurorilor pe acest subiect nu se rezumă doar la aprecieri de
formă sau constatări tehnice despre condițiile de propunere Procurorului
General numirea în funcție a câștigătorului concursului, dar include și
evaluări de substanță, care sunt în măsură să dea tabloul complet despre
profilul deplin al candidatului la funcția de procuror.
Reprezentantul autorității pârâte a susținut, că prevederile din Lege
sunt explicite, clare și previzibile din care se deduce cu ușurință că procedura
de promovare include mai multe etape și că decizia privind soluția o ia
Consiliul Superior al Procurorilor, reieșind din mai mulți indicatori printre
care inclusiv și punctajul oferit de Colegiul pentru selecția și cariera
procurorilor.
Consiliul Superior al Procurorilor a evidențiat faptul că, în condițiile
existenței doar a unui singur candidat, nu se poate considera că acesta, chiar
dacă a obținut punctajul foarte bun/excelent la Colegiul pentru selecția și
cariera procurorilor este și, automat, învingător al concursului, iar Consiliul
Superior al Procurorilor ar trebui doar să confere solemnitatea acestui
rezultat, pentru că s-ar afecta sensul competențelor acestei autorități de rang
constituțional. Din lege rezultă clar și evident că etapa finală a concursului
constituie interviul în fața Consiliului Superior al Procurorilor, iar pentru
candidați este accesibilă concluzia că urmează să își susțină poziția inclusiv
5
în cadrul acestui exercițiu instituțional, iar decizia finală se va adopta urmare
a unei proceduri de vot.
Prin urmare, la adoptarea hotărârii Consiliului Superior al Procurorilor
nr. 1-65/2023 din 06 aprilie 2023, autoritatea publică și-a exercitat dreptul
discreționar de vot, reieșind din circumstanțele de fapt constatate în privința
candidatului la funcția de procuror-șef. Or, reieșind din specificul funcției de
procuror, calitățile și conduita persoanei, care solicită numirea în această
funcție, constituie obiect de apreciere riguroasă de către organul investit cu
atribuții în acest sens, care dispune de competență exclusivă în domeniu.
În aceste circumstanțe reprezentantul autorității pârâte a subliniat că
nu pot fi reținute argumentele lui Nicolae Zanevici precum că Consiliul
Superior al Procurorilor avea obligația să se conformeze motivării din
hotărârea Colegiului pentru selecția și cariera procurorilor, deoarece aceasta
reprezintă poziția exprimată de către această entitate colegială, care, însă, nu
este și nu poate fi obligatorie/imperativă pentru Consiliul Superior al
Procurorilor, al cărui statut implică elementul superiorității ierarhice.
Deoarece s-au examinat aspecte administrative referitoare la un concurs de
promovare demarat în condițiile legii, de către Consiliul Superior al
Procurorilor, este evident, că anume acestei autorități publice îi revine
competența deplină de a decide parcursul procedurii de referință.
La caz, soluția membrilor Consiliului Superior al Procurorilor din 06
aprilie 2023 a fost emisă în urma examinării în cumul a materialelor
dosarului, a poziției candidatului în cadrul audierii, precum și în rezultatul
exprimării votului de către membrii Consiliului Superior al Procurorilor
prezenți la ședință.
În context, Consiliul Superior al Procurorilor a indicat că nu se poate
pretinde la existența unui drept la promovare, aceasta fiind doar o vocație
profesională și nu implică careva angajamente automate din partea forului
decizional. Securitatea juridică a carierei reclamantului nu a fost afectată, iar
faptul că nu a obținut promovarea pentru care s-a înscris, nu generează niciun
impact juridic asupra situației sale de serviciu și nu îi îngrădește în niciun fel
posibilitatea de a participa la alte concursuri de promovare.
C. Poziția părților în ședință publică
În cadrul ședinței de judecată, reclamantul Nicolae Zanevici a susținut
motivele de fapt și de drept prezentate în cererea de chemare în judecată,
solicitând anularea hotărârii Consiliului Superior al Procurorilor nr. 1-
65/2023 din 06 aprilie 2023 și obligarea Consiliului Superior al Procurorilor
la o nouă examinare a candidaturii lui pentru funcția solicitată. Cerința
privind obligarea Consiliului Superior al Procurorilor să-l desemneze ca
învingător al concursului și să-l propună Procurorului General pentru numire
în funcția de procuror-șef al Secției analiză criminologică și inițiative
legislative a Procuraturii Generale, n-a susținut-o.
6
Reclamantul a susținut că, la toate întrebările adresare de către
membrii Consiliului Superior al Procurorilor, de către el au fost formulate
răspunsuri argumentate; la fel și-a motivat poziția în legătură cu dorința de a
accede în funcția solicitată. În cadrul interviului nici un membru al
Consiliului Superior al Procurorilor nu a manifestat obiecții în adresa lui. La
rândul său, prestația prodigioasă pe parcursul carierei sale, de rând cu
integritatea sa etică și financiară, care a constituit obiect de verificare de către
Comisa vetting, denotă faptul că el urma să fie promovat în funcția pentru
care a acces la concurs.
Reprezentantul Consiliului Superior al Procurorilor - Iulian Gainaru a
solicitat respingerea acțiunii în contencios administrativ înaintată de Nicolae
Zanevici, considerând-o neîntemeiată.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 16 din Codul administrativ statuează că:
„Dreptul discreționar al autorității publice reprezintă posibilitatea acesteia de a opta
între mai multe soluții posibile corespunzătoare scopului legii atunci când aplică o
dispoziție legală. Exercitarea dreptului discreționar nu permite desfășurarea unei activități
administrative arbitrare.”
Art. 21 alin. (1) și alin. (2) din Codul administrativ revelă că:
„Autoritățile publice și instanțele de judecată competente trebuie să acționeze în
conformitate cu legea și alte acte normative. Exercitarea atribuțiilor legale nu poate fi
contrară scopului pentru care acestea au fost reglementate.”
Art. 22 din Codul administrativ reglementează următoarele:
„Autoritățile publice și instanțele de judecată competente cercetează starea de fapt
din oficiu. Acestea stabilesc felul și volumul cercetărilor și nu sunt legate nici de
expunerile participanților, nici de cererile lor de reclamare a probelor.
Faptele deja cunoscute autorităților publice sau instanțelor de judecată competente,
faptele general notorii și faptele prezumate în virtutea prevederilor legale nu necesită a fi
probate, până la proba contrarie.”
Art. 118 alin. (1) din Codul administrativ stabilește că:
„Motivarea este operațiunea administrativă prin care se expun considerentele care
justifică emiterea unui act administrativ individual. În motivare se indică temeiurile
esențiale de drept și de fapt pe care le-a luat în considerare autoritatea publică pentru
decizia sa. Din motivarea deciziilor discreționare trebuie să poată fi recunoscute și
punctele de vedere din care autoritatea publică a reieșit la exercitarea dreptului
discreționar. Motivarea trebuie să se refere și la argumentele expuse în cadrul audierii.”
Articolul 123, alin. (1), lit. b), alin. (2) din Codul administrativ
prevede că:
„O încălcare a prevederilor de formă și procedură, care nu duce la nulitatea actului
administrativ individual, este neînsemnată atunci când motivarea necesară se recuperează
ulterior de către autoritatea publică.
7
Acțiunile prevăzute la alin.(1) pot fi recuperate până la finalizarea dezbaterilor
judiciare în prima instanță.”
Art. 191 alin. (5) lit. a) din Codul administrativ reglementează că:
„Curtea Supremă de Justiție soluționează în primă instanță, prin hotărâri
irevocabile, acțiunile în contencios administrativ privind contestarea hotărârilor
Consiliului Superior al Magistraturii și ale Consiliului Superior al Procurorilor.”
Art. 209, alin. (1), lit. b) din codul administrativ statuează că:
„Acțiunea în contestare și acțiunea în obligare se înaintează în decurs de 30 de zile,
dacă legea nu prevede altfel. Acest termen începe să curgă de la: data comunicării sau
notificării actului administrativ individual, dacă legea nu prevede procedura prealabilă.”
Art. 219 din Codul administrativ stabilește că:
„Instanța de judecată este obligată să cerceteze starea de fapt din oficiu în
baza tuturor probelor legal admisibile, nefiind legată nici de declarațiile făcute,
nici de cererile de solicitare a probelor înaintate de participanți.
Instanța de judecată depune eforturi pentru înlăturarea greșelilor de formă,
explicarea cererilor neclare, depunerea corectă a cererilor, completarea datelor
incomplete și pentru depunerea tuturor declarațiilor necesare constatării și
aprecierii stării de fapt. Instanța de judecată indică asupra aspectelor de fapt și de
drept ale litigiului care nu au fost discutate de participanții la proces.
Instanța de judecată nu are dreptul să depășească limitele pretențiilor din
acțiune, însă, totodată, nu este legată de textul cererilor formulate de participanții
la proces.
Instanța de judecată poate avea o discuție juridică cu participanții la proces
sau poate da în scris indicații cu privire la situația de drept a cauzei examinate.”
Art. 224 alin. (1) lit. f) din Codul administrativ statuează că:
„Examinând acțiunea în contencios administrativ în fond, instanța de
judecată adoptă una dintre următoarele hotărâri: respinge acțiunea ca fiind
neîntemeiată, dacă nu sunt îndeplinite condițiile de adoptare a unei hotărâri
prevăzute la lit.a)–e).”
Art. 19 din Legea cu privire la Procuratură nr. 3 din 25 februarie 2016
reglementează că:
„Selecția candidaților la funcția de procuror și cariera procurorilor se fac prin
concurs, având drept scop asigurarea unui proces de selecție obiectiv, imparțial și
transparent, care să garanteze alegerea celor mai buni candidați pentru funcția respectivă.
Cariera procurorului presupune promovarea într-o funcție superioară de procuror în
Procuratura Generală sau procuror în procuratura specializată, numirea în funcția de
procuror-șef și adjunct al procurorului-șef, precum și transferul procurorului într-o funcție
de același nivel sau de nivel inferior.”
Art. 23, alin. (2) din Legea cu privire la Procuratură nr. 3 din 25
februarie 2016, în vigoare la data desfășurării concursului: prevedea
următoarele:
8
„În cadrul concursului, candidații sunt apreciați în baza următoarelor criterii
principale:
a) nivelul de cunoștințe și aptitudinile profesionale;
b) capacitatea de aplicare în practică a cunoștințelor;
c) vechimea în funcția de procuror sau în alte funcții prevăzute la art.20;
d) calitatea și eficiența activității în funcția de procuror;
e) respectarea regulilor de etică profesională;
f) activitatea didactică și cea științifică.”
Art. 25, alin. (1) din Legea cu privire la Procuratură nr. 3 din 25
februarie 2016 stabilește că:
„Numirea în funcțiile de procuror, procuror-șef al procuraturii, adjunct al
procurorului-șef al procuraturii, procuror-șef al subdiviziunii Procuraturii Generale sau
adjunct al procurorului-șef al subdiviziunii Procuraturii Generale se face prin ordinul
Procurorului General, la propunerea Consiliului Superior al Procurorilor.”
Art. 54, alin. (11) din Legea cu privire la Procuratură nr. 3 din 25
februarie 2016 statuează că:
„Promovarea procurorului se face prin concurs, în condițiile prevăzute de prezenta
lege.”
Art. 70, alin. (1), lit. g) din Legea cu privire la Procuratură nr. 3 din
25 februarie 2016 reglementează că:
„Consiliul Superior al Procurorilor are următoarele competențe: face
propuneri Procurorului General privind numirea, transferul, promovarea, detașarea
sau suspendarea procurorilor în condițiile Codului de procedură penală și ale
prezentei legi, precum și privind eliberarea din funcție a procurorilor.”
Pct. 8.22 din Regulamentul Consiliului Superior al Procurorilor
aprobat prin hotărârea nr.12-225/16 stabilește că:
„Candidații solicită desemnarea în funcțiile scoase la concurs în ordinea
descrescătoare a punctajului obținut la Colegiul pentru selecția și evaluarea procurorilor.
Decizia cu privire la desemnarea candidaților la funcțiile vacante de procuror se ia de
către Consiliul Superior al Procurorilor, ținând cont de funcția selectată de candidat, de
punctajul acordat de către Colegiul pentru selecția și evaluarea procurorilor, de nota
obținută la examenul susținut în fața Comisiei de absolvire a Institutului Național al
Justiției, de criteriile prevăzute la art. 23 alin.(2), de informațiile solicitate potrivit
pct.8.82 din prezentul Regulament, precum și de alte informații relevante de care dispune
Consiliul Superior al Procurorilor legate de cariera și integritatea candidatului.”
TERMENUL DE DEPUNERE A ACȚIUNII
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează, că
copia dispozitivului hotărârii contestate a fost transmis reclamantului în data
de 03 mai 2023 în baza scrisorii nr.5-06d/23-1190. (f.d.11)
Astfel, în speță, reclamantul a respectat prevederile art. 209 din Codul
administrativ, deoarece cererea de chemare în judecată a fost depusă la 10
mai 2023.
9
STAREA DE FAPT CONSTATATĂ DE CĂTRE INSTANȚA DE
JUDECATĂ
Potrivit hotărârii nr. 1-114/2022 din 17 iulie 2022 a Consiliului
Superior al Procurorilor cu privire la anunțarea concursului pentru
suplinirea unor funcții vacante de procuror conducător, s-a anunțat concurs
pentru suplinirea mai multor funcții vacante de procurori conducători,
inclusiv funcția de procuror-șef al Secției analiză criminologică și inițiative
legislative a Procuraturii Generale. (f.d. 32-35)
Prin hotărârea nr.1-254/2022 din 17 noiembrie 2022 a Consiliului
Superior al Procurorilor, s-a transmis Colegiului pentru selecție și cariera
procurorilor, pentru evaluare conform criteriilor stabilite cererea și dosarul
de participare inclusiv a lui Nicolae Zanevici. ( f.d.36-39)
Colegiul de evaluare a performanțelor procurorilor, prin hotărârea nr.
4-50/22 din 17 iunie 2022, a aprobat rezultatul final al evaluării
performanțelor procurorului Nicolae Zanevici, care a obținut punctajul de
87,6 puncte, cu acordarea calificativului „foarte bine”. (f.d. 41)
Prin hotărârea nr. 2-5/2023 din 26 ianuarie 2023 a Colegiului pentru
selecția și cariera procurorilor, s-a aprobat punctajul final de 152,2 puncte al
evaluării procurorului Nicolae Zanevici, candidat la funcția de procuror-șef
al Secției analiză criminologică și inițiative legislative a Procuraturii
Generale. (f.d.42-43)
Prin hotărârea Consiliului Superior al Procurorilor nr. 1-65/2023 din
06 aprilie 2023 s-a încheiat prin nerealizare concursul pentru suplinirea
funcției vacante de procuror-șef al Secției analiză criminologică și inițiative
legislative a Procuraturii Generale. (f.d. 47-48)
MOTIVAREA INSTANȚEI
Până a trece la examinarea argumentelor concrete, completul de
judecată învederează că, în aplicarea supremației dreptului, instanța de
contencios administrativ ține cont de jurisprudența CtEDO. Potrivit acestei
jurisprudențe, obligația instanței judecătorești de motivarea hotărârilor
judecătorești nu poate fi înțeleasă că impunând un răspuns pentru fiecare
argument (hot.García Ruiz v. Spania, 1999, §26). Totuși, orice argument
decisiv pentru rezultatul procedurii necesită un răspuns clar (hot.Ruiz Torija
v. Spania, 1994, §30; și, pentru comparație, Petrović și alții v. Muntenegru,
2018, §43), în special argumentele cu privire la drepturile și obligațiile
garantate de Convenția Europeană pentru Drepturile Omului (hot.Fabris v.
Franța, 2013, §72 in fine; Paun Jovanović v. Serbia, 2023, §108).
Completul de judecată, analizând cererea de chemare în judecată
reține, că reclamantul în argumentarea pretenției solicitate a invocat
următoarele aspecte, susținute în ședința de judecată și anume că hotărârea
contestată nu este motivată, discreția autorității publice nu este limitată
precum și faptul că legislația pertinentă nu prevede opțiunea Consiliului
10
Superior al Procurorilor de a înceta concursul, încălcarea dreptului de
promovare și a dreptului de proprietate.
La rândul său, Consiliul Superior al Procurorilor a susținut, că la
emiterea actului administrativ contestat și-a exercitat în mod legal dreptul
discreționar, care corespunde marjei sale de apreciere.
Astfel, pentru elucidarea acestor aspecte completul de judecată al
Curții Supreme de Justiție menționează, că din conținutul prevederilor art.
118 din Codul administrativ rezultă, că motivarea actului administrativ
trebuie să conțină circumstanțele de fapt și de drept, la fel din motivarea
deciziilor discreționare trebuie să poată fi recunoscute și punctele de vedere
din care autoritatea publică a reieșit la exercitarea dreptului discreționar.
Prin urmare, principiul motivării impune necesitatea ca autoritățile
publice, care emit acte administrative, să indice expres și implicit,
circumstanțele de fapt și de drept care determină soluția adoptată. Motivarea
unui act administrativ nu poate fi limitată la competența autorității publice,
ori la temeiul de drept al acesteia, ci trebuie să conțină și elementele de fapt
care să permită, pe de o parte, destinatarilor să cunoască și să evalueze
temeiurile deciziei, iar, pe de alta parte, să facă posibila exercitarea
controlului de legalitate.
Analizând hotărârea Consiliului Superior al Procurorilor nr. 1-65/2023
din 06 aprilie 2023 privind încheierea prin nerealizare a concursului pentru
suplinirea funcției vacante de procuror-șef al Secției analiză criminologică și
inițiative legislative a Procuraturii Generale, instanța de judecată constată,
că aceasta este motivată, or, sunt înserate circumstanțele de fapt și de drept
care au stat la baza soluției autorității publice pârâte. Din conținutul acesteia
se desprinde expres și implicit motivarea precum că unicul candidat din acest
concurs - Nicolae Zanevici, nu a obținut nominalizarea pentru promovarea
vizată, concursul pentru ocuparea funcției vacante de procuror-șef al Secției
analiză criminologică și inițiative legislative a Procuraturii Generale s-a
considerat eșuat și pentru a asigura procesul logico-juridic al procedurii, s-a
încheiat prin nerealizare.
Astfel, alegația reclamantului precum că hotărârea contestată nu ar fi
una motivată, este respinsă de către instanța de judecată. Cu atât mai mult
că, încălcarea prevederilor de formă și conținut a actului administrativ, spre
exemplu: motivarea insuficientă a actului administrativ, nu duce la nulitatea
acestuia; motivarea actului administrativ fiind posibil de recuperat pe parcurs
de către autoritatea emitentă, până la finalizarea dezbaterilor judiciare în
prima instanță (art. 123 CA). Iar, referința depusă la dosarul judiciar de către
reprezentantul Consiliului Superior al Procurorilor în faza de pregătire a
cauzei pentru dezbaterile judiciare, desfășoară în detaliu temeiurile de fapt și
de drept pentru care a fost adoptată hotărârea Consiliului Superior al
Procurorilor nr. 1-65/2023 din 06 aprilie 2023.
Cu referire la fond, prin prezenta acțiune Nicolae Zanevici pretinde că
Consiliul Superior al Procurorilor era obligat să-l desemneze învingător al
concursului.
11
La acest aspect, instanța de judecată evidențiază că înscrierea unui
singur candidat la un concurs de promovare pentru o funcție vacantă nu poate
în niciun mod să condiționeze obligația Consiliului Superior al Procurorilor
de a-l declara învingător al concursului, deoarece o asemenea ordine de
aplicare a legii ar deturna sensul unui asemenea exercițiu instituțional.
Obligarea autorității publice pârâte de a desemna singurul candidat înscris
într-un concurs de promovare pentru o funcție vacantă, ar contraveni
principiului meritocrației, dat fiind faptul că desfășurarea etapelor obligatorii
și îndeplinirea criteriilor de corespundere funcției rămân valabile indiferent
de numărul persoanelor ce pretind spre ocuparea poziției vizate.
Mai mult ca atât, chiar și în cazul înregistrării unui singur candidat,
desfășurarea etapelor și evaluărilor sunt aplicabile aceleași exigențe, pentru
că numai așa situația este compatibilă cu sensul principiilor echității,
legalității și loialității procedurii.
Totodată, instanța de judecată menționează că, în cazul în care, la
concurs s-a înscris doar un singur candidat, s-au desfășurat etapele de
evaluare, iar candidatul a obținut punctajul foarte bun/excelent la Colegiul
pentru Selecția și Cariera Procurorilor, nu obligatoriu duce la emiterea unei
soluții de declarare a învingătorului concursului pentru ocuparea funcției
vacante pentru că ar afecta sensul competențelor Consiliului Superior al
Procurorilor. Or, din lege rezultă clar și evident că etapa finală a concursului
este interviul în fața Consiliului Superior al Procurorilor, iar pentru candidați
este accesibilă concluzia că urmează să își susțină poziția inclusiv în acest
exercițiu instituțional, iar decizia finală se va adopta urmare a unei proceduri
de vot.
Mai mult, în cazul concursului de promovare nu poate fi pusă în
discuție о valoare absolută a așteptării pe care о au candidații referitor la
rezultat, având în vedere că e о competiție dintre candidați, motiv din care
nu poate fi impusă о legătură directă între rezultatul obținut la Colegiul
pentru Selecția și Cariera Procurorilor și decizia adoptată de Consiliul
Superior al Procurorilor.
În aceste circumstanțe completul de judecată reține ca fiind corectă
concluzia Consiliului Superior al Procurorilor privind încheierea concursului
ca rezultat a nedesemnării lui Nicolae Zanevici ca învingător al concursului,
deoarece, în esență, acest concurs nu s-a realizat, or, nu au fost
contracandidați, circumstanță care este necesară pentru a consemna
finalitatea exercițiului instituțional. Pe de о parte, consemnarea faptului că
respectivul concurs s-a încheiat prin nerealizare, exteriorizează soluția
autorității decidente, pe de altă parte - reprezintă formalizarea momentului
în care s-a finisat procedura, pentru a asigura respectarea circuitului
instituțional și, totodată, permite demararea unui alt ciclu procedural aferent
ocupării funcției vizate.
Referitor la argumentul reclamantului precum că Legea cu privire la
Procuratură nr. 3 din 25 februarie 2016, nu prevede opțiunea Consiliului
Superior al Procurorilor de a încheia concursul prin nerealizare, completul
12
de judecată menționează, că prin competența Consiliului Superior al
Procurorilor de a propune un candidat spre numire pentru ocuparea unei
funcții, se urmărește realizarea de către autoritatea publică a unor acțiuni de
interes public. În speța dată acest scop nu a fost atins, or, candidatul Nicolae
Zanevici, urmare a rezultatului votului exprimat de membrii Consiliului
Superior al Procurorilor în cadrul deliberării, care este instrumentul
instituțional prin care se transpun în practică atribuțiile stabilite de lege, nu
a întrunit numărul majoritar de voturi pentru a fi numit învingător al
concursului.
În aceste circumstanțe, instanța de judecată respinge ca fiind lipsit de
temei argumentul privind lipsa competenței Consiliului Superior al
Procurilor de a încheia concursul prin nerealizare, deoarece voința autorității
publice s-a manifestat urmare a evaluării motivării personale a candidatului
Nicolae Zanevici susținută în cadrul interviului.
Cu referire la argumentul reclamantului privind încălcarea dreptului la
promovare în funcția de procuror-șef al Secției analiză criminologică și
inițiative legislative a Procuraturii Generale, instanța de judecată
menționează, că Nicolae Zanevici nu a demonstrat în ce anume constă
această vătămare, or, nu se poate pretinde că există un drept la promovare,
aceasta fiind doar о vocație profesională și nu implică careva angajamente
automate din partea organului decizional. La caz, cariera reclamantului nu a
fost afectată, iar faptul că nu a obținut promovarea la care a pretins, nu
generează niciun impact juridic, asupra situației sale de serviciu și nu îi
îngrădește în niciun fel posibilitatea de a participa la alte concursuri de
promovare.
Totodată, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
consideră că nu este întemeiat nici argumentul lui Nicolae Zanevici precum
că i-ar fi fost afectat dreptul de proprietate prin faptul că salariul de funcție a
procurorului-șef al Secției analiză criminologică și inițiative legislative a
Procuraturii Generale la care a pretins, este mai mare decât salariul de care
beneficiază, or, participarea reclamantului la interviu, chiar dacă are cel mai
mare punctaj oferit la etapa Colegiului pentru Selecția și Cariera
Procurorilor, nu reprezintă asumarea directă de către Consiliul Superior al
Procurorilor a aceleiași poziții.
În acest sens este de menționat că Consiliul Superior al Procurorilor
este un organ colegial și hotărârile se adoptă după exprimarea votului, care,
la rândul său, constituie expresia convingerii proprii, pe care și-o creează
fiecare membru în baza materialelor și în baza prestației la interviu și se
exprimă prin vot. Interviul este о etapă a concursului stabilit de lege, despre
care candidații cunosc și trebuie să aibă pregătirea necesară, să își adapteze
conduita și așteptările în funcție de faptul că mai au de trecut о probă, iar
rezultatul este expresia aprecierilor autorității decidente, înscrise în marja
discreției stabilite de lege. Or, regulile ce trebuie analizate în cazul
concursurilor se referă la egalitatea și echitatea procedurilor, precum și la
principiul transparenței, iar în prezentul caz toate acestea au fost îndeplinite.
13
Respectiv, în speță, nu a fost afectată securitatea juridică a lui Nicolae
Zanevici, care își continuă cariera de procuror, iar raportul său de muncă
rămâne neschimbat, nefiindu-i în vreun fel modificată situația financiară prin
încheierea pin nerealizare a concursului.
În aceste circumstanțe completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție apreciază ca fiind întemeiate argumentele Consiliului Superior al
Procurorilor precum că la emiterea hotărârii nr. 1-65/2023 din 06 aprilie
2023 privind încheierea prin nerealizare a concursului pentru suplinirea
funcției vacante de procuror-șef al Secției analiză criminologică și inițiative
legislative a Procuraturii Generale, și-a exercitat în mod legal dreptul
discreționar, care corespunde marjei sale de apreciere reieșind din
circumstanțele de fapt constatate în privința lui Nicolae Zanevici. Or,
reieșind din specificul funcției de procuror, calitățile și conduita persoanei
ce solicită numirea în această funcție, fac obiect de apreciere riguroasă, de
către organul investit cu atribuții în acest sens, care dispune de competență
exclusivă în domeniu.
Astfel, prin prisma art. 225 alin. (1)-(2) din Cod administrativ, instanța
de judecată nu este competentă să se pronunțe asupra oportunității unui act
administrativ. Verificarea exercitării de către autoritatea publică a dreptului
discreționar se limitează la faptul dacă autoritatea publică: și-a exercitat
dreptul discreționar; a luat în considerare toate faptele relevante; a respectat
limitele legale ale dreptului discreționar; și-a exercitat dreptul discreționar
conform scopului acordat prin lege.
În context instanța de judecată constată, că reclamantul Nicolae
Zanevici, este în drept să conteste încălcarea unui drept al său, însă cu
respectarea dreptului discreționar la vot al membrilor Consiliului Superior al
Procurorilor.
Mai mult ca atât, scopul acordării discreției autorității publice
reprezintă posibilitatea acesteia de a opta între mai multe soluții posibile
corespunzătoare scopului legii atunci când aplică o dispoziție legală.
Exercitarea dreptului discreționar nu permite desfășurarea unei activități
administrative arbitrare, este de a permite autorității publice să răspundă
flexibil la diferite probleme. Iar în acest fel, autoritatea publică poate lua
decizii individuale în cadrul unui proces legal, făcând astfel posibilă
realizarea unui echilibru între obiectivul legal abstract și circumstanțele
reale.
Prin urmare, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
concluzionează că soluția membrilor Consiliului Superior al Procurorilor
înserată în hotărârea nr. 1-65/2023 din 06 aprilie 2023 a fost emisă în urma
examinării în cumul a materialelor dosarului personal a candidatului, a
poziției acestuia în cadrul audierii, precum și în rezultatul exprimării votului
de către membrii Consiliului Superior al Procurorilor prezenți la ședință.
Astfel, lipsesc temeiuri de anulare a hotărârii contestate, întrucât hotărârea
Consiliului Superior al Procurorilor reflectă rezultatele unui concurs
organizat și desfășurat de Consiliul Superior al Procurorilor în baza
14
Regulamentului Consiliului Superior al Procurorilor aprobat prin Hotărârea
Consiliului Superior al Procurorilor nr.12-225/16 din 14 septembrie 2016 și
Legea cu privire la Procuratură nr. 3 din 25 februarie 2016, iar argumentele
invocate de Nicolae Zanevici, întru justificarea pretențiilor formulate, nu au
fost confirmate prin careva probe pertinente și concludente, rămânând simple
afirmații.
În aceste condiții, cererea de contestare formulată de Nicolae Zanevici,
este neîntemeiată și urmează a fi respinsă, întrucât nu există motive care să
justifice anularea hotărârii Consiliului Superior al Procurorilor nr. 1-65/2023
din 06 aprilie 2023.
În conformitate cu art. 191 alin. (5) lit. a) și 224 alin. (1) lit. f) din
Codul administrativ
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Respinge cererea de chemare în judecată depusă de Nicolae Zanevici
împotriva Consiliului Superior al Procurorilor, persoană terță Procuratura
Generală cu privire la anularea actului administrativ.
Hotărârea este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Stella Bleșceaga
Diana Stănilă
15