3d-41/23 — cu privire la anularea actului administrativ.

În data de 06 mai 2023 Nicolae Zanevici a depus acțiune în contencios administrativ împotriva Consiliului Superior al Procurorilor, persoană terță Procuratura Generală, prin care a solicitat: - anularea hotărârii Consiliului Superior al Procurorilor nr. 1-65/2023 din 06 aprilie 2023 privind încheierea prin nerealizare a concursului pentru suplinirea funcției vacante de procuror-șef al Secției analiză criminologică și inițiative legislative a Procuraturii Generale, - obligarea Consiliului Superior al Procurorilor să desemneze pe subsemnat învingător al concursului anunțat prin hotărârea Consiliului Superior al Procurorilor nr.1-114/2022 din 17 iunie 2022 pentru suplinirea funcției vacante procuror-șef al Secției analiză criminologică și inițiative legislative a Procuraturii Generale, - obligarea Consiliului Superior al Procurorilor să propună Procurorului General numirea subsemnatului în funcția de procuror-șef al Secției analiză criminologică și inițiative legislative a Procuraturii Generale, pentru un mandat de 5 ani.

În motivarea acțiunii reclamantul a menționat, că prin hotărârea nr. 1- 114/2022 din 17 iunie 2022, Consiliul Superior al Procurorilor a anunțat concurs pentru suplinirea mai multor funcții vacante de procurori conducători, inclusiv funcția de procuror-șef al Secției analiză criminologică și inițiative legislative a Procuraturii Generale.

Nicolae Zanevici, în termenul stabilit de Consiliul Superior al Procurorilor, a urmat procedura verificării stării sănătății la comisia specială, iar în temeiul hotărârii Colegiului de evaluare a performanțelor procurorilor nr. 4-50/22 din 17 iunie 2022 a promovat evaluarea cu calificativul ”foarte bine”, fiind înregistrat în Registrul candidaților pentru suplinirea funcțiilor vacante și a depus la aparatul Consiliului Superior al Procurorilor cererea de participare la concursul menționat.

În data de 26 ianuarie 2023 a promovat evaluarea la Colegiul pentru selecția și cariera procurorilor, acumulând un punctaj total de 152,2 puncte. 1 Totodată a menționat, că a fost singurul candidat care a participat la concursul pentru suplinirea funcției de procuror-șef al Secției analiză criminologică și inițiative legislative a Procuraturii Generale.

Pentru 06 aprilie 2023 Consiliul Superior al Procurorilor a stabilit, potrivit agendei de lucru, desemnarea câștigătorilor concursurilor anunțate prin hotărârea nr. 1-114/2022 din 17 iunie 2022, inclusiv pentru funcția de procuror-șef al Secției analiză criminologică și inițiative legislative a Procuraturii Generale.

La ședința Consiliului Superior al Procurorilor din 06 aprilie 2023, urmare a interviului la care a fost supus, a răspuns la toate întrebările membrilor Consiliului, iar din motive inexplicabile, după deliberare Consiliul Superior al Procurorilor a pronunțat hotărârea prin care i-a fost comunicat că, concursul pentru suplinirea funcției vacante de procuror-șef al Secției analiză criminologică și inițiative legislative a Procuraturii Generale s-a încheiat prin nerealizare din motivul neîntrunirii numărului necesar de voturi.

Reclamantul a indicat, că prin hotărârea emisă, a fost afectat în drepturi și interese legitime, pe motiv că orice procuror are dreptul să fie promovat atunci când întrunește condițiile prevăzute de lege și de actele normative subordonate legii. Promovarea în funcție a procurorilor face parte din dreptul la carieră profesională și trebuie să se realizeze pe criterii cunoscute, comprehensive și obiective, în cadrul unor proceduri transparente, echitabile și imparțiale. Încheierea unui concurs de fapt realizat fără temeiuri legale și în lipsa unor motive obiective reprezintă o acțiune arbitrară în raport cu dânsul, care generează starea de incertitudine în privința carierei sale de procuror.

Nicolae Zanevici a susținut, că prin acțiunile abuzive ale Consiliului Superior al Procurorilor a fost afectat și în dreptul de proprietate, care este un drept fundamental, deoarece salariul de funcție a procurorului-șef de Secție este mai mare decât salariul de funcție pe care îl are la moment.

Potrivit Avizului nr. 9 (2014) al Consiliului Consultativ al Procurorilor Europeni privind normele și principiile Europene referitoare la procurori (Carta de la Roma) s-a statuat că, în ceea ce privește numirea procurorilor în general, așa cum a subliniat CCPE, statele membre ar trebui să ia măsuri pentru a se asigura că recrutarea, promovarea și transferul procurorilor se va efectua în conformitate cu proceduri corecte și imparțiale, pe baza unor criterii transparente și obiective, cum ar fi competența și experiența și excluzând discriminarea pe orice motiv. Organele de recrutare ar trebui să fie selectate pe baza competențelor și abilităților și ar trebui să își îndeplinească funcțiile în mod imparțial și pe baza unor criterii obiective.

În context reclamantul a menționat, că legea nu prevede opțiunea Consiliului Superior al Procurorilor de a încheia concursul prin nerealizare, atunci când de fapt el a fost realizat. Din interpretarea sistematică și logică a normelor de reglementare rezultă că nerealizarea concursului poate surveni în cazul în care la concurs nu s-a înscris niciun candidat, sau toți candidații 2 care s-au înscris la concurs au fost excluși din concurs, condiții care, la caz, nu se atestă; or, el a fost exclus din concurs, iar Consiliul Superior al Procurorilor nu avea altă opțiune legală decât să-l desemneze învingător al concursului și să transmită hotărârea Procurorului General în ordinea prevăzută de lege.

Nicolae Zanevici a indicat că, Consiliul Superior al Procurorilor dispune și de o anumită doză de discreție la adoptarea deciziilor care îi sunt date în competență, însă discreția Consiliului nu este nelimitată. Astfel, decizia luată în mod discreționar, trebuie să fie una optimă, să corespundă finalității actului normativ, sensului legislației în vigoare, principiilor generale ale dreptului intern și internațional, drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, deci să corespundă scopului urmărit, care alcătuiește esența „dreptului discreționar”, a cărui realizare se efectuează cu respectarea principiilor legalității, oportunității, echității. Codul administrativ reglementează aplicarea dreptului discreționar, or, autoritatea publică posedă o marjă discreționară în măsura în care nu afectează de o manieră nejustificată drepturile fundamentale ale persoanei.

În speță, nu a existat niciun temei legal, nici motive obiective de a încheia concursul prin nerealizare. În mai multe cazuri similare, când la concurs au participat doar un singur candidat, Consiliul Superior al Procurorilor i-a desemnat în calitate de învingători ai concursurilor, respectiv reclamantul a fost și discriminat în coraport cu alți colegi.

Reclamantul a evidențiat, că „deliberarea” și „adoptarea hotărârii” Consiliului Superior al Procurorilor a constituit de fapt o modalitate voalată de a examina chestiunea care îl vizează în ședință închisă, în lipsa unor temeiuri legale, cu încălcarea prevederilor legale privind transparența și publicitatea ședințelor Consiliului, prin ce nu a avut posibilitatea să audă careva argumente împotriva candidaturii sale și nici să vină cu un răspuns la acestea. Mai mult, Consiliul Superior al Procurorilor a omis să-și motiveze hotărârea, contrar art. 31 și art.118 din Codul administrativ.

În opinia lui Nicolae Zanevici în speță se impune ca Consiliul Superior al Procurorilor să recurgă la o analiză corespunzătoare a dosarului privind evaluarea acestuia, în cadrul căruia se conțin informații referitor la aplicarea multiplelor măsuri de încurajare și lipsa sancțiunilor disciplinare pe perioada carierei sale de procuror, adică pe perioada de 18 ani. Analiza respectivă urma a fi realizată în scopul îndeplinirii de Consiliul Superior al Procurorilor a obligației să motiveze hotărârea sa, ținând cont de circumstanțele particulare ale fiecărui caz în parte, fără a se limita la formulări generale și abstracte.

La fel a menționat că Consiliul Superior al Procurorilor a încălcat și prevederile art. 77, alin. (7) din Legea cu privire la Procuratură, din motiv că era obligat să publice hotărârea care îl vizează, nu a publicat-o nici până în prezent. Mai mult ca atât, la cererea sa scrisă depusă la Consiliul Superior al Procurorilor la 03 mai 2023, de a-i transmite hotărârea motivată, Consiliul, prin scrisoarea nr. 5-06d/23-1190 din 03 mai 2023, i-a eliberat dispozitivul 3 hotărârii nr. 1-65/2023 din 06 aprilie 2023, care nu este nici motivată, și nici semnată de nici unul din membrii Consiliului Superior al Procurorilor. B. Poziția pârâtului (f.d. 17-31)

Prin referința depusă în data de 26 mai 2023, Consiliul Superior al Procurorilor a solicitat respingerea acțiunii în contencios administrativ depusă de Nicolae Zanevici împotriva Consiliului Superior al Procurorilor, persoană terță Procuratura Generală, privind anularea hotărârii Consiliului Superior al Procurorilor nr. 1-65/2023 din 06 aprilie 2023, ca neîntemeiată.

În motivarea solicitărilor sale Consiliul Superior al Procurorilor a menționat, că Nicolae Zanevici în termenul stabilit prin hotărârea Consiliului Superior al Procurorilor nr. 1-114/2022 din 17 iunie 2022 a depus cerere de participare la concursul pentru suplinirea funcției de procuror-șef al Secției analiză criminologică și inițiative legislative a Procuraturii Generale.

Autoritatea pârâtă a indicat că Nicolae Zanevici, deși a obținut potrivit hotărârii nr.2-5/2023 din 26 ianuarie 2023 a Colegiului pentru selecția și cariera procurorilor 142 puncte, iar potrivit hotărârii nr.2-11/2023 din 26 ianuarie 2023 a Colegiului pentru selecția și cariera procurorilor - punctajul final de 152,2, nu a fost desemnat învingător al concursului, or, depunerea și transmiterea dosarelor de participare la concurs, evaluările efectuate de Colegiul pentru selecția și cariera procurorilor sunt etape obligatorii ale procedurii de promovare, dar nu sunt pre-determinante și nu pot fi considerate ca impunând o anumită soluție Consiliului Superior al Procurorilor.

Astfel, punctajul primit în cadrul etapelor anterioare nu poate substitui soluția finală, fiind doar un indicator al probelor de concurs, dar nu și o obligație pentru forul decizional. Or, anume această logică derivă din interpretarea sistematică a prevederilor art. 23-24 din Legea cu privire la Procuratură, care transferă în competența Consiliului Superior al Procurorilor valoarea juridică și de substanță a soluției finale asupra unui concurs de promovare

În data de 06 aprilie 2023 s-a desfășurat etapa de interviu în cadrul Consiliului pentru funcția de procuror-șef al Secției analiză criminologică și inițiative legislative a Procuraturii Generale, la care a participat candidatul Nicolae Zanevici, fiindu-i oferită posibilitatea, în condiții echitabile și transparente să își prezinte poziția și să răspundă la 11 întrebări. Prin hotărârea Consiliului Superior al Procurorilor nr. 1-65/23 din 06 aprilie 2023 s-a încheiat prin nerealizare concursul pentru ocuparea funcției de procuror- șef al Secției analiză criminologică și inițiative legislative a Procuraturii Generale, anunțat prin Hotărârea Consiliului Superior al Procurorilor nr. 1- 114/2022 din 17 iunie 2022.

Astfel, autoritatea publică pârâtă a relatat, că la adoptarea hotărârii nr.1-65/2023 din 06 aprilie 2023, Consiliul Superior al Procurorilor și-a exercitat în mod legal dreptul discreționar, care corespunde marjei sale de apreciere, astfel după cum rezultă din prevederile art.24 alin.(6) din Legea 4 cu privire la Procuratură.

Decizia cu privire la desemnarea candidaților la funcțiile vacante de procuror se ia de către Consiliul Superior al Procurorilor, ținând cont de funcția selectată de candidat, de punctajul acordat de către Colegiul pentru selecția și cariera procurorilor, de criteriile prevăzute la art.23, alin.(2) din Legea cu privire la Procuratură, de informațiile solicitate, precum și de alte informații relevante de care dispune Consiliul Superior al Procurorilor legate de cariera și integritatea candidatului.

Aplicarea în practică a sintagmei „de alte informații legate de cariera și integritatea candidatului” este reflectată în interviul la ședința Consiliului Superior al Procurorilor din 06 aprilie 2023, când a fost audiat candidatul Nicolae Zanevici cu referire la conceptul de management întocmit. Toate exigențele acesteia sunt garanții că procesul de selecție corespunde celor mai înalte standarde de calitate. Consiliul a luat în calcul toate circumstanțele stabilite, inclusiv argumentele candidatului, iar analiza lor s-a raportat la standardele naționale și internaționale impuse statutului procurorilor. Rolul fundamental al Consiliului Superior al Procurorilor este să manifeste diligență de înalt nivel și să dezvolte coordonatele profilului procurorului în acord cu poziția responsabilă ce se atribuie acestei funcții atât potrivit legii, cât și conform așteptărilor societății. Competența Consiliului Superior al Procurorilor în procesul de numire și promovare a procurorilor nu poate fi diluată prin atribuțiile altor entități publice și nici nu poate fi pre- determinantă de condiții rigide, deoarece într-un asemenea caz ar deveni o formalitate și ar fi lipsită de sensul acordat.

Astfel, rezultă în mod evident că dreptul discreționar al Consiliului Superior al Procurorilor pe acest subiect nu se rezumă doar la aprecieri de formă sau constatări tehnice despre condițiile de propunere Procurorului General numirea în funcție a câștigătorului concursului, dar include și evaluări de substanță, care sunt în măsură să dea tabloul complet despre profilul deplin al candidatului la funcția de procuror.

Reprezentantul autorității pârâte a susținut, că prevederile din Lege sunt explicite, clare și previzibile din care se deduce cu ușurință că procedura de promovare include mai multe etape și că decizia privind soluția o ia Consiliul Superior al Procurorilor, reieșind din mai mulți indicatori printre care inclusiv și punctajul oferit de Colegiul pentru selecția și cariera procurorilor.

Consiliul Superior al Procurorilor a evidențiat faptul că, în condițiile existenței doar a unui singur candidat, nu se poate considera că acesta, chiar dacă a obținut punctajul foarte bun/excelent la Colegiul pentru selecția și cariera procurorilor este și, automat, învingător al concursului, iar Consiliul Superior al Procurorilor ar trebui doar să confere solemnitatea acestui rezultat, pentru că s-ar afecta sensul competențelor acestei autorități de rang constituțional. Din lege rezultă clar și evident că etapa finală a concursului constituie interviul în fața Consiliului Superior al Procurorilor, iar pentru candidați este accesibilă concluzia că urmează să își susțină poziția inclusiv 5 în cadrul acestui exercițiu instituțional, iar decizia finală se va adopta urmare a unei proceduri de vot.

Prin urmare, la adoptarea hotărârii Consiliului Superior al Procurorilor nr. 1-65/2023 din 06 aprilie 2023, autoritatea publică și-a exercitat dreptul discreționar de vot, reieșind din circumstanțele de fapt constatate în privința candidatului la funcția de procuror-șef. Or, reieșind din specificul funcției de procuror, calitățile și conduita persoanei, care solicită numirea în această funcție, constituie obiect de apreciere riguroasă de către organul investit cu atribuții în acest sens, care dispune de competență exclusivă în domeniu.

În aceste circumstanțe reprezentantul autorității pârâte a subliniat că nu pot fi reținute argumentele lui Nicolae Zanevici precum că Consiliul Superior al Procurorilor avea obligația să se conformeze motivării din hotărârea Colegiului pentru selecția și cariera procurorilor, deoarece aceasta reprezintă poziția exprimată de către această entitate colegială, care, însă, nu este și nu poate fi obligatorie/imperativă pentru Consiliul Superior al Procurorilor, al cărui statut implică elementul superiorității ierarhice. Deoarece s-au examinat aspecte administrative referitoare la un concurs de promovare demarat în condițiile legii, de către Consiliul Superior al Procurorilor, este evident, că anume acestei autorități publice îi revine competența deplină de a decide parcursul procedurii de referință.

La caz, soluția membrilor Consiliului Superior al Procurorilor din 06 aprilie 2023 a fost emisă în urma examinării în cumul a materialelor dosarului, a poziției candidatului în cadrul audierii, precum și în rezultatul exprimării votului de către membrii Consiliului Superior al Procurorilor prezenți la ședință.

În context, Consiliul Superior al Procurorilor a indicat că nu se poate pretinde la existența unui drept la promovare, aceasta fiind doar o vocație profesională și nu implică careva angajamente automate din partea forului decizional. Securitatea juridică a carierei reclamantului nu a fost afectată, iar faptul că nu a obținut promovarea pentru care s-a înscris, nu generează niciun impact juridic asupra situației sale de serviciu și nu îi îngrădește în niciun fel posibilitatea de a participa la alte concursuri de promovare. C. Poziția părților în ședință publică

În cadrul ședinței de judecată, reclamantul Nicolae Zanevici a susținut motivele de fapt și de drept prezentate în cererea de chemare în judecată, solicitând anularea hotărârii Consiliului Superior al Procurorilor nr. 1- 65/2023 din 06 aprilie 2023 și obligarea Consiliului Superior al Procurorilor la o nouă examinare a candidaturii lui pentru funcția solicitată. Cerința privind obligarea Consiliului Superior al Procurorilor să-l desemneze ca învingător al concursului și să-l propună Procurorului General pentru numire în funcția de procuror-șef al Secției analiză criminologică și inițiative legislative a Procuraturii Generale, n-a susținut-o. 6

Reclamantul a susținut că, la toate întrebările adresare de către membrii Consiliului Superior al Procurorilor, de către el au fost formulate răspunsuri argumentate; la fel și-a motivat poziția în legătură cu dorința de a accede în funcția solicitată. În cadrul interviului nici un membru al Consiliului Superior al Procurorilor nu a manifestat obiecții în adresa lui. La rândul său, prestația prodigioasă pe parcursul carierei sale, de rând cu integritatea sa etică și financiară, care a constituit obiect de verificare de către Comisa vetting, denotă faptul că el urma să fie promovat în funcția pentru care a acces la concurs.

Reprezentantul Consiliului Superior al Procurorilor - Iulian Gainaru a solicitat respingerea acțiunii în contencios administrativ înaintată de Nicolae Zanevici, considerând-o neîntemeiată.

Art. 21 alin. (1) și alin. (2) din Codul administrativ revelă că: „Autoritățile publice și instanțele de judecată competente trebuie să acționeze în conformitate cu legea și alte acte normative. Exercitarea atribuțiilor legale nu poate fi contrară scopului pentru care acestea au fost reglementate.”

Art. 22 din Codul administrativ reglementează următoarele: „Autoritățile publice și instanțele de judecată competente cercetează starea de fapt din oficiu. Acestea stabilesc felul și volumul cercetărilor și nu sunt legate nici de expunerile participanților, nici de cererile lor de reclamare a probelor. Faptele deja cunoscute autorităților publice sau instanțelor de judecată competente, faptele general notorii și faptele prezumate în virtutea prevederilor legale nu necesită a fi probate, până la proba contrarie.”

Art. 118 alin. (1) din Codul administrativ stabilește că: „Motivarea este operațiunea administrativă prin care se expun considerentele care justifică emiterea unui act administrativ individual. În motivare se indică temeiurile esențiale de drept și de fapt pe care le-a luat în considerare autoritatea publică pentru decizia sa. Din motivarea deciziilor discreționare trebuie să poată fi recunoscute și punctele de vedere din care autoritatea publică a reieșit la exercitarea dreptului discreționar. Motivarea trebuie să se refere și la argumentele expuse în cadrul audierii.”

Articolul 123, alin. (1), lit. b), alin. (2) din Codul administrativ prevede că: „O încălcare a prevederilor de formă și procedură, care nu duce la nulitatea actului administrativ individual, este neînsemnată atunci când motivarea necesară se recuperează ulterior de către autoritatea publică. 7 Acțiunile prevăzute la alin.(1) pot fi recuperate până la finalizarea dezbaterilor judiciare în prima instanță.”

Art. 191 alin. (5) lit. a) din Codul administrativ reglementează că: „Curtea Supremă de Justiție soluționează în primă instanță, prin hotărâri irevocabile, acțiunile în contencios administrativ privind contestarea hotărârilor Consiliului Superior al Magistraturii și ale Consiliului Superior al Procurorilor.”

Art. 209, alin. (1), lit. b) din codul administrativ statuează că: „Acțiunea în contestare și acțiunea în obligare se înaintează în decurs de 30 de zile, dacă legea nu prevede altfel. Acest termen începe să curgă de la: data comunicării sau notificării actului administrativ individual, dacă legea nu prevede procedura prealabilă.”

Art. 219 din Codul administrativ stabilește că: „Instanța de judecată este obligată să cerceteze starea de fapt din oficiu în baza tuturor probelor legal admisibile, nefiind legată nici de declarațiile făcute, nici de cererile de solicitare a probelor înaintate de participanți. Instanța de judecată depune eforturi pentru înlăturarea greșelilor de formă, explicarea cererilor neclare, depunerea corectă a cererilor, completarea datelor incomplete și pentru depunerea tuturor declarațiilor necesare constatării și aprecierii stării de fapt. Instanța de judecată indică asupra aspectelor de fapt și de drept ale litigiului care nu au fost discutate de participanții la proces. Instanța de judecată nu are dreptul să depășească limitele pretențiilor din acțiune, însă, totodată, nu este legată de textul cererilor formulate de participanții la proces. Instanța de judecată poate avea o discuție juridică cu participanții la proces sau poate da în scris indicații cu privire la situația de drept a cauzei examinate.”

Art. 224 alin. (1) lit. f) din Codul administrativ statuează că: „Examinând acțiunea în contencios administrativ în fond, instanța de judecată adoptă una dintre următoarele hotărâri: respinge acțiunea ca fiind neîntemeiată, dacă nu sunt îndeplinite condițiile de adoptare a unei hotărâri prevăzute la lit.a)–e).”

Art. 19 din Legea cu privire la Procuratură nr. 3 din 25 februarie 2016 reglementează că: „Selecția candidaților la funcția de procuror și cariera procurorilor se fac prin concurs, având drept scop asigurarea unui proces de selecție obiectiv, imparțial și transparent, care să garanteze alegerea celor mai buni candidați pentru funcția respectivă. Cariera procurorului presupune promovarea într-o funcție superioară de procuror în Procuratura Generală sau procuror în procuratura specializată, numirea în funcția de procuror-șef și adjunct al procurorului-șef, precum și transferul procurorului într-o funcție de același nivel sau de nivel inferior.”

Art. 23, alin. (2) din Legea cu privire la Procuratură nr. 3 din 25 februarie 2016, în vigoare la data desfășurării concursului: prevedea următoarele: 8 „În cadrul concursului, candidații sunt apreciați în baza următoarelor criterii principale: a) nivelul de cunoștințe și aptitudinile profesionale; b) capacitatea de aplicare în practică a cunoștințelor; c) vechimea în funcția de procuror sau în alte funcții prevăzute la art.20; d) calitatea și eficiența activității în funcția de procuror; e) respectarea regulilor de etică profesională; f) activitatea didactică și cea științifică.”

Art. 25, alin. (1) din Legea cu privire la Procuratură nr. 3 din 25 februarie 2016 stabilește că: „Numirea în funcțiile de procuror, procuror-șef al procuraturii, adjunct al procurorului-șef al procuraturii, procuror-șef al subdiviziunii Procuraturii Generale sau adjunct al procurorului-șef al subdiviziunii Procuraturii Generale se face prin ordinul Procurorului General, la propunerea Consiliului Superior al Procurorilor.”

Art. 54, alin. (11) din Legea cu privire la Procuratură nr. 3 din 25 februarie 2016 statuează că: „Promovarea procurorului se face prin concurs, în condițiile prevăzute de prezenta lege.”

Art. 70, alin. (1), lit. g) din Legea cu privire la Procuratură nr. 3 din 25 februarie 2016 reglementează că: „Consiliul Superior al Procurorilor are următoarele competențe: face propuneri Procurorului General privind numirea, transferul, promovarea, detașarea sau suspendarea procurorilor în condițiile Codului de procedură penală și ale prezentei legi, precum și privind eliberarea din funcție a procurorilor.”

Pct. 8.22 din Regulamentul Consiliului Superior al Procurorilor aprobat prin hotărârea nr.12-225/16 stabilește că: „Candidații solicită desemnarea în funcțiile scoase la concurs în ordinea descrescătoare a punctajului obținut la Colegiul pentru selecția și evaluarea procurorilor. Decizia cu privire la desemnarea candidaților la funcțiile vacante de procuror se ia de către Consiliul Superior al Procurorilor, ținând cont de funcția selectată de candidat, de punctajul acordat de către Colegiul pentru selecția și evaluarea procurorilor, de nota obținută la examenul susținut în fața Comisiei de absolvire a Institutului Național al Justiției, de criteriile prevăzute la art. 23 alin.(2), de informațiile solicitate potrivit pct.8.82 din prezentul Regulament, precum și de alte informații relevante de care dispune Consiliul Superior al Procurorilor legate de cariera și integritatea candidatului.”

Potrivit hotărârii nr. 1-114/2022 din 17 iulie 2022 a Consiliului Superior al Procurorilor cu privire la anunțarea concursului pentru suplinirea unor funcții vacante de procuror conducător, s-a anunțat concurs pentru suplinirea mai multor funcții vacante de procurori conducători, inclusiv funcția de procuror-șef al Secției analiză criminologică și inițiative legislative a Procuraturii Generale. (f.d. 32-35)

Prin hotărârea nr.1-254/2022 din 17 noiembrie 2022 a Consiliului Superior al Procurorilor, s-a transmis Colegiului pentru selecție și cariera procurorilor, pentru evaluare conform criteriilor stabilite cererea și dosarul de participare inclusiv a lui Nicolae Zanevici. ( f.d.36-39)

Colegiul de evaluare a performanțelor procurorilor, prin hotărârea nr. 4-50/22 din 17 iunie 2022, a aprobat rezultatul final al evaluării performanțelor procurorului Nicolae Zanevici, care a obținut punctajul de 87,6 puncte, cu acordarea calificativului „foarte bine”. (f.d. 41)

Prin hotărârea nr. 2-5/2023 din 26 ianuarie 2023 a Colegiului pentru selecția și cariera procurorilor, s-a aprobat punctajul final de 152,2 puncte al evaluării procurorului Nicolae Zanevici, candidat la funcția de procuror-șef al Secției analiză criminologică și inițiative legislative a Procuraturii Generale. (f.d.42-43)

Prin hotărârea Consiliului Superior al Procurorilor nr. 1-65/2023 din 06 aprilie 2023 s-a încheiat prin nerealizare concursul pentru suplinirea funcției vacante de procuror-șef al Secției analiză criminologică și inițiative legislative a Procuraturii Generale. (f.d. 47-48)

Completul de judecată, analizând cererea de chemare în judecată reține, că reclamantul în argumentarea pretenției solicitate a invocat următoarele aspecte, susținute în ședința de judecată și anume că hotărârea contestată nu este motivată, discreția autorității publice nu este limitată precum și faptul că legislația pertinentă nu prevede opțiunea Consiliului 10 Superior al Procurorilor de a înceta concursul, încălcarea dreptului de promovare și a dreptului de proprietate.

La rândul său, Consiliul Superior al Procurorilor a susținut, că la emiterea actului administrativ contestat și-a exercitat în mod legal dreptul discreționar, care corespunde marjei sale de apreciere.

Astfel, pentru elucidarea acestor aspecte completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează, că din conținutul prevederilor art. 118 din Codul administrativ rezultă, că motivarea actului administrativ trebuie să conțină circumstanțele de fapt și de drept, la fel din motivarea deciziilor discreționare trebuie să poată fi recunoscute și punctele de vedere din care autoritatea publică a reieșit la exercitarea dreptului discreționar.

Prin urmare, principiul motivării impune necesitatea ca autoritățile publice, care emit acte administrative, să indice expres și implicit, circumstanțele de fapt și de drept care determină soluția adoptată. Motivarea unui act administrativ nu poate fi limitată la competența autorității publice, ori la temeiul de drept al acesteia, ci trebuie să conțină și elementele de fapt care să permită, pe de o parte, destinatarilor să cunoască și să evalueze temeiurile deciziei, iar, pe de alta parte, să facă posibila exercitarea controlului de legalitate.

Analizând hotărârea Consiliului Superior al Procurorilor nr. 1-65/2023 din 06 aprilie 2023 privind încheierea prin nerealizare a concursului pentru suplinirea funcției vacante de procuror-șef al Secției analiză criminologică și inițiative legislative a Procuraturii Generale, instanța de judecată constată, că aceasta este motivată, or, sunt înserate circumstanțele de fapt și de drept care au stat la baza soluției autorității publice pârâte. Din conținutul acesteia se desprinde expres și implicit motivarea precum că unicul candidat din acest concurs - Nicolae Zanevici, nu a obținut nominalizarea pentru promovarea vizată, concursul pentru ocuparea funcției vacante de procuror-șef al Secției analiză criminologică și inițiative legislative a Procuraturii Generale s-a considerat eșuat și pentru a asigura procesul logico-juridic al procedurii, s-a încheiat prin nerealizare.

Astfel, alegația reclamantului precum că hotărârea contestată nu ar fi una motivată, este respinsă de către instanța de judecată. Cu atât mai mult că, încălcarea prevederilor de formă și conținut a actului administrativ, spre exemplu: motivarea insuficientă a actului administrativ, nu duce la nulitatea acestuia; motivarea actului administrativ fiind posibil de recuperat pe parcurs de către autoritatea emitentă, până la finalizarea dezbaterilor judiciare în prima instanță (art. 123 CA). Iar, referința depusă la dosarul judiciar de către reprezentantul Consiliului Superior al Procurorilor în faza de pregătire a cauzei pentru dezbaterile judiciare, desfășoară în detaliu temeiurile de fapt și de drept pentru care a fost adoptată hotărârea Consiliului Superior al Procurorilor nr. 1-65/2023 din 06 aprilie 2023.

Cu referire la fond, prin prezenta acțiune Nicolae Zanevici pretinde că Consiliul Superior al Procurorilor era obligat să-l desemneze învingător al concursului. 11

La acest aspect, instanța de judecată evidențiază că înscrierea unui singur candidat la un concurs de promovare pentru o funcție vacantă nu poate în niciun mod să condiționeze obligația Consiliului Superior al Procurorilor de a-l declara învingător al concursului, deoarece o asemenea ordine de aplicare a legii ar deturna sensul unui asemenea exercițiu instituțional. Obligarea autorității publice pârâte de a desemna singurul candidat înscris într-un concurs de promovare pentru o funcție vacantă, ar contraveni principiului meritocrației, dat fiind faptul că desfășurarea etapelor obligatorii și îndeplinirea criteriilor de corespundere funcției rămân valabile indiferent de numărul persoanelor ce pretind spre ocuparea poziției vizate.

Mai mult ca atât, chiar și în cazul înregistrării unui singur candidat, desfășurarea etapelor și evaluărilor sunt aplicabile aceleași exigențe, pentru că numai așa situația este compatibilă cu sensul principiilor echității, legalității și loialității procedurii.

Totodată, instanța de judecată menționează că, în cazul în care, la concurs s-a înscris doar un singur candidat, s-au desfășurat etapele de evaluare, iar candidatul a obținut punctajul foarte bun/excelent la Colegiul pentru Selecția și Cariera Procurorilor, nu obligatoriu duce la emiterea unei soluții de declarare a învingătorului concursului pentru ocuparea funcției vacante pentru că ar afecta sensul competențelor Consiliului Superior al Procurorilor. Or, din lege rezultă clar și evident că etapa finală a concursului este interviul în fața Consiliului Superior al Procurorilor, iar pentru candidați este accesibilă concluzia că urmează să își susțină poziția inclusiv în acest exercițiu instituțional, iar decizia finală se va adopta urmare a unei proceduri de vot.

Mai mult, în cazul concursului de promovare nu poate fi pusă în discuție о valoare absolută a așteptării pe care о au candidații referitor la rezultat, având în vedere că e о competiție dintre candidați, motiv din care nu poate fi impusă о legătură directă între rezultatul obținut la Colegiul pentru Selecția și Cariera Procurorilor și decizia adoptată de Consiliul Superior al Procurorilor.

În aceste circumstanțe completul de judecată reține ca fiind corectă concluzia Consiliului Superior al Procurorilor privind încheierea concursului ca rezultat a nedesemnării lui Nicolae Zanevici ca învingător al concursului, deoarece, în esență, acest concurs nu s-a realizat, or, nu au fost contracandidați, circumstanță care este necesară pentru a consemna finalitatea exercițiului instituțional. Pe de о parte, consemnarea faptului că respectivul concurs s-a încheiat prin nerealizare, exteriorizează soluția autorității decidente, pe de altă parte - reprezintă formalizarea momentului în care s-a finisat procedura, pentru a asigura respectarea circuitului instituțional și, totodată, permite demararea unui alt ciclu procedural aferent ocupării funcției vizate.

Referitor la argumentul reclamantului precum că Legea cu privire la Procuratură nr. 3 din 25 februarie 2016, nu prevede opțiunea Consiliului Superior al Procurorilor de a încheia concursul prin nerealizare, completul 12 de judecată menționează, că prin competența Consiliului Superior al Procurorilor de a propune un candidat spre numire pentru ocuparea unei funcții, se urmărește realizarea de către autoritatea publică a unor acțiuni de interes public. În speța dată acest scop nu a fost atins, or, candidatul Nicolae Zanevici, urmare a rezultatului votului exprimat de membrii Consiliului Superior al Procurorilor în cadrul deliberării, care este instrumentul instituțional prin care se transpun în practică atribuțiile stabilite de lege, nu a întrunit numărul majoritar de voturi pentru a fi numit învingător al concursului.

În aceste circumstanțe, instanța de judecată respinge ca fiind lipsit de temei argumentul privind lipsa competenței Consiliului Superior al Procurilor de a încheia concursul prin nerealizare, deoarece voința autorității publice s-a manifestat urmare a evaluării motivării personale a candidatului Nicolae Zanevici susținută în cadrul interviului.

Cu referire la argumentul reclamantului privind încălcarea dreptului la promovare în funcția de procuror-șef al Secției analiză criminologică și inițiative legislative a Procuraturii Generale, instanța de judecată menționează, că Nicolae Zanevici nu a demonstrat în ce anume constă această vătămare, or, nu se poate pretinde că există un drept la promovare, aceasta fiind doar о vocație profesională și nu implică careva angajamente automate din partea organului decizional. La caz, cariera reclamantului nu a fost afectată, iar faptul că nu a obținut promovarea la care a pretins, nu generează niciun impact juridic, asupra situației sale de serviciu și nu îi îngrădește în niciun fel posibilitatea de a participa la alte concursuri de promovare.

Totodată, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că nu este întemeiat nici argumentul lui Nicolae Zanevici precum că i-ar fi fost afectat dreptul de proprietate prin faptul că salariul de funcție a procurorului-șef al Secției analiză criminologică și inițiative legislative a Procuraturii Generale la care a pretins, este mai mare decât salariul de care beneficiază, or, participarea reclamantului la interviu, chiar dacă are cel mai mare punctaj oferit la etapa Colegiului pentru Selecția și Cariera Procurorilor, nu reprezintă asumarea directă de către Consiliul Superior al Procurorilor a aceleiași poziții.

În acest sens este de menționat că Consiliul Superior al Procurorilor este un organ colegial și hotărârile se adoptă după exprimarea votului, care, la rândul său, constituie expresia convingerii proprii, pe care și-o creează fiecare membru în baza materialelor și în baza prestației la interviu și se exprimă prin vot. Interviul este о etapă a concursului stabilit de lege, despre care candidații cunosc și trebuie să aibă pregătirea necesară, să își adapteze conduita și așteptările în funcție de faptul că mai au de trecut о probă, iar rezultatul este expresia aprecierilor autorității decidente, înscrise în marja discreției stabilite de lege. Or, regulile ce trebuie analizate în cazul concursurilor se referă la egalitatea și echitatea procedurilor, precum și la principiul transparenței, iar în prezentul caz toate acestea au fost îndeplinite. 13

Respectiv, în speță, nu a fost afectată securitatea juridică a lui Nicolae Zanevici, care își continuă cariera de procuror, iar raportul său de muncă rămâne neschimbat, nefiindu-i în vreun fel modificată situația financiară prin încheierea pin nerealizare a concursului.

În aceste circumstanțe completul de judecată al Curții Supreme de Justiție apreciază ca fiind întemeiate argumentele Consiliului Superior al Procurorilor precum că la emiterea hotărârii nr. 1-65/2023 din 06 aprilie 2023 privind încheierea prin nerealizare a concursului pentru suplinirea funcției vacante de procuror-șef al Secției analiză criminologică și inițiative legislative a Procuraturii Generale, și-a exercitat în mod legal dreptul discreționar, care corespunde marjei sale de apreciere reieșind din circumstanțele de fapt constatate în privința lui Nicolae Zanevici. Or, reieșind din specificul funcției de procuror, calitățile și conduita persoanei ce solicită numirea în această funcție, fac obiect de apreciere riguroasă, de către organul investit cu atribuții în acest sens, care dispune de competență exclusivă în domeniu.

Astfel, prin prisma art. 225 alin. (1)-(2) din Cod administrativ, instanța de judecată nu este competentă să se pronunțe asupra oportunității unui act administrativ. Verificarea exercitării de către autoritatea publică a dreptului discreționar se limitează la faptul dacă autoritatea publică: și-a exercitat dreptul discreționar; a luat în considerare toate faptele relevante; a respectat limitele legale ale dreptului discreționar; și-a exercitat dreptul discreționar conform scopului acordat prin lege.

În context instanța de judecată constată, că reclamantul Nicolae Zanevici, este în drept să conteste încălcarea unui drept al său, însă cu respectarea dreptului discreționar la vot al membrilor Consiliului Superior al Procurorilor.

Mai mult ca atât, scopul acordării discreției autorității publice reprezintă posibilitatea acesteia de a opta între mai multe soluții posibile corespunzătoare scopului legii atunci când aplică o dispoziție legală. Exercitarea dreptului discreționar nu permite desfășurarea unei activități administrative arbitrare, este de a permite autorității publice să răspundă flexibil la diferite probleme. Iar în acest fel, autoritatea publică poate lua decizii individuale în cadrul unui proces legal, făcând astfel posibilă realizarea unui echilibru între obiectivul legal abstract și circumstanțele reale.

Prin urmare, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție concluzionează că soluția membrilor Consiliului Superior al Procurorilor înserată în hotărârea nr. 1-65/2023 din 06 aprilie 2023 a fost emisă în urma examinării în cumul a materialelor dosarului personal a candidatului, a poziției acestuia în cadrul audierii, precum și în rezultatul exprimării votului de către membrii Consiliului Superior al Procurorilor prezenți la ședință. Astfel, lipsesc temeiuri de anulare a hotărârii contestate, întrucât hotărârea Consiliului Superior al Procurorilor reflectă rezultatele unui concurs organizat și desfășurat de Consiliul Superior al Procurorilor în baza 14 Regulamentului Consiliului Superior al Procurorilor aprobat prin Hotărârea Consiliului Superior al Procurorilor nr.12-225/16 din 14 septembrie 2016 și Legea cu privire la Procuratură nr. 3 din 25 februarie 2016, iar argumentele invocate de Nicolae Zanevici, întru justificarea pretențiilor formulate, nu au fost confirmate prin careva probe pertinente și concludente, rămânând simple afirmații.

În aceste condiții, cererea de contestare formulată de Nicolae Zanevici, este neîntemeiată și urmează a fi respinsă, întrucât nu există motive care să justifice anularea hotărârii Consiliului Superior al Procurorilor nr. 1-65/2023 din 06 aprilie 2023.

În conformitate cu art. 191 alin. (5) lit. a) și 224 alin. (1) lit. f) din Codul administrativ COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Respinge cererea de chemare în judecată depusă de Nicolae Zanevici împotriva Consiliului Superior al Procurorilor, persoană terță Procuratura Generală cu privire la anularea actului administrativ. Hotărârea este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Stella Bleșceaga Diana Stănilă 15