3r-182/23 — anularea actului administrativ

3r-182/23 — anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosar nr. 3r-182/23

2-23066208-01-3r-14072023

Prima instanță: Curtea de Apel Chișinău (jud: V. Negru, I. Dutca, Ec. Palanciuc)

D E C I Z I E

25 octombrie 2023 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Complet de judecată, în componența:

Președinte, judecător Aliona Miron

judecători Oxana Parfeni

Ion Malanciuc

examinând recursul depus de Nicolae Zanevici,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată

depusă de Nicolae Zanevici împotriva Consiliului Superior al Procurorilor, terț

Procuratura Generală, privind anularea actului administrativ,

împotriva încheierii din 13 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a

declarat inadmisibilă acțiunea înaintată de Nicolae Zanevici,

c o n s t a t ă :

La data de 06 mai 2023, prin intermediul poștei electronice, Nicolae Zanevici a

depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului Superior al Procurorilor,

prin care a solicitat anularea hotărârii Consiliului Superior al Procurorilor nr. 165/23

din 06 aprilie 2023, prin care s-a încheiat prin nerealizare concursul anunțat prin

hotărârea Consiliului Superior al Procurorilor nr. 1-114/2022 din 17 iunie 2022 pentru

suplinirea funcției vacante de procuror-șef al Secției analiză criminologică și inițiative

legislative a Procuraturii Generale și obligarea Consiliului Superior al Procurorilor de

a desemna învingător al concursului menționat pe Zanevici Nicolae, obligarea

Consiliului Superior al Procurorilor să propună Procurorului General numirea

reclamantului în funcția de procuror-șef al Secției analiză criminologică și inițiative

legislative a Procuraturii Generale pentru un mandat de 5 ani.

Prin încheierea din 13 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău, s-a declarat

inadmisibilă acțiunea înaintată de Nicolae Zanevici (f.d. 51-58).

La data de 04 iulie 2023, prin intermediul poștei electronice, Nicolae Zanevici a

depus recurs împotriva încheierii din 13 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care

a solicitat admiterea cererii de recurs, anularea încheierii, cu trimiterea dosarului la

Curtea de Apel Chișinău pentru examinarea fondului cauzei.

În motivarea recursului, recurentul a invocat că prin hotărârea nr. 1-114/2022 din

17 iunie 2022, Consiliului Superior al Procurorilor a anunțat concurs pentru mai multe

funcții vacante de procurori conducători, inclusiv funcția de procuror-șef al Secției

1

analiză criminologică și inițiative legislative a Procuraturii Generale. Respectiv, la 26

iunie 2023 a promovat evaluarea la Colegiul pentru selecția și cariera procurorilor,

acumulând un punctaj total de 152,2 puncte, el fiind unicul candidat care a participat

pentru suplinirea funcției nominalizate. La ședința Consiliului Superior al Procurorilor

din 06 aprilie 2023, urmare a interviului la care a fost supus, a fost emisă Hotărârea

prin care concursul pentru suplinirea funcției de procuror-șef al Secției analiză

criminologică și Procuraturii Generale s-a încheiat prin nerealizarea numărului necesar

de voturi.

Recurentul a notat că, legea nu prevede opțiunea de a încheia concursul prin

nerealizare, or nerealizarea concursului poate surveni în cazul în care la concurs nu s-

a înscris nici un candidat, sau toți candidații care s-au înscris au fost excluși din

concurs. Mai mult, în mai multe cazuri similare, când la concurs au participat doar câte

un singur candidat, Consiliul Superior al Procurorilor i-a desemnat în calitate de

învingători ai concursurilor, prin urmare a considerat că a fost discriminat în coraport

cu alți colegi.

Recurentul a subliniat că Consiliul Superior al Procurorilor a omis să-și motiveze

hotărârea contrar art. 31 al Codului administrativ.

Referitor la dreptul discreționar al Consiliului Superior al Procurorilor, recurentul

a menționat că acesta a fost utilizat în mod arbitrar, contrar prevederilor art. 16 și 137

din Codul administrativ.

Recurentul a notat că contrar celor expuse, la 13 iunie 2023, Curtea de Apel

Chișinău a declarat acțiunea ca fiind inadmisibilă, motivând, în principal, că hotărârea

contestată Superior al Procurorilor nr. 1-65/2023 din 06.04.2023 este apreciată ca fiind

operațiune administrativă. Apreciere care este arbitrară și este contrară poziției

autorității publice, care expres a indicat despre dreptul de a fi contestată în procedura

contenciosului administrativ.

Mai mult, în încheierea recurată, eronat s-a menționat faptul că reclamantul nu a

revendicat un drept vătămat sau libertate stabilită de lege, or, în pct. 12 și 13 din cererea

de chemare în judecată a fost dezvoltat subiectul respectiv.

La data de 22 septembrie 2023, prin intermediul poștei electronice, Nicolae

Zanevici a depus supliment la cererea de recurs împotriva încheierii din 13 iunie 2023

a Curții de Apel Chișinău, în care a invocat prevederile art. 15 alin. (2) din Legea nr.

26 din 10 martie 2022 privind unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția

de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, art. 5 slin.

(5) din Legea cu privire la actele normative nr. 100/2017 (f.d.79-81).

Conform art. 241 alin. (1) din Codul administrativ, încheierile primei instanțe și

ale instanței de apel pot fi contestate cu recurs, separat de hotărîre, în cazurile prevăzute

de prezentul cod și de alte legi.

Iar, în conformitate cu art. 242 din Codul administrativ, recursul împotriva

încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea

contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic.

Curtea de Apel Chișinău a adoptat încheierea contestată la 13 iunie 2023, fiind

notificată recurentului la data de 19 iunie 2023, fapt ce se confirmă prin extrasul din

poșta electronică, anexat la actele cauzei (f.d. 59).

Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că Nicolae

Zanevici s-a conformat prevederilor legale și a respectat termenul instituit de legiuitor

2

la articolul 242 din Codul administrativ, pentru demararea căii de atac în ordine de

recurs.

Prin prisma art. 191 alin. (5) lit. b) din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție soluționează cererile de recurs împotriva hotărârilor, a deciziilor și a

încheierilor curților de apel.

Conform art. 243 alin. (2) din Codul administrativ, instanța competentă

soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată.

Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces.

La data de 14 iulie 2023 Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa

Consiliului Superior al Procurorilor și Procuraturii Generale copia recursului depus de

Nicolae Zanevici împotriva încheierii din 13 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău (f.d.

70).

Respectiv, la data de 21 iulie 2023, prin intermediul poștei electronice, Consiliul

Superior al Procurorilor a depus referință la recursul lui Nicolae Zanevici, prin care a

solicitat respingerea acestuia (f.d.72-78).

Studiind actele cauzei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

consideră că recursul depus de Nicolae Zanevici împotriva încheierii din 13 iunie 2023

a Curții de Apel Chișinău urmează a fi admis, cu anularea încheierii contestate și

restituirea cauzei Curții de Apel Chișinău.

Conform art. 243 alin. (1) lit. c) din Codul administrativ, examinând recursul

împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele decizii:

anulează încheierea și adoptă o nouă încheiere.

Actele cauzei denotă că, prin hotărârea Consiliului Superior al Procurilor nr.

165/23 din 06 aprilie 2023 s-a încheiat prin nerealizare concursul pentru ocuparea

funcției de procuror – șef al Secției analiză criminologică și inițiative a Procuraturii

Generale, anunțat prin hotărârea Consiliului Superior al Procurorilor nr. 1-114/2022

din 17 iunie 2022.

La data de 06 mai 2023, prin intermediul poștei electronice, Nicolae Zanevici a

depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului Superior al Procurorilor,

prin care a solicitat anularea hotărârii Consiliului Superior al Procurorilor nr. 165/23

din 06 aprilie 2023.

Prin încheierea din 13 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău, s-a declarat

inadmisibilă acțiunea înaintată de Nicolae Zanevici.

În conformitate cu art. 5 din Codul administrativ, activitatea administrativă

reprezintă totalitatea actelor administrative individuale și normative, a contractelor

administrative, a actelor reale, precum și a operațiunilor administrative realizate de

autoritățile publice în regim de putere publică, prin care se organizează aplicarea legii

și se aplică nemijlocit legea.

Articolul 6 alin. (1) din Codul administrativ prevede că, procedura administrativă

este activitatea autorităților publice cu efect în exterior, îndreptată spre examinarea

condițiilor, pregătirea și emiterea unui act administrativ individual, spre examinarea

condițiilor, pregătirea și încheierea unui contract administrativ sau examinarea

condițiilor, pregătirea și întreprinderea unei măsuri strict de autoritate publică.

Potrivit art. 10 alin. (1) din Codul administrativ, actul administrativ individual

este orice dispoziție, decizie sau altă măsură oficială întreprinsă de autoritatea publică

pentru reglementarea unui caz individual în domeniul dreptului public, cu scopul de a

produce nemijlocit efecte juridice, prin nașterea, modificarea sau stingerea raporturilor

3

juridice de drept public.

Prevederile art. 15 din Codul administrativ stabilesc că, operațiunile

administrative sînt manifestările de voință sau activitățile autorităților publice care nu

produc ca atare efecte juridice. Operațiunile administrative pot fi contestate doar

concomitent cu actul administrativ individual, cu excepția operațiunilor administrative

executorii sau îndreptate împotriva unui terț.

Articolul 17 al Codului administrativ prevede că, drept vătămat este orice drept

sau libertate stabilit/stabilită de lege căruia/căreia i se aduce atingere prin activitate

administrativă.

Ținând cont de faptul că, o dispoziție legală nu poate fi ruptă din sistemul

normativ din care face parte și nu poate opera în mod izolat, ci trebuie citită în

coroborare cu celelalte dispoziții legale incidente care se completează una pe alta ca

făcând parte dintr-un sistem juridic coerent, Completul de judecată al Curții Supreme

de Justiție reține la caz și prevederile art. 20 din Codul administrativ, potrivit cărora

dacă printr-o activitate administrativă se încalcă un drept legitim sau o libertate

stabilită prin lege, acest drept poate fi revendicat printr-o acțiune în contencios

administrativ, cu privire la care decid instanțele de judecată competente pentru

examinarea procedurii de contencios administrativ, conform prezentului cod.

În conformitate cu art. 39 din Codul administrativ, orice persoană care revendică

un drept vătămat de către o autoritate publică în sensul art.17 sau prin nesoluționarea

în termenul legal a unei cereri se poate adresa instanței de judecată competente.

Reieșind din prevederile art. 189 alin. (1) din Codul administrativ, orice persoană

care revendică încălcarea unui drept al său prin activitatea administrativă a unei

autorități publice poate înainta o acțiune în contencios administrativ.

Conform art. 206 alin. (1) din Codul administrativ, o acțiune în contencios

administrativ poate fi depusă pentru: a) anularea în tot sau în parte a unui act

administrativ individual (acțiune în contestare); b) obligarea autorității publice să emită

un act administrativ individual (acțiune în obligare); c) impunerea la acțiune, la tolerare

a acțiunii sau la inacțiune (acțiune în realizare); d) constatarea existenței sau

inexistenței unui raport juridic ori nulității unui act administrativ individual sau a unui

contract administrativ (acțiune în constatare); sau e) anularea în tot sau în parte a unui

act administrativ normativ (acțiune de control normativ).

În conformitate cu art. 207 alin. (1) al Codului administrativ, instanța verifică din

oficiu dacă sunt întrunite condițiile pentru admisibilitatea unei acțiuni în contenciosul

administrativ. Dacă este inadmisibilă, acțiunea în contencios administrativ se declară

ca atare prin încheiere judecătorească susceptibilă de recurs.

Potrivit art. 207 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ, acțiunea în contencios

administrativ se declară inadmisibilă în special când: reclamantul nu poate revendica

încălcarea, prin activitatea administrativă, a unui drept în sensul art.17.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide că Curtea de Apel

Chișinău corect a stabilit că obiectul acțiunii în contencios administrativ intentate la

cererea de chemare în judecată depusă de Nicolae Zanevici îl constituie hotărârea

Consiliului Superior al Procurorilor nr. 165/23 din 06 aprilie 2023, prin care s-a

încheiat prin nerealizare concursul pentru ocuparea funcției de procuror – șef al Secției

analiză criminologică și inițiative a Procuraturii Generale, anunțat prin hotărârea

Consiliului Superior al Procurorilor nr. 1-114/2022 din 17 iunie 2022, însă eronat a

stabilit că hotărârea contestată nu reprezintă un act administrativ individual, în sensul

4

art. 10 din Codul administrativ, ci reprezintă operațiune administrativă, în sensul art.

15 din Codul administrativ.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție relevă că operațiunile

administrative sunt acțiuni realizate de autoritățile administrației publice și de

funcționarii acestora prin care se ajunge la adoptarea, emiterea sau la aplicarea actelor

administrative, fie pentru realizarea puterilor respective, fie pentru emiterea unor acte

administrative.

De asemenea, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează

că trăsăturile principale ale faptelor juridice materiale și ale operațiunilor

administrative sunt că ele nu concretizează o manifestare de voință, deci sunt forme

concrete, materiale, prin care se acționează asupra realității existente; faptele materiale

și operațiunile administrative au ca trăsătură dominantă scopul pentru care se

realizează, și care poate consta în mijlocirea emiterii (adoptării) actelor administrative,

determinând și condiționând validitatea, emiterea, sau acest scop poate consta în

realizarea celuilalt obiectiv al administrației - executarea legii.

Operațiunile administrative pot interveni în diferite faze ale procesului de

elaborare și de executare a actelor administrative – în faza pregătirii, emiterii,

executării actului administrativ și în cea a controlului executării.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide că faptele și

operațiunile administrative nu pot face obiectul acțiunii în contencios administrativ, în

scopul verificării legalității lor. Legea recunoaște ca obiect al acțiunii doar actul

administrativ și nesoluționarea unei cereri în termenul prescris.

În conformitate cu art. 78 alin. (1) din Codul administrativ, procedura

administrativă se finalizează prin efectuarea unei operațiuni administrative sau prin

emiterea unui act administrativ individual, respectiv încheierea unui contract

administrativ.

În sensul celor relatate, în sensul condițiilor prevăzute de lege ce urmează a fi

întrunite de către un act juridic administrativ pentru a produce efecte juridice, hotărârea

Consiliului Superior al Procurorilor nr. 1-65/23 din 06 aprilie 2023 reprezintă o măsură

oficială întreprinsă de autoritatea publică pentru reglementarea unui caz individual în

domeniul dreptului public, cu scopul de a produce nemijlocit efecte juridice, prin

nașterea, modificarea sau stingerea raporturilor juridice de drept public.

Prin urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră

întemeiat argumentul recurentului, precum că hotărârea Consiliului Superior al

Procurorilor nr. 165/23 din 06 aprilie 2023 reprezintă o manifestare exteriorizată a

activității administrative desfășurate de Consiliul Superior al Procurorilor, respectiv

acest fapt îi oferă calitatea de act administrativ, or aceasta produce efecte juridice

pentru persoanele din exteriorul procedurii administrative și în consecință poate fi

controlată pe calea acțiunii directe în contencios administrativ.

Or, hotărârea Consiliului Superior al Procurorilor nr. 165/23 din 06 aprilie 2023

reprezintă actul final în cadrul procedurii administrative inițiate prin hotărârea

Consiliului Superior al Procurorilor nr. 1-114/2022 din 17 iunie 2022, prin care a fost

anunțat concursul pentru ocuparea funcției de procuror – șef al Secției analiză

criminologică și inițiative a Procuraturii Generale.

În jurisprudența sa, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a subliniat că

stabilirea regulilor de desfășurare a procesului în fața instanțelor judecătorești

constituie o prerogativă exclusivă a legiuitorului, care poate institui, în considerarea

5

unor situații deosebite, reguli speciale de procedură. Sub acest aspect, principiul

liberului acces la justiție presupune posibilitatea neîngrădită a celor interesați de a-l

utiliza în formele și în modalitățile prevăzute de lege.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție relevă că Curtea de Apel

Chișinău eronat a stabilit că acțiunea înaintată de Nicolae Zanevici, nu trece testul

admisibilității acțiunii din considerentul că reclamantul nu a demonstrat propriul drept

vătămat în sensul art. 17 din Codul administrativ.

Sub acest aspect, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție relevă că

prevederile articolului 207 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ urmează a fi aplicate

în corespundere cu dispozițiile articolelor 17, 20, 39 și 189 din Codul administrativ.

Din coroborarea normelor enunțate rezultă că revendicarea dreptului

propriu este una din condițiile fundamentale, pentru ca acțiunea în contencios

administrativ să treacă testul admisibilității.

Această concluzie rezultă și din dispozițiile articolelor 3 și 39 alin. (2) din

Codul administrativ, care în esență stipulează că orice persoană care revendică un

drept vătămat de către o autoritate publică, în sensul articolului 17 sau prin

nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanței de judecată

competente.

Așadar, normele legale citate supra interzic un contencios obiectiv de legalitate

și denotă opțiunea legiuitorului pentru un contencios administrativ subiectiv efectiv,

implicând revendicarea apărării unui drept subiectiv propriu al reclamantului, astfel

încât înaintarea oricărei acțiuni în contencios administrativ prevăzute la articolul 206

alin. (1) din Codul administrativ evocă pentru admisibilitate revendicarea unui drept

subiectiv exclusiv al reclamantului.

Revendicarea dreptului trebuie să se deducă din susținerile formulate prin

cererea de chemare în judecată, în conținutul căreia urmează a fi invocată vătămarea

dreptului propriu, deoarece expresiile utilizate în textul articolelor 17, 39 și 189 din

Codul administrativ de „drept vătămat” și de „încălcarea unui drept al său” se referă

la drepturi subiective concrete.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reiterează că în cazul în care,

o anumită persoană își manifestă dezacordul cu rezultatele activității administrative,

sau a procedurii administrative, aceasta este în drept să-și apere drepturile sale prin

intentarea unei acțiuni în contencios administrativ privind anularea actului

administrativ emis.

În acest context, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, din cererea

de chemare în judecată, distinge că reclamantul a solicitat anularea hotărârii Consiliului

Superior al Procurorilor nr. 165/23 din 06 aprilie 2023, prin care s-a încheiat prin

nerealizare concursul pentru ocuparea funcției de procuror – șef al Secției analiză

criminologică și inițiative a Procuraturii Generale, la care a participat nemijlocit

reclamantul.

Prin urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție relevă că Curtea

de Apel Chișinău eronat a stabilit că acțiunea înaintată de Nicolae Zanevici, nu trece

testul admisibilității acțiunii din considerentul că reclamantul nu a demonstrat propriul

drept vătămat în sensul art. 17 din Codul administrativ.

Astfel, studiind cererea de chemare în judecată, precum și cererea de recurs,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că reclamantul Nicolae

Zanevici a invocat vătămarea unui drept subiectiv propriu prin activitatea

6

administrativă, in concreto, prin emiterea hotărârii hotărârii Consiliului Superior al

Procurorilor nr. 165/23 din 06 aprilie 2023, și anume a indicat că prin hotărârea emisă

a fost afectat în drepturi și interese legitime, deoarece orice procuror are dreptul să fie

promovat atunci când întrunește condițiile prevăzute de lege și de actele normative

subordonate legii, iar acțiunile abuzive ale Consiliului Superior al Procurorilor i-au

afectat și dreptul de proprietate, deoarece salariul de funcție a procurorului-șef de

Secției este mai mare decât salariul de funcție pe care îl are la moment.

Or, prin hotărârea Consiliului Superior al Procurorilor nr. 165/23 din 06 aprilie

2023, s-a încheiat prin nerealizare concursul pentru ocuparea funcției de procuror – șef

al Secției analiză criminologică și inițiative a Procuraturii Generale, la care a participat

nemijlocit Nicolae Zanevici.

La acest capitol, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție învederează

că revendicarea dreptului trebuie să fie dedusă din memoriul cererii de chemare în

judecată, în conținutul căreia urmează a fi invocată vătămarea dreptului propriu, or,

sintagmele utilizate în textul articolelor 17, 39 și 189 din Codul administrativ de „drept

vătămat” și de „încălcarea unui drept al său” se referă la drepturi subiective concrete,

fiind excluse drepturile prin ricoșeu, ipotetice, iluzorii sau virtuale, precum și acțiunile

populare actio popularis. De altfel, circumstanțe ce au fost respectate de către Nicolae

Zanevici, care a invocat vătămarea dreptului propriu în motivele de fapt și de drept ale

cererii de chemare în judecată, ce constituie în sine un drept subiectiv concret.

În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

deduce că prima instanță neîntemeiat a conchis că pretențiile formulate de Nicolae

Zanevici în cererea de chemare în judecată, nu pot fi considerate ca drept subiectiv

propriu lezat, prin prisma normelor Codului administrativ, iar drept consecință nu

afectează personal reclamantul.

Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide că prima

instanță eronat a ajuns la concluzia de a declara inadmisibilă, în temeiul articolului 207

alin. (2) lit. e) din Codul administrativ, acțiunea în contencios administrativ depusă de

Nicolae Zanevici.

Totodată, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că potrivit

art. 79 alin. (1) al Legii cu privire la Procuratură nr. 3 din 25 februarie 2016, hotărârile

Consiliului Superior al Procurorilor pot fi contestate la Curtea Supremă de Justiție de

orice persoană vătămată într-un drept al său într-un termen de 10 zile lucrătoare de la

data la care hotărârea vizată i-a fost comunicată.

Potrivit punctului 7.13 din Regulamentul Consiliului Superior al Procurorilor,

aprobat prin hotărârea Consiliului Superior al Procurorilor nr.12-225/16 din 14

septembrie 2016, hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor pot fi contestate în

temeiul legii.

Conform art. 191 alin. (3) din Codul administrativ, în vigoare la data depunerii

acțiunii, Curtea de apel Chișinău soluționează în primă instanță acțiunile în contencios

administrativ împotriva hotărîrilor Consiliului Superior al Magistraturii, ale

Consiliului Superior al Procurorilor, actelor emise de Banca Națională a Moldovei,

precum și acțiunile în contencios administrativ atribuite în competența sa prin Codul

electoral.

Totodată, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție relevă că însăși

Consiliul Superior al Procurorilor a indicat în dispozitivul hotărârii Consiliului

7

Superior al Procurorilor nr. 165/23 din 06 aprilie 2023, că aceasta poate fi atacată cu

acțiune în contencios administrativ în termen de 30 zile la Curtea de Apel Chișinău.

Ca urmare, în sensul art. 6 alin. (1) al CEDO, instanța de recurs ține să menționeze

că, instanțele de judecată, trebuie, să indice cu suficientă claritate motivele pe care-și

întemeiază hotărârile, iar având în vedere caracterul determinant al concluziilor sale,

să prezinte noțiunile, ce implică o apreciere a faptelor supuse aprecierii. De asemenea,

noțiunea de proces echitabil impune ca instanța de judecată să nu-și motiveze doar

sumar hotărârea sa, ci să examineze efectiv problemele esențiale care-i sunt supuse

aprecierii și să nu se rezume doar la probarea concluziilor unei părți.

Luând în considerare cele expuse, instanța de recurs concluzionează că

argumentele invocate în recurs sunt întemeiate, fapt pentru care recursul depus de

Nicolae Zanevici urmează a fi admis cu anularea încheierii primei instanțe și restituirea

cauzei Curții de Apel Chișinău.

În circumstanțele descrise, instanța de recurs reține că soluția adoptată de prima

instanță, prin încheierea recurată privind declararea inadmisibilă a acțiunii depuse de

Nicolae Zanevici nu este compatibilă cu respectarea garanțiilor unui proces echitabil,

în sensul prevederilor art. 6 § 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor

Omului.

Astfel, din considerentele menționate și având în vedere că soluția Curții de Apel

Chișinău este neîntemeiată, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge

la concluzia de a admite recursul depus de Nicolae Zanevici și a anula încheierea, cu

restituirea cauzei la Curtea de Apel Chișinău.

Conform art. 243 alin. (1) lit. c) din Codul administrativ, Completul de judecată

al Curții Supreme de Justiție,

d e c i d e :

Se admite recursul depus de Nicolae Zanevici.

Se anulează încheierea din 13 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău, emisă în

cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată depusă

de Nicolae Zanevici împotriva Consiliului Superior al Procurorilor, terț Procuratura

Generală privind anularea actului administrativ și se restituie cauza Curții de Apel

Chișinău pentru examinare.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președinte, judecător Aliona Miron

Judecători Oxana Parfeni

Ion Malanciuc

8