2ac-249/25 — repararea prejudiciului material si moral cauzat prin infractiune si compensarea cheltuielilor de asistenta juridica

La 14 februarie 2025, Ivan Gheorghiev a depus cerere de chemare în judecată împotriva Președintelui Republicii Moldova, Parlamentului Republicii Moldova, Procuraturii Republicii Moldova, Curții Supreme de Justiție, Curții de Apel Chișinău (Centru), Curții de Apel Sud și Judecătoriei Chișinău cu privire la repararea prejudiciului material și moral cauzat prin infracțiune și compensarea cheltuielilor de asistență juridică.

Prin încheierea din 24 februarie 2025 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, cererea de chemare în judecată depusă de Ivan Gheorghiev împotriva Președintelui Republicii Moldova, Parlamentului Republicii Moldova, Procuraturii Republicii Moldova, Curții Supreme de Justiție, Curții de Apel Chișinău (Centru), Curții de Apel Sud și Judecătoriei Chișinău cu privire la repararea prejudiciului material și moral cauzat prin infracțiune și compensarea cheltuielilor de asistență juridică s-a transmis Curții de Apel Centru în vederea soluționării posibilități strămutării la o altă instanță de judecată egală în grad.

Prin încheierea din 17 aprilie 2025 a Curții de Apel Centru, cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Ivan Gheorghiev împotriva Președintelui Republicii Moldova, Parlamentului Republicii Moldova, Procuraturii Republicii Moldova, Curții Supreme de Justiție, Curții de Apel Chișinău (Centru), Curții de Apel Sud și Judecătoriei Chișinău cu privire la repararea prejudiciului material și moral cauzat prin infracțiune și compensarea cheltuielilor de asistență juridică s-a strămutat pentru examinare la Judecătoria Strășeni.

Prin încheierea din 04 iulie 2025 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central, nu s-a dat curs cererii de chemare în judecată înaintate de Ivan Gheorghiev.

Prin încheierea din 31 iulie 2025 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central, s-a restituit potențialului reclamant Ivan Gheorghiev cererea de chemare în judecată înaintată împotriva Președintelui Republicii Moldova, Parlamentului Republicii Moldova, Procuraturii Republicii Moldova, Curții Supreme de Justiție, Curții de Apel Chișinău, Curții de Apel Sud, 1 Judecătoriei Chișinău privind repararea prejudiciului material și moral cauzat prin infracțiune și compensarea cheltuielilor de asistență juridică. S-a remis lui Ivan Gheorghiev, încheierea în cauză și cererea de chemare în judecată cu actele anexate. S-a explicat lui Ivan Gheorghiev, că restituirea cererii de chemare în judecată, nu exclude posibilitatea adresării repetate în judecată a aceluiași reclamant, cu aceeași acțiune, împotriva aceluiași pârât, cu același obiect și aceleași temeiuri dacă reclamantul a lichidat încălcările.

La 11 august 2025, Ivan Gheorghiev a depus recurs împotriva încheierii din 31 iulie 2025 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central, solicitând casarea acesteia și restituirea cauzei spre rejudecare în fond într-o altă instanță de judecată.

Prin încheierea din 21 august 2025, Curtea de Apel Centru nu a dat curs cererii de recurs a lui Ivan Gheorghiev, acordând recurentului un termen de 5 zile pentru achitarea și prezentarea dovezii plății taxei de timbru de 200 de lei, cu precizarea că actele efectuate de reprezentant sunt obligatorii pentru persoana reprezentată, iar nerespectarea termenului conduce la restituirea cererii.

La 28 august 2025, Ivan Gheorghiev a depus cerere de strămutare a cauzei de la Curtea de Apel Centru la o altă instanță de judecată egală în grad, în conformitate cu art.43 alin.(2) lit. e) din Codul de procedură civilă, invocând faptul că Curtea de Apel Centru este parte în proces, fiind pârâtă/intimată și există bănuieli că nepărtinirea judecătorilor ar putea fi știrbită de circumstanțele cauzei sau de calitatea participanților la proces.

Prin urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a examina temeinicia motivului de strămutare indicat în cerere prin prisma prevederilor art. 43 alin.(2) lit. f) din Codul de procedură civilă.

Așadar, Curtea Supremă de Justiție este chemată să decidă asupra cererii de strămutare formulate în temeiul art. 43 alin. (2) lit. f) din Codul de procedură civilă, care permite strămutarea cauzei în cazul în care există bănuieli că nepărtinirea judecătorilor ar putea fi știrbită de calitatea participanților la proces.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reiterează importanța principiului imparțialității, consacrat de art. 6 § 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, inclusiv în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (ex: Piersack c. Belgia, Hauschildt c. Danemarca), potrivit căreia nu este suficient ca justiția să fie imparțială, ci trebuie să și apară ca atare în percepția publicului.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că, prin încheierile pronunțate recent în cauzele nr. 2ac-141/25, 2ac-200/25, 2ac-238/25, Curtea Supremă de Justiție a ajustat practica anterioară, statuând că simpla atribuire formală a calității procesuale a unei părți nu poate constitui, prin ea însăși, temei pentru strămutarea cauzei, deoarece aceasta nu afectează automat imparțialitatea instanței. Strămutarea devine justificată doar în prezența unor circumstanțe obiective, concrete și verificabile, capabile să genereze un dubiu rezonabil asupra imparțialității judecătorilor. Astfel de circumstanțe pot include legături personale sau profesionale ale judecătorilor cu părțile, antecedente de părtinire în cauze similare sau influențe externe care ar putea afecta obiectivitatea. Instanța nu poate admite cererea de strămutare pe motive pur subiective sau ipotetice, ci numai atunci când se probează un risc real ca judecătorii să nu judece cu imparțialitate, protejând astfel dreptul la un proces echitabil și încrederea publicului în actul de justiție.

La caz, nu s-au prezentat asemenea împrejurări suplimentare. Prezența Curții de Apel Chișinău (Centru) în calitate de pârât, în lipsa unor indicii privind implicarea personală a judecătorilor sau influențe instituționale, nu echivalează cu o aparență de părtinire generalizată. Sistemul de desemnare aleatorie, posibilitatea abținerii și recuzării individuale, precum și lipsa oricăror presiuni externe, oferă suficiente garanții ale imparțialității.

Aplicarea automată a unei strămutări în temeiul unei simple calități procesuale ar institui o prezumție generală de părtinire, contrară principiului independenței judiciare și eficienței procedurale.

Având în vedere schimbarea recentă a practicii, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție apreciază că în prezenta cauză nu se impune strămutarea solicitată. 3

În conformitate cu art. 43 alin. (4) și art. 269-270 din Codul de procedură civilă,