3ra-763/24 — obligarea emiterii actului administrativ favorabil

3ra-763/24 — obligarea emiterii actului administrativ favorabil (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de SA „Cariera de Granit

și Pietriș din Soroca”,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în

judecată depusă SA „Cariera de Granit și Pietriș din Soroca” împotriva

Consiliul Comunal Cosăuți r-nul Soroca, cu privire la obligarea emiterii

actului administrativ favorabil.

împotriva deciziei din 30 mai 2024 a Curții de Apel Bălți

(Dosarul nr. 3ra-763/24

NR. PIGD 2-21062493-01-3ra-09092024)

Recursul este vădit neîntemeiat. Art. 246 alin. (2) lit. h) Cod administrativ. Dezacordul

recurentei cu decizia instanței de apel nu constituie un temei de casare a deciziei

contestate.

Instanța de fond: C. Botnaru

Instanța de apel: A. Garbuz, I. Grosu, A. Ciobanu

13 august 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului depus de SA

„Cariera de Granit și Pietriș din Soroca”

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Diana Stănilă,

Ion Malanciuc, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliul Comunal Cosăuți r-

nul Soroca cu privire la obligarea Consiliul com. Cosăuți r-nul Soroca, să

vândă SA „Cariera de granit și Pietriș din Soroca” terenul cu destinație

specială, cu suprafața de 27,5788 ha nr. cadastral XXXX, amplasat în

extravilanul com. Cosăuți, r-nul Soroca, utilizat de către reclamantă în

procesul tehnologic, inclusiv adiacent cu terenul cu destinație specială nr.

cadastral XXXX ce-i aparține reclamantei, la prețul normativ; obligarea

Consiliului com. Cosăuți r-nul Soroca să încheie cu SA „Cariera de Granit și

Pietriș din Soroca” contractul de vânzare-cumpărare privind vânzarea

terenului cu destinație specială, utilizat în procesul tehnologic nr. cadastral

XXXX și suprafața de 27,5788 ha, amplasat în extravilanul com. Cosăuți, r-

nul Soroca, adiacent cu terenul nr. cadastral XXXX, ce-i aparține

reclamantei, cu prețul normativ; obligarea Consiliul com. Cosăuți r-nul

Soroca să aprobe planul geometric al terenului nr. cad. XXXX și suprafața

de 27,5788 ha, amplasat în extravilanul com. Cosăuți, r-nul Soroca, executat

de către Serviciul Cadastral Teritorial Soroca, prin care se stabilește

suprafața totală al terenului 27,5788 ha, utilizat în procesul tehnologic,

adiacent cu terenul nr. cadastral XXXX ce-i aparține reclamantei; încasarea

de la Consiliul com. Cosăuți, r-nul Soroca, în beneficiul SA „Cariera de

Granit și Pietriș din Soroca”, a cheltuielilor legate de examinarea cauzei

civile.

din Soroca” exploatează în procesul tehnologic, prin extragerea substanțelor

minerale utile, subsolul terenului cu destinație specială cu nr. cadastral

XXXX, cu suprafața de 27,5788 ha, amplasat în extravilanul cum. Cosăuți,

r-nul Soroca. Acest teren este exploatat în procesul tehnologic de reclamantă

în temeiul Contractului pentru atribuirea în folosință a sectoarelor de subsol

pentru extragerea substanțelor minerale utile nr.134 din 11.04.2013, iar

1

anterior acest teren a fost atribuit în folosință SA „Cariera de Granit și Pietriș

din Soroca” prin Actul de stat pentru dreptul de folosire a pământului din

1977.

cu nr. cadastral XXXX, care are suprafața de 30.0 ha și aparține reclamantei

cu drept de proprietate privată, respectiv acest teren, anterior după parametri

și amplasare nu poate fi format, exploatat, ca bun imobil de sine stătător

deoarece, anterior terenurile cu numele cadastrale XXXX și XXXX formau

un tot întreg, inițial de către reclamantă fiind procurat doar o parte din

suprafața totală în baza Contractului de vânzare-cumpărare a terenului

aferent nr.290 din 30.01.2006. Circumstanțe în care la data de 23.02.2021,

SA „Cariera de Granit și Pietriș din Soroca” a expediat în adresa pârâtului

demersul nr.14 privind încheierea contractului de vânzare-cumpărare a

terenului cu destinație specială, având nr. cadastral: XXXX și suprafața de

27,5788 ha, amplasat în extravilanul com. Cosăuți, r-nul Soroca. Demersul

a fost recepționat de Primăria com. Cosăuți la data de 25.02.2021, fapt ce se

adeverește prin avizul de recepție anexat.

27.03.2021 inclusiv, pârâtul nu a adoptat o careva decizie în acest sens, deși

era obligat să o facă, nu a primit nici un răspuns oficial de la pârât, nici până

la data depunerii acțiunii. Mai mult, acesta nu a intervenit inclusiv cu o

careva notificare/solicitare către SA „Cariera de Granit si Pietriș din Soroca”

privind necesitatea anexării la cererea inițială a cărorva înscrisuri

suplimentare. Astfel, pârâtul nu a examinat cererea reclamantei, nu a dispus

prin decizie vânzarea bunului imobil, nu a aprobat planul geometric al

terenului, elaborat în modul stabilit de legislație, nu a determinat prețul

terenului și nu a încheiat contractul de vânzare-cumpărare cu SA „Cariera de

Granit și Pietriș din Soroca”.

Granit și Pietriș din Soroca” a depus cerere de concretizare a pretențiilor,

solicitând a obliga Consiliul com. Cosăuți r. Soroca, să vândă SA „Cariera

de Granit și Pietriș din Soroca” terenul cu destinație specială, cu suprafața

de 27,5788 ha nr. cadastral XXXX, amplasat în com. Cosăuți, r. Soroca,

extravilan, utilizat de către reclamant în procesul tehnologic, inclusiv

adiacent cu terenul cu destinație specială nr./cad. XXXX ce-i aparține

reclamantului, cu prețul normativ de 129676,41 lei; a obliga Consiliul com.

Cosăuți, r. Soroca să încheie contractul de vânzare-cumpărare cu SA

„Cariera de Granit și Pietriș din Soroca” privind vânzarea terenului cu

destinație specială, utilizat în procesul tehnologic nr. cadastral XXXX și

2

suprafața de 27,5788 ha, amplasat pe adresa com. Cosăuți, r. Soroca,

extravilan, adiacent cu terenul nr. cadastral XXXX ce-i aparține

reclamantului, cu prețul normativ de 129676,41 lei; a obliga Consiliul com.

Cosăuți, r-nul Soroca să aprobe planul geometric al terenului nr. cad. XXXX

și suprafața de 27,5788 ha, amplasat în com. Cosăuți, r-nul Soroca,

extravilan, executat de către Serviciul Cadastral Teritorial Soroca, prin care

se stabilește suprafața totală al terenului 27,5788 ha, utilizat în procesul

tehnologic, adiacent cu terenul nr. cadastral 7817202.515 ce-i aparține

reclamantului.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

s-a respins ca fiind neîntemeiată acțiunea în contencios administrativ la cererea

de chemare în judecată a SA ”Cariera de Granit și Pietriș din Soroca” către

Consiliul Comunal Cosăuți r-nul Soroca, cu privire la obligarea emiterii actului

administrativ favorabil.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

cerere de apel nemotivată împotriva hotărârii din 26 iunie 2023 a Judecătoriei

Soroca, sediul Central, iar la 6 februarie 2024 a depus cerere de apel motivată

solicitând casarea hotărârii din 26 iunie 2023 a Judecătoriei Soroca, sediul

Central, cu emiterea unei noi hotărâri prin care să fie dispusă admiterea

integrală a cererii de chemare în judecată.

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

declarat de SA „Cariera de Granit și Pietriș din Soroca” împotriva hotărârii

Judecătoriei Soroca, sediul Central din 26 iunie 2023, adoptată în cauza

civilă de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată a SA

„Cariera de Granit și Pietriș din Soroca” către Consiliul Comunal Cosăuți r-

nul Soroca, cu privire la obligarea emiterii actului administrativ favorabil.

alin. (2), art.14 alin. (1) și (2) lit. b), c) și d) din Legea privind administrația

publică locală nr.436-XVI din 28.12.2006, art. 3 și 4 alin.(1) și (2) din Legea

cu privire la prețul normativ și modul de vânzare-cumpărare a pământului

nr.1308-XIII din 25.07.1997 (în vigoare la data adresării).

bunurilor imobile a Instituției Publice „Agenția Servicii Publice” Serviciul

3

cadastral teritorial Soroca, se atestă că dreptul de proprietate asupra terenului

cu numărul cadastral XXXX situat în extravilanul com. Cosăuți r-nul Soroca,

modul de folosință: destinație specială, cu suprafața de 27.5788 ha, este

înregistrat cu cota parte -1.0, după proprietarul – Administrația publică

locală, în temeiul Deciziei privind formarea bunului imobil nr. 0 din

10.01.2006 (284a-2/06) și Deciziei cu privire la aprobarea materialelor de

delimitare a terenurilor proprietate publică nr.1415 din 12.09.2002 (13867-

1/05), data înregistrării – 11.01.2006.

cu destinație specială solicitat spre vânzare de către SA „Cariera de Granit și

Pietriș din Soroca”, aparține cu drept de proprietate Administrației Publice

Locale circumstanță care nu a fost negată de către reprezentantul acestuia,

mai ales în situația în care s-a considerat oportun de a se încheia contract de

arendă și nu contract de vânzare cumpărare.

adoptat decizia nr.1/8 „Cu privire la stabilirea plății de arendă pentru

folosirea unui teren proprietate publică” prin care s-a decis: Art.1. A trece

din domeniul public în domeniul privat al UAT Cosăuți sectorul de teren din

satul Cosăuți cu nr. cadastral XXXX, suprafața de 27,5788 ha, modul de

folosință „destinație specială”. Art.2. Se stabilește termenul de arendă a

sectorului de teren cu nr. cadastral XXXX, suprafața de 27,5788 ha, modul

de folosință „destinație specială”, pe 3 ani, începând cu data încheierii

contractului de arendă. Art.3. Se aprobă prețul inițial a sectorului de teren cu

nr. cadastral XXXX, suprafața de 27,5788 ha, modul de folosință „destinație

specială”, conform borderoului de calcul în sumă de 7125077 lei. Art. 4. Se

stabilește plata de arendă pentru terenul cu nr. cadastral 7817202516,

suprafața de 27,5788 ha, modul de folosință „destinație specială”, în mărime

de 10 % din prețul normativ al terenului arendat, ceia ce constituie suma de

712507,7 lei. Art.5. Se acordă d-nului M. Gîtlan, primarului comunei Cosăuți

împuterniciri privind semnarea contractului de arendă cu administrația SA

„Cariera de Granit și Pietriș Soroca”. Art.6. Controlul asupra executării

prezentei decizii revine pe seama primarului M. Gîtlan.

ianuarie 2021, a fost contestată de SA „Cariera de Granit și Pietriș Soroca”

în ordinea contenciosului administrativ, acțiune care a fost respinsă prin

hotărârea judecătoriei Soroca, sediul central, din 10 noiembrie 2021, și

menținută prin decizia Curții de Apel Bălți, din 5 octombrie 2023.

constatare a faptelor și stărilor de drept nr. 01 din 9 septembrie 2021 se atestă

4

că, la adresa r-nul Soroca extravilanul com. Cosăuți, terenul cu nr. cadastral

XXXX este adiacent cu terenul cu nr. cadastral XXXX, terenul cu nr.

cadastral 7817202.516 este utilizat în proces tehnologic de extragere a

substanțelor minerale de către SA „Cariera de Granit și Pietriș din Soroca”.

Pe terenul cu nr. cadastral XXXX există drumuri de acces, sunt instalate

utilaje și construcții privind alimentarea cu energie electrică a dispozitivelor,

mecanisme de pompare a apei și construcții inginerești a sistemului de

evacuare a apei, pe terenul cu nr. cadastral XXXX stratul de sol fertil este

decopertat.

că, din conținutul acestuia nu se atestă că terenurile cu nr-le cadastrale

XXXX și XXXX nu pot fi exploatate separat. Reprezentanții părților au

confirmată că S.A. „Cariera de Granit și Pietriș din Soroca” a procurat

suprafața de teren pe care se aflau bunurile imobile ce aparțineau cu drept de

proprietate reclamantei, care a avut intenția de a procura întreg terenul încă

din start, până la divizarea acestuia, dar, s-a reușit procurarea doar a unei

porțiuni. Or, terenul cu nr. cadastral XXXX aparține cu drept de proprietate

administrației publice locale (domeniul privat), iar cel de-al treilea teren –

statului R. Moldova.

9 al art. 4 din Legea cu privire la prețul normativ și modul de vânzare-

cumpărare a pământului nr.1308-XIII din 25.07.1997 (în vigoare la data

adresării), remarcând că, aceste prevederi nu sunt aplicabile speței, deoarece

terenul cu nr. cadastral XXXX, vânzarea căruia se solicită în speță, aparține

autorității pârâte cu drept de proprietate, aplicabil fiind alin. 2 potrivit căruia

vânzarea cumpărarea terenurilor din domeniul privat al unităților

administrativ-teritoriale se efectuează de către autoritățile administrației

publice locale la decizia consiliului respectiv.

prin răspunsul primarului com. Cosăuți r-nul Soroca adresat SA „Cariera de

Granit și Pietriș din Soroca” rezultă că, demersul totuși a fost discutat de

membrii Comisiei pentru agricultură, ecologie, probleme de drept și

administrație publică, unde a fost categoric respins, deși acest răspuns, nu

are dată și nici număr, nu a fost recepționat de către reprezentantul

reclamantei, or, careva acte care ar confirma contrariul la materialele

dosarului lipsesc, deci refuzul fiind evident.

referitor la examinarea acțiunilor în contencios administrativ, că instanța de

judecată verifică doar legalitatea acțiunilor/inacțiunilor autorității publice

5

locale, nefiind în drept să se implice în activitatea organului de auto-

administrare publică locală, or, doar autoritatea publică locală urmează să

decidă referitor la administrarea bunurilor domeniului public și ale celui

privat ale satului (comunei), precum și vânzarea terenului agricol la prețul

normativ cu aprobarea studiului necesar localității, fapt care rezultă din

prevederile art. 14 alin.(1) și alin. (2) lit. c) și d) din Legea privind

administrația publică locală nr.436-XVI din 28.12.2006, care stabilește că,

Consiliul local are drept de inițiativă și decide, în condițiile legii, în toate

problemele de interes local, cu excepția celor care țin de competența altor

autorități publice.

și Pietriș din Soroca” va duce la pierderea dreptului de proprietate a

autorității publice locale asupra bunului imobil cu numărul cadastral XXXX,

suprafața de 27 5788 ha, or, art. 11 alin. (1) al Legii cu privire la proprietatea

publică a unităților administrativ-teritoriale nr. 523 din 16.07.1999 expres

prevede că, proprietatea publică a unităților administrativ-teritoriale este

imprescriptibilă. Ea nu poate constitui obiectul unor garanții reale. Această

proprietate poate fi dată în administrare sau închiriată în condițiile legii.

Respectiv instanța de fond just a menționat că, speței îi sunt aplicabile

prevederile art. 3 alin. (2) din Legea privind prețul normativ și modul de

vânzare cumpărare a pământului.

judecată, reclamanta a solicitat obligarea Consiliul com. Cosăuți r-nul

Soroca să aprobe planul geometric al terenului nr. cadastral XXXX și

suprafața de 27,5788 ha, amplasat în extravilanul com. Cosăuți, r-nul Soroca,

executat de către Serviciul Cadastral Teritorial Soroca, prin care se stabilește

suprafața totală al terenului 27,5788 ha, utilizat în procesul tehnologic,

adiacent cu terenul nr. cadastral XXXX ce-i aparține reclamantei, precum și

încasarea cheltuielilor legate de examinarea cauzei civile, acestea fiind

pretenții subsecvente cerinței inițiale. Astfel, reieșind din faptul că, cerințele

inițiale au fost respinse, instanța de fond întemeiat a conchis asupra

respingerii pretențiilor subsecvente.

apel, cât și în ședința instanței de apel, precum că, hotărârea emisă pe

marginea prezentei spețe contravine concluziilor și constatărilor hotărârii

judecătoriei Soroca, sediul central, nr.3-89/22 din 10.03.2023, Colegiul

judiciar le-a respins ca neîntemeiate, deoarece hotărârii judecătoriei Soroca,

sediul central, nr.3-89/22 din 10.03.2023 se referă la actul administrativ

6

consumat și nu se referă la obiectivitatea emiterii anumitor decizii în viitor

de către autoritatea pârâtă.

precum că instanța de fond nu a elucidat drepturile reclamantei în raport cu

terenul cu destinație specială, cu nr. cadastral XXXX, cu suprafața de

27,5788 ha, amplasat în extravilanul com. Cosăuți, r-nul Soroca, statutul

acestuia, dacă intimata avea dreptul de a refuza în vinderea acestuia,

deoarece potrivit extrasului din Registrul bunurilor imobile dreptul de

proprietate asupra terenului cu nr. cadastral XXXX aparține Consiliului com.

Cosăuți. Prin urmare, decizia de vânzare-cumpărare a bunurilor proprietate

publică aparține exclusiv Consiliului local, deoarece anume acesta este

proprietarul terenului cu nr. cadastral XXXX.

apelantei, avocatul Iulian Pleșca a recunoscut faptul că terenul, vinderea

căruia se solicită, aparține cu drept de proprietate administrației publice

locale, prin urmare, doar autoritatea pârâtă decide, în limitele legii, soarta

acestui bun.

este legală și fondată, temeiuri pentru anularea acesteia fiind lipsă.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

Soroca” a depus cerere de recurs împotriva deciziei din 30 mai 2024 a Curții

de Apel Bălți, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei din 30 mai

2024 a Curții de Apel Bălți cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care să fie

admisă acțiunea.

ARGUMENTELE RECURSULUI

în judecată și cererea de apel.

Codul administrativ.

mai 20201, prin care s-a declarat inadmisibil recursul Consiliului mun.

Chișinău, în cauza SC „Gonvaro-Con„ SRL împotriva Consiliul mun.

Chișinău. În acea speță, la fel ca în prezenta cauză, reclamanta s-a adresat cu

acțiune în ordinea contenciosului administrativ, invocând prevederile art. 4

alin. (9) din Legea nr. 1308/1997. Instanța de fond a admis parțial acțiunea

7

și a obligat pârâta să pună pe ordinea de zi cererea de înstrăinare a terenului,

dat fiind că pârâta nu a examinat efectiv cererea la etapa procedurii

administrative prejudiciară, consiliul neexaminând această chestiune.

Cosăuți, s. Soroca nu a examinat efectiv cererea de vânzare a terenului.

Cererea nu a fost pusă pe ordinea de zi a consiliului și reclamanta nu a primit

răspuns în termenul legal la cererea adresată. În asemenea circumstanțe, așa

cum s-a consolidat în jurisprudența națională, instanța, cel puțin, obligă

pârâta să examineze cerere, cu includerea acesteia pe ordinea de zi a

consiliului. Instanțele inferioare au neglijat jurisprudența uniformă în acest

sens, fapt ce servește temei de casare.

instanței de apel sunt arbitrare, nu s-a aplicat norma materială în vigoare la

momentul adresării art. 4 alin. (9) al Legii nr. 1308-XI11 din 25 iulie 1997:

redacția citată mai sus, erau în vigoare la data adresării reclamantei cu cerere

de atribuire a terenului - 23 februarie 2021. La 31 decembrie 2021 textul art.

4 alin. (9) din Lege a suferit modificări, fiind exclusă sintagma „utilizate în

procesul tehnologic” din prima propoziție a normei.

instanțele nu au aplicat normele în vigoare la momentul respectiv. Instanțele

nici nu au examinat argumentul privind utilizarea terenului în procesul

tehnologic. Aceasta demonstrează că instanțele nu au stabilit corect

circumstanțele cauzei civile și esența raportului juridic litigios. Or, instanțele

erau axate doar pe temeiul absolut irelevant speței, că un teren poate fi

considerat aferent doar atunci când pe el sunt amplasate construcții (clădiri,

edificii, construcții nefinalizate). Ceea ce este absolut eronat și contrar

prevederilor legale.

esențial al reclamantei „necesitatea și utilizarea terenului solicitat în procesul

tehnologic”.

temei persoanei de a pretinde și procura un teren la preț normativ. Așa cum

se vede din cererea de procurare a terenului, precum și din acțiunea de

contencios administrativ, reclamanta a solicitat procurarea terenului cu

suprafața de 27,5788 ha la preț normativ în baza a două temeiuri legale,

prevăzute de norma de drept, primul argument: terenul este necesar pentru a

fi utilizat în procesul tehnologic (prima frază din textul normei); al doilea

8

argument: reclamanta este proprietara terenului adiacent (a doua frază din

textul normei).

temei și nu au examinat defel primul temei, invocat de reclamantă. Hotărârile

contestate nu conțin măcar o simplă motivare privitor la primul argument al

reclamantei – „terenul este necesar pentru a fi utilizat în procesul

tehnologic”. Instanțele au reținut doar că terenul solicitat este format ca un

teren separat și poate fi utilizat în mod individual, însă, acest motiv nu este

relevant în contextul primului argument.

administrativă/procedura administrativă impune o serie de rigori care trebuie

urmate și respectate necondiționat de autoritățile publice pentru ca produsul

materializat în urma acestei activități să nu sufere de vicii și deficiențe

juridice, pasibile să determine nulitatea sau anularea lui. În acest sens,

instanțele urmau să verifice legalitatea procedurii administrative, pentru a

constata următoarele: - contrar legii, nu s-a inițiat procedura administrativă;

- autoritatea administrativ a abuzat de dreptul discreționar; - nu s-a respectat

dreptul reclamantei de a fi audiat în cadrul procedurii administrative.

locală și-a exercitat dreptul discreționar. În așa fel, instanțele inferioare au

neglijat art. 225 alin. (2) Cod Administrativ. Esențial fiind că materialele

cauzei atestă cu certitudine că reclamanta avea, cel puțin, o speranță legitimă

în realizarea atributelor dreptului de proprietate asupra terenului pretins, care

a fost știrbită de autoritățile publice.

117 alin. (2) Cod de Procedură Civilă, instanțele inferioare au concluzionat

în mod eronat și neîntemeiat că terenul pretins poate fi utilizat ca bun imobil

separat. În acest sens, instanțele au interpretat în mod eronat conținutul

Actului de constatare nr. 01 din 9 septembrie 2021 întocmit de executorul

judecătoresc, prin ce au denaturat esența constatărilor. Or, executorul

judecătoresc având competenta și calificarea de a face astfel de constatări.

Important este că constatarea executorului este coroborată cu altă probă din

dosar - Studiul de fezabilitate nr. 14170/22-101, elaborat de „Urbanproiect”.

Anume această instituție, conform legii și practicii bine-stabilite, este

competentă să scoată astfel de concluzii. Aceste două probe, care nu au fost

combătute de către intimat se susțin și se completează reciproc, probând

următoarele circumstanțe: utilizarea de către Recurent a terenului cu nr.

cadastral XXXX în procesul tehnologic de extragere a zăcămintelor minerale

utile și; terenul cu nr. cadastral: XXXX este o parte componentă a unui

9

„Complex” din care mai fac parte încă două suprafețe de terenuri având

numerele cadastrale: XXXX și XXXX, pe o suprafață totală de 109,9690 ha

necesară recurentului pentru procesele tehnologice.

competențelor autorităților care le-au elaborat. Or, executorul judecătoresc

nu putea efectua concluzii unde competența aparține exclusiv companie de

stat „Urbanproiect” și vice-versa.

al carierei de granit și prundiș Soroca aprobat de către Consiliul local Cosăuți

la data de 28.04.2005, confirmă poziția recurentului și conținutul omogen

confirmatoriu al acestor probe. Unde planul geometric al carierei până în

prezent nu a suferit modificări din partea pârâtului Consiliul local Cosăuți

sau altor autorități publice.

juridice (Articolul 6 § 1 CEDO și Articolul 1 Protocolul 1 adițional CEDO).

26 iunie 2023, a fost adoptată hotărârea în prezenta cauză, prin care se

neglijează absolut constatările făcute în hotărârea adoptată cu câteva luni mai

înainte, la 10 martie 2023. Fiind evidentă incidența art. 123 alin. (2) CPC al

RM, dat fiind că sunt aceleași pârți. Mai mult, la originea acțiunii recurentei

în prezenta cauză stau aceleași circumstanțe iar pretenția vizează, în esență,

încălcarea dreptului recurentei asupra terenului cu suprafața de 107 ha.

„refuzul de vânzare a terenului cu suprafața de 107 ha este ilegal, deoarece

lezează drepturile patrimoniale ale societății, societatea comercială fiind

lipsită de posibilitatea de a valorifica potențialul acestui bun imobil” iar pe

de altă parte, în hotărârea din 26 iunie 2023 se constată lipsa temeiurilor de

obligare a Consiliului comunal Cosăuți la vânzarea unei porțiuni din cele 107

ha. în consecință, indirect instanța ajunge la concluzia că refuzul Consiliului

comunal Cosăuți de vânzare a terenului către recurentă este legal.

contravine direct constatărilor de fapt făcute de același judecător, în procesul

anterior dintre părți. Situația denotă o încălcare evidentă a principiului

securității juridice, cu impact negativ direct asupra drepturilor recurentei.

de a obține un bun„ (Articolul 1 Protocolul 1 adițional CEDO): în

accepțiunea jurisprudenței CEDO, atestă că speranța legitimă de a obține un

bun, în situația dedusă spre examinare, exprimă dreptul reclamantei inclusiv

10

de desfășurare a activității de întreprinzător conform genului de activitate, pe

terenul aferent/adiacent cu suprafața de 27, 5788 ha. Această circumstanță

reprezintă o extindere a aplicării articolului 1 al Protocolului 1 și asupra unor

bunuri care nu se află încă în patrimoniul reclamantului, dar acesta având un

drept de a obține proprietatea asupra lor.

împreună, dau speranța legitimă reclamantei de a pretinde asupra terenului

cu suprafața de 27,5788 ha: terenul cu suprafața de 27,5788 ha a fost divizat

din terenul cu suprafața totală de 107 ha, care este parte a carierei, ca un

complex unic; terenul a fost în folosința întreprinderii de stat încă de la

fondare, din 1975. Recurenta este succesoarea întreprinderii de stat; la

momentul privatizării întreprinderii în actele guvernamentale privind

privatizarea se menționa expres că întreprinderea are în posesie și folosință,

în vederea exploatării zăcămintelor minerale, întreg terenul deasupra

carierei, fiind indicat expres că este teren aferent; prin hotărârea Judecătoriei

Soroca din 10 martie 2023 s-a constatat expres că refuzul de oferire a

accesului recurentei la întreg terenul cu suprafața de 107 ha este ilegal și

încalcă drepturile patrimoniale ale recurentei.

(Articolul 18 coroborat cu Articolul 1 Protocolul 1 adițional CEDO): indică

că recurenta SA „Cariera de Granit și Pietriș din Soroca„ este succesoarea

întreprinderii de stat cu aceeași denumire, înregistrată prin reorganizare la 8

august 1995. După reorganizare acțiunile deținute în totalitate la acel

moment de Guvern au fost expuse la vânzare, conform procedurilor stabilite

de lege. Persoane private au devenit acționari ai SA „Cariera de Granit și

Pietriș din Soroca”

carierei din corn. Cosăuți, r-nul Soroca, așa cum sugerează și denumirea.

Existența și funcția întreprinderii a fost intrinsec legată de carieră.

Întreprinderea s-a înființat pentru exploatarea carierei, și cariera este

exploatată de această întreprindere. Politica de stat în privința exploatării

carierei din corn. Cosăuți, r-nul Soroca a fost stabilit cu mulți ani în urmă,

odată cu înființarea carierei. Temeiul legal pentru recurentă de a exploata

cariera a servit dreptul de folosire și exploatare. Acest teren este exploatat în

procesul tehnologic de către SA „Cariera de Granit și Pietriș din Soroca” în

temeiul „Contractului pentru atribuirea în folosință a sectoarelor de subsol

pentru extragerea substanțelor minerale utile nr. 134 din 11 aprilie 2013”.

Suplimentar, terenul respectiv a fost anterior atribuit în folosință recurentei

11

prin „Actul de stat pentru dreptul de folosire a pământului din 1977” și

„Actul de stat pentru dreptul de folosire a pământului din 1984”.

schimba politica de stat privitor la managementul carierei. Mai mult ca atât,

o modificare a politicii în acest sens ar fi și contrară principiului legalității,

care cere claritate și previzibilitate din partea autorităților de stat. Exigența

privind previzibilitatea și consecvența politicilor publice este cu mult mai

mare când vorbim despre investitori privați.

Granit și Pietriș din Soroca”, devenind acționari. Aceștia au reieșit din

poziția individuală pe care o avea societatea la momentul când era deținută

de stat, care-i oferea posibilitatea exclusivă și sigură de exploatare a carierei.

Regulile de joc erau clare la acel moment și investitorii privați aveau o

speranță legitimă că regulile nu se vor schimba în timpul jocului. Mai mult

ca atât, așteptarea legitimă a acționarilor s-a întemeiat și pe actele normative

care reglementau statutul întreprinderii până la privatizare. Astfel, potrivit

Planului de privatizare din 25 mai 1995 al SA „Cariera de Granit și Pietriș

din Soroca” elaborat de Ministerul privatizării și Administrării Proprietății

de Stat” și Statutul SA „Cariera de Granit si Pietriș din Soroca” în redacția

după reorganizare din 8.08.1995: „pct. 8. Aria sectorului de pământ de 96,88

ha de care dispune întreprinderea cu drept de folosință sub cariera de granit.

Aria sectorului de producție a întreprinderii - 28 366 m2. Iar în Statut este

indicat: „/. Societatea este înființată prin reorganizarea întreprinderii de Stat

Cariera de granit și Pietriș din Soroca ... și este succesoarea în drepturile și

obligațiile ei patrimoniale, inclusiv cele ce țin de terenul aferent.” în pofida

așteptărilor legitime ale administrației și acționarilor recurentei, autoritățile

de stat nu s-au dovedit a fi corecte și consecvente în raport cu recurenta.

Autoritățile publice au recurs la diverse tertipuri șii presiuni arbitrare, care

au avut ca efect împiedicarea activității economice a recurentei.

introdus noi reguli de creare și tinere a cadastrului bunurilor imobile. Această

situație a fost folosită de autoritățile publice, în principal de intimatul

Consiliul comunal Cosăuți, pentru a limita activitatea economică a recurentei

de exploatare a carierei. În principal, invocăm următoarele acțiuni admise de

autoritățile publice locale din com. Cosăuți, r-nul Soroca: Decizia

Consiliului com. Cosăuți nr. 19/6 din 29 iulie 2005, prin care s-a refuzat

vânzarea către recurentă a terenului cu suprafața de 107 ha pentru

exploatarea carierei.

12

Soroca din 10 martie 2023, prin care s-a constatat că: „refuzul de vânzare a

terenului cu 107 ha lezează drepturile și interesele legitime ale societății

comerciale, societatea fiind lipsită de posibilitatea de a valorifica potențialul

acestui bun imobil”.

prin care terenul s-a divizat în trei terenuri separate (52,39 ha, 30 ha și 27,57

ha), această decizie a primarului a produs o ingerință importantă în

activitatea economică a recurentei. Decizia a fost subiect de investigație în

cadrul Procuraturii Anticorupție pe faptul depășirii atribuțiilor de serviciu de

către primar, care a constatat depășirea atribuțiilor prin adoptarea acestei

decizii, în pofida acestui fapt, autoritatea publică locală nu a abrogat/revocat

actul administrativ ilegal.

complex unic de resurse naturale, aflate sub fâșia de teren cu suprafața de

107 ha. Studiul elaborat de „Urbanproiect” a confirmat că zăcămintele

minerale aflate sub fâșia de teren cu suprafața de 107 ha constituie un

complex unic. În acest condiții, când recurenta deținea dreptul de exploatare

a complexului unic, divizarea terenului în trei porțiuni separate, reprezintă

un prim pas de împiedicare și limitare a accesului recurentei la procesul de

exploatare a carierei. Toate împrejurările și actele juridice care stau la baza

activității recurentei, până la acel moment, constituiau o bază suficientă a

unei speranțe legitime de a avea acces la exploatarea carierei. Divizarea

terenului în trei porțiuni separate a neglijat baza juridică de care beneficia

recurenta și a instituit bariere juridice pentru exploatarea întregului complex.

proprietatea administrației publice locale în proprietatea statului; ulterior

recurenta a stabilit că administrația publică locală a transmis către stat una

din cele trei porțiuni din terenul cu suprafața de 107 ha. Acest lucru a

complicat și mai mult accesul recurentei la exploatarea întregului complex

al carierei. Acțiunile registratorului au fost subiect de investigație în cadrul

DGT Nord CNA cât și ASP RM. Unde ancheta de serviciu s-a finalizat cu

constatarea faptului că registratorul a depășit atribuțiile de serviciu. În

rezultatul anchetei de serviciu, prin încheierea din 18 octombrie 2023 s-a

stabilit că registratorul a radiat eronat dreptul de proprietate al administrației

publice locale asupra terenului cu nr. cadastral XXXX și eronat a înscris

dreptul de proprietate al statului asupra acestui teren. Totodată de către DGT

Nord CNA a fost emisă încheierea din 6.11.2023 prin care s-a constatat

depășirea de către registrator a drepturilor și atribuțiilor acordate de lege,

13

fiind calificate acțiunile ilegale ale acesteia în temeiul art. 174/28 Cod

contravențional. În pofida acestor constatări, autoritatea publică locală nu a

depus cerere pentru rectificarea datelor din Registru.

presiunilor nelegitime asupra activității economice, activitatea economică a

recurentei a fost și continuă să fie subiect de presiune nelegitimă din partea

actorilor politici. Atât la nivelul administrației publice locale cât și la nivel

central, activitatea economică a recurentei este subiect de discuții politice,

inclusiv în discursuri populiste și promisiuni nejustificate, care depășesc

competența legală a acestor actori. Deseori retorica politică are forma unor

amenințări directe. Invocă aici mai multe situații și cazuri de intimidare.

unic al carierei, care constituie un „bun„ protejat de Articolul 1 Protocolul 1

adițional la CEDO, este supusă unor restricții și limitări sistematice și

nejustificate. Autoritățile statului nu pot justifica un interes legitim pentru

schimbarea atitudinii și politicilor sale vizavi de carieră, după ce recurenta a

fost privatizată și a trecut în proprietatea unor persoane private. Toate aceste

limitări și restricții la care este supusă recurenta se aplică în scopuri

politice/populiste, pentru descurajarea și blocarea activității economice a

recurentei. În Republica Moldova politicienii recurg în mod sistematic la

intimidarea și exercitarea de presiuni împotriva agenților economici, pentru

a obține avantaje politice prin etalarea ca „mare apărător al omului simplu

împotriva capitalistului asupritor”. Este o deficiență moștenită din perioada

sovietică, încă rămasă în cultura politică națională. În consecință, toate aceste

restricții și limitări, privite în complex, aduc atingere Articolului 18 al

Convenției, în coroborare cu Articolul 1 Protocolul 1 adițional CEDO.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

„Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel

pot fi contestate cu recurs.”

„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la

pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”

„Recursul este admis dacă:

a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței

uniforme a Curții Supreme de Justiție;

14

b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții

Supreme de Justiție;

c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;

d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe

aprecierea vădit nerezonabilă a probelor;

e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv;

f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu

încălcarea competenței jurisdicționale.

Temeiurile menționate la alin.(1) lit.c) și d) pot fi invocate în recurs doar dacă au

fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.

Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie pentru

instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin.(1) lit.d) sau a

cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la rejudecare.

La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare pot fi

prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost reclamate

de către instanța de judecată contrar prezentului cod.”

„Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.

Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă.

Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,

motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme

de Justiție și se comunică părților.

Alineatul (2) al aceluiași articol statuează la lit. h) că, ”recursul se declară

inadmisibil în special când recursul este vădit neîntemeiat.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

al Curții Supreme de Justiție atestă că la 2 iulie 2024 recurentului a fost

notificată decizia motivată a instanței de apel, prin intermediul poștei

electronice, fapt confirmat prin extrasul anexat la materialele cauzei (f. d. 53,

V-II).

că recursul este depus cu respectarea prevederilor art. 245 din Codul

administrativ.

inadmisibilitatea recursului urmează să însușească în condițiile Codului

administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate veritabil bazat

pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele pre citate oferă un drept

exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o

motivare suficient de serioasă.

Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul ne

15

devolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva

invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material

capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz,

hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond

și invocare ex officio a erorilor de drept.

de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare

convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În

consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se

referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea

rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

relevă temeiuri justificate care să convingă că există o aparență privind

interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de drept material

sau procedural sau că aceasta s-ar baza în mod determinant pe aprecierea

vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu constituie temei de casare a

deciziei recurată.

recursul depus de SA „Cariera de Granit și Pietriș din Soroca”, conține

obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în cererea de chemare în

judecată, care au fost analizate de către Curtea de Apel Bălți, fiind apreciate

în mod corespunzător. În consecință, nu există aparența unei încălcări a

dreptului recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la

judecarea cauzei în prima instanță, în modul în care este garantat de art. 6 §

1 al Convenției.

dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în

sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera

netemeinicia deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451

din Codul administrativ. Nu este suficientă simpla expunere a

circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu

indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și

dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea

nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea

tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a

pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o simplă

indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate Curții

de Apel Bălți și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și

indicarea probelor pe care se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un

text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a

prevederilor legale de către Curtea de Apel Bălți, nu echivalează cu un

argument. Dacă ar proceda la examinarea unei asemenea pretins argument,

16

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui autorului

recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.

admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției

legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea

și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios

administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont

pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de

ordin legal fundamental.

de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder

împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.

230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs,

întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care

se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo

împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi

mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct. 45).

din Codul administrativ, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Declară inadmisibil recursul depus de SA „Cariera de Granit și Pietriș din

Soroca”.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc

17