3ra-271/24 — contestarea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actului administrativ
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
3ra-271/24 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la recursul depus
în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în
judecată depusă de SA „Cariera de Granit și Pietriș din Soroca”, împotriva
Consiliului comunal Cosăuți, r-nul Soroca privind anularea actului
administrativ
(Dosarul nr. 3ra-271/24 )
NR. PIGD 2-21073674-01-3ra-18032024)
Recursul este vădit neîntemeiat. Art. 246 alin. (2) lit. h) din Codul
administrativ. Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel nu
constituie un temei de casare a deciziei contestate.
Au examinat anterior cauza judecătorii: Instanța de fond: O. Jamba
Instanța de apel : S. Procopciuc, D. Stănilă, D. Corolevschi
26 martie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului depus de
S.A. ”Cariera de Granit și Pietriș din Soroca”,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Ion Malanciuc, Președinte,
Oxana Parfeni,
Stela Beșlleaga, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 18 mai 2021, S.A. „Cariera de Granit și Pietriș Soroca” a depus
ațiunea împotriva Consiliul com. Cosăuți, r. Soroca solicitând anularea
deciziei Consiliului local com. Cosăuți, r. Soroca, nr. 1/8 din 22 ianuarie
2021 „cu privire la stabilirea plății de arendă pentru folosirea unui teren
proprietate publică”, încasarea de la pîrîtul Consiliul local com. Cosăuți, r.
Soroca, în beneficiul SA „Cariera de Granit și Pietriș din Soroca”, a
cheltuielilor legate de examinarea cauzei civile compuse din plata serviciilor
de asistență juridică, acumularea probelor, cheltuieli de deplasare, toate
nedefinitivate la data înaintării acțiunii.
În motivare, a invocat că decizia este ilegală și emisă contrar normelor
imperative de adoptare a unei decizii prevăzute de Codul administrativ,
Legea privind administrația publică locală nr. 436-XVI din 28 decembrie
2006 și Regulamentul privind constituirea și funcționarea consiliului com.
Cosăuți.
A concretizat că, decizia a fost adoptată contrar prevederilor legale
referitoare la procedura administrativă de adoptare a unui act administrativ.
Nu a fost motivată. Nu s-a solicitat opinia reclamantei în cadrul procedurii
derulate. Conținutul deciziei contestate nu conține prevederile ce ar aduce
exhaustiv la cunoștința companiei reclamante modalitatea de contestare a
acesteia. Prețul arendei invocat/calculat de către pârât este unul ilegal și
eronat. Decizia contestată nu a fost însoțită de aviz în ordinea prevăzută de
legislația în vigoare.
În susținerea acestor argumente a invocat prevederile Legii privind
administrația publică locală nr. 436 din 28 decembrie 2006, și anume: art.
10/1, 14, 18,19, 22, 29, inclusiv prevederile Codului Administrativ, și
anume: art. 3, 10, 11, 18, 21, 31, 94, 119, 120, 124, 164, de asemenea
prevederile Regulamentului privind constituirea și funcționarea consiliului
comunal Cosăuți.
1
HOTĂRÂREA INSTANȚEI DE FOND
Prin hotărârea din 10 noiembrie 2021 a Judecătoriei Soroca, sediul
Central, s-a respins, ca fiind neîntemeiată acțiunea în contencios
administrativ înaintată de avocatul Pleșca Iulian în interesele SA „Cariera de
Granit și Pietriș Soroca”, Consiliul com. Cosăuți, r. Soroca privind anularea
Deciziei al Consiliului com. Cosăuți, r. Soroca, nr. 1/8 din 22 ianuarie 2021
„privind stabilirea plății de arendă pentru folosirea unui teren proprietate
publică”. Instanța de fond a statuat că Consiliul local com.Cosăuți, în calitate
de proprietar al terenului, și-a exercitat drepturl discreționar de a stabili
eventuala plată pentru arenda terenului. Plata stabilită s-a încadrat în limitele
de Legea privind vânzarea-cumpărarea și prețul normativ al terenului. A mai
indicat că procedura de convocare a unei ședințe a consiliului local și de
adoptare a unei decizii în cadrul acestuia nu a fost încălcată. La fel, n-au fost
încălcate prevederile Codului administrativ referitoare la procedura de
adoptare a unui act administrativ.
Nefiind de acord cu soluția primei instanțe, la 24 noiembrie 2021 SA
„Cariera de Granit și Pietriș din Soroca”, reprezentată de avocatul Iulian
Pleșca, a depus cerere de apel împotriva hotărârii din 10 noiembrie 2021 a
Judecătoriei Soroca, sediul Central, solicitând casarea acesteia și
pronunțarea unei noi hotărâri prin care acțiunea formulată de SA„ Cariera de
Granit și Pietriș din Soroca” privind anularea actului administrativ, să fie
admisă integral.
CONSTATĂRILE INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 5 octombrie 2024 a Curții de Apel Bălți, a fost
respinsă cererea de apel declarată de SA „Cariera de Granit și Pietriș din
Soroca” împotriva hotărârii Judecătoriei Soroca, sediul Central, din 10
noiembrie 2021 prin care s-a respins acțiunea în contencios administrativ la
cererea de chemare în judecată înaintată de SA „Cariera de Granit și Pietriș
din Soroca”, împotriva Consiliului comunal Cosăuți, r-nul Soroca privind
anularea actului administrativ.
Pentru a decide astfel, instanța de apel reținut că, autoritatea publică
Consiliul local com. Cosăuți, r-nul Soroca a emis decizia nr. 1/8 cu privire
la stabilirea plății de arendă pentru folosirea unui teren proprietate publică,
la 11 ianuarie 2021 numai după examinarea întrebării în cadrul Comisiei
pentru buget, finanțe și administrare patrimoniului, care în final a dat un aviz
pozitiv la emiterea actului administrativ.
2
Instanța a conchis că, potrivit conținutului deciziei nr. 1/8 din 22
ianuarie 2022, se indică expres că se stabilește termenul de întocmire a
contractului de arendă a sectorului de teren cu destinație specială, fapt pus
în seama primarului comunei Cosăuți M. Gîtlan, împuternicit privind
semnarea contractului de arendă cu administrația S.A. „Cariera de Granit și
Pietriș din Soroca". Acest fapt denotă inițiativa de a negocia termenii
contractului de arendă cu S.A. „Cariera de Granit și Pietriș din Soroca", care
a utilizat o perioadă îndelungată de timp terenul public fără semnarea unui
contract de arendă. Potrivit procesului-verbal nr.1 al ședinței extraordinare a
consiliului comunal Cosăuți, a fost pusă în discuție întrebarea privind
stabilirea plății de arendă pentru folosirea unui teren proprietate publică de
către S.A. „Cariera de Granit și Pietriș din Soroca", care de mai mulți ani
extrage piatră și granit pe o suprafață de 27,5788 ha care aparține APL fără
a achita o plată de arendă. Acest fapt a dus la necesitatea inițierii negocierii
semnării unui contract de arendă care ar aduce un venit în cadrul bugetului
local.
Instanța de apel a reținut că, potrivit deciziei contestate, aceasta a fost
adoptată în temeiul art. 10 din Legea privind prețul normativ și modul de
vânzare-cumpărare a pământului. Astfel, a constatat că la emiterea deciziei
nr. 1/8 cu privire la stabilirea plății de arendă pentru folosirea unui teren
proprietate publică, dispunând de dreptul său discreționar, autoritatea a
acționat în limitele stabilite de lege și a respectat scopul pentru care acest
drept discreționat i-a fost oferit. Și anume, cuantumul arendei de 10 % din
prețul normativ nu depășește limitele prevăzute de art. 10 din Legea privind
prețul normativ și modul de vânzare-cumpărare a pământului.
Totodată, instanța de apel a reținut că condiția motivării actelor
administrative contestate la caz, a fost realizată de către reprezentantul
autorității publice pârâte prin intermediul răspunsului la cererea prealabilă și
a referinței la cererea de chemare în judecată, prin care, autoritatea publică
pârâtă a reflectat motivele emiterii, iar audierea apelantului a avut loc în
instanța de judecată atât de nivelul unu, cât și de nivelul doi, în care acesta
și-a argumentat poziția vis-a-vis de dezacordul cu inițiativă APL de a
schimba destinația terenului și a stabili plata de arendă pentru folosirea
acestuia.
La 18 octombrie 2024, S.A. ”Cariera de Granit și Pietriș din Soroca”,
reprezentată de avocatul Pleșca Iulian a depus recurs nemotivat împotriva
deciziei din 5 octombrie 2023 a Curții de Apel Bălți, solicitând casarea
admiterea cererii de recurs, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii
3
instanței de fond, cu pronunțarea unei decizii noi de admitere a acțiunii. La
25 aprilie 2024, a depus cererea de recurs motivată.
ARGUMENTELE RECURSULUI
În susținerea recursului a invocat că, temeiurile prevăzute de art. 2451
alin. (1) lit. a) și d) Cod Administrativ.
A invocat că conținutul hotărârii instanței de fond direct reflectă un
comportament părtinitor în favoarea pârâtului, fiind subiectiv apreciate
argumentele reclamantului și probele existente la dosar. Instanța de fond nu
s-a expus nici în privința temeiurilor invocate de reclamant privind
încălcarea prevederilor legale de emitere a deciziei și nici asupra celor ce țin
de faptul că decizia contravine prevederilor actelor normative în vigoare.
Concluziile instanței de apel, prin respingerea celor invocate de
apărare în cererea de apel, sunt neîntemeiate. Examinând cauza instanțele
ierarhic inferioare nu s-au expus asupra încălcării de către pârât a
prevederilor art. 70, 96-114 Сod administrativ care reglementează procedura
de notificare a participanților la procedura administrativă în cazul inițierii
acesteia.
Decizia emisă lezează drepturile și interesele legitime ale S.A.
„Cariera de Granit și Pietriș din Soroca", decizie ce pune în pericol
securitatea economică a companiei fiindu-i impuse plăți ilegale.
Recurentul susține că decizia adoptată contravine prevederilor
normelor imperative după conținutul său asupra modului de reglementare a
raporturilor juridice, a fost adoptată în absența companiei reclamante și nu a
fost adusă la cunoștința în ordinea prevăzută de lege, în calitate de persoană
cointeresată.
În opinia recurentului decizia instanței de apel este neîntemeiată, ca
urmare a neelucidării tuturor circumstanțelor importante speței și aplicarea
eronată a normelor relevante speței.
Prin referința depusă la 31 mai 2024, Primarul Comunei Cosăuți a
susținut legalitatea deciziei instanței de apel și a pledat pentru
inadmisibilitatea recursului.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 244 alin. (1) Cod administrativ prevede următoarele:
„(1) Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de
apel pot fi contestate cu recurs.”
4
Art. 245 Cod administrativ relevă că:
„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la
pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”
Art. 2451 din Codul administrativ prevede că:
”(1) Recursul este admis dacă:
a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței
uniforme a Curții Supreme de Justiție;
b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții
Supreme de Justiție;
c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;
d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe
aprecierea vădit nerezonabilă a probelor;
e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv;
f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu
încălcarea competenței jurisdicționale.
(2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit.c) și d) pot fi invocate în recurs doar dacă
au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.
(3) Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie
pentru instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin.(1) lit.d)
sau a cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la
rejudecare. La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare
pot fi prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost
reclamate de către instanța de judecată contrar prezentului cod.”
Art. 246 alin. (1) și (2) Codul administrativ preved că:
”(1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de
recurs. Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere
irevocabilă. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele
cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții
Supreme de Justiție și se comunică părților.
Alineatul (2) al aceluiași articol statuează la lit. h) că, recursul se declară inadmisibil
în special când recursul este vădit neîntemeiat.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Referitor la termenul de depunere a recursului, Completul de judecată
al Curții Supreme de Justiție atestă că decizia motivată a instanței de apel a
fost notificată recurentului la data de 26 februarie 2024 (f.d.253 Vol. I).
Cererea de recurs motivată a fost depusă prin intermediul oficiului
poștal la 25 aprilie 2024. Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție, consideră că recursul este depus cu respectarea prevederilor art. 245
din Codul administrativ.
Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/
inadmisibilitatea recursului urmează să însușească în condițiile Codului
administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate veritabil bazat
pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele pre citate oferă un drept
5
exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o
motivare suficient de serioasă.
În această ordine de idei, completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul
nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva
invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material
capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz,
hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond
și invocare ex officio a erorilor de drept.
Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul
de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare
convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În
consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se
referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea
rezistării testului și filtrului de admisibilitate.
Instanța de recurs atestă că motivele de casare, invocate în recurs de
S.A. ”Cariera de Granit și Pietriș din Soroca”, reprezentată de avocatul
Pleșca Iulian, menționate supra în pct.13-18, nu relevă interpretarea contrară
a legii și aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural sau
că aceasta s-ar baza în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a
probelor, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate în baza
prevederilor art. 2451 alin. (1) lit. a) și d) Cod Administrativ.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că
recursul depus de S.A. ”Cariera de Granit și Pietriș din Soroca”, reprezentată
de avocatul Pleșca Iulian, conține obiecții de fapt și de drept similare celor
expuse în cererea de chemare în judecată, care au fost analizate de către
instanța de apel (vezi pct.8-11), fiind apreciate în mod corespunzător.
Instanța de apel a oferit răspuns la toate argumentele invocate, care se
refereau la încălcarea procedurii de adoptare a unei decizii de către consiliul
local, neinvitarea părții interesate pentru a fi ascultată în procedura
administrativă, nemotivarea actului administrativ adoptat, încălcarea
prevederilor imperative referitoare la prețul de arendă a unui teren.
Completul de judecată, suplimentar, menționează că, deși recurenta invocă
că instanțele ierarhic inferioare au apreciat greșit prevederile legale
referitoare la prețul de referință, acesta urmând a fi de doar 0,2 %, specific
pentru un teren aferent unui obiectiv privatizat, nu a prezentat careva
argumente de fapt că terenul este unul aferent, or, potrivit extrasului cadastral
anexat la materialele cauzei, pe terenul în cauză nu se regăsește nici o
construcție sau alt obiectiv imobil înregistrate.
6
În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului
la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima
instanță, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că
dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în
sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera
netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute
la art. 2451 din Codul administrativ.
Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale
cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de
netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea
recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de
dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din
punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.
Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci
implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel și o minimă
argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care
se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea
pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către
instanța de apel, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la
examinarea unei asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala
cu un control efectuat din oficiu.
Completul de judecată al Curții Supreme de justiție accentuează că
admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției
legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea
și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios
administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont
pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de
ordin legal fundamental.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul
de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder
împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.
230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs,
întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care
se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo
împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi
mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva
Franței, pct. 45).
7
Din aceste motive, în conformitate cu art. 230 și art. 246 alin.(2) lit. h)
din Codul administrativ,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară inadmisibil recursul depus de S.A. ”Cariera de Granit și Pietriș
din Soroca”, reprezentată de avocatul Pleșca Iulian.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Ion Malanciuc
Judecători Oxana Parfeni
Stella Beșlleaga
8