3ra-271/24 — Contestarea actului administrativ

La 18 mai 2021, S.A. „Cariera de Granit și Pietriș Soroca” a depus ațiunea împotriva Consiliul com. Cosăuți, r. Soroca solicitând anularea deciziei Consiliului local com. Cosăuți, r. Soroca, nr. 1/8 din 22 ianuarie 2021 „cu privire la stabilirea plății de arendă pentru folosirea unui teren proprietate publică”, încasarea de la pîrîtul Consiliul local com. Cosăuți, r. Soroca, în beneficiul SA „Cariera de Granit și Pietriș din Soroca”, a cheltuielilor legate de examinarea cauzei civile compuse din plata serviciilor de asistență juridică, acumularea probelor, cheltuieli de deplasare, toate nedefinitivate la data înaintării acțiunii.

În motivare, a invocat că decizia este ilegală și emisă contrar normelor imperative de adoptare a unei decizii prevăzute de Codul administrativ, Legea privind administrația publică locală nr. 436-XVI din 28 decembrie 2006 și Regulamentul privind constituirea și funcționarea consiliului com. Cosăuți.

A concretizat că, decizia a fost adoptată contrar prevederilor legale referitoare la procedura administrativă de adoptare a unui act administrativ. Nu a fost motivată. Nu s-a solicitat opinia reclamantei în cadrul procedurii derulate. Conținutul deciziei contestate nu conține prevederile ce ar aduce exhaustiv la cunoștința companiei reclamante modalitatea de contestare a acesteia. Prețul arendei invocat/calculat de către pârât este unul ilegal și eronat. Decizia contestată nu a fost însoțită de aviz în ordinea prevăzută de legislația în vigoare.

În susținerea acestor argumente a invocat prevederile Legii privind administrația publică locală nr. 436 din 28 decembrie 2006, și anume: art. 10/1, 14, 18,19, 22, 29, inclusiv prevederile Codului Administrativ, și anume: art. 3, 10, 11, 18, 21, 31, 94, 119, 120, 124, 164, de asemenea prevederile Regulamentului privind constituirea și funcționarea consiliului comunal Cosăuți. 1

Nefiind de acord cu soluția primei instanțe, la 24 noiembrie 2021 SA „Cariera de Granit și Pietriș din Soroca”, reprezentată de avocatul Iulian Pleșca, a depus cerere de apel împotriva hotărârii din 10 noiembrie 2021 a Judecătoriei Soroca, sediul Central, solicitând casarea acesteia și pronunțarea unei noi hotărâri prin care acțiunea formulată de SA„ Cariera de Granit și Pietriș din Soroca” privind anularea actului administrativ, să fie admisă integral.

Pentru a decide astfel, instanța de apel reținut că, autoritatea publică Consiliul local com. Cosăuți, r-nul Soroca a emis decizia nr. 1/8 cu privire la stabilirea plății de arendă pentru folosirea unui teren proprietate publică, la 11 ianuarie 2021 numai după examinarea întrebării în cadrul Comisiei pentru buget, finanțe și administrare patrimoniului, care în final a dat un aviz pozitiv la emiterea actului administrativ. 2

Instanța a conchis că, potrivit conținutului deciziei nr. 1/8 din 22 ianuarie 2022, se indică expres că se stabilește termenul de întocmire a contractului de arendă a sectorului de teren cu destinație specială, fapt pus în seama primarului comunei Cosăuți M. Gîtlan, împuternicit privind semnarea contractului de arendă cu administrația S.A. „Cariera de Granit și Pietriș din Soroca". Acest fapt denotă inițiativa de a negocia termenii contractului de arendă cu S.A. „Cariera de Granit și Pietriș din Soroca", care a utilizat o perioadă îndelungată de timp terenul public fără semnarea unui contract de arendă. Potrivit procesului-verbal nr.1 al ședinței extraordinare a consiliului comunal Cosăuți, a fost pusă în discuție întrebarea privind stabilirea plății de arendă pentru folosirea unui teren proprietate publică de către S.A. „Cariera de Granit și Pietriș din Soroca", care de mai mulți ani extrage piatră și granit pe o suprafață de 27,5788 ha care aparține APL fără a achita o plată de arendă. Acest fapt a dus la necesitatea inițierii negocierii semnării unui contract de arendă care ar aduce un venit în cadrul bugetului local.

Instanța de apel a reținut că, potrivit deciziei contestate, aceasta a fost adoptată în temeiul art. 10 din Legea privind prețul normativ și modul de vânzare-cumpărare a pământului. Astfel, a constatat că la emiterea deciziei nr. 1/8 cu privire la stabilirea plății de arendă pentru folosirea unui teren proprietate publică, dispunând de dreptul său discreționar, autoritatea a acționat în limitele stabilite de lege și a respectat scopul pentru care acest drept discreționat i-a fost oferit. Și anume, cuantumul arendei de 10 % din prețul normativ nu depășește limitele prevăzute de art. 10 din Legea privind prețul normativ și modul de vânzare-cumpărare a pământului.

Totodată, instanța de apel a reținut că condiția motivării actelor administrative contestate la caz, a fost realizată de către reprezentantul autorității publice pârâte prin intermediul răspunsului la cererea prealabilă și a referinței la cererea de chemare în judecată, prin care, autoritatea publică pârâtă a reflectat motivele emiterii, iar audierea apelantului a avut loc în instanța de judecată atât de nivelul unu, cât și de nivelul doi, în care acesta și-a argumentat poziția vis-a-vis de dezacordul cu inițiativă APL de a schimba destinația terenului și a stabili plata de arendă pentru folosirea acestuia.

La 18 octombrie 2024, S.A. ”Cariera de Granit și Pietriș din Soroca”, reprezentată de avocatul Pleșca Iulian a depus recurs nemotivat împotriva deciziei din 5 octombrie 2023 a Curții de Apel Bălți, solicitând casarea admiterea cererii de recurs, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii 3 instanței de fond, cu pronunțarea unei decizii noi de admitere a acțiunii. La 25 aprilie 2024, a depus cererea de recurs motivată.

A invocat că conținutul hotărârii instanței de fond direct reflectă un comportament părtinitor în favoarea pârâtului, fiind subiectiv apreciate argumentele reclamantului și probele existente la dosar. Instanța de fond nu s-a expus nici în privința temeiurilor invocate de reclamant privind încălcarea prevederilor legale de emitere a deciziei și nici asupra celor ce țin de faptul că decizia contravine prevederilor actelor normative în vigoare.

Concluziile instanței de apel, prin respingerea celor invocate de apărare în cererea de apel, sunt neîntemeiate. Examinând cauza instanțele ierarhic inferioare nu s-au expus asupra încălcării de către pârât a prevederilor art. 70, 96-114 Сod administrativ care reglementează procedura de notificare a participanților la procedura administrativă în cazul inițierii acesteia.

Decizia emisă lezează drepturile și interesele legitime ale S.A. „Cariera de Granit și Pietriș din Soroca", decizie ce pune în pericol securitatea economică a companiei fiindu-i impuse plăți ilegale.

Recurentul susține că decizia adoptată contravine prevederilor normelor imperative după conținutul său asupra modului de reglementare a raporturilor juridice, a fost adoptată în absența companiei reclamante și nu a fost adusă la cunoștința în ordinea prevăzută de lege, în calitate de persoană cointeresată.

În opinia recurentului decizia instanței de apel este neîntemeiată, ca urmare a neelucidării tuturor circumstanțelor importante speței și aplicarea eronată a normelor relevante speței.

Prin referința depusă la 31 mai 2024, Primarul Comunei Cosăuți a susținut legalitatea deciziei instanței de apel și a pledat pentru inadmisibilitatea recursului.

Art. 245 Cod administrativ relevă că: „Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”

Art. 2451 din Codul administrativ prevede că: ”(1) Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv; f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale. (2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit.c) și d) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel. (3) Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie pentru instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin.(1) lit.d) sau a cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la rejudecare. La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare pot fi prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost reclamate de către instanța de judecată contrar prezentului cod.”

Art. 246 alin. (1) și (2) Codul administrativ preved că: ”(1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se comunică părților. Alineatul (2) al aceluiași articol statuează la lit. h) că, recursul se declară inadmisibil în special când recursul este vădit neîntemeiat.”

Cererea de recurs motivată a fost depusă prin intermediul oficiului poștal la 25 aprilie 2024. Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, consideră că recursul este depus cu respectarea prevederilor art. 245 din Codul administrativ.

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/ inadmisibilitatea recursului urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele pre citate oferă un drept 5 exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.

În această ordine de idei, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

Instanța de recurs atestă că motivele de casare, invocate în recurs de S.A. ”Cariera de Granit și Pietriș din Soroca”, reprezentată de avocatul Pleșca Iulian, menționate supra în pct.13-18, nu relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural sau că aceasta s-ar baza în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate în baza prevederilor art. 2451 alin. (1) lit. a) și d) Cod Administrativ.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că recursul depus de S.A. ”Cariera de Granit și Pietriș din Soroca”, reprezentată de avocatul Pleșca Iulian, conține obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în cererea de chemare în judecată, care au fost analizate de către instanța de apel (vezi pct.8-11), fiind apreciate în mod corespunzător. Instanța de apel a oferit răspuns la toate argumentele invocate, care se refereau la încălcarea procedurii de adoptare a unei decizii de către consiliul local, neinvitarea părții interesate pentru a fi ascultată în procedura administrativă, nemotivarea actului administrativ adoptat, încălcarea prevederilor imperative referitoare la prețul de arendă a unui teren. Completul de judecată, suplimentar, menționează că, deși recurenta invocă că instanțele ierarhic inferioare au apreciat greșit prevederile legale referitoare la prețul de referință, acesta urmând a fi de doar 0,2 %, specific pentru un teren aferent unui obiectiv privatizat, nu a prezentat careva argumente de fapt că terenul este unul aferent, or, potrivit extrasului cadastral anexat la materialele cauzei, pe terenul în cauză nu se regăsește nici o construcție sau alt obiectiv imobil înregistrate. 6

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima instanță, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ.

Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.

Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către instanța de apel, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unei asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.

Completul de judecată al Curții Supreme de justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). 7

Din aceste motive, în conformitate cu art. 230 și art. 246 alin.(2) lit. h) din Codul administrativ, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul depus de S.A. ”Cariera de Granit și Pietriș din Soroca”, reprezentată de avocatul Pleșca Iulian. Încheierea este irevocabilă. Președinte Ion Malanciuc Judecători Oxana Parfeni Stella Beșlleaga 8