3ra-779/24 — anularea actulului administrativ

3ra-779/24 — anularea actulului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de Iurie Gorcinschi,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în

judecată depusă Iurie Gorcinschi împotriva Consiliului comunal Volovița,

cu privire la anularea actului administrativ.

împotriva deciziei din 13 iunie 2024 a Curții de Apel Bălți

(Dosarul nr. 3ra-779/24

NR. PIGD 2-22107235-01-3ra-13092024)

Recursul este vădit neîntemeiat. Art. 246 alin. (2) lit. h) Cod administrativ. Dezacordul

recurentului cu decizia instanței de apel nu constituie un temei de casare a deciziei

contestate.

Judecătoria Soroca, sediul Central: C. Botnaru

Curtea de Apel Bălți: A. Garbuz, I. Grosu, A. Ciobanu

24 septembrie 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului depus de Iurie

Gorcinschi,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Oxana Parfeni,

Diana Stănilă, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

judecată împotriva Consiliului comunal Volovița cu privire la anularea

deciziei nr. 3.18 din 13 iunie 2022 „cu privire la examinarea cererilor” și

obligarea Consiliului comunal Volovița, r-nul Soroca să elibereze pe numele

lui Iurie Gorcinschi titlul de proprietate pe terenul cu nr.14, nr. cadastral

XXXX cu suprafața de 0,0672 ha, amplasat în extravilanul com. Volovița r-

nul Soroca și încasarea cheltuielilor de judecată.

Întovărășirii Pomicole „Constructorul – 1”, fiindu-i transmis în posesie

terenul cu nr.14, nr. cadastral XXXX, cu suprafața de 0,0672 ha, amplasat în

extravilanul com. Volovița în scopul obținerii producției agricole, fapt

confirmat prin lista titularilor de drept asupra terenurilor din componența

întovărășirii și certificatul cu nr. 508 din 23 iunie 2017, eliberat de primarul

comunei – L. Maxim.

prelucreze și să achite plățile obligatorii pentru terenul respectiv. Astfel,

după decesul tatălui său a depus cerere pentru a fi primit în membrii

asociației respective, beneficiind de un drept preferențial în acest sens

conform pct. 8 alin. 2 din statutul Î.P. „Constructorul – 1”.

fost primit în membrii asociației.

pentru eliberarea titlului de proprietar al terenului respectiv, în temeiul art.

11 alin. (1) din Codul funciar, care expres stipulează că „Autoritățile

administrației publice locale atribuie cetățenilor terenuri fără plată,

eliberându-le titluri de proprietate: trec în proprietatea cetățenilor sectoarele

de teren ocupate de case, anexe gospodărești și grădini care li s-au atribuit în

conformitate cu legislația”. Deci, potrivit acestei norme, administrația

publică locală este obligată să-i elibereze Titlul de proprietate pe sectorul cu

nr. cadastral XXXX, cu suprafața de 0,0672 ha, amplasat în extravilanul

com. Volovița, fiind membru al Î.P. „Constructorul – 1”.

1

nr.3 .18 din 13 iunie 2022, cererea a fost examinată în lipsa sa și respinsă,

motivând prin faptul că, „terenul deținut nu se moștenește”. Această decizie

o consideră ilegală, invocând că a solicitat eliberarea titlului de proprietate

nu ca moștenitor, dar ca membru al Î.P. „Constructorul – 1”. Ulterior a fost

informat că terenul nominalizat va fi expus la licitație pentru vânzare sau

arendă.

judecată concretizată.

Central, s-a declarat inadmisibilă, acțiunea în contencios administrativ la

cererea de chemare în judecată depusă de Iurie Gorcinschi împotriva

Consiliul comunal Volovița, privind anularea actului administrativ

individual defavorabil și obligarea emiterii actului administrativ favorabil.

încheierea Judecătoriei Soroca, sediul central din 13 februarie 2023, prin care

s-a declarat inadmisibilă acțiunea în contencios administrativ a lui

Gorcinschi Iurie a către Consiliul comunal Volovița prin care a solicitat

anularea deciziei Consiliului comunal Volovița, r. Soroca cu nr. 3.18 din 13

iunie 2022 și obligarea Consiliului comunal Volovița, r. Soroca să elibereze

pe numele lui Gorcinschi Iurie titlul de proprietate pe terenul cu nr.14, nr.

cadastral XXXX cu suprafața de 0,0672 ha, amplasat în extravilanul com.

Volovița, r. Soroca, în latura pretenției privind anularea deciziei Consiliului

comunal Volovița, r-nul Soroca cu nr. 3.18 din 13 iunie 2022, și în aceasta

latură adoptă o nouă încheiere prin care se restituie cauza pentru judecare în

aceiași instanță, în același complet de judecată.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

Central, s-a respins ca fiind neîntemeiată acțiunea în contencios

administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de Iurie Gorcinschi

împotriva Consiliului comunal Volovița, cu privire la anularea actului

administrativ. S-a încasat de la Iurie Gorcinschi în contul Consiliului

comunal Volovița, suma de 6000 lei cu titlu de cheltuieli pentru asistență

juridică.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

Gorcinschi a depus cerere de apel nemotivat împotriva hotărârii din 3

octombrie 2023 a Judecătoriei Soroca, sediul Central.

hotărârii din 3 octombrie 2023 a Judecătoriei Soroca, sediul Central,

2

solicitând anularea hotărârii din 3 octombrie 2023 a Judecătoriei Soroca,

sediul Central și emiterea unei noi hotărâri prin care cererea de chemare în

judecată să fie admisă.

Gorcinschi a depus cerere de apel motivată împotriva hotărârii din 3

octombrie 2023 a Judecătoriei Soroca, sediul Central, solicitând anularea

hotărârii din 3 octombrie 2023 a Judecătoriei Soroca, sediul Central și

emiterea unei noi hotărâri prin care cererea de chemare în judecată să fie

admisă.

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

apel declarată de avocatul Boris Onică în interesele lui Iurie Gorcinschi

împotriva hotărârii Judecătoriei Soroca, sediul Central din 3 octombrie 2023,

s-a declarat inadmisibilă. S-a reținut spre examinare cererea de apel declarată

de Iurie Gorcinschi.

de Iurie Gorcinschi împotriva hotărârii Judecătoriei Soroca, sediul Central

din 03 octombrie 2023, emisă în cauza de contencios administrativ la cererea

de chemare în judecată înaintată de Iurie Gorcinschi împotriva Consiliului

comunal Volovița, cu privire la anularea actului administrativ s-a respins.

corect a conchis că, Decizia Consiliului comunal Volovița nr. 3.18 din 13

iunie 2022 a fost emisă fără abatere de la lege, or, careva acte care ar

confirma contrariul la materialele dosarului lipsesc. Mai mult, la emiterea

deciziei contestate autoritatea publică a acționat în limitele competenței

acordate de lege, în scop legitim. Acțiunile autorității publice nu denotă

existența unui abuz de putere discreționară, care să lipsească sau să limiteze

nejustificat și neproporțional reclamantul în realizarea drepturilor sale.

motivării, întrunește condițiile de formă inerente unui act administrativ, fiind

emis în forma cerută de lege, adică în formă scrisă, actul presupunând un

conținut explicit, previzibil, fără a cauza persoanei interesate o situație de

incertitudine faptică sau juridică.

a fost asigurat în deplină măsură, în limita termenului stabilit, dreptul la

egalitatea de tratament, procesul fiind organizat astfel încât fiecare parte a

avut posibilitatea de a se expune, a avut posibilitatea de a-și formula,

argumenta și dovedi poziția în proces, de a alege modalitățile și mijloacele

susținerii ei de sine stătător și independent de instanță, de alte organe și

persoane, de a-și expune opinia asupra oricărei probleme de fapt și de drept

care are legătură cu cauza dată judecății și de a-și expune punctul de vedere

3

asupra inițiativelor instanței, astfel încât nici una dintre părți să nu fie

defavorizată în raport cu cealaltă.

iunie 2022 „Cu privire la examinarea cererilor”, Consiliul comunal Volovița

și-a exercitat dreptul discreționar, a luat în considerație toate faptele

relevante, respectând limitele legale ale dreptului discreționar conform

scopului acordat de lege, fără încălcarea prevederilor legale din domeniu.

a făcut referire la prevederile art.11 Cod Funciar, care de fapt nu este

aplicabil speței deoarece terenul cu nr.14, cu nr. cadastral XXXX, cu

suprafața de 0,0672 ha, este amplasat în extravilanul com. Volovița, r-nul

Soroca, pe când art.11 Cod Funciar prevede atribuirea sectoarelor de teren

din intravilan pentru case, anexe gospodărești și grădini. Deci, terenul

intravilan și extravilan sunt categoriile de divizare a utilizării terenului. În

linii generale terenul intravilan este utilizat pentru construcții și se află în

localitate. Terenul extravilan este utilizat în mare parte pentru cultivarea

culturilor agricole și se află în afara localității.

examinând acțiunea în contencios administrativ, verifică doar legalitatea

acțiunilor/inacțiunilor autorităților publice locale, nefiind în drept să se

implice în activitatea organului de auto-administrare publică locală, or, doar

autoritatea publică locală urmează să decidă referitor la administrarea

bunurilor domeniului public și ale celui privat ale satului (comunei), fapt

expres învederat în art.14 din Legea privind administrația publică locală nr.

436-XVI din 28.12.2006.

conform prevederilor art. 7 alin. 4 a legii privind prețul normativ și modul

de vânzare cumpărare a pământului, însă apelantul nu sa adresat consiliului

cu o astfel de cerere, el solicitând includerea sa în lista titularilor de drept a

terenului de care sa folosit tatăl său, cerere care legal a fost respinsă or,

dreptul de folosință asupra terenului apelantului i sa atribuit prin hotărârea

adunării membrilor cârmuirii ÎP „Constructorul 1” iar atribuirea în

proprietate poate avea loc numai în condițiile legii privind prețul normativ și

modul de vânzare cumpărare a pământului însă după cum sa menționat mai

sus, o astfel de cerere nu a fost depusă iar prevederile art.11 a Codului

Funciar nu sunt aplicabile la caz., iar argumentul apelantului precum că

decizia este ilegală pe motiv că cererea a fost respinsă pe temei că terenul nu

se moștenește atunci când apelantul nu a solicitat atribuirea terenului ca

moștenire este neîntemeiat or, în cererea sa apelantul a menționat că

solicitată terenul de care anterior sa folosit tatăl său fără a invoca un temei

legal și consiliul corect a menționat că, la caz, terenul nu se moștenește.

4

prevederile art. 94 alin. (1), art. 96 alin. (1)-(11) CPC și a notat că instanța de

fond corect a încasat de la Iurie Gorcinschi în beneficiul Consiliului comunal

Volovița, r-nul Soroca, suma de 6000 lei cu titlu de asistență juridică,

considerându-le necesare și reale.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

deciziei din 16 iunie 2024 a Curții de Apel Bălți, solicitând anularea deciziei

din 16 iunie 2024 a Curții de Apel Bălți cu trimiterea cauzei la o nouă

examinare în aceeași instanță în alt complet de judecată.

ARGUMENTELE RECURSULUI

în judecată și cererea de apel și suplimenta a notat că, Curtea de Apel Bălți,

respingând apelul declarant împotriva hotărârii judecătoriei Soroca din 3

octombrie 2023, eronat a tălmăcit și aplicat normele legislației invocate în

decizia sa.

13 iunie 2022, fără ca să fie invitat la ședință, a fost respinsă cerința sa,

motivând prin faptul că terenul deținut nu se moștenește, adică terenul nu

poate fi transmis prin moștenire. În cazul de față trebuia invocată cerința sa

și norma legală pe care se bazează consiliul primăriei.

secretarul Întovărășirii Pomicole, E. Braniște, ca persoană interesată cu

documentația asociației, instanța de judecată a respins această cerință, iar

curtea de apel, nici nu a examinat această cerință invocată în apel.

emiterea deciziei nr. 3.18 din 13 iunie 2022 cu privire la examinarea

cererilor, Consiliul comunal Volovița, și-a exercitat dreptul discreționar, a

luat în considerare toate faptele relevante, respectând limitele legale ale

dreptului discreționar conform scopului acordat de lege, fără încălcarea

drepturilor legale în domeniu, or, nu s-a exercitat un drept, dar

obligațiunea de examinarea a cererilor adresate nu discreționar, dar întocmai

cu cerințele legislative, la caz asigurarea prezentei petiționarilor la

examinarea cererilor sau petițiilor sau prezența avizului de

informare a petiționarului despre ziua ședinței consiliului, precum și

emiterea unui act juridic nelegat de cerințele petiționarului.

2023, al adunării împuterniciților conform statutului ÎP „Constructorul 1”,

tatăl său, XXXX a fost exclus din membrii întovărășirii în legătură cu

5

decesul lui, iar Iurie Gorcinschi a fost primit în membrii întovărășirii și achită

cotizațiile și impozitul până în prezent.

administrativ.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

„Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel

pot fi contestate cu recurs.”

„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la

pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”

„Recursul este admis dacă:

a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței

uniforme a Curții Supreme de Justiție;

b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții

Supreme de Justiție;

c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;

d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe

aprecierea vădit nerezonabilă a probelor;

e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv;

f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu

încălcarea competenței jurisdicționale.

Temeiurile menționate la alin.(1) lit.c) și d) pot fi invocate în recurs doar dacă au

fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.

Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie pentru

instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin.(1) lit.d) sau a

cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la rejudecare.

La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare pot fi

prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost reclamate

de către instanța de judecată contrar prezentului cod.”

„Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.

Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă.

Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,

motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme

de Justiție și se comunică părților.

Alineatul (2) al aceluiași articol statuează la lit. h) că, ”recursul se declară

inadmisibil în special când recursul este vădit neîntemeiat.”

6

MOTIVAREA INSTANȚEI

al Curții Supreme de Justiție atestă că la 3 iulie 2024 recurentului a fost

notificată decizia motivată a instanței de apel, prin intermediul poștei

electronice, fapt confirmat prin extrasul din poșta electronică anexat la

materialele cauzei (f. d. 135).

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, consideră că recursul

este depus cu respectarea prevederilor art. 245 din Codul administrativ.

/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile

menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ

exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri

concludente si serioase.

Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva

invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material

capabile să răstoarne decizia instanței de apel contestate sau, după caz,

hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond

și invocare ex officio a erorilor de drept.

de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare

convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În

consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se

referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea

rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de

natură a învedera netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ. Nu este suficientă

simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară

motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se

bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar

exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci

expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții,

instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o

simplă indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate

Curții de Apel Bălți și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept,

precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici.

7

și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Bălți, nu

echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unui asemenea

pretins argument, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar

substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din

oficiu.

recurentul a invocat prevederile art. 2451 alin. (1) lit. a), c) și d) din Codul

administrativ.

susținerea recurentului privind pretinsa contradicție dintre interpretarea legii

aplicată în hotărârea atacată și jurisprudența uniformă a Curții Supreme de

Justiție este neîntemeiată.

corect și conform cu practica judiciară constantă, fără a se abate de la liniile

directoare stabilite de instanța supremă. Recurentul nu indică în mod concret

vreo hotărâre a Curții Supreme de Justiție cu valoare de precedent obligatoriu

(decizie irevocabilă în recurs, cu caracter de unificare) care să contrazică

soluția instanței de apel în interpretarea normei de drept incidente. Simpla

invocare a unei pretinse neconcordanțe jurisprudențiale, fără a demonstra

existența unei jurisprudențe uniforme și relevante a instanței supreme, nu

poate justifica admisibilitatea recursului în temeiul art. 245¹ alin. (1) lit. a)

din Codul administrativ.

să demonstreze nu doar existența unei interpretări diferite, ci și caracterul

„uniform” și consolidat al practicii Curții Supreme de Justiție, ceea ce nu se

probează în prezenta cauză. Or, în lipsa unui conflict veritabil între hotărârea

atacată și o jurisprudență stabilă a instanței de recurs, susținerea referitoare

la pretinsa contrarietate devine pur formală și lipsește de fundament.

articolul 2451 alin. (1) lit. c) din Codul administrativ se referă la faptul că,

hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în

proces, la acest aspect Completul Curții Supreme de Justiție reține că,

recurentul nu a motivat care drepturi ale ÎP „Constructorul -1” au fost sau ar

putea fi afectate prin hotărârea sau decizie. Mai mult, prin procedura

administrativă desfășurată de Consiliul comunal Volovița drepturile ÎP

„Constructorul -1” nu sunt afectate. Atragerea terților este o facultate a

instanței, justificată doar dacă participarea lor este utilă soluționării cauzei,

iar lipsa lor nu afectează admisibilitatea acțiunii. Totodată în speță,

Judecătoria Soroca, sediul Central a soluționat demersul recurentului privind

atragerea în proces a terțului ÎP „Constructorul -1” care prin încheierea din

27 octombrie 2022 a fost respins.

8

că, noțiunea de „hotărâre arbitrară” este definită prin raportare la

jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului și la explicațiile din nota

informativă a Legii nr. 246/2023. O hotărâre este considerată arbitrară atunci

când nu are nicio bază juridică în dreptul intern, nu stabilește legătura între

faptele cauzei, legea aplicabilă și soluția adoptată sau este rezultatul unei

erori de fapt ori de drept pe care nicio instanță rezonabilă nu ar comite-o. De

asemenea, intră în această categorie hotărârile pronunțate cu bună știință

contrar legii, în special în cazul normelor imperative care nu oferă

judecătorului marjă de apreciere. Arbitrarietatea presupune o încălcare

evidentă și gravă a legalității, iar nu o simplă eroare de judecată. În astfel de

cazuri, hotărârea reprezintă o denegare a justiției și afectează fundamental

echitatea procedurii.

probelor” presupune că hotărârea se sprijină pe o evaluare eronată și evident

nejustificată a probatoriului, iar această evaluare a fost decisivă pentru

soluția adoptată. Nu orice greșeală în aprecierea probelor atrage admiterea

recursului, ci doar acea eroare care este evidentă pentru un profesionist și nu

poate fi explicată rațional. Pentru ca recursul să fie admis în temeiul art. 2451

alin. (1) lit. d) din Codul administrativ, este necesar ca partea care atacă

hotărârea să demonstreze în mod clar existența unei asemenea erori și

caracterul ei determinant asupra soluției.

fost pronunțată cu încălcarea unei norme imperative sau că soluția se bazează

în mod determinant pe o apreciere vădit nerezonabilă a probelor, recursul nu

poate fi admis.

menționează că, recursul depus de Iurie Gorcinschi, conține obiecții de fapt

și de drept, care au fost analizate minuțios de către Curtea de Apel Bălți, fiind

apreciate în mod corespunzător.

la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în instanța

de apel, în modul în care este garantat de art. 6 §1 al Convenției.

prisma rolului constituțional și funcției legale a instanței judecătorești

supreme, care este aceea de a asigura interpretarea și aplicarea unitară a legii

în materia contenciosului administrativ. Astfel, motivarea cererii de recurs

trebuie să reflecte nu doar nemulțumirea față de soluția instanței de apel, ci

și necesitatea clară de intervenție a instanței supreme în vederea corectării

unei erori de drept semnificative ori a consolidării practicii judiciare. Filtrul

de admisibilitate instituit de art. 2451 și 246 din Codul administrativ nu este

9

formal, ci unul de fond, esențial, menit să respingă acele recursuri care nu

ridică veritabile probleme de legalitate.

de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder

împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.

230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs,

întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care

se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo

împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi

mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6

procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile

speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea

procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie

1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO,

procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care

implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu

cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991,

de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul declarat de

Iurie Gorcinschi.

din Codul administrativ, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Declară inadmisibil recursul depus de Iurie Gorcinschi.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Oxana Parfeni

Diana Stănilă

10