3ra-779/24 — anularea actulului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea actulului administrativ
- Temei legal
- recusrul este vadit neintemeiat art. 246 alin. 2 lit. h Codul administrativ
3ra-779/24 — anularea actulului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de Iurie Gorcinschi,
în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în
judecată depusă Iurie Gorcinschi împotriva Consiliului comunal Volovița,
cu privire la anularea actului administrativ.
împotriva deciziei din 13 iunie 2024 a Curții de Apel Bălți
(Dosarul nr. 3ra-779/24
NR. PIGD 2-22107235-01-3ra-13092024)
Recursul este vădit neîntemeiat. Art. 246 alin. (2) lit. h) Cod administrativ. Dezacordul
recurentului cu decizia instanței de apel nu constituie un temei de casare a deciziei
contestate.
Judecătoria Soroca, sediul Central: C. Botnaru
Curtea de Apel Bălți: A. Garbuz, I. Grosu, A. Ciobanu
24 septembrie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului depus de Iurie
Gorcinschi,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Oxana Parfeni,
Diana Stănilă, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 25 iulie 2022, Iurie Gorcinschi a depus cerere de chemare în
judecată împotriva Consiliului comunal Volovița cu privire la anularea
deciziei nr. 3.18 din 13 iunie 2022 „cu privire la examinarea cererilor” și
obligarea Consiliului comunal Volovița, r-nul Soroca să elibereze pe numele
lui Iurie Gorcinschi titlul de proprietate pe terenul cu nr.14, nr. cadastral
XXXX cu suprafața de 0,0672 ha, amplasat în extravilanul com. Volovița r-
nul Soroca și încasarea cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii a indicat că, tatăl său XXXX a fost membru al
Întovărășirii Pomicole „Constructorul – 1”, fiindu-i transmis în posesie
terenul cu nr.14, nr. cadastral XXXX, cu suprafața de 0,0672 ha, amplasat în
extravilanul com. Volovița în scopul obținerii producției agricole, fapt
confirmat prin lista titularilor de drept asupra terenurilor din componența
întovărășirii și certificatul cu nr. 508 din 23 iunie 2017, eliberat de primarul
comunei – L. Maxim.
La 13 octombrie 2020, tatăl său a decedat, iar el a continuat să
prelucreze și să achite plățile obligatorii pentru terenul respectiv. Astfel,
după decesul tatălui său a depus cerere pentru a fi primit în membrii
asociației respective, beneficiind de un drept preferențial în acest sens
conform pct. 8 alin. 2 din statutul Î.P. „Constructorul – 1”.
Prin hotărârea cârmuirii Î.P. „Constructorul – 1” din 9 martie 2022 a
fost primit în membrii asociației.
A remarcat că, s-a adresat către Primăria com. Volovița cu cerere
pentru eliberarea titlului de proprietar al terenului respectiv, în temeiul art.
11 alin. (1) din Codul funciar, care expres stipulează că „Autoritățile
administrației publice locale atribuie cetățenilor terenuri fără plată,
eliberându-le titluri de proprietate: trec în proprietatea cetățenilor sectoarele
de teren ocupate de case, anexe gospodărești și grădini care li s-au atribuit în
conformitate cu legislația”. Deci, potrivit acestei norme, administrația
publică locală este obligată să-i elibereze Titlul de proprietate pe sectorul cu
nr. cadastral XXXX, cu suprafața de 0,0672 ha, amplasat în extravilanul
com. Volovița, fiind membru al Î.P. „Constructorul – 1”.
1
Notează că, prin decizia Consiliului comunal Volovița, r-nul Soroca,
nr.3 .18 din 13 iunie 2022, cererea a fost examinată în lipsa sa și respinsă,
motivând prin faptul că, „terenul deținut nu se moștenește”. Această decizie
o consideră ilegală, invocând că a solicitat eliberarea titlului de proprietate
nu ca moștenitor, dar ca membru al Î.P. „Constructorul – 1”. Ulterior a fost
informat că terenul nominalizat va fi expus la licitație pentru vânzare sau
arendă.
La 24 ianuarie 2023, Iurie Gorcinschi a depus cerere de chemare în
judecată concretizată.
Prin încheierea din 13 februarie 2023 a Judecătoriei Soroca, sediul
Central, s-a declarat inadmisibilă, acțiunea în contencios administrativ la
cererea de chemare în judecată depusă de Iurie Gorcinschi împotriva
Consiliul comunal Volovița, privind anularea actului administrativ
individual defavorabil și obligarea emiterii actului administrativ favorabil.
Prin decizia din 30 iunie 2023 a Curții de Apel Bălți, s-a anulat parțial
încheierea Judecătoriei Soroca, sediul central din 13 februarie 2023, prin care
s-a declarat inadmisibilă acțiunea în contencios administrativ a lui
Gorcinschi Iurie a către Consiliul comunal Volovița prin care a solicitat
anularea deciziei Consiliului comunal Volovița, r. Soroca cu nr. 3.18 din 13
iunie 2022 și obligarea Consiliului comunal Volovița, r. Soroca să elibereze
pe numele lui Gorcinschi Iurie titlul de proprietate pe terenul cu nr.14, nr.
cadastral XXXX cu suprafața de 0,0672 ha, amplasat în extravilanul com.
Volovița, r. Soroca, în latura pretenției privind anularea deciziei Consiliului
comunal Volovița, r-nul Soroca cu nr. 3.18 din 13 iunie 2022, și în aceasta
latură adoptă o nouă încheiere prin care se restituie cauza pentru judecare în
aceiași instanță, în același complet de judecată.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 3 octombrie 2023 a Judecătoriei Soroca, sediul
Central, s-a respins ca fiind neîntemeiată acțiunea în contencios
administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de Iurie Gorcinschi
împotriva Consiliului comunal Volovița, cu privire la anularea actului
administrativ. S-a încasat de la Iurie Gorcinschi în contul Consiliului
comunal Volovița, suma de 6000 lei cu titlu de cheltuieli pentru asistență
juridică.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 1 noiembrie 2023, avocatul Boris Onica în interesele lui Iurie
Gorcinschi a depus cerere de apel nemotivat împotriva hotărârii din 3
octombrie 2023 a Judecătoriei Soroca, sediul Central.
La 2 noiembrie 2023 Iurie Gorcinschi a depus cerere de apel împotriva
hotărârii din 3 octombrie 2023 a Judecătoriei Soroca, sediul Central,
2
solicitând anularea hotărârii din 3 octombrie 2023 a Judecătoriei Soroca,
sediul Central și emiterea unei noi hotărâri prin care cererea de chemare în
judecată să fie admisă.
La 14 martie 2024, avocatul Boris Onica în interesele lui Iurie
Gorcinschi a depus cerere de apel motivată împotriva hotărârii din 3
octombrie 2023 a Judecătoriei Soroca, sediul Central, solicitând anularea
hotărârii din 3 octombrie 2023 a Judecătoriei Soroca, sediul Central și
emiterea unei noi hotărâri prin care cererea de chemare în judecată să fie
admisă.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin încheierea din 17 aprilie 2024 a Curții de Apel Bălți, cererea de
apel declarată de avocatul Boris Onică în interesele lui Iurie Gorcinschi
împotriva hotărârii Judecătoriei Soroca, sediul Central din 3 octombrie 2023,
s-a declarat inadmisibilă. S-a reținut spre examinare cererea de apel declarată
de Iurie Gorcinschi.
Prin decizia din 13 iunie 2024 a Curții de Apel Bălți, apelul declarat
de Iurie Gorcinschi împotriva hotărârii Judecătoriei Soroca, sediul Central
din 03 octombrie 2023, emisă în cauza de contencios administrativ la cererea
de chemare în judecată înaintată de Iurie Gorcinschi împotriva Consiliului
comunal Volovița, cu privire la anularea actului administrativ s-a respins.
În motivarea soluției Curtea de Apel Bălți a reținut că, instanța de fond
corect a conchis că, Decizia Consiliului comunal Volovița nr. 3.18 din 13
iunie 2022 a fost emisă fără abatere de la lege, or, careva acte care ar
confirma contrariul la materialele dosarului lipsesc. Mai mult, la emiterea
deciziei contestate autoritatea publică a acționat în limitele competenței
acordate de lege, în scop legitim. Acțiunile autorității publice nu denotă
existența unui abuz de putere discreționară, care să lipsească sau să limiteze
nejustificat și neproporțional reclamantul în realizarea drepturilor sale.
De asemenea a notat că, actul administrativ contestat, pe lângă faptul
motivării, întrunește condițiile de formă inerente unui act administrativ, fiind
emis în forma cerută de lege, adică în formă scrisă, actul presupunând un
conținut explicit, previzibil, fără a cauza persoanei interesate o situație de
incertitudine faptică sau juridică.
A subliniat că, instanța de prim nivel just a reținut că, ambelor părți le-
a fost asigurat în deplină măsură, în limita termenului stabilit, dreptul la
egalitatea de tratament, procesul fiind organizat astfel încât fiecare parte a
avut posibilitatea de a se expune, a avut posibilitatea de a-și formula,
argumenta și dovedi poziția în proces, de a alege modalitățile și mijloacele
susținerii ei de sine stătător și independent de instanță, de alte organe și
persoane, de a-și expune opinia asupra oricărei probleme de fapt și de drept
care are legătură cu cauza dată judecății și de a-și expune punctul de vedere
3
asupra inițiativelor instanței, astfel încât nici una dintre părți să nu fie
defavorizată în raport cu cealaltă.
A mai stabilit instanța de apel că, la emiterea deciziei nr. 3.18 din 13
iunie 2022 „Cu privire la examinarea cererilor”, Consiliul comunal Volovița
și-a exercitat dreptul discreționar, a luat în considerație toate faptele
relevante, respectând limitele legale ale dreptului discreționar conform
scopului acordat de lege, fără încălcarea prevederilor legale din domeniu.
A subliniat că, la depunerea cererii de chemare în judecată reclamantul
a făcut referire la prevederile art.11 Cod Funciar, care de fapt nu este
aplicabil speței deoarece terenul cu nr.14, cu nr. cadastral XXXX, cu
suprafața de 0,0672 ha, este amplasat în extravilanul com. Volovița, r-nul
Soroca, pe când art.11 Cod Funciar prevede atribuirea sectoarelor de teren
din intravilan pentru case, anexe gospodărești și grădini. Deci, terenul
intravilan și extravilan sunt categoriile de divizare a utilizării terenului. În
linii generale terenul intravilan este utilizat pentru construcții și se află în
localitate. Terenul extravilan este utilizat în mare parte pentru cultivarea
culturilor agricole și se află în afara localității.
De asemenea instanța de apel a menționat că, instanțele de judecată
examinând acțiunea în contencios administrativ, verifică doar legalitatea
acțiunilor/inacțiunilor autorităților publice locale, nefiind în drept să se
implice în activitatea organului de auto-administrare publică locală, or, doar
autoritatea publică locală urmează să decidă referitor la administrarea
bunurilor domeniului public și ale celui privat ale satului (comunei), fapt
expres învederat în art.14 din Legea privind administrația publică locală nr.
436-XVI din 28.12.2006.
A mai notat că, vânzarea cumpărarea loturilor pomicole se face
conform prevederilor art. 7 alin. 4 a legii privind prețul normativ și modul
de vânzare cumpărare a pământului, însă apelantul nu sa adresat consiliului
cu o astfel de cerere, el solicitând includerea sa în lista titularilor de drept a
terenului de care sa folosit tatăl său, cerere care legal a fost respinsă or,
dreptul de folosință asupra terenului apelantului i sa atribuit prin hotărârea
adunării membrilor cârmuirii ÎP „Constructorul 1” iar atribuirea în
proprietate poate avea loc numai în condițiile legii privind prețul normativ și
modul de vânzare cumpărare a pământului însă după cum sa menționat mai
sus, o astfel de cerere nu a fost depusă iar prevederile art.11 a Codului
Funciar nu sunt aplicabile la caz., iar argumentul apelantului precum că
decizia este ilegală pe motiv că cererea a fost respinsă pe temei că terenul nu
se moștenește atunci când apelantul nu a solicitat atribuirea terenului ca
moștenire este neîntemeiat or, în cererea sa apelantul a menționat că
solicitată terenul de care anterior sa folosit tatăl său fără a invoca un temei
legal și consiliul corect a menționat că, la caz, terenul nu se moștenește.
4
Referitor la cheltuielile de asistență juridică, Colegiul judiciar a reținut
prevederile art. 94 alin. (1), art. 96 alin. (1)-(11) CPC și a notat că instanța de
fond corect a încasat de la Iurie Gorcinschi în beneficiul Consiliului comunal
Volovița, r-nul Soroca, suma de 6000 lei cu titlu de asistență juridică,
considerându-le necesare și reale.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 30 august 2024, Iurie Gorcinschi a depus cerere de recurs împotriva
deciziei din 16 iunie 2024 a Curții de Apel Bălți, solicitând anularea deciziei
din 16 iunie 2024 a Curții de Apel Bălți cu trimiterea cauzei la o nouă
examinare în aceeași instanță în alt complet de judecată.
ARGUMENTELE RECURSULUI
În motivarea recursului a reiterat cele invocate în cererea de chemare
în judecată și cererea de apel și suplimenta a notat că, Curtea de Apel Bălți,
respingând apelul declarant împotriva hotărârii judecătoriei Soroca din 3
octombrie 2023, eronat a tălmăcit și aplicat normele legislației invocate în
decizia sa.
A reiterat că, prin decizia Consiliului comunal Volovița cu nr. 3.18 din
13 iunie 2022, fără ca să fie invitat la ședință, a fost respinsă cerința sa,
motivând prin faptul că terenul deținut nu se moștenește, adică terenul nu
poate fi transmis prin moștenire. În cazul de față trebuia invocată cerința sa
și norma legală pe care se bazează consiliul primăriei.
Totodată menționează că, a solicitat să fie invitată, ca persoană
secretarul Întovărășirii Pomicole, E. Braniște, ca persoană interesată cu
documentația asociației, instanța de judecată a respins această cerință, iar
curtea de apel, nici nu a examinat această cerință invocată în apel.
Notează că este neîntemeiată concluzia instanței de apel precum că, la
emiterea deciziei nr. 3.18 din 13 iunie 2022 cu privire la examinarea
cererilor, Consiliul comunal Volovița, și-a exercitat dreptul discreționar, a
luat în considerare toate faptele relevante, respectând limitele legale ale
dreptului discreționar conform scopului acordat de lege, fără încălcarea
drepturilor legale în domeniu, or, nu s-a exercitat un drept, dar
obligațiunea de examinarea a cererilor adresate nu discreționar, dar întocmai
cu cerințele legislative, la caz asigurarea prezentei petiționarilor la
examinarea cererilor sau petițiilor sau prezența avizului de
informare a petiționarului despre ziua ședinței consiliului, precum și
emiterea unui act juridic nelegat de cerințele petiționarului.
Totodată notează că, potrivit pct. 1 din procesul verbal din 5 aprilie
2023, al adunării împuterniciților conform statutului ÎP „Constructorul 1”,
tatăl său, XXXX a fost exclus din membrii întovărășirii în legătură cu
5
decesul lui, iar Iurie Gorcinschi a fost primit în membrii întovărășirii și achită
cotizațiile și impozitul până în prezent.
În drept a invocat prevederile art. 2451 alin. (1) lit. a), c) și d) din Codul
administrativ.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 244 alin. (1) Cod administrativ prevede următoarele:
„Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel
pot fi contestate cu recurs.”
Art. 245 Cod administrativ relevă că:
„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la
pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”
Art. 2451 din Codul administrativ prevede că:
„Recursul este admis dacă:
a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței
uniforme a Curții Supreme de Justiție;
b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții
Supreme de Justiție;
c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;
d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe
aprecierea vădit nerezonabilă a probelor;
e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv;
f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu
încălcarea competenței jurisdicționale.
Temeiurile menționate la alin.(1) lit.c) și d) pot fi invocate în recurs doar dacă au
fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.
Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie pentru
instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin.(1) lit.d) sau a
cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la rejudecare.
La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare pot fi
prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost reclamate
de către instanța de judecată contrar prezentului cod.”
Art. 246 alin. (1) și (2) Codul administrativ prevede că:
„Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.
Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă.
Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,
motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme
de Justiție și se comunică părților.
Alineatul (2) al aceluiași articol statuează la lit. h) că, ”recursul se declară
inadmisibil în special când recursul este vădit neîntemeiat.”
6
MOTIVAREA INSTANȚEI
Referitor la termenul de depunere a recursului, Completul de judecată
al Curții Supreme de Justiție atestă că la 3 iulie 2024 recurentului a fost
notificată decizia motivată a instanței de apel, prin intermediul poștei
electronice, fapt confirmat prin extrasul din poșta electronică anexat la
materialele cauzei (f. d. 135).
Cererea de recurs a fost depusă la data de 30 august 2024. Astfel,
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, consideră că recursul
este depus cu respectarea prevederilor art. 245 din Codul administrativ.
Din analiza prevederilor art.2451-246, rezultă că admisibilitatea
/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile
menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ
exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri
concludente si serioase.
În această ordine de idei, completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul
nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva
invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material
capabile să răstoarne decizia instanței de apel contestate sau, după caz,
hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond
și invocare ex officio a erorilor de drept.
Completul Curții Supreme de Justiție notează, că pentru a trece testul
de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare
convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În
consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se
referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea
rezistării testului și filtrului de admisibilitate.
Prin urmare dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare
corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de
natură a învedera netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în
temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ. Nu este suficientă
simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară
motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se
bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar
exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci
expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții,
instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o
simplă indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate
Curții de Apel Bălți și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept,
precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici.
7
Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări
și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Bălți, nu
echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unui asemenea
pretins argument, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar
substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din
oficiu.
Din analiza recursului declarat de Iurie Gorcinschi rezultă, că
recurentul a invocat prevederile art. 2451 alin. (1) lit. a), c) și d) din Codul
administrativ.
Referitor la primul temei indicat, Completul de judecată reține că,
susținerea recurentului privind pretinsa contradicție dintre interpretarea legii
aplicată în hotărârea atacată și jurisprudența uniformă a Curții Supreme de
Justiție este neîntemeiată.
Instanța de apel a aplicat dispozițiile legale relevante într-un mod
corect și conform cu practica judiciară constantă, fără a se abate de la liniile
directoare stabilite de instanța supremă. Recurentul nu indică în mod concret
vreo hotărâre a Curții Supreme de Justiție cu valoare de precedent obligatoriu
(decizie irevocabilă în recurs, cu caracter de unificare) care să contrazică
soluția instanței de apel în interpretarea normei de drept incidente. Simpla
invocare a unei pretinse neconcordanțe jurisprudențiale, fără a demonstra
existența unei jurisprudențe uniforme și relevante a instanței supreme, nu
poate justifica admisibilitatea recursului în temeiul art. 245¹ alin. (1) lit. a)
din Codul administrativ.
Mai mult, pentru a fi admisibil în baza acestui temei, recursul trebuie
să demonstreze nu doar existența unei interpretări diferite, ci și caracterul
„uniform” și consolidat al practicii Curții Supreme de Justiție, ceea ce nu se
probează în prezenta cauză. Or, în lipsa unui conflict veritabil între hotărârea
atacată și o jurisprudență stabilă a instanței de recurs, susținerea referitoare
la pretinsa contrarietate devine pur formală și lipsește de fundament.
Referitor la al doilea temei invocat, Completul de judecată reține că,
articolul 2451 alin. (1) lit. c) din Codul administrativ se referă la faptul că,
hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în
proces, la acest aspect Completul Curții Supreme de Justiție reține că,
recurentul nu a motivat care drepturi ale ÎP „Constructorul -1” au fost sau ar
putea fi afectate prin hotărârea sau decizie. Mai mult, prin procedura
administrativă desfășurată de Consiliul comunal Volovița drepturile ÎP
„Constructorul -1” nu sunt afectate. Atragerea terților este o facultate a
instanței, justificată doar dacă participarea lor este utilă soluționării cauzei,
iar lipsa lor nu afectează admisibilitatea acțiunii. Totodată în speță,
Judecătoria Soroca, sediul Central a soluționat demersul recurentului privind
atragerea în proces a terțului ÎP „Constructorul -1” care prin încheierea din
27 octombrie 2022 a fost respins.
8
Referitor la al treilea temei menționat, Completul de judecată relevă
că, noțiunea de „hotărâre arbitrară” este definită prin raportare la
jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului și la explicațiile din nota
informativă a Legii nr. 246/2023. O hotărâre este considerată arbitrară atunci
când nu are nicio bază juridică în dreptul intern, nu stabilește legătura între
faptele cauzei, legea aplicabilă și soluția adoptată sau este rezultatul unei
erori de fapt ori de drept pe care nicio instanță rezonabilă nu ar comite-o. De
asemenea, intră în această categorie hotărârile pronunțate cu bună știință
contrar legii, în special în cazul normelor imperative care nu oferă
judecătorului marjă de apreciere. Arbitrarietatea presupune o încălcare
evidentă și gravă a legalității, iar nu o simplă eroare de judecată. În astfel de
cazuri, hotărârea reprezintă o denegare a justiției și afectează fundamental
echitatea procedurii.
Pe de altă parte, sintagma „bazată pe aprecierea vădit nerezonabilă a
probelor” presupune că hotărârea se sprijină pe o evaluare eronată și evident
nejustificată a probatoriului, iar această evaluare a fost decisivă pentru
soluția adoptată. Nu orice greșeală în aprecierea probelor atrage admiterea
recursului, ci doar acea eroare care este evidentă pentru un profesionist și nu
poate fi explicată rațional. Pentru ca recursul să fie admis în temeiul art. 2451
alin. (1) lit. d) din Codul administrativ, este necesar ca partea care atacă
hotărârea să demonstreze în mod clar existența unei asemenea erori și
caracterul ei determinant asupra soluției.
În lipsa unor argumente din care să rezulte că hotărârea contestată a
fost pronunțată cu încălcarea unei norme imperative sau că soluția se bazează
în mod determinant pe o apreciere vădit nerezonabilă a probelor, recursul nu
poate fi admis.
Așadar, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
menționează că, recursul depus de Iurie Gorcinschi, conține obiecții de fapt
și de drept, care au fost analizate minuțios de către Curtea de Apel Bălți, fiind
apreciate în mod corespunzător.
În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentei
la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în instanța
de apel, în modul în care este garantat de art. 6 §1 al Convenției.
Curtea reiterează că admisibilitatea recursului trebuie analizată prin
prisma rolului constituțional și funcției legale a instanței judecătorești
supreme, care este aceea de a asigura interpretarea și aplicarea unitară a legii
în materia contenciosului administrativ. Astfel, motivarea cererii de recurs
trebuie să reflecte nu doar nemulțumirea față de soluția instanței de apel, ci
și necesitatea clară de intervenție a instanței supreme în vederea corectării
unei erori de drept semnificative ori a consolidării practicii judiciare. Filtrul
de admisibilitate instituit de art. 2451 și 246 din Codul administrativ nu este
9
formal, ci unul de fond, esențial, menit să respingă acele recursuri care nu
ridică veritabile probleme de legalitate.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul
de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder
împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.
230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs,
întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care
se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo
împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi
mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva
Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6
procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile
speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea
procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic
superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie
1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO,
procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care
implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu
cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991,
, Seria A, nr. 212-A).
În circumstanțele menționate, completul de judecată al Curții Supreme
de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul declarat de
Iurie Gorcinschi.
Din aceste motive, în conformitate cu art. 230 și art. 246 alin.(2) lit. h)
din Codul administrativ, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară inadmisibil recursul depus de Iurie Gorcinschi.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Oxana Parfeni
Diana Stănilă
10