3ra-524/23 — contestarea actelor administrative

La 15 februarie 2022, Oficiul Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat a înaintat acțiune în contencios administrativ către Consiliul orășenesc Florești privind anularea deciziei Consiliului orășenesc Florești nr.08/15 ”Cu privire la expunerea terenurilor cu nr./c ***** și *****la licitație ”cu strigare”, anularea deciziei nr. 01/02 din 08.02.2022 „Cu privire la examinarea notificării nr.1304/OT9-273 din 17 decembrie 2021”.

Reclamantul a relatat că, la 24 noiembrie 2021 Consiliul orășenesc Florești a emis decizia nr.08/15 ”Cu privire la expunerea terenurilor cu nr./c *****și *****la licitație ”cu strigare”, act inclus în RSAL la data de 02.12.2021. În rezultatul controlului obligatoriu de legalitate, Oficiul Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat a constatat că decizia în cauză este ilegală. Consiliul orășenesc Florești în calitate de vînzător nu a stabilit în decizia emisă prețul normativ de expunere. Astfel, consideră că autoritatea locală trebuia să pregătească actele aferente la emiterea actului în speță, însă ei prin decizia nr. 01/02 din 08 februarie 2022 ”Cu privire la examinarea notificării nr.1304/OT9-273 din 17 decembrie 2021” au luat act de notificarea nr. 1304/OT9-273 din 17 decembrie 2021, menținând decizia nr. 08/15 din 24.11.2021 ”Cu privire la expunerea terenurilor cu nr./c ***** și ***** la licitație cu ”strigare”.

În drept, acțiunea se întemeiază pe dispozițiile art. 68, alin. 4 al Legii nr.436 din 28.12.2006 privind administrația publică locală, art.206(1), 278 Cod de procedură civilă, art. 7, 166, 203, 204, 206, 208, 211-212, 218 alin.1 lit.a), 224 Cod administrativ.

În motivarea decizie, instanța de apel a reținut că, în temeiul legal indicat, stabilirea prețului de expunere a bunului la licitație ține de competența comisiei de licitație, dar nu a consiliului local odată cu emiterea deciziei de scoatere a bunului la vînzare. La fel, prin prisma prevederilor pct. 11 lit. lit. a)-m) din Regulamentul privind licitațiile cu strigare și cu reducere aprobat prin hotărîrea Guvernului nr. 136 din 10 februarie 2009, cu cel puțin 15 zile înainte de începerea licitației, vînzătorul publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova și, după caz, în presa locală, comunicatul informativ privind desfășurarea licitației.

Potrivit pct. 12 perfectarea setului de documente pentru bunurile expuse la licitație, organizarea procesului de familiarizare a participanților cu aceste bunuri se efectuează de vînzător (posesor).

Instanța de apel a subliniat că vînzătorul, la caz Consiliul local Florești, doar în cadrul procesului de organizare/desfășurare a licitației pentru vînzarea bunurilor urmează să perfecteze pachetul de acte necesare în acest sens și să formeze dosarul respectiv, dar nu odată cu emiterea deciziei de expunere la licitație, cum eronat a stabilit instanța de nivelul unu, reținînd argumentele invocate în acest sens de reclamant. Or, aceste condiții sunt necesar să fie respectate, prin prisma Regulamentului sus menționat, odată cu comunicarea privind desfășurarea licitației, precum și a condițiilor în procesul desfășurării licitației, dar nu a emiterii deciziei privind scoaterea bunurilor la licitație.

Instanța de apel a stabilit că în procesul organizării licitației și pregătirii setului de acte necesare în acest sens Consiliul local a evaluat bunurile la preț de piață (f.d. 73-77), a perfectat extrasele din registrul bunurilor imobile (f.d. 81-82) care confirmă dreptul de proprietate asupra terenurilor încă din 17.11.2011, iar reprezentantul consiliului a menționat că la moment se perfectează alt set de acte necesare, licitația nefiind organizată și desfășurată la momentul actual, deoarece nu este gata setul actelor necesare. Nu constituie temei de anulare a deciziei nici faptul că aceasta s-a emis ca temei a examinării cererii formulate de SRL ”StarNet”, or, deciziai contestată nu indică asupra faptului că terenul urmează a fi înstrăinat anume acestuia, ultimul fiind în drept, de rînd cu alți doritori, să participe la licitație în momentul în care aceasta va fi organizată, în condițiile legii, decizia neacordîndu-i nici un drept preferențial în acest sens.

Referitor la pretenția privind anularea deciziei Consiliului orășenesc Florești nr.01/01 din 8 februarie 2022 ”Cu privire la examinarea notificării nr.1304/OT9-273 din 17 decembrie 2021”, instanța de apel a remarcat faptul că urmare a examinării notificării Oficiului Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat, instituția emitentă a menținut actul administrativ contestat. Deoarece s-a stabilit în instanța de apel că argumentele intimatului/reclamant privind anularea deciziei Consiliului orășenesc Florești nr.08/15 din 24.11.2021 ”Cu privire la expunerea terenurilor cu nr./c ***** și ***** la licitație ”cu strigare” sunt neîntemeiate și lipsite de suport legal, pe cale de consecință, s-a respins și pretenția din acțiunea în contencios administrativ privind anularea deciziei Consiliului orășenesc Florești nr. 01/01 din 8 februarie 2022 ”Cu privire la examinarea notificării nr.1304/OT9- 273 din 17 decembrie 2021”, or, Consiliul orășenesc Florești justificat a respins notificarea nr.1304/OT9-273 din 17 decembrie 2021 și a menținut decizia nr.08/15 din 24.11.2021 ”Cu privire la expunerea terenurilor cu nr./c ***** și ***** la licitație ”cu strigare”.

În aceste circumstanțe, Curtea de apel a concluzionat că soluția primei instanțe privind admiterea acțiunii și anularea deciziei contestate este nejustificată.

La 3 mai 2023, decizia motivată a Curții de Apel Bălți din 15 decembrie 2022 a fost expediată la adresa electronică a Oficiului Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat (f.d. 99). Cu toate acestea, recurentul nu a depus recursul motivat.

Articolul XI alin. (3) din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție): „Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului”.

Articolul 244 alin. (1) din Codul administrativ (în vigoare până la 01 septembrie 2023): „(1) Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs. Pentru procedura de recurs se aplică corespunzător prevederile cap. III din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva”.

Articolul 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ (în redacția în vigoare la data declarării recursului): „(1) Recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. (2) Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel”.

Articolul 246 alin. (1) și (2), lit. e) din Codul administrativ (în vigoare până la 01 septembrie 2023): „(1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere. (2) Recursul se declară inadmisibil în special când: e) motivarea recursului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art. 245 alin. (2)”.

Din analiza prevederilor legale reținute supra, rezultă că admisibilitatea/ inadmisibilitatea recursului urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele citate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.

În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus.

Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, Completul Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise (Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct.85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct.45).

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În speță, contrar prevederilor art. 245 alin. (2) din Codul administrativ, recurentul nu a depus recursul motivat, deși, în cererea de recurs nemotivat, a indicat expres că îl va prezenta după primirea deciziei motivate a Curții de Apel. Colegiul de judecată reține că Oficiul Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat, în calitate de parte interesată de soluționarea cauzei în procedura de recurs, avea obligația de a întreprinde toate măsurile necesare pentru exercitarea efectivă a dreptului de acces la instanță, astfel cum rezultă și din jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, inclusiv prin depunerea recursului motivat în condițiile art. 245 alin. (2) din Codul administrativ.

În aceste condiții, se impune aplicarea sancțiunii procedurale prevăzute de art. 246 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ, constând în declararea recursului inadmisibil ca urmare a nedepunerii motivării acestuia.

Din aceste motive, în conformitate cu art. 230 și art. 246 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Consideră inadmisibil recursul depus de Oficiul Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat. Încheierea este irevocabilă. Președinte Oxana Parfeni Judecători Ion Munteanu Gheorghe Stratulat