3rh-1/24 — Anularea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- Anularea actului administrativ
- Temei legal
- Temeiurile declarării revizuirii
3rh-1/24 — Anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2024)
Dosarul nr. 3rh–1/24
2-20136416-01-3rh-22012024
Prima instanță: Judecătoria Soroca, sediul central (jud. G. Purici)
Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. S. Procopciuc, D. Corolevschi, D. Stănilă)
Instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție (jud. A. Miron, I. Malanciuc, O. Parfeni)
Î N C H E I E R E
24 aprilie 2024 mun. Chișinău
Curtea Supremă de Justiție
Completul de judecată în componența:
Președinte, judecător Stela Procopciuc
Judecători Ion Malanciuc
Diana Stănilă
examinând cererea de revizuire depusă de Feodot Slonovschii,
în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă
de Feodot Slonovschii împotriva Primăriei mun.Soroca cu privire la obligarea
eliberării actului de stabilire a hotarelor, obligarea restituirii terenului și obligarea
modificării titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren,
împotriva încheierii din 13 decembrie 2023 a Curții Supreme de Justiție
c o n s t a t ă:
La 01 noiembrie 2020, Feodot Slonovschii a depus cerere de chemare în
judecată împotriva Primăriei mun. Soroca cu privire la obligarea eliberării actului de
stabilire a hotarelor, obligarea restituirii terenului și obligarea modificării titlului de
autentificare a dreptului deținătorului de teren.
Prin hotărârea din 12 octombrie 2021 a Judecătoriei Soroca, sediul central
acțiunea a fost admisă integral.
A fost obligată Primăria mun.Soroca să elibereze lui Feodot Slonovschii actul
de stabilire a hotarelor a bunului imobil cu suportarea cheltuielilor de către solicitant.
A fost încasată de la Primăria mun.Soroca în beneficiul statului taxa de stat în
mărime de 100 de lei.
Prin decizia din 06 octombrie 2022 a Curții de Apel Bălți a fost casată hotărârea
din 12 octombrie 2021 a Judecătoriei Soroca, sediul central cu emiterea unei noi
hotărâri prin care s-a obligat Primăria mun.Soroca să elibereze lui Feodot
Slonovschii actul de stabilire a hotarelor asupra imobilului. În rest acțiunea a fost
respinsă.
Prin încheierea din 13 decembrie 2023 a Curții Supreme de Justiție recursul
1
declarat de către Feodot Slonovschii a fost declarat inadmisibil.
La 17 ianuarie 2024 (prin oficiul poștal), Feodot Slonovschii a depus o cerere
de revizuire împotriva încheierii din 13 decembrie 2023 a Curții Supreme de Justiție.
Verificând decizia supusă revizuirii, în raport cu criticile formulate și în limitele
temeiurilor de drept invocate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
consideră că cererea de revizuire este inadmisibilă, pentru motivele ce se succed.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că, Codul
administrativ nu reglementează instituția revizuirii actelor judecătorești de
dispoziție.
În același timp, dispozițiile art.195 din Codul administrativ statuează că,
procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor
prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de
procedura civilă, cu excepția art.169–171.
Prin urmare, procedura revizuirii urmează a fi efectuată în conformitate cu
prevederile Codului de procedură civilă.
În corespundere cu articolul 452 alin. (11) al Codului de procedură civilă,
revizuirea s-a examinat fără înștiințarea participanților la proces, însă data și ora
ședinței a fost plasată pe pagina web a Curții Supreme de Justiție.
Posibilitatea revizuirii prevăzute de Capitolul XXXIX din Codul de procedură
civilă reprezintă o procedură excepțională. Prin urmare, cererile de revizuire a
hotărârilor judecătorești trebuie supuse unei analize stricte.
În primul rând, Completul de judecată reține că, pentru depunerea și
examinarea cererii de revizuire este necesar, nu doar respectarea premiselor și
condițiilor de exercitare a dreptului de atac, dar și respectarea condițiilor de formă
și conținut a acesteia, și anume, cererea de recurs trebuie să conțină semnătura
revizuentului.
Din coroborarea prevederilor art. 166 alin. (5) din Codul de procedură civilă,
art. 195, 211 alin. (2) din Codul administrativ, se constată că, oricare cerere depusă
in instanță, fie de chemare în judecată, fie de exercitare a unei căi de atac, chiar și
extraordinare, urmează a fi semnată de către cel care o depune, în modul prevăzut
de lege.
La caz, Completul de judecată constată că, cererea de revizuire depusă de
Feodot Slonovschii nu este semnată olograf de către revizuent, fiind expediată în
adresa instanței în copie.
În al doilea rând, în conformitate cu articolul 446 alin. (1) al Codului de
procedură civilă, pot fi supuse revizuirii hotărârile, ordonanțele, încheierile și
deciziile irevocabile ale tuturor instanțelor judecătorești, în condițiile prezentului
capitol.
Alin. 2 al aceleiași norme prevede că încheierile de încetare a procesului
conform art. 265 lit. c) și d), precum și cele prin care se respinge acțiunea ca fiind
tardivă conform art. 1861 pot fi supuse revizuirii. Încheierile judecătorești care nu
2
se referă la fondul cauzei, precum și deciziile emise în privința acestora nu se supun
revizuirii. În aceste cazuri, încheierile de inadmisibilitate a revizuirii nu se supun
niciunei căi de atac.
Structura logico – juridică a art. 451 alin. (1) – (4) al Codului de procedură
civilă prevede condițiile de formă și de conținut a unei cereri de revizuire, obligația
revizuentului de a depune cererea la instanța competentă și inadmisibilitatea
avansării repetate a unei asemenea cereri, care este întemeiată pe aceleași temeiuri.
În mod corespunzător, nerespectarea acestor cerințe legale dictează aplicarea art.
453 alin. (1) lit. a) al Codului de procedură civilă.
Cu toate acestea, temeiurile indicate la art. 449 al Codului de procedură civilă
pot fi apreciate doar de instanța de revizuire, iar lipsa unei căi de a atac, chiar și de
retractare, ar afecta dreptul la un proces echitabil, garantat de art. 20 din Constituția
Republicii Moldova și art. 6 alin. (1) din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Or, potrivit jurisprudenței constante a Curții Europene, îndepărtarea de la
principiul securității juridice este justificată doar când este impusă de circumstanțe
cu caracter substanțial și convingător (a se vedea, mutatis mutandis, cauza Ryabykh
vs Rusia, hotărârea din 24 iulie 2003, § 52; cauza Pravednaya vs Rusia, hotărârea
din 18 noiembrie 2004, § 25; cauza Giuran vs România, hotărârea din 21 iunie 2011,
).
Competența instanțelor superioare de a casa și de modifica hotărâri
judecătorești obligatorii și executorii ar trebui exercitată pentru corectarea erorilor
judiciare. Această competență trebuie exercitată astfel încât să facă, atât cât este
posibil, un echilibru echitabil între interesele unui individ și nevoia de a asigura
eficiența sistemului judiciar (a se vedea, mutatis mutandis, cauza Nikitin vs Rusia,
hotărârea din 20 iulie 2004, § 54-61; cauza SC „Textinc” SA vs România, hotărâre
din 6 februarie 2018, § 24).
La acest capitol, Completul de judecată observă că, încheierea din 13 decembrie
2023 a Curții Supreme de Justiție nu se referă la fondul cauzei, or prin ea a fost
declarat inadmisibil recursul declarat de Feodot Slonovschii împotriva deciziei din
06 octombrie 2022 a Curții de Apel Bălți.
Drept consecință, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție trage
concluzia că decizia menționată supra nu poate fi contestată în procedură de
revizuire.
Astfel, raționamentele de mai sus limitează soluția instanței la art. 453 alin. (1)
lit. a) al Codului de procedură civilă.
În conformitate cu art. 453 alin. (1) lit. a) al Codului de procedură civilă, după
ce examinează cererea de revizuire, instanța emite o încheiere de respingere a cererii
de revizuire ca fiind inadmisibilă.
Pe baza celor prezentate, Completul de judecată atestă că legislatorul nu a
exemplificat împrejurările, când o instanță de revizuire trebuie să pronunțe o
încheiere de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă. Totuși această
3
dispoziție legală, dar și practica judiciară constantă, denotă că o cerere de revizuire
poate fi declarată inadmisibilă, atunci când nu a fost depusă în termenele prevăzute
la art. 450 al Codului de procedură civilă sau a fost declarată de persoanele care nu
sunt în drept să facă acest lucru.
La fel, cerere de revizuire poate fi respinsă atunci când nu sunt respectate
condițiile de formă din art. 451 alin. (1) și (3) al Codului de procedură civilă. Astfel,
urmând logica expusă supra, instanța de revizuire poate considera o cerere de
revizuire ca inadmisibilă în cazul în care revizuirea nu este semnată în modul
prevăzut de lege sau este depusă împotriva unui act ce nu se supune revizuirii.
Având în vedere prevederile art. 446, 451 alin. (1) lit. a) al Codului de
procedură civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție decide că
cererea de revizuire depusă de Feodot Slonovschii, urmează a fi respinsă ca fiind
inadmisibilă.
În conformitate cu art. art. 195, 230 din Codul administrativ, art. 269-270, art.
453 alin. (1) lit. a) al Codului de procedură civilă, Completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție
d i s p u n e:
Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă Feodot
Slonovschii, împotriva încheierii din 13 decembrie 2023 a Curții Supreme de
Justiție, emisă în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în
judecată depusă de Feodot Slonovschii împotriva Primăriei mun.Soroca cu privire
la obligarea eliberării actului de stabilire a hotarelor, obligarea restituirii terenului și
obligarea modificării titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren.
Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.
Președinte,
judecător Stela Procopciuc
Judecători Ion Malanciuc
Diana Stănilă
4