2ra-214/23 — partajul proprietatii comune in devalmasie a sotilor si inlaturarea imedimentelor in exercitarea dreptului de proprietate

2ra-214/23 — partajul proprietatii comune in devalmasie a sotilor si inlaturarea imedimentelor in exercitarea dreptului de proprietate (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

D E C I Z I E

cu privire la admiterea recursului

în cauza civilă

Nicolae Cristafovici, reprezentat de avocatul Petru Loghinescu, împotriva

Jasminei Cristafovici

(partajul proprietății comune în devălmășie a soților și înlăturarea

impedimentelor în exercitarea dreptului de proprietate)

și acțiunea reconvențională depusă de

Jasmina Cristafovici împotriva lui Nicolae Cristafovici

(partajarea proprietății comune în devălmășie a soților)

împotriva deciziei din 20 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău,

(Dosarul nr. 2ra-214/23

NR. PIGD 2-18099221-01-2ra-07022023)

Recursul declarat până la 1 septembrie 2023.

Dacă probațiunea poate fi realizată doar prin mijloace de probă concrete, iar

părțile nu le prezintă, instanța poate propune părților să administreze aceste probe.

Judecătoria Orhei, sediul Central (jud. V. Pîslariuc)

Curtea de Apel Chișinău (jud. M. Guzun, V. Buhnaci, V. Sîrbu)

30 iulie 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților recursul declarat de Jasmina Cristafovici,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Ion Munteanu,

Gheorghe Stratulat, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

Loghinescu, a depus cerere de chemare în judecată împotriva Jasminei Cristafovici

privind partajul proprietății comune în devălmășie a soților și înlăturarea

impedimentelor în exercitarea dreptului de proprietate.

căsătoria lui Nicolae Cristafovici și Jasmina Cristafovici a fost desfăcută prin

hotărârea Judecătoriei Orhei, sediul Șoldănești, din 27 octombrie 2017. În perioada

căsătoriei, soții ar fi dobândit în proprietate mai multe bunuri comune. Din cauza

imposibilității soluționării pe cale amiabilă a partajului bunurilor comune,

reclamantul s-a adresat în judecată.

Jasmina”, proprietate comună în devălmășie în mărime a câte ½ fiecăruia.

Proca la 29 ianuarie 2018 (Vol. I, f.d. 1). Prin încheierea din 22 martie 2018 a

încetat procedura de mediere judiciară și s-a transmis dosarul Judecătoriei Orhei

sediul Central pentru repartizare aleatorie unui alt judecător (Vol. I, f.d. 26-27).

Astfel, cauza a fost repartizată la 27 martie 2018 în mod aleatoriu-automat

judecătorului Vitalie Pîslariuc (Vol. I, f.d. 32).

judecată depusă de Cristafovici Nicolae împotriva Jasminei Cristafovici privind

partajul averii comune în devălmășie, aflată pe rolul Judecătoriei Orhei sediul

Șoldănești, judecător Elvira Lavciuc, dosar nr. 38-2-1842-28022018, la prezenta

cauză (Vol. I, f.d. 53-54). În cauza civilă nr. 38-2-1842-28022018, reclamantul

solicita partajarea mijloacelor bănești depozitate la conturile bancare.

acțiunii prin care a solicitat încasarea de la Jasmina Cristafovici în beneficiul lui

Nicolae Cristafovici a sumei de 75000 lei și 1500 euro echivalent în lei

moldovenești, ce reprezintă diferența contravalorii a cotei părți din ÎI „Cristafovici

1

Jasmina, proprietate comună în devălmășie, atribuirea în proprietatea lui

Cristafovici Jasmina a 100% cotă parte din ÎI „Cristafovici Jasmina”, partajarea

mijloacelor băenști aflate la conurile bancare ale Jasminei Cristafovici.

depusă o cerere reconvențională de chemare în judecată de partajare a averii

mobile și imobile, referitor la partajul bunurilor imobile cu nr. Cadastral ***** și

nr. *****, a mijlocului de transport de model Dacia Logan cu n.î. *****, a

mijloacelor bănești ale pârâtului.

cauzei civile intentată la cererea de chemare în judecată a Jasminei Cristafovici

împotirva lui Nicolae Cristafovici cu privire la nulitatea actului juridic, aflată pe

rolul Judecătoriei Orhei, sediul Șoldănești, judecător Ramona Moșneguțu, dosar

nr. 38-2-7447-29052018, număr ulterior corectat prin Încheierea din 27 martie

2019 în numărul 38-2-4947-08062018..

Cristafovicia solicitat partajarea mijloacelor bănești ale pârâtului aflate pe

conturile bancare ale instituțiilor financiare și anume în cadrul BC

„Moldovaagroindbank” SA, cont ***** în sumă de 406135 lei, cu adjudecarea în

adresa reclamantei a sumei de 203067,50 lei.

a acțiunii prin care a solicitat încasarea de la Jasmina Cristafovici în beneficiul lui

Nicolae Cristafovici a sumei de 75000 lei și 1500 euro echivalent în lei

moldovenești, ce reprezintă diferența contravalorii a cotei părți din ÎI „Cristafovici

Jasmina, proprietate comună în devălmășie, atribuirea în proprietatea lui

Cristafovici Jasmina a 100% cotă parte din ÎI „Cristafovici Jasmina”, partajarea

mijloacelor bănești în sumă de 1003013,70 lei a câte ½, a sumei de 628000 lei a

câte ½, a sumei de 31130 euro a câte ½ și încasarea cotei părți corespunzătoare din

contul Jasminei Cristafovici în beneficiul lui Nicolae Cristafovici.

pretențiilor din acțiunea reconvențională prin care a specificat adresele bunurilor

imobile a căror partaj s-a solicitat anterior în prezenta cauză.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

de chemare în judecată depusă de Jasmina Cristafovici a fost repinsă ca

neîntemeiată, iar cererea de chemare în judecată depusă de Nicolae Cristafovici a

fost admisă parțial.

2

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

Conoval, a depus o cerere de apel împotriva hotărârii din 29 iunie 2021 prin care

a solicitat casarea acesteia și emiterea unei noi decizii prin care să fie respinsă

cererea de chemare în judecată înaintată de Nicolae Cristafovici și să fie admisă

interal cererea reconvențională depusă de Jasmina Cristofovici.

Petru Loghinescu, a dpeus o cerere de apel împotriva hotărârii din 29 iunie 2021

prin care a solicitat casarea parțială a hotărârii în partea respingerii pretenției cu

privire la partajul mijloacelor bănești în mărime de 628 000 lei, cu adoptarea unei

soluții noi, prin care să se dispună admiterea pretenției, partajarea averii comune

în devălmășie și anume a mijloacelor bănești în sumă de 628 000 lei în modul

solicitat.

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

de către Nicolae Cristafovici și Jasmina Cristafovici au fost respinse, iar hotărârea

din 29 iunie 2021 menținută.

actului juridic – recipisei din 21 februarie 2018, instanța de apel a concluzionat că

acesta nu urma a fi încheiat în mod obligatoriu în formă autentică sub sancțiunea

nulității, or nu este un act de partaj al bunurilor imobile, dar un mod de partaj al

cotelor părți din ÎI „Cristafovici Jasmina”.

critica Jasminei Cristafovici referitor la modul de partaj dispus prin hotărârea

primei instanțe, or aceasta a transpus voința soților expusă în recipisa din 21

februarie 2018.

Cristafovici, instanța de apel a reținut că deși potrivit comunicatelor parvenite de

la instituțiile bancare, mijloacele bănești au fost extrase de către Cristafovici

Jasmina la data de 20 iulie 2017 – suma de 995.300 lei și la data de 03 iulie 2017

– suma de 9.500 euro, la 11 iulie 2017 – suma de 21.600 euro, corect prima instanță

a concluzionat partajarea, în mod egal, a averii comune în devălmășie a soților și

anume, mijloacele bănești: în sumă de 995.300 lei, care s-au aflat în contul bancar

deschis pe numele lui Cristafovici Jasmina, la BC „Moldova Agroindbank” SA,

3

sucursala Șoldănești, nr. contului *****; în sumă de 31.100 euro, care s-au aflat în

contul bancar deschis pe numele Cristafovici Jasmina, la BC „Moldindconbank”

SA, nr. contului *****, dat fiind faptul că aceste mijloace bănești au fost dobândite

de către părți în timpul căsătoriei, fiind ridicate de către Cristafovici Jasmina după

încetarea conviețuirii comune al soților, fiind în proces de divorț și ca urmare

fiecare dintre soț a beneficiat de separat de sumele extrase, iar din acest motiv

cererea de apel declarată de către Cristafovici Jasmina în această parte a fost

respinsă ca fiind neîntemeiată.

partajarea mijloacelor bănești în sumă de 628.200 lei, extrase de către Cristafovici

Jasmina la data de 28 aprilie 2017, din contul curent de depozit, cont nr. *****,

deschis la SA „Moldindconbank”, instanța de apel a reținut că mijloacele

financiare menționate au fost extrase la data de 28 aprilie 2017, adică în perioada

cînd părțile fiind în căsătoriei duceau gospodăriei comună, fiind cert că aceștia nu

au mai conviețuit începând cu a doua jumătate a anului 2017, prin urmare, a fost

considerat că mijloacele financiare au fost folosite în interesul familie de către

ambii soți, iar faptul că părțile nu au prezentat careva probe cu privire la procurarea

unor anumitor bunuri în perioada respectivă nu putea fi considerat ca fiind un

argument plauzibil care să răstoarne prezumția respectivă.

partajarea bunurilor imobile, prin atribuirea în proprietate lui Cristafovici Nicolae,

a întregii cote părți din bunul imobil constituit din lotul de teren cu suprafața de

0,2450 ha și casa de locuit cu suprafața de 309,9 m. p, amplasate în *****, și

respectiv atribuirea în proprietatea lui Cristafovici Jasmina, a întregii cote părți din

bunul imobil constituit din lotul de teren cu suprafața de 0,2652 ha și construcțiile

aferente acestuia, amplasate în *****, instanța de apel a indicat că întemeiat prima

instanță a stabilit faptul că Cristafovici Jasmina nu a prezentat probe care ar dovedi

circumstanțele pe care le-a invocat și anume că, părțile sunt proprietari bunului

imobil cu numărul cadastral *****, amplasat în ***** și a bunului imobil cu

numărul cadastral *****, amplasate în *****. Prin urmare, instanța de apel a

apreciat ca fiind corectă soluția primei instanțe în partea respingerii acțiunii

reconvenționale depusă de către Cristafovici Jasmina cu privire la partajarea

bunurilor imobile

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

înregistrat la Curtea Supremă de Justiție o cerere de recurs, de către Jasmina

Cristafovici, împotriva deciziei din 20 aprilie 2022 prin care a solicitat casarea

integrală a acesteia și trimiterea cauzei spre rejudecare în instanța de apel.

4

cu decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe din motiv că sunt expuse

într-o formă incertă, neavând putere de convingere și fără a fi dată o apreciere

cuvenită pretențiilor formulate în raport cu materialele dosarului.

asupra pretenției de partaj al bunului imobil situat *****. În acest sens, a indicat

că instanțele inferioare eronat ar fi concluzionat că bunul imobil vizat nu ar fi

înregistrat în registrul bunurilor imobile, iar la materialele dosarului ar fi fost

anexat certificatul eliberat la 26.09.2014 prin care se confirmă înregistrarea

bunului imobil sus menționat și contractul de vânzare-cumpărare din 22

septembrie 2014.

fără să fie citată legal, semnătura de pe avizul de recepție nu i-ar aparține, după

divorț locuind la adresa *****, în acest sens sesizând și organele poliției. Aceasta

a mai specificat că avocatul Igor Conoval nu ar fi informat-o despre ședințe și ar

fi ocupat o poziție fără coordonare cu clienta.

probă a faptului că relațiile între soți s-au încheiat în a doua jumătate a anului 2017.

Această poziție ar fi enunțată doar de reprezentanții părților.

că urmare a acesteia, Nicolae Cristafovici s-ar fi ales cu 700824 lei, 15550 euro,

7500 euro, 75000 lei și două imobile case de locuit cu automobil, cu toate bunurile

mobile din casa de locuit (mobilă, tehnică), iar Jasmina Cristafovici s-ar fi ales cu

700824 lei, 15550 lei și cu doi copii locuind la gazdă.

în considerare că recipisa prin care aceasta se obligă să-i achite 7500 euro ce

reprezintă 50% din valoarea buticului situat în piața Șoldănești și 75000 lei ce

reprezintă 50% din valoarea mărfii ÎI „Cristafovici Jasmina” nu ar fi fost

autentificată notarial, deși ar avea ca obiect înstrăinarea bunurilor imobile. Aceasta

a mai indicat faptul că recipisa a fost semnată sub amenințări și înșelăciune, textul

fiind scris din cuvintele avocatului soțului și a executorului judecătoresc. La acest

aspect, recurenta a indicat faptul că întreprinderea individuală nici nu avea bunuri

în valoare de 15000 euro.

de recurs prin care a solicitat respingerea recursului.

tardivă și că nu s-ar încadra în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4)

din Codul de procedură civilă în vigoare la momentul declarării recursului.

5

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

(modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de 5 Justiție) au

fost operate modificări în Codul de procedură civilă, care au intrat în vigoare la 01

septembrie 2023.”

acte normative::

„(1) Prezenta lege intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii

Moldova, cu excepția art. IV, V pct. 1–9 și 11–16 și art. VII, care vor intra în vigoare la

1 septembrie 2023.”

acte normative, prevede că:

„(3) Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a

prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.”

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția

temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea Supremă de

Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi.

recursului):

„(1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a

deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.”

„(1) Examinarea recursului împotriva deciziilor instanțelor de apel ține de competența

Curții Supreme de Justiție. (2) Asupra admisibilității recursului decide un complet din 3

judecători. (3) Recursul considerat admisibil se examinează într-un complet din 3, 5 sau

9 judecători ai Curții Supreme de Justiție. (4) Judecătorii care au examinat admisibilitatea

recursului pot participa și la examinarea recursului în cauză.”

depunerii recursului):

„(1) Părțile și alți participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care

se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

(2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

6

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; b1) a aplicat o lege care a fost declarată

neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

(3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea

ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat

locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate

în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărîrea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

(4) Săvîrșirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare

a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la

soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea

probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile

comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

(5) Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.”

„Sarcinile procedurii civile constau în judecarea justă, în termen rezonabil, a cauzelor

de apărare a drepturilor încălcate sau contestate, a libertăților și a intereselor legitime ale

persoanelor fizice și juridice și asociațiilor lor, ale autorităților publice și ale altor

persoane care sînt subiecte ale raporturilor juridice civile, familiale, de muncă și ale altor

raporturi juridice, precum și în apărarea intereselor statului și ale societății, în

consolidarea legalității și a ordinii de drept, în prevenirea cazurilor de încălcare a legii”.

„(1) Instanței judecătorești îi revine un rol diriguitor în organizarea și desfășurarea

procesului, ale cărui limite și al cărui conținut sînt stabilite de prezentul cod și de alte legi.

(2) Instanța judecătorească explică participanților la proces drepturile și obligațiile lor

procesuale, preîntîmpină asupra urmărilor pe care le poate implica exercitarea sau

neexercitarea actului procesual, le acordă sprijin în exercitarea drepturilor, ordonă, la

solicitarea părților și altor participanți la proces, prezentarea de probe care să contribuie

la adoptarea unei hotărîri legale și întemeiate, conduce dezbaterile judiciare, informează

părțile despre posibilitatea inițierii procesului de mediere și ia orice alte măsuri necesare

bunei desfășurări a procesului, pune în discuția părților și altor participanți la proces orice

împrejurare de fapt sau de drept, efectuează alte acțiuni prevăzute de lege”.

7

„(1) După ce primește cererea de chemare în judecată, judecătorul pregătește cauza

pentru dezbateri judiciare, pentru a asigura judecarea ei justă și promptă.

(2) Pregătirea pentru dezbatere judiciară este obligatorie pentru orice cauză civilă și

are ca scop:

b) constatarea circumstanțelor care au importanță pentru soluționarea justă a cauzei;

d) prezentarea tuturor probelor”.

„(1) Instanța de apel efectuează, în termen de pînă la 2 luni de la data emiterii încheierii

de intentare a procedurii de apel, actele procedurale în vederea pregătirii cauzei pentru

dezbateri în conformitate cu art.185 și art.186. Referințele cu toate înscrisurile anexate se

depun în atîtea copii cîți participanți la proces sînt, plus o copie pentru instanța de apel,

inclusiv, după caz, prin intermediul Programului integrat de gestionare a dosarelor, cu

semnătură electronică avansată calificată”.

„(1) Circumstanțele care, conform legii, trebuie confirmate prin anumite mijloace de

probațiune nu pot fi dovedite cu nici un fel de alte mijloace probante.”.

„(5) Instanța judecătorească (judecătorul) este în drept să propună părților și altor

participanți la proces, după caz, să prezinte probe suplimentare și să dovedească faptele

ce constituie obiectul probațiunii pentru a se convinge de veridicitatea lor”.

„(1) Dreptul de proprietate și alte drepturi reale asupra bunurilor imobile, grevările

acestor drepturi, apariția, modificarea și încetarea lor sînt supuse înregistrării de stat”.

„(1) Dacă legea nu prevede altfel, drepturile reale asupra bunurilor imobile se

constituie, se transmit, se grevează cu alte drepturi reale numai prin înregistrare în

registrul bunurilor imobile, pe baza actului sau faptului care întemeiază înregistrarea în

condițiile legii.”

„(2) Orice bun dobîndit de soți în timpul căsătoriei se prezumă proprietate comună în

devălmășie pînă la proba contrară”.

„(1) Bunurile dobândite de către soți în timpul căsătoriei sînt supuse regimului

proprietății în devălmășie.”

„(1) Bunurile dobândite de către soți în timpul căsătoriei aparțin ambilor cu drept de

proprietate în devălmășie, conform legislației.”

din 25 februarie 1998:

8

„(1) Registrul bunurilor imobile este documentul de bază al cadastrului. Dacă datele

din registrul bunurilor imobile nu coincid cu datele din alte documente cadastrale sau cu

datele constatate pe teren, se consideră veridice datele din registrul bunurilor imobile, cu

excepția cazurilor de eroare tehnică evidentă.

(2) Registrul bunurilor imobile conține înscrieri privind fiecare bun imobil, dreptul de

proprietate și alte drepturi patrimoniale, titularii de drepturi, documentele ce confirmă

drepturile, tranzacțiile cu bunuri imobile și alte temeiuri ale nașterii, modificării, grevării

și stingerii drepturilor.

(3) Registrul bunurilor imobile se păstrează permanent. În el se indică toate datele

referitoare la drepturile asupra bunurilor imobile în vigoare și cele stinse.”.

MOTIVAREA INSTANȚEI

declarat de Jasmina Cristafovici a fost considerat admisibil.

Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative

(modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) au fost

operate modificări în Codul de procedură civilă, care au intrat în vigoare la 1

septembrie 2023.

prevăzute la art. 432 din Codul de procedură civilă în vigoare la momentul

depunerii recursului, la caz, 3 ianuarie 2023.

instanțelor de judecată și la rolul activ al acestora în acțiuni în care circumstanțele

importante pentru soluționarea cauzelor se probează prin anumite mijloace de

probă concrete.

pretenția Jasminei Cristafovici se referă la partajarea a două bunuri imobile – nr.

Cadastral ***** și *****.

concluzionat că Jasmina Cristafovici și Nicolae Cristafovici nu sunt proprietarii

bunului imobil, reieșind din răspunsul Agenției Servicii Publice (Vol. I, f.d. 221).

situația juridică a bunului imobil cu nr. cadastral *****.

bunului imobil cu nr. cadastral *****, indicând în motivarea hotărârii că

„Cristafovici Jasmina nu a prezentat probe care ar dovedi circumstanțele pe care

le-a invocat și anume că, părțile sunt proprietarii bunului imobil cu nr. cadastral

9

(...) *****, amplasate în *****. Or, este important ca în procesul de partaj al

proprietății în devălmășie a soților să fie determinat cert obiectul partajului, date

privind fiecare bun care urmează a fi partajat, prețul fiecărui bun în parte, varianta

de partaj, urmând a fi prezentate probe care dovedesc cele invocate în cerere”.

Instanța de apel în decizia din 20 aprilie 2022 la fel a statuat că „întemeiat prima

instanță a stabilit faptul că Cristafovici Jasmina nu a prezentat probe care ar dovedi

circumstanțele pe care le-a invocat și anume că, părțile sunt proprietarii bunului

imobil cu nr. cadastral (...) *****, amplasate în *****.”

sarcinile procedurii civile în sensul art. 4 din Codul de procedură civilă este

judecarea justă a cauzelor.

revine un rol diriguitor în organizarea și desfășurarea procesului, ale cărui limite

și al cărui conținut sînt stabilite de Codul de procedură civilă și de alte legi. În

aceste sens, instanța judecătorească ia orice măsuri necesare bunei desfășurări a

procesului, inclusiv pune în discuția părților și altor participanți la proces orice

împrejurare de fapt sau de drept.

după ce primește cererea de chemare în judecată, judecătorul pregătește cauza

pentru dezbateri judiciare pentru a asigura judecarea ei justă și promptă. Pregătirea

pentru dezbatere judiciară este obligatorie pentru orice cauză civilă și are ca scop

inclusiv constatarea circumstanțelor care au importanță pentru soluționarea justă a

cauzei și prezentarea tuturor probelor.

efectuează, în termen de pînă la 2 luni de la data emiterii încheierii de intentare a

procedurii de apel, actele procedurale în vederea pregătirii cauzei pentru dezbateri

în conformitate cu art.185 și art.186.

care, conform legii, trebuie confirmate prin anumite mijloace de probațiune nu pot

fi dovedite cu nici un fel de alte mijloace probante.

(judecătorul) este în drept să propună părților și altor participanți la proces, după

caz, să prezinte probe suplimentare și să dovedească faptele ce constituie obiectul

probațiunii pentru a se convinge de veridicitatea lor.

cererii de chemare în judecată dreptul de proprietate și alte drepturi reale asupra

bunurilor imobile, grevările acestor drepturi, apariția, modificarea și încetarea lor

sînt supuse înregistrării de stat. La fel, potrivit art. 465 alin. (1) din Codul civil în

10

vigoare, dacă legea nu prevede altfel, drepturile reale asupra bunurilor imobile se

constituie, se transmit, se grevează cu alte drepturi reale numai prin înregistrare în

registrul bunurilor imobile, pe baza actului sau faptului care întemeiază

înregistrarea în condițiile legii.

depunerii acțiunii, era cert faptul că dreptul de proprietate asupra bunurilor

imobile, poate fi probat, în principal, prin extrasul din registrul bunurilor imobile,

or, în sensul art. 22 alin. (1)-(3) din Legea cadastrului bunurilor imobile nr. 1543

din 25 februarie 1998 Registrul bunurilor imobile este documentul de bază al

cadastrului. Dacă datele din registrul bunurilor imobile nu coincid cu datele din

alte documente cadastrale sau cu datele constatate pe teren, se consideră veridice

datele din registrul bunurilor imobile, cu excepția cazurilor de eroare tehnică

evidentă. Registrul bunurilor imobile conține înscrieri privind fiecare bun imobil,

dreptul de proprietate și alte drepturi patrimoniale, titularii de drepturi,

documentele ce confirmă drepturile, tranzacțiile cu bunuri imobile și alte temeiuri

ale nașterii, modificării, grevării și stingerii drepturilor. Registrul bunurilor

imobile se păstrează permanent. În el se indică toate datele referitoare la drepturile

asupra bunurilor imobile în vigoare și cele stinse.

Curții Supreme de Justiție concluzionează că în situațiile în care obiectul acțiunii

îl constituie drepturile reale asupra bunurilor imobile, este incontestabil că dovada

dreptului de proprietate trebuie efectuată prin prezentarea unui înscris specific –

extrasul din registrul bunurilor imobile.

unui astfel de înscris se poate soluționa în mod just cererea, ea nu poate adopta o

atitudine pasivă. Această pasivitate este contrară însăși esenței rolului său

diriguitor, prevăzut de art. 9 din Codul de procedură civilă, care obligă instanța să

ia toate măsurile necesare pentru buna desfășurare a procesului și să supună

discuției circumstanțele de fapt sau de drept relevante.

propunerea instanței adresată părților de a prezenta un extras din registrul bunurilor

imobile nu echivalează cu o intervenție în favoarea uneia dintre părți, ci reprezintă

o manifestare a obligației sale legale de a asigura soluționarea corectă a litigiului.

inițiativa părților, instanțele de judecată nu pot rămâne complet pasive în fața unor

lacune evidente în probatoriu, mai ales când ele pot fi suplinite cu ușurință, urmare

a unei propuneri în sensul art. 118 alin. (5) din Codul de procedură civilă.

11

care impun judecarea justă a cauzei, și ignoră obligațiile pozitive ale instanței de a

preveni pronunțarea unor soluții formale atunci când elementele obiective ale

cauzei permit clarificarea aspectelor decisive prin măsuri procesuale simple și

previzibile.

prezinte înscrisul necesar – în speță, extrasul din registrul bunurilor imobile –

atunci când acesta reprezintă principala probă pentru a dovedi existența dreptului

invocat.

propunerea prezentării probelor, soldat cu respingerea acțiunii pe motivul

neadministrării probei esențiale, echivalează cu o denegare de dreptate.

recurs observă că atât instanța de fond, cât și instanța de apel au considerat că

încetarea căsniciei comune a avut loc în a doua jumătate a anului 2017, având în

vedere declarațiile reprezentanților ambelor părți. Completul de judecată al Curții

Supreme de Justiție, având în vedere numărul dosarului în care a fost pronunțată

hotărârea privind desfacerea căsătoriei lui Cristafovici Nicolae și Cristafovici

Jasmina (38-2-8215-17072017) concluzionează că cererea de chemare în judecată

privind desfacerea căsătoriei a fost înregistrată la 18 iulie 2017.

Cristafovici Jasmina la 3 iulie 2017 (9500 euro), 11 iulie 2017 (21600 euro) nu au

fost utilizate în beneficiul comun al soților, indicând că în această perioadă soții

deja nu mai duceau o căsnicie comună. Referitor la acest aspect, instanța de apel a

menționat că „sumele date au fost extrase în perioada când părțile deja nu duceau

de facto gospodărie comună, fiind în procedură de divorț și ca urmare fiecare dintre

soți a beneficiat separat de sumele extrase.

încetării de facto a căsniciei dintre părți, creând astfel o contradicție esențială în

raționamentul său. Pe de o parte, instanța leagă acest moment de inițierea

procedurii de divorț, care din dosar rezultă că a fost data de 18 iulie 2017. Pe de

altă parte, contrar acestei logici, instanța consideră că mijloacele bănești retrase de

Cristafovici Jasmina la 3 și 11 iulie 2017 – adică anterior înregistrării cererii de

divorț – nu ar fi fost folosite în interes comun, motivând că la acea dată soții nu

mai duceau o gospodărie comună.

aprilie 2017, instanța de apel utilizează prezumția folosirii mijloacelor financiare

12

în interesul familiei, din motiv că ar fi fost extrase în perioada când duceau

gospodărie comună.

principiu, este valabilă prezumția că orice bun dobândit în timpul căsătoriei

reprezintă proprietate comună în devălmășie (art. 572 alin. (2) din Codul civil în

vigoare), precum și orice utilizare a bunurilor de către un soț se face în interesul

comun.

sau neaplicarea prezumțiilor. În analiza partajului mijloacelor bănești între soți,

standardul motivării soluției se ridică în mod proporțional cu apropierea temporală

de momentul încetării de facto a căsniciei comune. Cu cât o operațiune financiară

este mai apropiată de acel punct de desființare, cu atât mai mult instanțele trebuie

să depună diligențe suplimentare pentru a justifica temeinic includerea sau

excluderea acestor sume din masa bunurilor comune.

conviețuirii soților Cristafovici a avut loc în luna iulie 2017, atunci simpla aplicare

sau neaplicare a prezumției de utilizare a fondurilor în interesul familiei nu mai

este suficientă pentru sumele retrase anterior până la două-trei luni, mai ales dacă

este vorba de valori semnificative.

2017, atunci era necesar să explice clar de ce mijloacele extrase în aprilie, într-o

sumă substanțială, sunt prezumate ca fiind folosite în interes comun, iar cele din

iulie — la un interval de doar câteva săptămâni — sunt calificate drept utilizate

individual.

discuția contradictorie a părților scopul extragerii acestor mijloace bănești, să

cerceteze prin probe modul efectiv în care sumele au fost utilizate și să stabilească

dacă ele au generat vreun beneficiu real pentru comunitatea patrimonială a soților.

O motivare bazată exclusiv pe prezumții, fără investigarea concretă a faptelor

relevante în contextul unei perioade tensionate și apropiate de destrămarea relației,

riscă să conducă la soluții formale, în detrimentul unei analize reale a caracterului

bunurilor.

122 alin. (1), art. 118 alin. (5) din Codul de procedură civilă, art. 290 alin. (1) din

Codul civil în vigoare până la 1 septembrie 2019, art. 465 alin. (1) și art. 572 alin

.(2) din Codul civil, art. 22 alin. (1)-(3) din Legea cadastrului bunurilor imobile)

în realizarea sarcinilor procesului civil, instanța de judecată consideră decizia

13

instanței de apel ca fiind pasibilă de casare, cu restituirea cauzei la rejudecare în

alt complet de judecată.

lit. c) din Codul de procedură civilă,

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Admite recursul Jasminei Cristafovici.

Casează integral decizia Curții de Apel Chișinău din 20 aprilie 2022 și

transmite cauza spre rejudecare la Curtea de Apel Centru în alt complet de judecată

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Ion Munteanu

Gheorghe Stratulat

14