2ra-1076/23 — partajul proprietatii comune in devalmasie
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- partajul proprietatii comune in devalmasie
- Temei legal
- Temeiurile recursului nu se incadreaza in prevederile art. 432 alin. 2-4 din Codul de procedura civila in vigoare pana la 01 septembrie 2023. Dezacordul recurentului cu decizia instantei de apel nu constituie un temei de casare a deciziei contestate
2ra-1076/23 — partajul proprietatii comune in devalmasie (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de Ion Raducan,
reprezentat de avocatul Pavel Tarlev,
în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Ion
Raducan împotriva Tatianei Raducan cu privire la partajul proprietății
comune în devălmășie și
la cererea de chemare în judecată reconvențională înaintată de către
Tatiana Raducan împotriva lui Ion Raducan cu privire la partajul averii,
împotriva deciziei din 02 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău
(Dosarul nr. 2ra-1076/23
NR. PIGD 2-21108618-01-2ra-01082023)
Temeiurile recursului nu se încadrează în prevederile art. 432 alin. (2)-(4) din
Codul de procedură civilă (în vigoare până la 01 septembrie 2023). Dezacordul
recurentei cu decizia instanței de apel nu constituie un temei de casare a deciziei
contestate.
Au examinat anterior cauza judecătorii:
Prima instanță: Judecătoria Anenii Noi, sediul Central (A. Cașcaval)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (Iu. Cotruță, I. Țurcan, N. Budăi)
13 august 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului declarat de Ion
Raducan, reprezentat de avocatul Pavel Tarlev.
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Ion Malanciuc, Președinte,
Gheorghe Stratulat,
Ion Munteanu, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 16 iulie 2021, Ion Raducan, reprezentat de avocatul Nicolae Catana
a depus cerere de chemare în judecată împotriva Tatianei Raducan cu privire
la partajul proprietății comune în devălmășie.
În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamantul a relatat că,
s-a căsătorit cu pârâta Tatiana Raducan la 12 septembrie 2009, eveniment
înregistrat și trecut în registrul actelor de stare civilă sub nr.12 la
12 septembrie 2009 de către Primăria s. Cobusca Nouă, r-nul Anenii Noi, din
care au rezultat 2 copii.
Prin hotărârea din 16 februarie 2021 a Judecătoriei Anenii Noi, sediul
Central căsătoria lor a fost desfăcută.
La momentul desfacerii căsătoriei, părțile n-au invocat pretenții
patrimoniale, în speranța soluționării lor pe cale amiabilă, pe baza unui acord
privind împărțirea bunurilor. Însă, până în prezent, după mai multe discuții
purtate cu pârâta Tatiana Raducan privind împărțirea bunurilor pe calea
concilierii, nu s-a reușit atingerea unui compromis, motiv care l-a determinat
să se adreseze în instanța de judecată cu prezenta cerere de chemare în
judecată, întru stabilirea cotei fiecăruia și încetarea proprietății comune, prin
împărțire.
Astfel, reclamantul a menționat că în timpul căsătoriei împreună cu
Tatiana Raducan au procurat apartamentul nr. 25, situat în or. Xxxxxxxxx,
str. Xxxxxxxxx, 2A, număr cadastral xxxxxxxxx, fapt confirmat prin
contractul de vânzare-cumpărare a bunului imobil din 20 iunie 2013
înregistrat sub nr. 3631 și certificat din Registrul bunurilor imobile
xxxxxxxxx din 25 mai 2021.
Având în vedere principiul egalității cotelor părți în proprietatea
comună în devălmășie, înserat în art. 26 din Codul familiei, precum și în
art. 574 din Codul civil, a considerat justă împărțirea imobilului respectiv în
mod egal, și anume câte ½ cotă parte din apartamentul litigant fiecăruia din
soți.
Așadar, având în vedere cele enunțate, Ion Raducan, reprezentat de
avocatul Nicolae Catana a solicitat împărțirea bunului imobil, proprietate
1
comună în devălmășie a sa și a Tatianei Raducan după cum urmează: să i se
atribuie lui și Tatianei Raducan câte ½ cotă parte din apartamentul nr. 25,
situat în or. Xxxxxxxx, str. Xxxxxxxxx, 2A, cu număr cadastral xxxxxxxxx.
Prin încheierea protocolară din 23 decembrie 2021 a Judecătoriei
Anenii Noi, sediul Central s-a pus pe rol cererea de chemare în judecată
reconvențională înaintată de Tatiana Raducan împotriva lui Ion Raducan cu
privire la partajul averii (f.d.39-44, 138, Vol.I).
În motivarea acțiunii reconvenționale, Tatiana Raducan a relatat că, la
12 septembrie 2009 a încheiat căsătoria cu Ion Raducan, înregistrată sub
nr. 12, de către Primăria s. Cobusca Nouă, r-nul Anenii Noi.
În timpul căsătoriei, împreună au procurat bunul imobil, apartamentul
situat în r-nul Anenii Noi, str. Xxxxxxxxx 2A, cu suprafața de 105.6 m2 și
nr. cadastral xxxxxxxxx, dar și un automobil de model Mercedes E 220, anul
fabricație 2013, iar mai multe sume bănești au fost plasate la conturile
bancare gestionate de pârâtul Ion Raducan.
Subsecvent, Tatiana Raducan a subliniat că la procurarea bunului
imobil și lucrările de reparație a acestuia, o contribuție financiară
semnificativă a fost din partea părinților ei.
La 16 februarie 2021, de către Judecătoria Anenii Noi, sediul Central,
căsătoria între părți a fost desfăcută, domiciliul copiilor minori fiind stabilit
cu mama, iar pârâtul Ion Raducan obligat să achite pensia de întreținere în
mărime de 1200 de lei lunar până la atingerea majoratului copiilor.
În continuare, Tatiana Raducan a relevat că la moment locuiește
împreună cu copii minori în imobilul litigant. Astfel, instanța judecătorească
este în drept, în baza cererii soțului interesat, să declare bunurile dobândite
de către acesta ca fiind proprietatea sa exclusivă și, totodată, să stabilească
cote-părți inegale în proprietatea în devălmășie a soților, ținând cont de
interesele unuia dintre soți și/sau de interesele copiilor minori. În acest sens,
apartamentul vizat, deși a fost procurat în timpul căsătoriei, a fost achitat în
mare parte din contribuția părinților săi.
Totodată, a remarcat, că în timpul căsătoriei a fost procurat mijlocul
de transport, automobilul de model Mercedes E220 CDI, a/f 2013,
înmatriculat pe numele pârâtului Ion Raducan.
Prin urmare, având în vedere cele expuse, coroborate cu materialele
anexate, în temeiul normelor legale aplicabile, precum și ținând cont de
faptul că imobilul în care locuiește împreună cu copiii constituie un tot
unitar, iar atribuirea acestuia către mai mulți coproprietari ar duce la
diminuarea valorii și utilității sale, ar fi rațional ca imobilul să-i fie atribuit
în proprietate exclusivă. În contrapondere, mijloacele financiare obținute din
vânzarea automobilului marca Mercedes E220, evaluat la suma de 324.300
de lei, împreună cu sumele existente în conturile bancare, bunuri ce
constituie, de asemenea, proprietate comună în devălmășie, să fie atribuite
2
pârâtului, Ion Răducan. Or, aplicarea în speță a acestei formule este una
corectă ținând cont de interesul fiecărui participant, cât și a copiilor minori
aflați la întreținerea sa.
Subsidiar, Tatiana Raducan a menționat că în vederea respectării
procedurii extrajudiciare, ce ține de soluționarea acestui litigiu pe cale
amiabilă, cu pârâtul Ion Raducan s-au purtat discuții prin intermediul
avocatului. La fel, s-a expediat și o invitație la negocieri, care din păcate nu
a fost recepționată.
De altfel, în opinia sa, valoarea bunurilor supuse partajului urmează a
fi reținută din rapoartele de evaluare, anume a automobilului care i se
stabilește o valoare de piață de 324300 de lei, dar și a imobilului ce are o
valoare de piață de 565876 de lei.
Ținând cont de cele expuse, Tatiana Răducan a solicitat desființarea și
partajarea proprietății comune în devălmășie prin atribuirea în proprietate
exclusivă a apartamentului nr. 2A, cu suprafața de 105,6 m² și nr. cadastral
xxxxxxxxx, situat în or. Xxxxxxxxx, str. Xxxxxxxxx, în schimbul atribuirii
pârâtului Ion Răducan a 100% din mijloacele financiare obținute din
înstrăinarea autoturismului Mercedes E220 CDI, a/f 2013, împreună cu
depunerile bănești acumulate în timpul căsătoriei, precum și obligarea
acestuia la achitarea cheltuielilor de judecată constând în taxa de stat de
1.000 de lei, taxa pentru evaluare de 800 de lei și onorariul pentru asistență
juridică.
În cadrul ședinței de judecată din 21 iunie 2022 a Judecătoriei Anenii
Noi, sediul Central, Tatiana Raducan, reprezentată de avocatul Dorin
Cojocaru, a depus o cerere de concretizare a acțiunii reconvenționale, prin
care a solicitat desființarea și partajarea proprietății comune în devălmășie,
prin recunoașterea apartamentului nr. 2A, cu suprafața de 105,6 m² și
nr. cadastral xxxxxxxxx, situat în or. Xxxxxxx, str. Xxxxxxxxx, ca 1 cotă
parte ideală și atribuirea acestuia în proprietate exclusivă a ei, în schimbul
atribuirii pârâtului Ion Răducan a mijloacelor financiare obținute din
înstrăinarea automobilului Mercedes E220 CDI, a/f 2013, nr./î XXXXXX,
combustibil motorină, evaluat la 15.460 de euro, precum și a depunerilor
bănești acumulate în timpul căsătoriei în sumă de 9.106,99 de euro, și
încasarea din contul pârâtului în favoarea sa, a cheltuielilor de judecată,
constând în taxa de stat, 800 de lei pentru raportul de evaluare și a
cheltuielilor de asistență juridică (f.d.163-164, Vol.I).
Prin hotărârea din 06 octombrie 2022 a Judecătoriei Anenii Noi, sediul
central, s-a respins cererea de chemare în judecată înaintată de Ion Raducan
împotriva Tatianei Raducan cu privire la partajul proprietății comune în
devălmășie și s-a admis parțial acțiunea reconvențională concretizată
înaintată de către Tatiana Raducan împotriva lui Ion Raducan cu privire la
partajul averii comune în devălmășie.
3
S-a partajat proprietatea comună în devălmășie a lui Ion Raducan și
Tatianei Raducan după cum urmează:
S-a desființat proprietatea comună în devălmășie asupra bunului imobil
apartamentul nr. 25, cu o suprafață de 105,6 m2, nr. cadastral xxxxxxxxx,
amplasat în blocul locativ pe adresa or. Xxxxxxxxx, str. Xxxxxxxxx 2 A, cu
transmiterea a 1.0 cotă parte ideală, în proprietate exclusivă a Tatianei
Raducan, în schimbul transmiterii mijloacelor financiare obținute din
înstrăinarea mijlocului de transport Mercedes E220 CDI, n/î XXXXXX, anul
fabricației 2013, evaluată la suma de 15.460 de euro, prin atribuirea a 100 %
din sumă lui Ion Raducan, precum și transmiterii acestuia a depunerilor
bănești acumulate în timpul căsătoriei, în sumă de 6.900 de euro.
S-a încasat de la Tatiana Raducan în beneficiul lui Ion Raducan cu titlu
de compensație bănească pentru bunurile proprietate comună în devălmășie
ce depășesc cota ce-i revine, în sumă de 3.942 de euro sau echivalentul în
valută națională conform cursului oficial al Băncii Naționale a Moldovei la
momentul executării hotărârii.
S-a încasat de la Ion Raducan în beneficiul Tatianei Raducan
cheltuielile de judecată cu titlu de taxă de stat în sumă de 16.976,28 de lei și
suma de 800 de lei pentru efectuarea raportului de evaluare, iar în total suma
de 17776,28 de lei. În rest, acțiunea reconvențională s-a respins ca
neîntemeiată.
Prezenta hotărâre servește temei pentru IP Agenția Servicii Publice,
pentru a efectua modificările respective în Registrul bunurilor imobile
(f.d.176-177, 181-188, Vol.I).
La 13 octombrie 2022, Ion Raducan, reprezentat de avocatul Pavel
Tarlev a depus cerere de apel, iar la 06 februarie 2023 a prezentat apelul
motivat împotriva hotărârii din 06 octombrie 2022 a Judecătoriei Anenii Noi,
sediul Central, prin care a solicitat casarea acesteia și emiterea unei noi
hotărâri de admitere integrală a cererii sale de chemare în judecată și
respingerea acțiunii reconvenționale înaintate de Tatiana Raducan
(f.d.180, 200-204, Vol.I).
Prin decizia din 02 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins
cererea de apel declarată de Ion Raducan, reprezentat de avocatul Pavel
Tarlev și s-a menținut hotărârea din 06 octombrie 2022 a Judecătoriei Anenii
Noi, sediul Central (f.d.233-245, Vol.I).
Pentru a decide astfel, Curtea de Apel Chișinău, a verificat legalitatea
și temeinicia hotărârii din 06 octombrie 2022 a Judecătoriei Anenii Noi,
sediul Central prin prisma motivelor invocate, a materialelor cauzei și a
normelor de drept incidente, reținând că soluția primei instanțe este
conformă dispozițiilor legale și întemeiată pe probele administrate.
Instanța de apel a aplicat prevederile art. 19 alin. (1), art. 20 alin. (1),
(3) și (5), art. 25 și art. 26 alin. (1)-(2) din Codul familiei, potrivit cărora
bunurile dobândite de soți în timpul căsătoriei constituie proprietate comună
4
în devălmășie, părțile acestora fiind prezumate egale, cu posibilitatea
diferențierii în funcție de interesele unuia dintre soți sau ale copiilor minori.
De asemenea, au fost avute în vedere art. 571, 572 și 574 ale Codului civil,
care consacră principiul egalității cotelor-părți, prezumția contribuției egale
și posibilitatea partajului atât în timpul căsătoriei, cât și după desfacerea
acesteia.
Din ansamblul probelor a constatat că masa bunurilor comune include
apartamentul din or. Xxxxxxxxx, str. Xxxxxxxxx nr. 2A, evaluat la 26.302
de euro, automobilul Mercedes E220 CDI, nr. XXXXXX, a/f 2013, evaluat
la 15.460 de euro, precum și suma de 6.900 de euro existentă anterior în
contul bancar al apelantului.
Curtea de Apel Chișinău a reținut că Ion Raducan, după înaintarea
acțiunii de divorț la 03 noiembrie 2020, a procedat la înstrăinarea
automobilului la 06 noiembrie 2020 și la retragerea integrală a sumei de
6.900 de euro la 05 noiembrie 2020, acțiuni calificate drept de rea-credință,
având scopul de a diminua masa bunurilor supuse partajului, contrar art. 20
alin. (1) lit. a) din Codul familiei.
În consecință, instanța de apel a menținut atribuirea apartamentului în
proprietatea exclusivă a intimatei Tatianei Raducan, care locuiește împreună
cu cei doi copii minori și a beneficiat de sprijinul părinților săi la achiziția și
renovarea locuinței, iar apelantului i-au fost atribuite contravaloarea
automobilului, suma retrasă din cont și o compensație bănească de 3.942 de
euro, potrivit art. 25 din Codul familiei și art. 574 al Codului civil.
Criticile formulate în apel au fost analizate de către instanța ierarhic
inferioară conform art. 385 din Codul de procedură civilă și considerate
neîntemeiate, întrucât se rezumă la reaprecierea probelor și exprimarea
dezacordului cu soluția primei instanțe, fără a demonstra vreo încălcare a
legii. Totodată, s-a confirmat aplicarea corectă a art. 94 alin. (1)-(2) din
Codul de procedură civilă privind cheltuielile de judecată, menținându-se
obligarea apelantului la plata sumei totale de 17.776,28 de lei, reprezentând
taxa de stat și costul raportului de evaluare.
Întrucât hotărârea primei instanțe respectă cerințele art. 239–241 din
Codul de procedură civilă și se întemeiază pe interpretarea corectă a
normelor legale aplicabile, instanța de apel a respins apelul și a menținut
integral soluția atacată.
La 07 iulie 2023, Ion Raducan, reprezentat de avocatul Pavel Tarlev a
declarat recurs împotriva deciziei din 02 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău,
solicitând casarea acesteia și a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi
hotărâri de admitere integrală a cererii sale de chemare în judecată și
respingerea acțiunii reconvenționale înaintate de Tatiana Raducan
(f.d. 2-6, Vol.II).
5
În susținerea cererii de recurs, recurentul a invocat dezacordul cu
decizia din 02 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău, care în opinia sa este
neîntemeiată, arbitrară și emisă cu aplicarea normelor de drept material,
motiv pentru care urmează a fi casată în temeiul art. 432 alin. (2) lit. c) din
Codul de procedură civilă.
Subsecvent, Ion Raducan, reprezentat de avocatul Pavel Tarlev a
subliniat că în motivarea hotărârii contestate, instanța de judecată
ierarhic inferioară a apreciat ca nefondată acțiunea inițială depusă de el,
având în vedere faptul că și-a atribuit valoarea bunurilor proprietate comună
în devălmășie a soților, și anume a automobilului nominalizat, și mijloacele
financiare acumulate din activitatea de muncă în timpul căsătoriei cu Tatiana
Raducan. Respectiv, atribuirea a încă ½ cotă-parte integrală din bunul imobil
ce aparține foștilor soți ar constitui un partaj inechitabil și ar diminua
semnificativ din masa bunurilor acumulate în timpul căsătoriei, ce i se cuvin
Tatianei Raducan.
Însă, contrar concluziei instanțelor ierarhic inferioare, și în baza
prevederilor art.571, 572, 574, 992, 993 alin. (1) și (2), art. 1108 alin. (1)
ale Codului civil, art. 19 alin. (1), art. 20 alin. (1), (3) și (5), art. 25
alin. (l)-(4) din Codul familiei, referitor la bunul imobil supus partajului,
intimata nu a prezentat nicio probă întru susținerea alegației sale privind
procurarea și repararea acestuia din resursele financiare ale părințiilor săi.
Respectiv, aportul coproprietarilor devălmași la dobândirea bunului imobil
în speță se prezumă a fi egal, deci și părțile acestora în bunul imobil se
consideră egale.
Totodată, recurentul a menționat că este irelevantă și nu constituie
temei pentru respingerea acțiunii sale, alegația precum că, conviețuirea
foștilor soți în același spațiu locativ ar fi inoportună.
De altfel, Ion Raducan, reprezentat de avocatul Pavel Tarlev a susținut
că bunul mobil (automobilul) supus partajul, nu se afla în proprietatea
părților la momentul intentării prezentei acțiuni, respectiv, nu poate constitui
obiect al prezentului litigiu. Iar, aferent alegațiilor intimatei privind
ilegalitatea înstrăinării automobilului, recurentul a menționat că, acestea
eronat au fost reținute de instanța de fond și cea de apel. Or, contractul de
vânzare-cumpărare a automobilului nu a fost anulat, conținutul acestuia fiind
stabilit de părțile contractante reieșind din principiul libertății contractuale.
De asemenea, intimata nu a probat faptul că, venitul obținut din înstrăinarea
automobilului a fost utilizat exclusiv în interesele lui.
Referitor la mijloacele financiare supuse partajului, recurentul a
enunțat că intimata nu a probat însușirea sumei de 6,900 de euro de către el
și utilizarea acestora exclusiv în interesele sale, dar nu pentru necesitățile
familiei.
6
Prin urmare, în opinia sa, instanța de fond și cea de apel eronat au
reținut că, i-au fost lăsate bunuri (automobilul nominalizat și mijloacele
financiare) în sumă totală de 22,360 de euro, în condițiile în care la dosar nu
există nicio probă care să susțină această concluzie.
În continuare, cu referire la dispozițiile art. 390 alin. (1) și (2) din
Codul de procedură civilă, recurentul a opinat că, concluzia instanței de apel
precum că, criticele invocate de către el sunt nejustificate, este eronată. Or,
pretențiile sale sunt întemeiate în baza prevederilor legale menționate supra
și a probelor anexate la dosar.
Așadar, în final, Ion Raducan, reprezentat de avocatul Pavel Tarlev a
conchis că instanța de apel a apreciat superficial argumentele sale, susținute
prin probele existente la dosar, limitându-se doar la reproducerea detaliată a
textului hotărârii primei instanțe.
Astfel, având în vedere circumstanțele de fapt și de drept detaliate
supra, precum și faptul că, soluția contestată a fost adoptată cu încălcarea și
aplicarea eronată a normelor de drept material, decizia din 02 mai 2023 a
Curții de Apel Chișinău și hotărârea nr. 2-1017/21 din 06 octombrie 2022 a
Judecătoriei Anenii Noi, sediul Central urmează a fi casate integral, cu
pronunțarea unei noi hotărâri de admitere a cererii sale de chemare în
judecată și respingere a acțiunii reconvenționale depuse de Tatiana Raducan.
La 01 august 2023, în adresa Tatianei Raducan a fost expediată copia
recursului declarat de Ion Raducan, reprezentat de avocatul Pavel Tarlev cu
înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței.
Până la data stabilită pentru examinarea admisibilității recursului
declarat de Ion Raducan, reprezentat de avocatul Pavel Tarlev, intimata nu a
depus referință în care să-și expună opinia asupra argumentelor invocate de
recurent.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte
normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de
Justiție) au fost operate modificări în Codul de procedură civilă, care au intrat
în vigoare la 01 septembrie 2023.
Art. XI alin. (3) din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea
unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei
Curții Supreme de Justiție), enunță că:
„(3) Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare
a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii
recursului.”
Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat
pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu
7
excepția temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la
Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi.
Recursul declarat de Ion Raducan, reprezentat de avocatul Pavel
Tarlev, a fost depus până la data intrării în vigoare a Legii nr. 246 din
31 iulie 2023, și va fi examinat în baza temeiurilor în vigoare la data
depunerii acestuia.
Astfel, la momentul depunerii și examinării admisibilității prezentului
recurs, prevederile legale relevante aveau următorul conținut:
Art. 434 alin.(1) din Codul de procedură civilă:
„ (1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a
deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.”
Art. 432 alin. (1) – (4) din Codul de procedură civilă (în vigoare până
la 01 septembrie 2023):
„ (1) Părțile și alți participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în
care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept
material sau a normelor de drept procedural.
(2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat
în cazul în care instanța judecătorească:
a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;
b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;
b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;
c) a interpretat în mod eronat legea;
d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.
(3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat
în cazul în care:
a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea
ei;
b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a
comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;
c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a
procesului;
d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate
în proces;
e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;
f) hotărîrea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.
(4) Săvîrșirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de
declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut
duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră
că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul
în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale
ale omului.”
Art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă (în vigoare până la
01 septembrie 2023):
8
„ Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care:
a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Referitor la termenul de declarare a recursului, Completul de judecată
al Curții Supreme de Justiție conchide că Ion Raducan, reprezentat de
avocatul Pavel Tarlev, s-a conformat dispozițiilor art. 434 alin.(1) din Codul
de procedură civilă, și a depus în termen recursul la 07 iulie 2023. Or, decizia
Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la 02 mai 2023 și expediată
reprezentantului recurentului, avocatului Pavel Tarlev, prin e-mail, la data
de 15 iunie 2023, fapt confirmat prin extrasul din poșta electronică anexat la
dosar (f.d.246, Vol.I).
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reiterează că, prin
Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative
(modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție)
au fost operate modificări în Codul de procedură civilă, care au intrat în
vigoare la 01 septembrie 2023.
Astfel, procedura admisibilității recursurilor va consta în verificarea
existenței unuia dintre temeiurile prevăzute la art.433 din Codul de
procedură civilă, în vigoare la momentul depunerii recursurilor, la caz,
07 iulie 2023.
Din analiza recursului declarat rezultă că Ion Raducan, reprezentat de
avocatul Pavel Tarlev a invocat temei de admisibilitate prevederile art. 432
alin.(2) lit. c) din Codul de procedură civilă.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reținând că
recurentul a făcut trimitere la temeiurile de drept prevăzute de art.432 alin.(2)
lit. c) din Codul de procedură civilă – interpretarea eronată a legii, nu a
stabilit că normele aplicate suscită îndoieli la aplicare sau instanța de apel,
aplicând normele respective, ar fi extins norma juridică dincolo de ipotezele
la care se aplică sau invers.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, verificând din
oficiu, existența circumstanțelor expuse în art.432 alin.(3) din Codul de
procedură civilă, în vigoare la 07 iulie 2023, și anume, dacă cauza a fost
judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei;
dacă cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i
s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; în judecarea cauzei au
fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; instanța a
soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în
proces; în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; hotărârea a
fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale, nu le-a stabilit.
În acest context, Completul de judecată reține că recursul exercitat
conform Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de
9
drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu
și temeinicia ei în fapt.
Totodată, potrivit jurisprudenței Curții Europene pentru Drepturile
Omului, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere
îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în
mod direct starea de lucruri.
În speță, Completul de judecată menționează că recursul în cauză
conține obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de
către instanța de apel, primind o apreciere corespunzătoare.
În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului
la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în
modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.
Drept urmare, Completul de judecată reține că argumentele invocate
de către Ion Raducan, reprezentat de avocatul Pavel Tarlev, nu pot constitui
temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială
sau aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept
procesual, și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.
În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție apreciază recursul declarat de către Ion Raducan, reprezentat de
avocatul Pavel Tarlev, ca fiind inadmisibil.
Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 431 alin. (1), (2), art. 433
lit. a) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului,
art.440 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Consideră inadmisibil recursul declarat de Ion Raducan, reprezentat de
avocatul Pavel Tarlev împotriva deciziei din 02 mai 2023 a Curții de Apel
Chișinău.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Ion Malanciuc
Judecători Gheorghe Stratulat
Ion Munteanu
10