2ra-75/23 — cu privire la obligarea înregistrării dreptului de proprietate si partajarea proprietătii comune în devălmăsie

2ra-75/23 — cu privire la obligarea înregistrării dreptului de proprietate si partajarea proprietătii comune în devălmăsie (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

D E C I Z I E

cu privire la admiterea recursului declarat de Vitalie Onișciuc, reprezentat de

avocatul Alexei Brînză,

în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Tatiana

Onișciuc împotriva lui Vitalie Onișciuc cu privire la obligarea înregistrării

dreptului de proprietate și partajarea proprietății comune în devălmășie, și

la acțiunea reconvențională depusă de Vitalie Onișciuc împotriva Tatianei

Onișciuc și Întreprinderii Individuale „Onișciuc Tatiana” cu privire la partajarea

averii comune în devălmășie,

împotriva deciziei din 30 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău,

(Dosarul nr. 2ra-75/2023

Nr. PIGD 2-17089933-01-2ra-19012023)

Examinarea superficială a cauzei. Instanța de apel a interpretat în mod eronat normele de drept

material privind modalitățile de partaj al proprietății comune pe cote-părți.

Au examinat anterior cauza judecătorii:

Prima instanță: Judecătoria Criuleni, sediul central (Angela Bologan)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (Ala Malîi, Iurie Cotruță, Vitalie Cotorobai)

07 noiembrie 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului declarat de

Vitalie Onișciuc, reprezentat de avocatul Alexei Brînză,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Ion Munteanu

Gheorghe Stratulat, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

Acțiunea inițială.

judecată /concretizată pe parcurs/ împotriva lui Onișciuc Vitalie prin care a

solicitat obligarea pârâtului să înregistreze bunurile imobile: casa de locuit,

garajul și anexele gospodărești amplasate pe terenul cu numărul cadastral

XXXXXX din orașul XXXXX, str. XXXX nr.X în Registrul bunurilor imobile,

ca bunuri cu drept de proprietate comună în devălmășie; recunoașterea casei de

locuit cu numărul cadastral XXXXX.01 și garajului cu numărul cadastral

XXXXXXX.02 amplasate pe terenul cu numărul cadastral XXXXXX din

orașul XXXXXX, str. XXXXXX nr.X proprietate comună în devălmășie și

dispunerea partajării acestora după cum urmează:- prin atribuirea reclamantei a

2/3 cotă-parte din casa de locuit și 1/3 cotă-parte pârâtului;- prin atribuirea

reclamantei a 2/3 cotă-parte din valoarea garajului și anexelor gospodărești și

1/3 cotă-parte pârâtului; - încasarea din contul pârâtului a tuturor cheltuielilor

judiciare.

înregistrat căsătoria cu pârâtul Vitalie Onișciuc la XX februarie XX la Oficiul

Stare Civilă Criuleni, înscrierea nr. XX, însă, din cauza relațiilor ostile apărute

între soți, căsătoria lor a fost desfăcută la XX iunie XXXX.

multe bunuri, și anume au edificat casă de locuit, anexe gospodărești și garaj,

pe terenul cu numărul cadastral XXXXXXX, situat în orașul XXXXX, strada

XXXXX nr.X.

XXXXXX, strada XXXXX nr.X a fost atribuit pârâtului în temeiul Deciziei

Primăriei orașului XXXX din XXXXX XXX, iar conform autorizației de

construcție nr. XX/1 din XX decembrie XXX eliberată de Comitetul executiv

raional XXXXX, pârâtului i-au fost autorizate lucrările de construcție a casei de

locuit în baza Actului de stabilire în natură a hotarelor terenului și proiectului

case individuale de locuit.

anilor 1994-2002, iar în anul 2002 împreună cu pârâtul au trecut cu traiul în

casă, unde locuiesc până în prezent, inclusiv și copiii, însă în această perioadă

pârâtul nu a depus actele necesare la organul cadastral pentru înregistrarea

acesteia și a garajului edificat. Având în vedere faptul că, proprietar al terenului

1

pentru construcții cu numărul cadastral XXXX.0XX, situat în orașul XXXXX,

strada XXXXnr.X, pe care au fost construite casa de locuit și garajul în timpul

căsătoriei, este considerat pârâtul Onișciuc Vitalie, invocă că ultimul are

obligația și posibilitatea legală de a înregistra bunurile imobile respective în

Registrul bunurilor imobile. În pofida acestui fapt, susține că până la depunerea

acțiunii bunurile imobile sus/menționate nu au fost înregistrate în Registrul

bunurilor imobile, iar pârâtul a refuzat să întreprindă careva măsuri în acest

sens, însă, acestea sunt introduse în sistemul Cadastrului fiscal și se impozitează

începând cu anul 2006, fapt confirmat prin certificatul eliberat de Primăria

orașului XXXXX la 31 martie 2017.

în Registrul bunurilor imobile pârâtul îi creează impedimente la exercitarea

dreptului de proprietate și face imposibilă partajarea proprietății comune în

devălmășie, or potrivit art. 315 alin. (3) din Codul civil, dreptul de proprietate

poate fi limitat prin lege sau de drepturile unui terț, fapt pentru care solicită

obligarea pârâtului la înregistrarea bunurilor imobile la organul cadastral.

garajul, amplasate pe terenul cu numărul cadastral XXXX.0XX din orașul

XXXX, strada XXXX nr.X, au fost construite pe parcursul căsătoriei, prin

aportul comun al ambilor soți, acestea urmează a fi supuse regimului proprietății

în devălmășie, în temeiul art. 19 alin. (1) din Codul familiei.

casa de locuit menționată, ocupând fiecare a câte un etaj, solicită atribuirea în

proprietate a ½ cotă-parte în natură din casa de locuit și ½ cotă-parte din

valoarea garajului.

reclamantei Onișciuc Tatiana, a depus cerere de concretizare și majorare a

pretențiilor din acțiunea depusă împotriva lui Onișciuc Vitalie privind obligarea

înregistrării dreptului de proprietate și partajarea proprietății comune în

devălmășie.

că în legătură cu faptul că la data înaintării acțiunii nu era cert faptul înregistrării

sau neînregistrării de către pârâtul Onișciuc Vitalie a bunurilor imobile

proprietate comună în devălmășie, și anume a casei de locuit, garajului și

construcțiilor accesorii la organul cadastral, iar actele justificative pe care

reclamanta le deținea la acel moment nu confirmau acest fapt, în cererea de

chemare în judecată cu titlu de solicitare a fost indicată obligarea pârâtului la

înregistrarea acestor bunuri în Registrul bunurilor imobile, pentru a fi posibilă

partajarea lor.

Criuleni din 15 ianuarie 2018, se constată că casa de locuit și garajul sunt

înregistrate la organul cadastral cu numerele cadastrale XXXXXX.0X și

XXXXXXX.0X, fapt care face inutilă solicitarea de a obliga pârâtul la

înregistrarea bunurilor imobile casa de locuit și garajul situate în orașul XXXX,

2

str. XXXXXX nr.X în Registrul bunurilor imobile, cu excepția construcțiilor

accesorii.

întreținerea reclamantei Onișciuc Tatiana se află un copil minor, respectiv a

considerat necesar a majora cuantumul pretențiilor din acțiune prin atribuirea

reclamantei a 2/3 cotă-parte în natură din casa de locuit situată în or. XXXX,

str. XXXXX nr. X și 1/3 cotă-parte pârâtului, precum și 2/3 cotă-parte din

valoarea garajului și construcțiilor accesorii și 1/3 pârâtului.

solicitat obligarea pârâtului Onișciuc Vitalie să înregistreze anexele

gospodărești amplasate pe terenul cu numărul cadastral XXXX din orașul

XXXXX, str. XXXX nr.X în Registrul bunurilor imobile, ca bunuri a dreptului

de proprietate comună în devălmășie; recunoașterea casei de locuit cu numărul

cadastral 3101222076.01 și garajului cu numărul cadastral XXXXXX.0X

amplasate pe terenul cu numărul cadastral XXXXXX din or. XXXXXX, str.

XXXXX nr.X, proprietate comună în devălmășie și dispunerea partajării

acestora prin atribuirea cu drept de proprietate reclamantei a 2/3 cotă-parte din

casa de locuit și 1/3 cotă-parte pârâtului și prin atribuirea reclamantei a 2/3 cotă-

parte din valoarea garajului și anexelor gospodărești și 1/3 cotă-parte pârâtului;

precum și compensarea din contul pârâtului a tuturor cheltuielilor judiciare.

reprezentantului său, avocat Rusu Serghei, a depus din nou o cerere de

concretizare a pretențiilor din acțiunea, prin care se solicită obligarea pârâtului

Onișciuc Vitalie să înregistreze bunurile imobile: casa de locuit, garajul și

anexele gospodărești amplasate pe terenul cu numărul cadastral XXXXXXX

din or. XXXX, str. XXXXX nr. X în Registrul bunurilor imobile, ca bunuri cu

drept de proprietate comună în devălmășie, recunoașterea casei de locuit cu

numărul cadastral XXXXXX.0X și garajului cu numărul cadastral

XXXXXX.0X amplasate pe terenul cu numărul cadastral XXXXXX din or.

XXXXX, str. XXXX nr.X, proprietate comună în devălmășie și dispunerea

partajării acestora după cum urmează: prin atribuirea reclamantei a 2/3 cotă-

parte din casa de locuit și 1/3 cotă-parte pârâtului; prin atribuirea reclamantei a

2/3 cotă-parte din valoarea garajului și anexelor gospodărești și 1/3 cotă-parte

pârâtului; precum și încasarea din contul pârâtului a tuturor cheltuielilor

judiciare.

Acțiunea reconvențională.

reconvențională (concretizată pe parcurs) împotriva Onișciuc Tatianei, prin care

a solicitat recunoașterea terenului agricol cu numărul cadastral XXXXXXX cu

suprafața de 2,0592 ha, situat în extravilanul orașului Criuleni ca fiind

proprietate comună în devălmășie a lui Onișciuc Vitalie și Onișciuc Tatiana și

dispunerea partajării lui prin atribuirea pârâtului și reclamantei în natură în

proprietate a câte ½ cotă-parte din acest teren, conform uneia din variantele de

partajare obținute în urma unei expertize tehnico-științifice; recunoașterea

tractorului de marca XXX XX.1, anul producerii XXX, motor nr. XXXX, sașiu

3

nr. XXXXX, număr de înmatriculare XX XXX și tractorului de marca XXX

XX.1, anul producerii XXX, motor nr. XXXX, șasiu nr. XXXXX, număr de

înmatriculare XX XX, ca fiind proprietate comună în devălmășie a lui Onișciuc

Vitalie și Onișciuc Tatiana și dispunerea partajării lor prin atribuirea lui

Onișciuc Vitalie în proprietate în mărime de 1,0 cotă-parte tractorul de marca

XX XX.1, anul fabricării XXX, motor nr. XXX, șasiu nr. XXX, număr de

înmatriculare XX XX, și atribuirea lui Onișciuc Tatiana în proprietate în mărime

de 1,0 cotă-parte tractorul de marca XXX XX.1, anul fabricării XXX, motor nr.

XXXXX, șasiu nr. XXXXX, număr de înmatriculare XX XX.

XX februarie XX a încheiat căsătoria cu Onișciuc Tatiana, care a fost desfăcută

prin hotărâre judecătorească și eliberat actul de divorț nr. XX din X iunie XX.

În timpul căsătoriei în baza contractului de vânzare-cumpărare nr. XXX din XX

aprilie XXX Onișciuc Tatiana a dobândit cu drept de proprietate contra

mijloacelor bănești comune în mărime de 28 000,00 de lei, terenul agricol cu

numărul cadastral XXXXX cu suprafața totală de 2,0592 ha, situat în

extravilanul orașului XXXX.

mijloacelor financiare și bunurilor comune a constituit și înregistrat Î.I.

„Onișciuc Tatiana”, iar, ulterior, prin contractul de vânzare-cumpărare nr. XXX

din 10 octombrie 2007, Î.I. „Onișciuc Tatiana” a dobândit în proprietate contra

mijloacelor bănești comune de 155 671,98 de lei două tractoare identice de

marca „XXX XX.1”, anul fabricării XXX.

de Onișciuc Tatiana, inclusiv în calitate de întreprinzător individual, constituie

proprietate comună în devălmășie a foștilor soți, or așa cum între părți nu a fost

încheiat vreun contract matrimonial, în speță acționează fără careva excepții

regimul legal al bunurilor soților.

Onișciuc Vitalie a solicitat să se declare terenul agricol cu numărul cadastral

XXXX.XX cu suprafața de 2,0592 ha situat în extravilanul orașului Criuleni ca

fiind proprietate comună în devălmășie a lui Onișciuc Vitalie și Onișciuc

Tatiana și să se dispună partajarea acestui bun imobil prin determinarea cotelor-

părți; să se determine dreptul de proprietate a lui Onișciuc Vitalie la ½ cotă-

parte din terenul agricol cu numărul cadastral XXXX.XXX cu suprafața de

2,0592 ha situat în extravilanul orașului Criuleni și a lui Onișciuc Tatiana ½

cotă-parte din terenul menționat; să se declare bunurile ce aparțin Î.I. „Onișciuc

Tatiana”, c/f XXXXXXX, inclusiv tractorul de marca XXX XX.1, anul

producerii XXX, motor nr. XXXX, șasiu nr. XXXXX, număr de înmatriculare

XX XXX și tractorul de marca XXX XX.1, anul producerii XXX, motor nr.

XXXX, șasiu nr. XXXXX, număr de înmatriculare XX XXX, ca fiind

proprietate comună în devălmășie a lui Onișciuc Vitalie și Onișciuc Tatiana; să

se dispună împărțirea bunurilor ce aparțin cu drept de proprietate Î.I. „Onișciuc

Tatiana” între Onișciuc Vitalie și Onișciuc Tatiana, proporțional părților egale

deținute; să se atribuie în natură și să se transmită din proprietate Î.I. „Onișciuc

4

Tatiana” în proprietate personală a lui Onișciuc Vitalie tractorul de marca XXX

XX.1, anul producerii XXX, motor nr. XXXXX, sașiu nr. XXXX, număr de

înmatriculare XX XXX; precum și dispunerea înscrierii în Registrele de Stat

corespunzătoare a modificărilor survenite în regimul proprietății.

a pretențiilor din acțiunea reconvențională privind partajul averii comune în

devălmășie, prin care a solicitat recunoașterea terenului agricol cu numărul

cadastral XXXXXX cu suprafața de 2,0592 ha situat în extravilanul orașului

Criuleni ca fiind proprietate comună în devălmășie a lui Onișciuc Vitalie și

Onișciuc Tatiana și dispunerea partajării lui prin atribuirea pârâtului și

reclamantei în natură în proprietate a câte ½ cotă-parte din acest teren, conform

uneia din variantele de partajare obținute în urma unei expertize tehnico-

științifice; recunoașterea tractorului de marca XXX XX.1, anul producerii

XXX, motor nr.XXXX, șasiu nr.XXXXX, număr de înmatriculare CD XX și

tractorului de marca XX XX.1, anul producerii XXX, motor nr. XXX, șasiu nr.

XXXX, număr de înmatriculare XX XX, ca fiind proprietate comună în

devălmășie a lui Onișciuc Vitalie și Onișciuc Tatiana și dispunerea partajării lor

prin:

- atribuirea lui Onișciuc Vitalie în proprietate în mărime de 1,0 cotă-parte

tractorul de marca XXX XX.1, anul fabricării XXX, motor nr. XXXX, șasiu nr.

XXXX, număr de înmatriculare XX XX;

- atribuirea lui Onișciuc Tatiana în proprietate în mărime de 1,0 cotă-parte

tractorul de marca XXX XX.1, anul fabricării XXX, motor nr. XXXX, șasiu nr.

XXXX, număr de înmatriculare CD XXX.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

Central, s-a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de

Tatiana Onișciuc. S-a admis cererea reconvențională depusă de Vitalie

Onișciuc, fiind partajată proprietatea comună în devălmășie a lui Vitalie

Onișciuc și Tatianei Onișciuc constituită din terenul agricol nr. cadastral

XXXXXX, cu suprafața de 2,0592 ha, situat în extravilanul or. XXXXX și

bunurile mobile: Tractor de marca XX XX.1, anul producerii XXX, nr. de

înmatriculare XXX XX și tractor de marca XXX 82.1, anul producerii XX, nr.

de înmatriculare XX XX, după cum urmează: S-a recunoscut după Vitalie

Onișciuc dreptul de proprietate asupra ½ cotă - parte din terenul agricol cu nr.

cadastral XXXXX, suprafața de 2,0592 ha, situat în extravilanul or. XXXXX,

atribuindu-i în natură a câte 10296 m.p., în sectorul de teren marcat de punctele:

5-6; 6-7; 7-8; 8-9; 9-10; 10-11; 11-12; 12-13; 13-1; 1-14; 14-15; 15-5; S-a

recunoscut după Tatiana Onișciuc dreptul de proprietate asupra ½ cotă - parte

din terenul agricol cu nr. cadastral 3101104452, suprafața de 2,0592 ha, situat

în extravilanul or. Criuleni, atribuindu-i în natură a câte 10296 m.p. în sectorul

de teren marcat de punctele: 4-2; 2-3; 3-4; 4-5; 5-15; 15-14; S-a recunoscut

după Vitalie Onișciuc dreptul de proprietate asupra a 100 % cotă-reală din

Tractorul de marca XXX XX.1, anul producerii XXX, nr. de înmatriculare XX

XX; S-a recunoscut după Tatiana Onișciuc dreptul de proprietate asupra a 100

5

% cotă-reală din Tractorul de marca XXX 82.1, anul producerii XXX, nr. de

înmatriculare XX XXX; S-a încasat de la Tatiana Onișciuc în beneficiul statului

suma de 1 674,44 de lei cu titlu de diferență a plății taxei de stat la depunerea

cererii. Totodată măsura de asigurare, sechestru instituit asupra bunurilor

mobile partajate - tractoarele de marca XX 82.1, anul producerii XX și asupra

terenului agricol cu nr. cadastral XXXXXX, aplicat prin încheierea din 02

aprilie 2019 a Judecătoriei Criuleni, s-a dispus a fi menținută până la intrarea în

vigoare a hotărârii (f.d. 77, 82/95, vol.II).

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

Tatiana Onișciuc, reprezentată de avocatul Serghei Rusu, a declarat apel

nemotivat împotriva hotărârii din 21 septembrie 2020 a Judecătoriei Criuleni,

sediul Central (f.d. 79/80, vol.II), iar la 11 februarie 2021, prin intermediul

Direcției de evidență și documentare procesuală a Curții de Apel Chișinău, a

depus motivarea apelului prin care a solicitat solicitând casarea integrală a

hotărârii și încheierii de respingerea cererii de ridicare a excepției de tardivitate

ale instanței de fond, cu emiterea unei noi soluții prin care pretențiile din cererea

de chemare în judecată formulată de Tatiana Onișciuc să fie admise integral, iar

acțiunea reconvențională respinsă ca tardivă (f.d.107/113, vol.II).

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

hotărârea din 21 septembrie 2020 a Judecătoriei Criuleni, sediul Central, în

partea respingerii cererii de chemare în judecată depuse de Tatiana Onișciuc

împotriva lui Vitalie Onișciuc cu privire la obligarea înregistrării dreptului de

proprietate și partajarea proprietății comune în devălmășie și, în această parte,

s-a pronunțat o nouă hotărâre potrivit căreia: s-a admis parțial cererea de

chemare în judecată depusă de Tatiana Onișciuc împotriva lui Vitalie Onișciuc.

S-a recunoscut dreptul de proprietate comună în devălmășie a foștilor soți

Vitalie Onișciuc și Tatiana Onișciuc asupra terenului cu nr. cadastral

XXXXXXXX și asupra materialelor de construcție utilizate la edificarea casei

de locuit și a garajului amplasate pe acest teren, toate situate la adresa str.

XXXXXX nr.X, or. XXXXX, a câte ½ cotă parte fiecare. S-a dispus încetarea

proprietății comune în devălmășie a foștilor soți Vitalie Onișciuc și Tatiana

Onișciuc asupra terenului cu nr. cadastral XXXXXXXX și asupra materialelor

de construcție utilizate la edificarea casei de locuit și a garajului amplasate pe

acest teren, toate situate la adresa str. Cantemir nr.5, or. Criuleni prin partajarea

acestora, expunând-le la vânzare la licitația publică și distribuirea mijloacelor

financiare obținute în părți egale, a câte ½ fiecărui coproprietar din suma

obținută urmare a vânzării bunurilor imobile numite. S-a încasat de la Vitalie

Onișciuc în beneficiul Tatianei Onișciuc cheltuielile de judecată, compuse din

taxa de stat aferentă cererii de apel în sumă de 3 091,35 de lei. În rest, pretențiile

și cerințele din acțiunea depusă de Tatiana Onișciuc împotriva lui Vitalie

Onișciuc, s-au respins ca fiind nefondate. În rest, hotărârea din 21 septembrie

2020 a Judecătoriei Criuleni, sediul Central, pronunțată în actuala cauză s-a

menținut (f.d.199, 200/207, vol.II).

6

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

Brînză, a declarat recurs împotriva deciziei din 30 iunie 2022 a Curții de Apel

Chișinău prin care a solicitat casarea deciziei instanței de apel cu menținerea

hotărârii primei instanțe, încasarea de la Tatiana Onișciuc în beneficiul lui

Vitalie Onișciuc taxa de stat achitată de ultimul pentru examinarea recursului.

pe parcursul examinării cauzei în prima instanță și instanța de apel, suplimentar

invocându-se că decizia Curții de Apel Chișinău este neîntemeiată și ilegală,

prin faptul că au fost interpretate eronat normele legale, nu s-a aplicat legea ce

urma a fi aplicată, nu a constatat și elucidat pe deplin circumstanțele importante

pentru soluționarea pricinii, a apreciat arbitrar probele prezentate de către

participanții la proces, astfel concluziile instanței fiind în contradicție cu

circumstanțele pricinii, iar, aceste încălcări ale instanței de apel au dus la

soluționarea greșită a litigiului, ceea ce, în temeiul art.432 alin.(2), lit.a), b) și

alin.(4) din Codul de procedură civilă (în vigoare până la 01 septembrie 2023),

servește drept temei de declarare a recursului.

oficiului poștal, a expediat în adresa intimatei Tatiana Onișciuc, copia

recursului declarat de Vitalie Onișciuc, reprezentat de avocatul Alexei Brânză

împotriva deciziei din 29 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, creând

astfel participanților la proces condiții egale de a cunoaște modul de derulare a

procedurii în recurs, cât și le-a acordat, întru asigurarea respectării principiilor

contradictorialității și disponibilității în drepturi, posibilitatea de depunere a

referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la materialele

dosarului (f.d.18, vol.III).

intimatei Tatiana Onișciuc, a depus referința la recursul declarat de Vitalie

Onișciuc, reprezentat de avocatul Alexei Brânză împotriva deciziei din 29

septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat respingerea

acestuia ca neîntemeiat (f.d.21/27, vol.III).

TERMENUL DE DECLARARE A RECURSULUI

următoarele:

„Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei

integrale, dacă legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu

poate fi restabilit.”

recurs menționează că Curtea de Apel Chișinău a pronunțat dispozitivul

deciziei în ședință publică la 30 iunie 2022 (f.d. 199, vol.II).

(f.d.208, vol.II), rezultă că la 15 noiembrie 2022, Curtea de Apel Chișinău a

expediat în adresa reprezentanților părților, prin intermediul poștei terestre

7

copia deciziei integrale din 30 iunie 2022, însă, date privind recepționarea

acesteia lipsesc la dosar.

recursul declarat la 13 ianuarie 2023, de către Vitalie Onișciuc, reprezentat de

avocatul Alexei Brînză se consideră depus în termenul stabilit de lege.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de

Justiție) au fost operate modificări în Codul de procedură civilă, care au intrat

în vigoare la 01 septembrie 2023.

31 iulie 2023 prezenta lege intră în vigoare la data publicării în Monitorul

Oficial al Republicii Moldova, cu excepția art. IV, art. V, pct.1–9, pct.11–16 și

art. VII, care vor intra în vigoare la 01 septembrie 2023.

Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în

vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data

depunerii recursului.

Din sensul normei de drept enunțate, rezultă că legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția

temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea Supremă

de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Alexei Brânză, a fost depus până la data intrării în vigoare a Legii nr. 246 din

31 iulie 2023 și va fi examinat în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii

acestuia.

obligații noi anulează sau reduce drepturile procedurale ale participanților la

proces, limitează exercitarea unor drepturi ori stabilește sancțiuni procedurale

noi sau suplimentare, nu are putere retroactivă recursul se va examina conform

procedurii de judecare a recursului în vigoare la data depunerii acestuia,

deoarece după sensul său norma referitoare la temeiuri cuprinde și procedura,

or, temeiurile nu pot fi separate de procedura de examinare și soluționare, ele

fiind un tot întreg organic. Astfel, la momentul examinării prezentului recurs,

prevederile legale relevante aveau următorul conținut:

Supremă de Justiție (introdus prin LP224 din 31 iulie 24, MO3161-

363/16.08.24 art.569; în vigoare 16 august 24), stabilește că:

„Până la începerea activității Curții Supreme de Justiție în noua componență, președintele

Curții formează completele de judecată. Curtea Supremă de Justiție va examina în complete

de 3 judecători cererile de recurs, cererile de recurs în anulare și cererile de revizuire, care au

fost inițial repartizate spre examinare completelor din 5 judecători. Acestea vor fi examinate

de completul de judecători din care face parte judecătorul raportor.”

8

„(1) Examinarea recursului împotriva deciziilor instanțelor de apel ține de competența

Curții Supreme de Justiție.

(2) Asupra admisibilității recursului decide un complet din 3 judecători.

(3) Recursul considerat admisibil se examinează într-un complet din 3, 5 sau 9 judecători

ai Curții Supreme de Justiție.

(4) Judecătorii care au examinat admisibilitatea recursului pot participa și la examinarea

recursului în cauză.”

examinări prezentului recurs), stipulează că:

„(3) Dacă este considerat admisibil, completul examinează recursul în fond.”

examinări prezentului recurs), reglementează că:

„(1) Judecând recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele

invocate în recurs, legalitatea hotărârii contestate prin prisma temeiurilor prevăzute la

art.432.

(3) Instanța de recurs este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor esențiale

invocate în recurs.”

examinări prezentului recurs), prevede că:

„Recursul considerat admisibil se examinează fără înștiințarea și audierea participanților

la proces, cu excepția recursului în care se invocă întemeiat art.432 alin.(1) lit.b) și e).

Completul poate decide și în alte cazuri invitarea participanților în ședință pentru a se

pronunța cu privire la recursul considerat admisibil.”

„(1) Instanța, după ce judecă recursul, este în drept: c) să admită recursul, să caseze

integral decizia instanței de apel și să trimită cauza spre rejudecare în instanța de apel o

singură dată dacă eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.”

depunerii recursului reglementează că:

„Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul

în care instanța de judecată: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o

lege care nu trebuia să fie aplicată; b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia

dreptului.”

depunerii recursului reglementează că:

,,Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul

în care: a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea

ei; b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat

locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind

limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane

care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.”

depunerii recursului, reglementează că:

9

,,Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a

recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea

greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de

către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.”

depunerii recursului, prevede că:

,,(5) Temeiurile prevăzute la alin.(3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.”

(2) Completul de judecată deliberează, sub conducerea președintelui ședinței, toate

problemele prevăzute de lege care urmează să fie soluționate, apreciază probele, determină

circumstanțele și caracterul raportului juridic dintre părți, legea aplicabilă soluționării cauzei

și admiterea acțiunii. Fiecare problemă urmează să fie pusă astfel încît să se poată da un

răspuns afirmativ sau negativ.

,,(1) La deliberarea hotărîrii, instanța judecătorească apreciază probele, determină c

umstanțele care au importanță pentru soluționarea cauzelor, care au fost sau nu stabilite,

caracterul raportului juridic dintre părți, legea aplicabilă soluționării cauzei și admisibilitatea

acțiunii.

(3) Instanța judecătorească adoptă hotărîrea în limitele pretențiilor înaintate de reclamant.”

,,(5) În motivare se indică: circumstanțele cauzei, constatate de instanță, probele pe care

se întemeiază concluziile ei privitoare la aceste circumstanțe, argumentele invocate de

instanță la respingerea unor probe, legile de care s-a călăuzit instanța.”

„(1) Instanța de apel verifică, în limitele cererii de apel, ale referințelor și obiecțiilor

înaintate, legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate în ceea ce privește constatarea

circumstanțelor de fapt și aplicarea legii în primă instanță.

(2) În limitele apelului, instanța de apel verifică circumstanțele și raporturile juridice

stabilite în hotărîrea primei instanțe, precum și cele care nu au fost stabilite, dar care au

importanță pentru soluționarea cauzei, apreciază probele din dosar și cele prezentate

suplimentar în instanță de apel de către participanții la proces.

(3) În cazul în care motivarea apelului nu cuprinde argumente sau dovezi noi, instanța de

apel se pronunță în fond, numai în temeiul celor invocate în primă instanță.

(5) Instanța de apel este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel.”

„(1) Decizia instanței de apel trebuie să conțină:

e) motivele concluziilor instanței de apel și referirea la legea guvernantă;

f) concluziile instanței de apel în urma examinării apelului.

(2) În cazul respingerii apelului, instanța de apel este obligată să indice în decizie motivele

respingerii.”

„Proprietarul are drept de posesiune, de folosință și de dispoziție asupra bunului.”

10

„Proprietatea este, în condițiile legii, inviolabilă.”

2023), prevede că:

,,Proprietatea comună poate fi caracterizată prin delimitarea cotei fiecărui proprietar

(proprietate pe cote-părți) sau prin nedelimitarea cotelor-părți (proprietate în devălmășie).”

martie 2023), reglementează că:

,,Încetarea proprietății comune pe cotepărți prin împărțire poate fi cerută oricând dacă

legea, contractul sau hotărârea judecătorească nu prevede altfel. Împărțirea poate fi făcută

prin înțelegere a pârților sau prin hotărâre judecătorească.”

2023), reglementează că:

,,(1) Împărțirea bunului proprietate comună pe cote-părți se face în natură, proporțional

cotei-părți a fiecărui coproprietar.

(2) Dacă bunul proprietate comună pe cote-părți este indivizibil ori nu este partajabil în

natură, împărțirea se face prin:

a) atribuirea întregului bun, în schimbul unei sulte, în favoarea unui ori a mai multor

coproprietari, la cererea lor;

b) vînzarea bunului în modul stabilit de coproprietari ori, în caz de neînțelegere, la licitație

și distribuirea prețului către coproprietari proporțional cotei-părți a fiecăruia dintre ei.”

,,Bunurile dobândite de către soți în timpul căsătoriei sînt supuse regimului proprietății în

devălmășie.

(1) Bunurile dobândite de către soți în timpul căsătoriei aparțin ambilor cu drept de

proprietate în devălmășie, conform legislației.

(2) Sânt proprietate în devălmășie bunurile procurate din contul: a) veniturilor obținute de

fiecare dintre soți din: - activitatea de muncă; - activitatea de întreprinzător; - activitatea

intelectuală; b) premiilor, indemnizațiilor și altor plăți, cu excepția celor care au un caracter

de compensare (ajutor material, despăgubire pentru vătămarea sănătății etc.); c) altor

mijloace comune.

(3) Sânt proprietate în devălmășie a soților bunurile mobile și imobile, valorile mobiliare,

depunerile și cotele de participație în capitalul social din instituțiile financiare sau societățile

comerciale, care au fost construite, constituite, procurate sau făcute din contul mijloacelor

comune, precum și alte bunuri dobândite în timpul căsătoriei, chiar dacă sînt procurate sau

depuse pe numele unuia dintre soți

(4) Dreptul la proprietate în devălmășie se extinde și asupra soțului care nu a avut un venit

propriu, fiind ocupat cu gospodăria casnică, cu educația copiilor sau din alte motive

temeinice.

(5) Sânt proprietate în devălmășie a soților bunurile care au fost dobândite din ziua

încheierii căsătoriei până în ziua încetării acesteia. Instanța judecătorească este în drept, în

baza cererii soțului interesat care nu este vinovat de desfacerea căsătoriei, să declare bunurile

dobândite de către el în perioada cît soții au dus gospodării separate proprietate a acestuia.”

11

,,Bunurile ce aparțin fiecăruia dintre soți pot fi recunoscute de instanța judecătorească

proprietate în devălmășie a acestora dacă se va stabili că, în timpul căsătoriei, din contul

mijloacelor comune ale soților sau al mijloacelor unuia dintre soți ori în urma muncii numai

a unuia dintre soți, valoarea acestor bunuri a sporit simțitor (reparație capitală, reconstrucție,

reutilare, reamenajare etc.).

,,Împărțirea proprietății în devălmășie a soților poate fi făcută atât în timpul căsătoriei, cât

și după desfacerea ei, la cererea oricăruia dintre soți. În caz de neînțelegere, determinarea

cotei-părți a fiecărui soț în proprietatea în devălmășie, precum și împărțirea acesteia în natură,

se face pe cale judecătorească.”

,,La împărțirea proprietății în devălmășie a soților și determinarea cotelor-părți din

aceasta, părțile soților sînt considerate egale dacă contractul matrimonial nu prevede altfel.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

reținând prevederile art. 444 din Codul de procedură civilă, enunțat la punctul

40, din prezenta decizie, a decis examinarea cererilor de recurs fără înștiințarea

participanților la proces, cu plasarea datei ședinței pe pagina web a Curții

Supreme de Justiție, fiind inoportună invitarea părților, întrucât argumentele

expuse în cererea de recurs precum și în referință au fost formulate cu suficientă

precizie pentru a permite instanței examinarea acestuia.

argumentelor invocate și a materialelor din dosar, coroborat cu normele de drept

material și procedural aplicabile la soluționarea litigiului dedus judecății,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție considerând recursul

admisibil, urmează a-l admite cu casarea integrală a deciziei instanței de apel și

trimiterea cauzei spre rejudecare în instanța de apel, în alt complet de judecată,

din motivele ce succed.

este obligată să soluționeze procesul limitându-se la obiectul acestuia în sensul

formulat prin acțiune și, după caz, concretizat de către partea reclamantă,

subsecvent, instanța de recurs se află în situația de a verifica dacă la caz a fost

îndeplinită condiția unei examinări efective și a oferit un răspuns specific și

explicit mijloacelor hotărâtoare pentru rezultatul procesului, a examinat toate

pretențiile și argumentele înaintate.

a impune unei instanțe obligația de a efectua o examinare adecvată a

argumentelor și probelor aduse de către părți (a se vedea Perez v. Franța [GC],

nr. 47287/99, § 80, ECHR 2004-I). O parte indispensabilă a acestei obligații a

instanțelor judecătorești este datoria lor de a-și motiva hotărârile (a se vedea,

printre altele, Hirvisaari v. Finlanda, nr. 49684/99, § 30, 27 septembrie 2001).

pentru a verifica legalitatea deciziei contestate, fără a administra noi dovezi, va

recurge la recapitularea esenței litigiului dedus judecății.

12

adresat cu cerere de chemare în judecată (cu concretizările ulterioare) împotriva

lui Onișciuc Vitalie prin care a solicitat obligarea pârâtului să înregistreze

bunurile imobile: casa de locuit, garajul și anexele gospodărești amplasate pe

terenul cu numărul cadastral XXXX din or. XXXXX, str. XXXXXXX nr.X în

Registrul bunurilor imobile, ca bunuri a dreptului de proprietate comună în

devălmășie; recunoașterea casei de locuit cu numărul cadastral XXXXXX.0X

și garajului cu numărul cadastral XXXXXXX.0X amplasate pe terenul cu

numărul cadastral XXXXX din or. XXXXXX, str. XXXXX nr.X proprietate

comună în devălmășie și dispunerea partajării acestora după cum urmează:- prin

atribuirea reclamantei a 2/3 cotă-parte din casa de locuit și 1/3 cotă-parte

pârâtului;- prin atribuirea reclamantei a 2/3 cotă-parte din valoarea garajului și

anexelor gospodărești și 1/3 cotă-parte pârâtului; - încasarea din contul pârâtului

a tuturor cheltuielilor judiciare.

reclamantei Onișciuc Tatiana, a depus cerere de concretizare și majorare a

pretențiilor din acțiunea depusă împotriva lui Onișciuc Vitalie privind obligarea

înregistrării dreptului de proprietate și partajarea proprietății comune în

devălmășie.

reprezentantului său, avocat Rusu Serghei, a depus din nou o cerere de

concretizare a pretențiilor din acțiunea, prin care se solicită obligarea pârâtului

Onișciuc Vitalie să înregistreze bunurile imobile: casa de locuit, garajul și

anexele gospodărești amplasate pe terenul cu numărul cadastral XXXXXXX

din orașul XXXXX, str. XXXX nr. X în Registrul bunurilor imobile, ca bunuri

a dreptului de proprietate comună în devălmășie, recunoașterea casei de locuit

cu numărul cadastral XXXXXXXX.0X și garajului cu numărul cadastral

XXXXXXXX.0X amplasate pe terenul cu numărul cadastral XXXXXXXX din

orașul XXXXX, str. XXXXX nr.X, proprietate comună în devălmășie și

dispunerea partajării acestora după cum urmează: prin atribuirea reclamantei a

2/3 cotă-parte din casa de locuit și 1/3 cotă-parte pârâtului; prin atribuirea

reclamantei a 2/3 cotă-parte din valoarea garajului și anexelor gospodărești și

1/3 cotă-parte pârâtului; precum și încasarea din contul pârâtului a tuturor

cheltuielilor judiciare.

reconvențională (concretizată pe parcurs) împotriva Onișciuc Tatianei, prin care

a solicitat recunoașterea terenului agricol cu numărul cadastral XXX.XXX cu

suprafața de 2,0592 ha, situat în extravilanul orașului Criuleni ca fiind

proprietate comună în devălmășie a lui Onișciuc Vitalie și Onișciuc Tatiana și

dispunerea partajării lui prin atribuirea pârâtului și reclamantei în natură în

proprietate a câte ½ cotă-parte din acest teren, conform uneia din variantele de

partajare obținute în urma unei expertize tehnico-științifice; recunoașterea

tractorului de marca XXX 82.1, anul producerii XXX, motor nr. XXXX, sașiu

nr. XXXXX, număr de înmatriculare XX XXX și tractorului de marca XXX

XX.1, anul producerii XXXX, motor nr. XXXX, șasiu nr. XXXXX, număr de

13

înmatriculare XX XXX, ca fiind proprietate comună în devălmășie a lui

Onișciuc Vitalie și Onișciuc Tatiana și dispunerea partajării lor prin atribuirea

lui Onișciuc Vitalie în proprietate în mărime de 1,0 cotă-parte tractorul de marca

XXX XX.1, anul fabricării XXX, motor nr. XXXX, șasiu nr. XXXXX, număr

de înmatriculare XX XX, și atribuirea lui Onișciuc Tatiana în proprietate în

mărime de 1,0 cotă-parte tractorul de marca XXX XX.1, anul fabricării XXX,

motor nr. XXXX, șasiu nr. XXXX, număr de înmatriculare XX XXX.

a pretențiilor din acțiunea reconvențională privind partajul averii comune în

devălmășie, prin care a solicitat recunoașterea terenului agricol cu numărul

cadastral XXXX.XX cu suprafața de 2,0592 ha situat în extravilanul orașului

Criuleni ca fiind proprietate comună în devălmășie a lui Onișciuc Vitalie și

Onișciuc Tatiana și dispunerea partajării lui prin atribuirea pârâtului și

reclamantei în natură în proprietate a câte ½ cotă-parte din acest teren, conform

uneia din variantele de partajare obținute în urma unei expertize tehnico-

științifice; recunoașterea tractorului de marca XX 82.1, anul producerii XXX,

motor nr.XXXX, șasiu nr.XXXX, număr de înmatriculare XX XXX și

tractorului de marca XXX 82.1, anul producerii XXX, motor nr. XXXX, șasiu

nr. XXXXX, număr de înmatriculare CD XXX, ca fiind proprietate comună în

devălmășie a lui Onișciuc Vitalie și Onișciuc Tatiana și dispunerea partajării lor

prin:

- atribuirea lui Onișciuc Vitalie în proprietate în mărime de 1,0 cotă-parte

tractorul de marca XXX 82.1, anul fabricării XXX, motor nr. XXXX, șasiu nr.

XXXXX, număr de înmatriculare XX XXX;

- atribuirea lui Onișciuc Tatiana în proprietate în mărime de 1,0 cotă-parte

tractorul de marca XXX XX.1, anul fabricării XXXX, motor nr. XXXXX, șasiu

nr. XXXX, număr de înmatriculare XX XXX.

fond, prin hotărârea din 21 septembrie 2020 a respins ca neîntemeiată cererea

de chemare în judecată depusă de Tatiana Onișciuc. A admis cererea

reconvențională depusă de Vitalie Onișciuc, fiind partajată proprietatea comună

în devălmășie a lui Vitalie Onișciuc și Tatianei Onișciuc constituită din terenul

agricol nr. cadastral XXXXX, cu suprafața de 2,0592 ha, situat în extravilanul

or. Criuleni și bunurile mobile: Tractor de marca XX 82.1, anul producerii 2005,

nr. de înmatriculare XX XX și tractor de marca XX 82.1, anul producerii 2005,

nr. de înmatriculare XXX 283, după cum urmează: S-a recunoscut după Vitalie

Onișciuc dreptul de proprietate asupra ½ cotă - parte din terenul agricol cu nr.

cadastral XXXX, suprafața de 2,0592 ha, situat în extravilanul or. XXXXX,

atribuindu-i în natură a câte 10296 m.p., în sectorul de teren marcat de punctele:

5-6; 6-7; 7-8; 8-9; 9-10; 10-11; 11-12; 12-13; 13-1; 1-14; 14-15; 15-5; S-a

recunoscut după Tatiana Onișciuc dreptul de proprietate asupra ½ cotă - parte

din terenul agricol cu nr. cadastral XXXXXX, suprafața de 2,0592 ha, situat în

extravilanul or. Criuleni, atribuindu-i în natură a câte 10296 m.p. în sectorul de

teren marcat de punctele: 4-2; 2-3; 3-4; 4-5; 5-15; 15-14; S-a recunoscut după

Vitalie Onișciuc dreptul de proprietate asupra a 100 % cotă-reală din Tractorul

14

de marca XX 82.1, anul producerii XX, nr. de înmatriculare XX 282; S-a

recunoscut după Tatiana Onișciuc dreptul de proprietate asupra a 100 % cotă-

reală din Tractorul de marca XXX 82.1, anul producerii XX, nr. de

înmatriculare XXX 283; S-a încasat de la Tatiana Onișciuc în beneficiul statului

suma de 1 674,44 de lei cu titlu de diferență a plății taxei de stat la depunerea

cererii. Totodată măsura de asigurare, sechestru instituit asupra bunurilor

mobile partajate - tractoarele de marca XX 82.1, anul producerii XXX și asupra

terenului agricol cu nr. cadastral XXXXX, aplicat prin încheierea Judecătoriei

Criuleni din 2 aprilie 2019, s-a dispus a fi menținută până la intrarea în vigoare

a hotărârii (f.d. 77, 82/95, vol.II).

Apel Chișinău, prin decizia din 30 iunie 2022 a casat parțial hotărârea din 21

septembrie 2020 a Judecătoriei Criuleni, sediul Central, în partea respingerii

cererii de chemare în judecată depuse de Tatiana Onișciuc împotriva lui Vitalie

Onișciuc cu privire la obligarea înregistrării dreptului de proprietate și

partajarea proprietății comune în devălmășie și, în această parte, a pronunțat o

nouă hotărâre potrivit căreia: A admis parțial cererea de chemare în judecată

depusă de Tatiana Onișciuc împotriva lui Vitalie Onișciuc. A recunoscut dreptul

de proprietate comună în devălmășie a foștilor soți Vitalie Onișciuc și Tatiana

Onișciuc asupra terenului cu nr. cadastral XXXXXXXX și asupra materialelor

de construcție utilizate la edificarea casei de locuit și a garajului amplasate pe

acest teren, toate situate la adresa str. XXXXXX nr.X, or. XXXX, a câte ½ cotă

parte fiecare. A dispus încetarea proprietății comune în devălmășie a foștilor

soți Vitalie Onișciuc și Tatiana Onișciuc asupra terenului cu nr. cadastral

XXXXXXXX și asupra materialelor de construcție utilizate la edificarea casei

de locuit și a garajului amplasate pe acest teren, toate situate la adresa str.

XXXXXX X, or. XXXX prin partajarea acestora, expunând-le la vânzare la

licitația publică și distribuirea mijloacelor financiare obținute în părți egale, a

câte ½ fiecărui coproprietar din suma obținută urmare a vânzării bunurilor

imobile numite. A încasat de la Vitalie Onișciuc în beneficiul Tatianei Onișciuc

cheltuielile de judecată, compuse din taxa de stat aferentă cererii de apel în sumă

de 3 091,35 de lei. În rest, pretențiile și cerințele din acțiunea depusă de Tatiana

Onișciuc împotriva lui Vitalie Onișciuc, au fost respinse ca fiind nefondate. În

rest, hotărârea din 21 septembrie 2020 a Judecătoriei Criuleni, sediul Central,

pronunțată în actuala cauză a fost menținută (f.d.199, 200/207, vol.II).

(1), art. 20 alin. (3) din Codul familiei, prevederile art. 345 alin. (1), art. 357

alin. (1) și (3), art. 361 alin. (1) și (2) lit. a) și b), art. 366 alin. (1), art. 371, art.

373, art. 1356, art. 1364, art. 1365 și art. 1370 din Codul civil, în coraport cu

suportul probatoriu anexat la materialele cauzei, prin prisma argumentelor

invocate în cererile de apel a conchis că concluziile instanței de fond, în partea

respingerii acțiunii inițiale înaintate de Onișciuc Tatiana sunt neîntemeiate,

rezultate din aprecierea greșită a circumstanțelor cauzei și încălcarea normelor

de drept material, fapt care constituie temei de casare parțială a hotărârii, din

următoarele considerente.

15

hotărârii APL orașul Criuleni din 19 noiembrie 1991 și procesului-verbal al

ședinței Comitetului executiv a Sovietului or. Criuleni, dispozițiile Primarului

orașului Criuleni din octombrie, noiembrie, decembrie 1991, intimatului

Onișciuc Vitalie i-a fost distribuit lotul teren cu suprafața de 0,06 ha, situat în

orașul XXXX, strada XXXX nrX pentru construcția casei de locuit individuale.

atribuit lui Onișciuc Vitalie în baza deciziei administrației publice locale cu titlu

gratuit. Ulterior, în baza dispoziției Primăriei orașului Criuleni nr. 46 din 23

octombrie 1992, lui Onișciuc Vitalie i-au fost alocate mijloace financiare cu

împrumut în sumă de 150000,00 de ruble pentru construcția case de locuit.

numărul cadastral XXXXXX, situat în orașul XXXXX, str. XXXXXX nr.X, au

fost construite casa de locuit individuală cu nr/cadastral XXXXXXX.0X și

garajul cu nr/cadastral XXXXXXX.0X, cât și prin actele de inițiere a lucrărilor

de construcție, inclusiv schema de stabilire în natură a granițelor terenului, actul

de stabilire a granițelor terenului și defalcarea construcțiilor din 16 decembrie

1991, autorizația nr. 17/1 pentru lucrări de construcții cu data finalizării

lucrărilor 1994.

timpul căsătoriei, Onișciuc Tatiana a pretins la partajarea averii comune în

devălmășie a soților în cote-părți, prin atribuirea reclamantei a 2/3 cotă-parte

din casa de locuit și 1/3 cotă-parte pârâtului; prin atribuirea reclamantei a 2/3

cotă-parte din valoarea garajului și anexelor gospodărești și 1/3 cotă-parte

pârâtului sunt supuse regimului juridic devălmaș.

enunțate și premisele abordate în speță, a conchis că instanța de fond,

interpretând incorect legea, greșit a concluzionat că este neîntemeiată pretenția

reclamantei privind recunoașterea terenului cu numărul cadastral XXXXXX, al

casei de locuit cu numărul cadastral XXXXXXX.0X și garajului cu numărul

cadastral XXXXXXXX.0X amplasate pe acest teren, toate aflate în orașul

XXXXXX, str. XXXXX nr.X proprietate comună în devălmășie și dispunerea

partajării acestora. Or, atât casa de locuit, cât și garajul, accesorii la terenul cu

nr/cadastral XXXXXX, situate în orașul XXXXX, str. XXXXX nr. X au fost

construite pe parcursul căsătoriei cu reclamantul, prin aportul comun al ambilor

soți.

mai multe contracte de credit, prin care confirmă cu certitudine faptul, că

apelanta Onișciuc Tatiana a contractat mai multe credite de la BC ,,Moldova-

Agroindbank” SA, care au fost folosiți la edificarea imobilelor, partajul căruia

se solicită. Or, potrivit Contractului de credit cu nr. SXXXXX din XX februarie

XXXX Onișciuc Tatiana a obținut un credit în sumă de 20000,00 de lei, potrivit

Contractului de credit cu nr. SXXXX din XX februarie XXX ultima a contractat

un credit în sumă de 30000,00 de lei, iar potrivit Contractului de credit cu nr.

SXXX din XX iulie XXX a contractat de un credit în sumă de 30000 de lei.

16

Registrul bunurilor imobile, dreptul de proprietate a lui Onișciuc Vitalie a

asupra terenului cu nr/cadastral XXXXXX a fost înregistrat la 17 decembrie

2001 în temeiul titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren din 13

decembrie 2001.

s-au aflat în căsătorie în perioada 06 februarie 1999-16 iunie 2014. Tot în

această perioadă părțile au edificat construcțiile pe acest teren, au procurat

terenurile agricole din extravilan și tractoarele, adică bunurile care, în primul

caz s-a refuzat, iar în cel de al doilea caz au fost partajate de instanța de fond.

soluției date de prima instanță în partea în care a respins pretențiile înaintate de

Onișciuc Tatiana. Or, după cum a fost relatat, terenul cu nr/cadastral XXXXX

și construcțiile edificate pe acesta, casa de locuit cu nr/cadastral

XXXXXXX.0X și garajul cu nr/cadastral XXXXX.0X aflate pe acest teren

constituie proprietate comună în devălmășie a foștilor soți. Prin urmare, dreptul

de proprietate a fost înregistrat în Registrul bănuirilor imobile doar după

Onișciuc Vitalie, instanța de apel a conchis despre temeinicia pretenției

înaintată în acest sens, privind recunoașterea dreptului de proprietate în

devălmășie a celor doi. Însă, a reținut lipsa de temei a modului în care Onișciuc

Tatiana a cerut atribuirea cotelor și anume 2/3 în proprietatea sa și 1/3 în

proprietatea lui Onișciuc Vitalie. Or, motivul invocat în acest sens și, anume, că

prima ar fi contribuit mai mult financiar nu poate constitui temei de admitere a

unei astfel de modalități de atribuire a cotelor, deoarece, după cum a fost indicat

anterior, regula generală, până la proba contrarie, este că soții dețin cote egale

în proprietatea devălmașă, iar Onișciuc Tatiana nu a demonstrat existența

situațiilor și circumstanțelor prevăzute de lege ce ar permite atribuirea în

proprietatea ultimei a unei cote mai mari din proprietatea comună în devălmășie.

partajarea proprietății în litigiu, adică a terenului cu nr/cadastral XXXXXXXX

și construcțiile edificate pe acesta, casa de locuit cu nr. cadastral

XXXXXXXX.0X și garajul cu nr. cadastral XXXXXXX.0X aflate pe acest

teren, instanța de apel a reținut că în temeiul art. 357, art. 361 alin. (1) și (2) din

Codul civil, în redacția până la 01 martie 2019, atât în cadrul examinării cauzei

civile, cât și în instanța de apel la 27 mai 2021, ulterior în cadrul ședinței din 24

iunie 2021, avocatul Serghei Rusu, acționând în interesele apelantei Onișciuc

Tatiana, a înaintat un demers, prin care a solicitat dispunerea efectuării

expertizei judiciare.

2021, s-a admis demersul apelantei Onișciuc Tatiana, reprezentată de avocatul

Rusu Serghei privind efectuarea expertizei judiciare, fiind dispusă efectuarea

expertizei judiciare Centrului de Expertize Independente „CEXIN”, fiind

desemnat expert ad-hoc Mocanu Oleg. Prin același act judecătoresc a fost

suspendat proces civil până la prezentarea în instanță a raportului de expertiză

judiciară sau informației despre imposibilitatea efectuării expertizei.

17

tehnic al imobilului în litigiu, cu planul casei de locuit, planului geometric al

terenului aferent cu amplasarea construcțiilor de casă (casei de locuit și a

garajului), expertiza nu s-a petrecut. Pentru a face posibilă soluționarea corectă

a litigiului, instanța a dispus în obligația lui Onișciuc Vitalie de a asigura accesul

expertului la imobilele vizate, ultimul însă a refuzat acest fapt.

de apel a considerat necesar a recunoaște proprietate comună în devălmășie a

foștilor soți Onișciuc Tatiana și Onișciuc Vitalie asupra materialelor de

construcție utilizate la edificarea casei de locuit și a garajului și a terenului cu

nr/cadastral XXXXXXX, toate situate în or. XXXX, str. XXXXX nr.X a câte

½ cotă parte fiecare, expunând-le la vânzare la licitația publică și distribuirea

prețului în părți egale, a câte ½ fiecărui coproprietar din suma obținută urmare

a vânzării bunurilor imobile, care va fi cea mai eficientă și echitabilă metodă de

partajare. Or, în situația în care Onișciuc Vitalie refuză înregistrarea

construcțiilor numite, adică casa de locuit și garajul amplasate pe terenul cu

nr/cadastral XXXXXXX, în Registrul bunurilor imobile, astfel din punct de

vedere juridic aceste construcții fiind nefinalizate, instanța de apel nu are o altă

metodă legală de a le partaja, decât prin partajarea materialelor de construcție

utilizate la edificarea lor. Din aceiași cauză instanța nu dispune de o altă metodă

de partajare, decât a expune terenul și materiale de construcție utilizate la

edificarea casei de locui și a garajului amplasate pe acest teren, spre vânzare la

licitație, cu atribuirea fiecărui proprietar a câte ½ din suma obținută în rezultatul

vânzării.

obligarea pârâtului Onișciuc Vitalie să înregistreze bunurile imobile: casa de

locuit, garajul și anexele gospodărești amplasate pe terenul cu numărul cadastral

XXXXXX din or. XXXXX, str. XXXXX nr.X în Registrul bunurilor imobile,

ca bunuri a dreptului de proprietate comună în devălmășie instanța de apel le-a

considerat neîntemeiate. Astfel, instanța de apel nu este în drept, deoarece nu

dispune de competență legală de a obliga partea să înregistreze dreptul de

proprietate asupra construcțiilor, acest fapt echivalând cu subrogarea atât a

persoanei respective, cât și a autorităților competente în obligațiile și

competențele deținute în materia de înregistrare a dreptului de proprietate

asupra imobilelor, situație care este inadmisibilă. Or, obiectul litigiului îl

constitui anume materialele de construcție utilizate la edificarea casei de locuit

și a garajului.

apelantei Onișciuc Tatiana, precum că Onișciuc Vitalie a înaintat acțiunea

reconvențională, cu privire la partajul bunurilor proprietate comună în

devălmășie peste termenul de prescripție de 3 ani, căsătoria fiind desfăcută la

data de 16 iunie 2014, deoarece prevederile art. 25 alin. (8) din Codul familiei,

care reglementează termenul de prescripție de 3 ani pentru împărțirea bunurilor

proprietate în devălmășie a soților a căror căsătorie a fost desfăcută, nu

reglementează și începerea curgerii acestui termen, aplicabile fiind dispozițiile

18

art. 272 alin. (1) din Codul civil, în vigoare la acel moment, care prevăd că

termenul de prescripție extinctivă începe să curgă de la data nașterii dreptului

la acțiune. Dreptul la acțiune se naște la data când persoana a aflat sau trebuia

să afle despre încălcarea dreptului. Astfel că, curgerea termenului de prescripție

de 3 ani, stabilit pentru cerințele de partaj a averii comune a soților, începe să

curgă nu din momentul desfacerii căsătoriei, dar din momentul când fostul soț

a aflat sau trebuia să afle despre încălcarea dreptului său. Mai mult, potrivit

prevederilor art. 1370 din Codul civil cererea de desființare a comunității nu

este supusă prescripției.

apelantei, precum că bunul- terenul agricol cu numărul cadastral XXXXXXX

cu suprafața de 2,0592 ha situat în extravilanul orașului Criuleni, cum și

bunurile ce aparțin Î.I. „Onișciuc Tatiana”, c/f XXXXXXXXX, inclusiv

tractorul de marca XX XX.1, anul producerii XXXX, motor nr. XXXXX, șasiu

nr. XXXXX, număr de înmatriculare XXX 282 și tractorul de marca XXX 82.1,

anul producerii XXX, motor nr. XXXXX, șasiu nr. XXXX, număr de

înmatriculare XXX 283, nu pot fi supuse partajării, deoarece sunt proprietatea

exclusivă a lui Onișciuc Tatiana, iar bunurile Î.I. „Onișciuc Tatiana” nu ar fi

partajabile, deoarece motivele invocate în acest sens vin în contradicție cu

cadrul legal aplicabil. Or, în acest sens instanța de apel s-a expus anterior și

anume, că toate bunurile obținute în timpul căsătoriei sunt bunuri comune,

proprietate devălmașă a soților, chiar dacă mijloacele financiare au fost obținute

de unul din soți. Respectiv, motivul invocat în acest sens de apelantă nu poate

fi acceptat, mai ales că tot ultima a declarat că a adus un aport semnificativ la

construcția imobilelor, motiv care a servit temei de recunoaștere a dreptului

acesteia de proprietate asupra construcțiilor în litigiu.

argumentul apelantei, privind partajarea ilegală a bunurilor ce aparțin Î.I.

„Onișciuc Tatiana”. Or, potrivit probatoriului administrat, anume apelanta

Onișciuc Tatiana este fondatorul întreprinderii individuale respective și,

corespunzător, bunurile primei constituie proprietatea persoanei fizice care a

fondat-o și, drept consecință, constituie proprietate devălmașă a soților,

deoarece au fost obținute în proprietate în timpul căsătoriei.

precum și faptul că la înaintarea cererii de apel, apelanta Onișciuc Tatiana a

achitat taxa de stat în mărime de 3091,35 lei, fapt confirmat prin ordinul de

încasare nr. XXXX-G100 din 02 februarie 2021, în conformitate cu art. 82, art.

94 alin. (1) din Codul de procedură civilă, Onișciuc Vitalie urmează să achite

în beneficiul Tatianei Onișciuc suma în mărime de 3091,35 lei, cu titlu de taxă

de stat achitată la depunerea cererii de apel.

instanței de fond în partea contestată ca neîntemeiate, rezultate din aprecierea

incorectă a circumstanțelor cauzei, argumentele contrare ale intimatului fiind

nefondate și combătute integral prin constatările expuse supra, motiv din care a

ajuns la concluzia de a admite apelul declarat, a casa parțial hotărârea instanței

19

de fond în partea respingerii cererii de chemare în judecată înaintată de Onișciuc

Tatiana împotriva lui Onișciuc Vitalie cu privire la obligarea înregistrării

dreptului de proprietate și partajarea proprietății comune în devălmășie, cu

adoptarea în această parte a unei noi hotărâri, prin care s- fie admisă parțial

cererii de chemare în judecată înaintată de Onișciuc Tatiana împotriva lui

Onișciuc Vitalie.

Supreme de Justiție constată că instanța de apel, în exercitarea atribuțiilor de

verificare a legalității și temeiniciei hotărârii atacate, nu a analizat situația de

fapt în mod exhaustiv. Instanța de apel nu a clarificat toate circumstanțele

relevante ale cauzei și raporturile juridice care au importanță pentru soluționarea

litigiului. De asemenea, aceasta nu a oferit o apreciere corespunzătoare probelor

administrate în dosar, ceea ce include și aplicarea corectă a normelor de drept

material.

reclamanta s-a adresat cu prezenta acțiune în instanța de judecată la data de 15

mai 2017, prin care a solicitat recunoașterea casei de locuit cu numărul cadastral

XXXXX.0X și garajului cu numărul cadastral XXXXXXX.0X amplasate pe

terenul cu numărul cadastral XXXXXX din orașul XXXXX, str. XXXX nr. X,

proprietate comună în devălmășie și dispunerea partajării acestora prin

atribuirea reclamantei a 2/3 cotă-parte din casa de locuit și 1/3 cotă-parte

pârâtului, precum și atribuirea reclamantei a 2/3 cotă-parte din valoarea

garajului și anexelor gospodărești și 1/3 cotă-parte pârâtului.

Justiție relevă că dispozițiile art. 361 alin.(1)-(2) din Codul civil (în redacția

Legii de până la 01 martie 2023), reglementa că: (1) Împărțirea bunului

proprietate comună pe cote-părți se face în natură, proporțional cotei-părți a

fiecărui coproprietar. (2) Dacă bunul proprietate comună pe cote-părți este

indivizibil ori nu este partajabil în natură, împărțirea se face prin: a) atribuirea

întregului bun, în schimbul unei sulte, în favoarea unui ori a mai multor

coproprietari, la cererea lor; b) vânzarea bunului în modul stabilit de

coproprietari ori, în caz de neînțelegere, la licitație și distribuirea prețului către

coproprietari proporțional cotei-părți a fiecăruia dintre ei.

rețin 2 opțiunii cu privire la modul de împărțire a bunului proprietate comună

pe cote-părți și anume:

i) Prima opțiune constă în împărțirea bunului proprietate comună pe cote-

părți se face în natură, proporțional cotei-părți a fiecărui coproprietar.

ii) A doua opțiune ar fi în cazul în dacă bunul proprietate comună pe cote-

părți este indivizibil ori nu este partajabil în natură, împărțirea se face prin

atribuirea întregului bun, în schimbul unei sulte, în favoarea unui ori a mai

multor coproprietari, la cererea lor; sau vânzarea bunului în modul stabilit de

coproprietari ori, în caz de neînțelegere, la licitație și distribuirea prețului către

coproprietari proporțional cotei-părți a fiecăruia dintre ei.

20

apreciază ca fiind neîntemeiată concluzia instanței de apel precum că instanța

nu dispune de o altă metodă de partajare, decât a expune terenul și materiale de

construcție utilizate la edificarea casei de locui și a garajului amplasate pe acest

teren, spre vânzare la licitație, cu atribuirea fiecărui proprietar a câte ½ din suma

obținută în rezultatul vânzării, deoarece în situația în care Onișciuc Vitalie

refuză înregistrarea construcțiilor numite, adică casa de locuit și garajul

amplasate pe terenul cu nr. cadastral XXXXXX, în Registrul bunurilor imobile,

astfel din punct de vedere juridic aceste construcții fiind nefinalizate.

XXXXXX, situat în or. XXXXXX, strada XXXX nr.X, au fost construite casa

de locuit individuală cu nr/cadastral 3101222076.01 și garajul cu nr. cadastral

XXXXXX.XX, cât și prin actele de inițiere a lucrărilor de construcție, inclusiv

schema de stabilire în natură a granițelor terenului, actul de stabilire a granițelor

terenului și defalcarea construcțiilor din XX decembrie XXXX, autorizația nr.

17/1 pentru lucrări de construcții cu data finalizării lucrărilor 1994, iar dreptul

de proprietate a lui Onișciuc Vitalie asupra terenului pentru construcții a fost

înregistrat la 23 martie 1995. Ulterior, în urma efectuării măsurărilor în scopul

impozitării deținătorilor de terenuri, a fost perfectat titlu de autentificare a

dreptului deținătorului de teren pe numele lui Onișciuc Vitalie la 13 decembrie

2001, ulterior fiind înregistrat la organul cadastral la 17 decembrie 2001.

încheiată căsătoria între Onișciuc Vitalie și Onișciuc Tatiana, care a fost

desfăcută prin hotărâre judecătorească și eliberat actul de divorț nr. 91 din 19

iunie 2014.

din care considerente a recunoscut dreptul de proprietate comună în devălmășie

a reclamantei Onișciuc Tatiana, asupra terenului și construcțiilor potrivit art.23

din Codul familiei (în redacția Legii la momentul adresări cu prezenta acțiune

în instanța de judecată) reglementa că: Bunurile ce aparțin fiecăruia dintre soți

pot fi recunoscute de instanța judecătorească proprietate în devălmășie a

acestora dacă se va stabili că, în timpul căsătoriei, din contul mijloacelor

comune ale soților sau al mijloacelor unuia dintre soți ori în urma muncii numai

a unuia dintre soți, valoarea acestor bunuri a sporit simțitor (reparație capitală,

reconstrucție, reutilare, reamenajare etc.).

relevă că la examinarea cauzei în ordine de apel, nu a stabilit ce lucrări s-au

efectuat până la căsătorie de către Onișciuc Vitalie și care lucrări după

căsătoriei, și nici nu a dat apreciere declarațiilor martorilor care au comunicat

că edificarea construcției a avut loc în perioada când Onișciuc Vitalie nu era

căsătorit, or, era importat de stabilit care era starea casei până la XX februarie

XXXX când a fost încheiată căsătoria între Onișciuc Vitalie și Onișciuc Tatiana,

pentru a determina dacă lucrările ulterioare sunt sau nu substanțiale, nu a stabilit

ce îmbunătățiri capitale sau esențiale au avut loc în timpul căsătoriei, pentru a

beneficia de aplicarea prevederilor art.23 din Codul familiei.

21

loc pentru motivul că înregistrarea în Registrul Bunurilor Imobile a avut loc în

la 17 decembrie 2001 în timpul căsătoriei (potrivit titlului de autentificare a

dreptului deținătorului de teren XXXX), dar instanța de apel a omis să motiveze

de ce un teren atribuit pentru construcții doar pârâtului/reclamant înainte de

căsătorie constituie proprietate comună cu reclamanta/intimată, or, căsătoria a

fost încheiată la XX februarie XXX (f.d. 10, vol.I), deci, aproximativ 8 ani de

la atribuirea terenului potrivit deciziei Primăriei orașului Criuleni din XX

februarie XXX (f.d.53/54, vol.II).

conchide ca fiind pripită soluția instanței de apel cu privire la recunoașterea

dreptului de proprietate și vânzare la licitație a materialelor de construcție

utilizate la edificarea casei de locui și a garajului amplasate pe acest teren, cu

atribuirea fiecărui proprietar a câte ½ din suma obținută în rezultatul vânzării,

or, aceasta contravine prevederilor art. 361 alin.(1)-(2) din Codul civil (în

redacția Legii de până la 01 martie 2023).

apel sunt superficiale și formulate într-un mod general, deoarece aceasta nu a

clarificat toate circumstanțele relevante ale speței. Deși, conform caracterului

devolutiv al apelului, instanța de apel avea obligația să rejudece fondul cauzei

în detaliu, abordând toate aspectele legate de pretențiile părților, aceasta a omis

să analizeze în profunzime elementele esențiale pentru soluționarea corectă și

echitabilă a litigiului.

instanța de apel nu a efectuat o analiză multiaspectuală și completă a tuturor

probelor administrate în dosar, neținând cont de interconexiunea acestora. Prin

urmare, decizia emisă de instanța de apel a fost rezultatul unei evaluări

insuficient fundamentate, luate în mod pripit, fără a clarifica în mod adecvat

toate circumstanțele esențiale ale cauzei.

că aspectele menționate anterior nu pot fi remediate în cadrul procedurii de

recurs, având în vedere specificul acestora. Este esențial ca participanții la

proces să beneficieze de o posibilitate reală de a-și prezenta apărarea și de a fi

audiați de o instanță de apel competentă să examineze în mod detaliat și

exhaustiv toate aspectele de fapt și de drept relevante pentru litigiu. Această

cerință derivă din standardele stabilite de jurisprudența Curții Europene a

Drepturilor Omului, cum ar fi în cauzele A. Menarini Diagnostics S.R.L. vs

Italia (27 septembrie 2011, parag. 59), Akaki Tchaghiashvili vs Georgia (2

septembrie 2014, parag. 34), Samardžić vs Serbia și Gohe și alții vs Franța (3

iulie 2018, parag. 41-43), care pun accent pe dreptul părților la un proces

echitabil și la o evaluare corespunzătoare a chestiunilor esențiale ale cauzei.

cauză nu poate fi corectată de către instanța de recurs, Completul de judecată al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul, de a casa

22

integral decizia instanței de apel și de a trimite cauza spre rejudecare în instanța

de apel.

urmează a fi precedată de toate aceste etape, luând în considerare momentele

conturate supra, ignorate anterior, precum și motivarea să fie efectuată atât prin

prisma poziției părții reclamante, cât și obiecțiilor părții oponente pe marginea

acțiunii formulate în raport cu probele prezentate și normele de drept pertinente

litigiului, rezultând din prevederile art. 130 din Codul de procedură civilă, ca,

în consecință, soluția adoptată să fie certă și coerentă și să răspundă standardelor

unui proces echitabil garantat de art. 6 § 1 CEDO.

preeminenței dreptului, este imperios ca, în cadrul reexaminării cauzei în ordine

de apel, să fie remediate toate neajunsurile identificate în procedura inițială.

Aceasta presupune o evaluare completă și corectă a tuturor aspectelor de fapt și

de drept relevante, astfel încât să fie garantat un proces echitabil. Acest principiu

este consacrat și în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, inclusiv

în cauzele Baka vs Ungaria (Marea Cameră, 23 iunie 2016, parag. 117) și Zubac

vs Croația (Marea Cameră, 05 aprilie 2018, parag. 123-125), care subliniază

obligația instanțelor de a corecta deficiențele și de a asigura respectarea deplină

a drepturilor părților implicate în proces.

(1) lit. c) din Codul de procedură civilă,

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Admite recursul declarat de Vitalie Onișciuc, reprezentat de avocatul Alexei

Brînză.

Casează decizia din 30 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, în cauza civilă,

intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Tatiana Onișciuc

împotriva lui Vitalie Onișciuc cu privire la obligarea înregistrării dreptului de

proprietate și partajarea proprietății comune în devălmășie, și la acțiunea

reconvențională depusă de Vitalie Onișciuc împotriva Tatianei Onișciuc și

Întreprinderii Individuale „Onișciuc Tatiana” cu privire la partajarea averii

comune în devălmășie, și trimite cauza spre rejudecare în Curtea de Apel

Centru, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Ion Munteanu

Gheorghe Stratulat

23