2ra-417/23 — recunoasterea dreptului de proprietate comuna in devalmasie, incetarea proprietatii comune in devalmasie asupra imobilului cu radierea dreptului de proprietate asupra acestuia, prin stabilirea cotelor ideale proprietate personala, rectificarea inregistrarii din RBI si incasarea cheltuielilor de judecata

2ra-417/23 — recunoasterea dreptului de proprietate comuna in devalmasie, incetarea proprietatii comune in devalmasie asupra imobilului cu radierea dreptului de proprietate asupra acestuia, prin stabilirea cotelor ideale proprietate personala, rectificarea inregistrarii din RBI si incasarea cheltuielilor de judecata (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de Pavel Grosu,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de

către Ina Grosu împotriva lui Pavel Grosu, cu privire la recunoașterea

dreptului de proprietate comună în devălmășie, partajarea bunurilor

proprietate comună în devălmășie, încetarea proprietății comune în

devălmășie asupra imobilului cu radierea dreptului de proprietate asupra

acestuia, prin stabilirea cotelor ideale proprietate personală, rectificarea

înregistrării din Registrul bunurilor imobile și încasarea cheltuielilor de

judecată,

împotriva deciziei din 06 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău,

(Dosarul nr. 2ra-417/23

NR. PIGD 2-20132548-01-2ra-20032023)

Temeiurile inadmisibilității recursului. Consecințele depunerii recursului cu

omiterea termenului de declarare prevăzut la art.434 al Codului de procedură

civilă.

Judecătoria Chișinău, sediul Centru: jud. N. Mazur

Curtea de Apel Chișinău: jud. A. Malîi, V. Buhnaci, V. Cotorobai,

11 septembrie 2024

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului declarat de

Pavel Grosu

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Ion Malanciuc,

Diana Stănilă, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

Cotruță a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Pavel Grosu, cu

privire la recunoașterea dreptului de proprietate comună în devălmășie,

partajarea bunurilor proprietate comună în devălmășie, încetarea proprietății

comune în devălmășie asupra imobilului cu radierea dreptului de proprietate

asupra acestuia, prin stabilirea cotelor ideale proprietate personală,

rectificarea înregistrării din Registrul bunurilor imobile și încasarea

cheltuielilor de judecată.

10 octombrie 1998 a încheiat cu Pavel Grosu căsătorie la Oficiul de Stare

Civilă din mun. Chișinău, trecută în Registrul de stare civilă sub nr. xxx.

Râșcani, s-a admis integral acțiunea sa împotriva lui Pavel Grosu cu privire

la desfacerea căsătoriei. Iar, la 03 decembrie 2018 Oficiul de Stare Civilă

Râșcani, mun. Chișinău, a înregistrat actul de divorț sub nr. xx, fapt

confirmat de certificatul de divorț, eliberat la 29 ianuarie 2019 cu seria D-IV

nr. xxxxxx.

momentul depunerii prezentei acțiuni unul din ei este minor și are stabilit

domiciliul cu ea, iar de la pârât este încasată pensie de întreținere. Copilul

mai mare, de asemenea se află la întreținerea sa, fiind student la o instituție

de învățământ superior. La insistența fostului soț, împreună cu copiii lor

comuni a fost nevoită să elibereze apartamentul în care au domiciliat cu

familia începând cu anul 1999.

depistat faptul că ap. XX din mun. XXXXXX str. XXXXXX, cu nr. cadastral

XXXXXX, dobândit cu titlu oneros în timpul căsătoriei, este înregistrat în

Registrul bunurilor imobile doar în folosul unuia dintre soți și anume doar

pe numele lui Pavel Grosu. Respectiv, este pusă în situația să se adreseze cu

o cerere de chemare în judecată aparte pentru a constata calitatea acelui drept

de bun comun al soților și rectificarea datelor din Registrul bunurilor

1

imobile. Or, la 10 octombrie 1998 între ea și Pavel Grosu a fost încheiat actul

de căsătorie. La 02 noiembrie 1999 de către fostul soț Pavel Grosu a fost

semnat contractul de vânzare/cumpărare, transmitere-primire a locuinței în

proprietate privată nr. 4563, prin care a fost privatizat ap. XXX din blocul

locativ aflat pe str. XXXXXX, mun. XXXXXX, cu nr. cadastral XXXXXX.

La 11 noiembrie 1999 în baza contractului de schimb nr. 4676, semnat între

Pavel Grosu și Gheorghii Lipodatu și autentificat notarial de notarul Natalia

Malîșenco, a fost efectuat schimbul de apartamente, potrivit căruia ap. XXX

din blocul locativ de pe str. XXXXXX, mun. XXXXXX cu nr. cadastral

XXXXXX a fost transmis în proprietatea lui Gheorghii Lipodatu, iar în

proprietatea lui Pavel Grosu a fost trecut ap. XX de pe str. XXXXXX,

mun. XXXXXX, cu numărul cadastral XXXXXX.

Grosu asupra bunului imobil cu numărul cadastral XXXXXX în evidența

Registrului bunurilor imobile a avut loc în timpul căsătoriei și până la

pronunțarea hotărârii de divorț și intrării acesteia în vigoare, adică

12 noiembrie 1999.

oferite de IP „Agenția Servicii Publice”, valoarea cadastrală a imobilului

vizat constituie 380860 de lei.

căsătoria cu Pavel Grosu și până în prezent, împreună cu copiii lor comuni

au locuit în apartamentul litigant, ea contribuind cu veniturile proprii la

întreținerea și îmbunătățirea stării acestui apartament. Timp îndelungat,

anterior desfacerii căsătoriei de pârât, cel din urmă nu contribuia financiar la

bugetul familiei, toate cheltuielile curente legate de întreținerea și îngrijirea

copiilor fiind suportate de ea. Or, în timpul căsătoriei nici nu cunoștea

volumul veniturilor fostului său soț, din ce reiese că nu se cunoaște cu

certitudine patrimoniul total obținut în timpul căsătoriei.

pârâtului, au semnat contractul matrimonial nr. 4358, autentificat de notarul

privat Elena Constantinescu, potrivit pct. 1.2 al căruia, toate bunurile

dobândite de fiecare din soți după încheierea prezentului contract, dar în

decursul căsătoriei, se consideră proprietate personală a acelui soț care le-a

dobândit.

25 alin. (1), (2) și (4) din Codul familiei, art.572 al Codului civil, reclamanta

a conchis că urmează a fi restabilită în drepturi, prin admiterea capătului de

cerere cu privire la recunoașterea dreptului său de proprietate comună în

devălmășie împreună cu fostul soț, Pavel Grosu asupra imobilului

nominalizat, cu încuviințarea înscrierii acestui drept în Registrul bunurilor

imobile, prin rectificare în temeiul art. 438-445 din Codul civil.

2

avocatul Olga Cotruță a solicitat recunoașterea dreptului său și al pârâtului

de proprietate comună în devălmășie asupra bunului imobil cu nr. cadastral

XXXXXX, care reprezintă ap. XX de pe str. XXXXXX, mun. XXXXXX,

înregistrat după Pavel Grosu în baza Contractului de schimb Nr. 4676 din

11 noiembrie 1999, autentificat de Notarul Natalia Malîșenco; partajarea

bunurilor dobândite în timpul căsătoriei, deținute în proprietate comună în

devălmășie de ea și Pavel Grosu; încetarea proprietății comune în

devălmășie, prin stabilirea cotelor ideale proprietate personală din bunul

imobil cu numărul cadastral: XXXXXX, care reprezintă ap. XX de pe

str. XXXXXX, mun. XXXXXX, după cum urmează, și anume câte ½ cotă-

parte ideală proprietate personală a sa și a pârâtului Pavel Grosu, cu

încuviințarea I.P. „Agenția Servicii Publice” Departamentul Cadastru să

rectifice înregistrarea din Registrul bunurilor imobile Capitolul C

Subcapitolul II „Dreptul de proprietate asupra bunului imobil”, prin radierea

dreptului de proprietate a pârâtului Grosu Pavel asupra întregului bun imobil

și înscrierea dreptului său de proprietate asupra la ½ cotă-parte și a lui Pavel

Grosu la ½ cotă-parte din bunului imobil nominalizat, precum și încasarea

din contul acestuia în beneficiul său a cheltuielilor de judecată suportate la

examinarea prezentului litigiu, compuse din 6004 lei, ce constituie cheltuieli

de judecată legate de achitarea taxei de stat și 5000 de lei, cheltuieli de

asistență juridică.

Centru, s-a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă

de către Ina Grosu împotriva lui Pavel Grosu, cu privire la recunoașterea,

apărarea dreptului de proprietate privată în devălmășie asupra bunului imobil

și partajul averii comune dobândite pe parcursul căsătoriei (f.d. 147, 150-

156, vol. I).

alin.(1), art.19, 20, 22, 23 ale Codului familiei, art. 572, 572 din Codul civil

(în redacția a.2002) cu materialele cauzei, a conchis că apartamentul litigant

nu a căpătat statut de proprietate în devălmășie a soților, motiv din care nu

poate fi partajat.

Cotruță a depus apel împotriva hotărârii din 02 decembrie 2021 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, prin care a solicitat casarea acesteia și

emiterea unei noi hotărâri de admitere a cererii sale de chemare în judecată

(f.d.149, Vol.I).

a depus apel motivat împotriva hotărârii din 02 decembrie 2021 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în care a reiterat pretențiile inițiale și a

solicitat admiterea acestora (f.d.166-179, Vol.I).

3

admis apelul declarat de Ina Grosu, reprezentată de avocatul Pavel Cotruță.

S-a casat hotărârea din 02 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Centru, și s-a pronunțat o nouă hotărâre, prin care s-a admis parțial

cererea de chemare în judecată depusă de Ina Grosu împotriva lui Pavel

Grosu privind recunoașterea și apărarea dreptului de proprietate privată în

devălmășie asupra bunului imobil și partajul averii comune în devălmășie

dobândite pe parcursul căsătoriei, cu compensarea cheltuielilor de judecată.

S-a recunoscut dreptul de proprietate comună în devălmășie a lui Pavel

Grosu și al Inei Grosu asupra bunului imobil cu nr. cadastral XXXXXX, care

reprezintă ap. XX din str. Studenților, 10/2, mun. Chișinău, înregistrat cu

cota 1.0 după Pavel Grosu în baza contractului de schimb nr. 4676 din

11 noiembrie 1999.

S-a atribuit câte ½ cotă-parte ideală în proprietate personală Inei Grosu

și ½ cotă-parte ideală în proprietate personală lui Pavel Grosu din bunul

imobil constituit din ap. XX situat pe str. XXXXXX, mun. XXXXXX, cu

nr. cadastral XXXXXX.

S-a încasat de la Pavel Grosu în beneficiul Inei Grosu cheltuielile de

judecată compuse din taxa de stat în sumă de 5712,90 de lei, cu titlu de taxă

de stat achitată de reclamantă la depunerea acțiunii și suma de 4284,67 de

lei, pentru examinarea apelului și suma de 5000 de lei, cu titlu de cheltuieli

de asistență juridică. În rest, cererea de chemare în judecată depusă de Ina

Grosu împotriva lui Pavel Grosu, s-a respins ca neîntemeiată

(f.d. 5-11, Vol. II).

dreptului de proprietate în folosul lui Pavel Grosu asupra bunului imobil

ap. XXX din str. XXXXXX, mun. XXXXXX, cu nr. cadastral XXXXXX a

avut loc în timpul căsătoriei încheiate cu Ina Grosu în baza contractului de

schimb nr. 4676 din 11 noiembrie 1999, adică bunul a fost dobândit cu titlu

oneros în timpul căsătoriei.

litigant constituie proprietate comună în devălmășie a părților în litigiu, ca

foști soți, or, acest bun a fost dobândit în proprietatea ambilor soți, în pofida

înregistrării dreptului de proprietate doar pe numele lui Pavel Grosu.

imobil în litigiu cu titlu oneros, în timpul căsătoriei, dar dreptul de proprietate

a fost înregistrat doar pe numele unuia din soți, instanța de apel a ajuns la

concluzia că pretenția Inei Grosu, privind recunoașterea dreptului său de

proprietate asupra acestui imobil, este întemeiată și legală.

litigant și încetarea proprietății comune în devălmășie, prin atribuirea cotelor

părți egale ideale fiecăruia, instanța a considerat că această pretenție urmează

4

a fi respinsă, or, potrivit art. 361 din Codul civil, împărțirea bunului

proprietate comună pe cote-părți se face: 1) în natură; 2) prin atribuirea

întregului bun, în schimbul unei sulte; ori, în caz de neînțelegere 3) vânzarea

la licitație și distribuirea prețului către coproprietari proporțional cotei-părți

a fiecăruia dintre ei.

bunului prin atribuirea cotelor părți, iar legislația nu prevede și nu acordă o

asemenea posibilitate de partajare, instanța de apel nefiind în drept de a

subroga reclamanta în formularea pretențiilor, conform art. 27 din Codul de

procedură civilă (disponibilitatea părților), acțiunea urmând a fi judecată în

limitele pretențiilor din cererea de chemare în judecată și solicitărilor din

cererea de apel (art. 240 alin. (3) și 373 din Codul de procedură civilă),

Curtea de Apel Chișinău a reținut că nu are o altă posibilitate și opțiune de a

acționa, decât a respinge în rest pretențiile înaintate de Ina Grosu, privind

partajul averii comune și încetarea proprietății comune în devălmășie,

deoarece la moment aceste pretenții sunt neîntemeiate.

admis pretenția Inei Grosu cu privire la compensarea cheltuielilor de

judecată.

deciziei din 06 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat

casarea acesteia cu menținerea hotărârii primei instanțe și încasarea din

contul Inei Grosu în beneficiul său a taxei de stat achitate în sumă de 2857

de lei (f.d. 18-31, Vol. II).

și de drept invocate anterior la etapa examinării cauzei în prima instanță și

instanța de apel, suplimentar menționând dezacordul cu deciziei din

06 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău pe care o consideră

neîntemeiată, ilegală și pasibilă casării în temeiul art. 432 alin. (2) lit. a) și c)

și alin. (4) din Codul de procedură civilă.

cererea de apel depusă de către Ina Grosu, respectiv nici despre ședința de

judecată. Or, la materialele dosarului lipsește confirmarea recepționării de

către el a cererii de apel depusă de Ina Grosu, precum și confirmare că a fost

înștiințat despre termenul acordat pentru depunerea probelor și a referinței,

astfel fiind încălcat dreptul său la un proces echitabil, prin lipsirea sa de

dreptul de a prezenta probe și referință.

care cunoștea despre ședința ce urma să aibă loc la Curtea de Apel Chișinău.

Astfel, s-a prezentat la ședința de judecată stabilită pentru 16 iunie 2022 și a

informat instanța de judecată despre faptul că nu a fost înștiințat legal despre

actele de procedură, termenul de depunere a referinței, respectiv a solicitat

5

termen pentru a face cunoștință cu cererea de apel și depune referință.

alin. (2) și (3), art. 105 alin. (1) și (4) din Codul de procedură civilă,

recurentul a indicat că instanța de apel, a respins admiterea referinței sale,

invocând că procedura de citare legală a fost respectată, respectiv referința

depusă este tardivă.

fundamental de acces la justiție, precum și la un proces echitabil. Or, faptul

transmiterii citației avocatului Borislav Babenco, nu constituie confirmarea

faptului că el a fost înștiințat în acest sens, întrucât legea expres stabilește că

în astfel de cazuri comunicarea actelor se confirmă prin semnătura pe

exemplarul ce urmează a fi depus în instanță sau prin orice mijloace care

asigură confirmarea recepționării. Iar, la materialele dosarului lipsește

confirmarea de recepționare a actelor procedurale de către el, precum și orice

altă dovadă, care ar putea constitui o confirmare a înștiințării lui despre

cererea de apel și termenul acordat de către instanța de apel pentru

prezentarea referinței.

informat instanța de apel despre faptul că acesta nu a recepționat nicio citație

în dosarul clientului Pavel Grosu.

înștiințeze și pe el personal, deoarece avea dreptul să-și angajeze un alt

avocat că să-i reprezinte interesele în apel, iar avocatul Borislav Babenco nu

era obligat să-l anunțe despre data numirii ședinței de judecată. Or,

examinând cauza fără a-l înștiința, instanța de apel a încălcat dreptul de acces

la justiție, stipulat la art.5 din Codul de procedură civilă.

recurs, deoarece a recepționat copia deciziei instanței de apel la

16 ianuarie 2023 în cutia sa poștală.

a fost expediată copia recursului depus de Pavel Grosu, cu înștiințarea despre

posibilitatea depunerii referinței.

declarat de Pavel Grosu, intimata sau reprezentantul acesteia nu și-au

valorificat dreptul procedural respectiv și nu au depus referințe.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de

Justiție) au fost operate modificări în Codul de procedură civilă, care au intrat

în vigoare la 01 septembrie 2023.

6

În conformitate cu prevederile art. XI alin. (3) din Legea nr. 246 din

31 iulie 2023, recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data

intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în

vigoare la data depunerii recursului.

Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat

pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu

excepția temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la

Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi.

nr. 246 din 31 iulie 2023, va fi examinat în baza temeiurilor în vigoare la

data depunerii recursului.

„ (1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care:

b) recursul este depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la art.434.”

„ (1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a

deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

(2) Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.”

„Termen de procedură este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător),

în interiorul căruia instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane

legate de activitatea instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori

să încheie un ansamblu de acte”.

„(1) Actele de procedură se efectuează în termenul prevăzut de lege. În cazul în care

nu este stabilit prin lege, termenul de procedură se fixează de către instanța

judecătorească.

(2) Termenul de procedură se instituie prin indicarea unei date calendaristice, datei

comunicării actului de procedură, a unei perioade sau prin referire la un eveniment

viitor și cert că se va produce. În ultimul caz, actul de procedură poate fi efectuat în

decursul întregii perioade.

(3) Dacă începutul curgerii termenului este determinat de un eveniment sau moment

în timp care va surveni pe parcursul zilei, inclusiv de comunicarea actului de

procedură, atunci ziua survenirii evenimentului sau a momentului nu se ia în

considerare la calcularea termenului.”

„(3) Actul de procedură pentru care este stabilit un termen poate fi îndeplinit pînă

la ora 24 a ultimei zile din termen. Dacă cererile de apel sau de recurs, documentele

sau sumele bănești au fost predate la oficiul poștal sau la telegraf, sau prin alte

mijloace de comunicație înainte de ora 24 din ultima zi a termenului, actul de

procedură se consideră îndeplinit în termen.”

7

„Dreptul de a efectua actul de procedură încetează odată cu expirarea termenului

prevăzut de lege ori stabilit de instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage

după sine decăderea din dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu

prevede altfel.”

„(1) Persoanele care, din motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui

act de procedură pot fi repuse în termen de către instanță.

(3) La cererea de repunere în termen se anexează probele ce dovedesc

imposibilitatea îndeplinirii actului. Totodată, trebuie efectuat actul de procedură

care nu a fost îndeplinit în termen (să fie depusă cererea, să fie prezentate

documentele respective etc.).”

„(4) Actele procedurale efectuate de reprezentant în limitele împuternicirilor sale

sînt obligatorii pentru persoana reprezentată în măsura în care ele ar fi fost efectuate

de ea însăși. Culpa reprezentantului este echivalentă culpei părții.”

„(1) Cererea de chemare în judecată și actele de procedură se comunică

participanților la proces și persoanelor interesate, contra semnătură, prin

intermediul persoanei împuternicite, prin poștă, cu scrisoare recomandată și cu aviz

de primire, prin intermediul biroului executorului judecătoresc, la adresa

electronică indicată în cererea de chemare în judecată sau înregistrată prin

intermediul Programului integrat de gestionare a dosarelor, sau prin alte mijloace

care să asigure transmiterea textului cuprins în act și confirmarea primirii lui,

precum și prin delegație judiciară.”

„(5) Citația sau înștiințarea adresată persoanei fizice se înmînează personal contra

semnătură pe cotor. Citația sau înștiințarea adresată unei organizații se înmînează

persoanei cu funcție de răspundere respective contra semnătură pe cotor sau, în

cazul absenței acesteia, se înmînează în același mod unui alt angajat, considerîndu-

se recepționată de organizație. Dacă părțile și alți participanți la proces sînt

reprezentați de avocați, citațiile și înștiințările se expediază la sediul avocaților,

recepționarea înlăturînd orice viciu de citare a participanților. Citațiile și

înștiințările expediate reprezentanților la adresa electronică înregistrată în

Programul integrat de gestionare a dosarelor se consideră recepționate de către părți

și alți participanți la proces.”

„(3) Participanții la proces sînt obligați să se folosească cu bună-credință de

drepturile lor procedurale. În cazul abuzului de aceste drepturi sau al nerespectării

obligațiilor procedurale, se aplică sancțiunile prevăzute de legislația procedurală

civilă.”

„(1) Participanții la proces sînt obligați să se folosească cu bună-credință de

drepturile lor procedurale. Instanța judecătorească pune capăt oricărui abuz de

aceste drepturi dacă prin abuz se urmărește tergiversarea procesului sau inducerea

sa în eroare.”

8

„(9) Reprezentantul care renunță la împuterniciri trebuie să înștiințeze atît

reprezentatul, cît și instanța cu cel puțin 10 zile înainte de data judecării cauzei sau

înainte de expirarea termenelor de atac.”

„(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la

art.433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa

părților, declară recursul inadmisibil.

(2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele

cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a

Curții Supreme de Justiție și se expediază părților.”

„(2) În special, este contrar bunei-credințe ca o parte să acționeze în contradicție

cu declarațiile pe care le-a făcut anterior sau cu comportamentul pe care l-a avut

anterior în cazul în care cealaltă parte, în detrimentul său, s-a bazat în mod rezonabil

pe acele declarații sau acel comportament.”

„(2) Nicio persoană nu poate obține un avantaj din comportamentul său ilicit sau de

rea-credință.”

„(1) Se consideră notificare comunicarea unui act juridic sau a unei informații într-

un scop juridic.

(2) Notificarea poate fi făcută prin orice mijloace adecvate circumstanțelor dacă

legea sau actul juridic nu impune o anumită cerință de formă.

(3) Notificarea produce efecte din momentul cînd ajunge la destinatar, cu excepția

cazului în care aceasta prevede un efect întîrziat.

(4) Notificarea se consideră ajunsă la destinatar:

c) în cazul unei notificări transmise prin poștă electronică sau prin alt mijloc de

comunicare individuală, cînd poate fi accesată de către destinatar;

(5) Notificarea se consideră că a ajuns la destinatar după îndeplinirea uneia dintre

cerințele prevăzute la alin. (4), oricare dintre acestea este îndeplinită mai întîi.”

19 iulie 2002, accentuează că:

„(1) Profesia de avocat este exercitată de persoane calificate și abilitate, conform

legii, să pledeze și să acționeze în numele clienților lor, să practice dreptul, să apară

în fața unei instanțe judecătorești sau să consulte și să reprezinte în materie juridică

clienții lor.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

Codul de procedură civilă, indicat la pct.37, Completul de judecată al Curții

Supreme de Justiție notează că exercitarea unui drept de către titularul său

nu poate avea loc decât într-un anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu

respectarea anumitor exigențe, cărora li se subsumează și instituirea unor

termene, după a căror expirare valorificarea respectivului drept nu mai este

posibilă.

9

fără îndoială, menite să asigure buna administrare a justiției și respectarea,

în special, a principiului securității juridice. Persoanele vizate trebuie să se

aștepte ca aceste reguli să fie aplicate (cauzele Nicolae Popa versus România,

09 decembrie 2014, parag. 16, Tence versus Slovenia, 31 mai 2016,

parag.31). Mai mult, Curtea Europeană pentru Drepturile Omului a statuat

că, în cazul în care termenul pentru o cale de atac ordinară este prelungit

după o perioadă considerabilă de timp, o astfel de decizie poate încălca

principiul securității juridice (cauzele Ponomaryov versus Ucraina,

03 aprilie 2008, parag. 41, Ustimenko versus Ucraina, 20 octombrie 2015,

parag. 47).

judecată trebuie să țină cont de personalitatea celui ce contestă și dacă

persoana interesată a fost reprezentată de o persoană cu studii în domeniul

juridic sau de un avocat pe parcursul procedurilor judiciare.

Chișinău, sediul Centru și ale Curții de Apel Chișinău, pe parcursul

examinării cauzei în prima instanță și instanța de apel, recurentul Pavel

Grosu a beneficiat de serviciile avocatului, Borislav Babenco, care a

participat alături de însuși Pavel Grosu în ședințele judiciare ale instanțelor

ierarhic inferioare.

pronunțată la 06 octombrie 2022 și expediată, în corespundere cu dispozițiile

art.100 alin.(1) din Codul de procedură civilă, indicat la pct.44,

reprezentantului recurentului, avocatului Borislav Babenco, prin e-mail, la

05 ianuarie 2023, iar lui Pavel Grosu, la cererea acestuia din 04 noiembrie

2022, prin intermediul oficiului poștal la data de 06 ianuarie 2023, fapte

confirmate prin extrasul din poșta electronică și scrisoarea de expediere a

actului judecătoresc, anexate la dosar (f.d.13, Vol.II).

prin prisma prevederilor art. 434 alin.(1) din Codul de procedură civilă,

indicat la pct.37, termenul de procedură de 2 luni instituit de legiuitor pentru

valorificarea dreptului de declarare a recursului și-a început curgerea din ziua

imediat următoare datei notificării avocatului a actului judecătoresc de

dispoziție, respectiv – 06 ianuarie 2023 și a expirat la data de 06 martie 2023.

art. 80 alin. (9) din Codul de procedură civilă, de către avocatul Borislav

Babenco sau de către Pavel Grosu despre încetarea contractului de asistență

juridică dintre cei doi, astfel încât instanța să nu acționeze în baza

prevederilor art.105 alin. (5) din Codul de procedură civilă, dar să expedieze

actele de procedură doar la adresa de corespondență a lui Pavel Grosu.

10

Borislav Babenco nu ar fi recepționat decizia motivată și nu i-ar fi comunicat

despre recepționarea acesteia recurentului Pavel Grosu, sau că raporturile

juridice de asistență juridică dintre cei doi ar fi expirat.

din 06 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, la 07 martie 2023, adică

după expirarea termenului stabilit de lege.

că anexarea de către recurent la cererea de recurs a copiei plicului, prin care

Curtea de Apel Chișinău a expediat în adresa lui Pavel Grosu a copiei

deciziei motivate din 06 octombrie 2022, sub pretextul că aceasta a fost

recepționată la data de 16 ianuarie 2023, iar recursul depus în termen, este

irelevantă, în condițiile în care, actul judecătoresc contestat, care face

obiectul prezentului recurs a fost notificat, prin e-mail reprezentantului

recurentului Pavel Grosu, avocatului Borislav Babenco, la 05 ianuarie 2023.

avocatură nr. 1260 din 19 iulie 2002, art. 22 alin. (1) – (3), (4) lit. c) și alin.(5)

din Codul civil, art. 105 alin. (5) din Codul de procedură, menționate la

pct.45, 52-53, instanța de recurs notează că, în condițiile valabilității

contractului de asistență juridică încheiat cu Pavel Grosu, avocatul Borislav

Babenco, recepționând la 05 ianuarie 2023 la adresa sa de e-mail, copia

deciziei motivate din 06 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, urmă

să-și informeze clientul în acest sens, or, ultimul să conlucreze cu acesta în

scopul apărării drepturilor sale de acces la justiție, prin depunerea în termen

a cererii de recurs, acțiuni însă omise de aceștia.

procedură civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

conchide că deși recursul a fost depus cu încălcarea termenului legal instituit

de legiuitor, Pavel Grosu, nu a solicitat repunerea în termenul de declarare a

recursului în temeiul și condițiile prevăzute la art. 116 din Codul de

procedură civilă, indicat la pct.42.

ajunge la concluzia că, în condițiile speței nu sunt aplicabile dispozițiile

art. 116 alin. (1) și (3) din Codul de procedură civilă, or, termenul de

declarare a recursului poate fi restabilit doar în cazul când persoanele

îndreptățite solicită acest lucru și prezintă probe veridice ce confirmă

imposibilitatea sa de a exercita acest act de procedură în interiorul termenului

legal.

art. 61 alin.(1) din Codul de procedură civilă, menționate la pct.46-47,

participanții în proces, având cunoștință de dispozițiile legale și de actele de

11

dispoziție emise de instanțele judecătorești, urmează să se conformeze

acestora și să facă uz de drepturile lor procedurale cu diligență.

vigoare, sancțiunile procedurale vizează atât actele de procedură ale instanței

judecătorești, ale participanților la proces, cît și ale persoanelor legate de

activitatea acestora și, în funcție de prevederile legii, constau în anularea

actului procedural defectuos, în decăderea din drepturi pentru neîndeplinire

în termen a actului de procedură, în obligația de a completa sau a reface actul

îndeplinit cu nerespectarea legii, în restabilirea în drepturile încălcate, în

aplicarea amenzii judecătorești, în alte măsuri prevăzute de lege.

necesară în vederea exercitării căii de atac în termenul prevăzut de lege.

efect incompatibil cu principiul securității raporturilor juridice, garantat de

articolul 6 CEDO.

a reiterat că ține de obligația părților de a lua măsurile necesare privind

protejarea drepturilor sale de acces la instanță (a se vedea cauzele Van Harn

vs. Germania, nr. 7557/03 din 11 septembrie 2007).

contra Moldovei din 14 noiembrie 2006, Curtea Europeană a Drepturilor

Omului a notat că, prin neaducerea vreunui motiv pentru prelungirea

termenului de depunere de către pârâți a unui act procedural, instanțele

judecătorești naționale încalcă drepturile reclamanților la un proces echitabil.

Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul

depus de Pavel Grosu.

procedură civilă, art. 440 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă,

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Consideră inadmisibil recursul declarat de Pavel Grosu împotriva

deciziei din 06 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Ion Malanciuc

Diana Stănilă

12