2ra-404/22 — partajarea proprietatii comune in devalmasie, recunoasterea dreptului de proprietate comuna in devalmasie, incasarea compensatiei

2ra-404/22 — partajarea proprietatii comune in devalmasie, recunoasterea dreptului de proprietate comuna in devalmasie, incasarea compensatiei (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 2ra-404/2022

2-18089540-01-2ra-06042022

Prima instanță: Judecătoria Criuleni, sediul Central (A. Bologan)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (M. Anton, V. Cotorobai, I. Secrieru)

Î N C H E I E R E

15 iunie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari

judecători Mariana Pitic

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului declarat de Groza Alexei, reprezentat de

avocatul Pocaznoi Rodica,

în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Groza

Elena, reprezentată de avocatul Nicolaev Angela, împotriva lui Groza Alexei

privind partajarea proprietății comune în devălmășie, recunoașterea dreptului de

proprietate comună în devălmășie asupra bunului imobil, încasarea compensației

bănești din costul bunului proprietate comună în devălmășie, compensarea

cheltuielilor de judecată și,

cererea reconvențională înaintată de Groza Alexei, reprezentat de avocatul

Pocaznoi Rodica, împotriva Elenei Groza privind declararea bunului proprietate

personală și compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 09 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La 04 octombrie 2018, Groza Elena, reprezentată de avocatul Nicolaev

Angela, a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Groza Alexei cu

privire la partajarea proprietății comune în devălmășie.

În motivarea acțiunii a indicat că, a înregistrat căsătoria cu Groza Alexei la

data de 22 ianuarie 1980 la Primăria satului Drăsliceni, raionul Criuleni, înscrierea

nr. 04. În căsătorie s-au născut doi copii comuni, fiul Groza Eugeniu, născut la

xxxx, și Groza Vasile, născut la xxxx, care la moment sunt majori.

Prin hotărârea din 16 noiembrie 2017 a Judecătoriei Criuleni, căsătoria între

Groza Elena și Groza Alexei a fost desfăcută, iar în procesul desfacerii căsătoriei

reclamanta nu a invocat pretenții patrimoniale cu speranța soluționării acestora pe

cale amiabilă, în baza unui acord încheiat între foștii soți.

A relatat reclamanta că, în timpul căsătoriei au dobândit bunuri proprietate

comună în devălmășie, terenul pentru construcții cu suprafața de 0,0574 ha, număr

cadastral xxxx, casa de locuit individuală cu suprafața de 118,2 m2, număr

1

cadastral xxxx, construcție accesorie cu suprafața de 36,8 m2, număr cadastral

xxxx, construcție accesorie cu suprafața de 36,0 m2, număr cadastral xxxx, garaj cu

suprafața de 28,6 m2, număr cadastral xxxx, situate în intravilanul satului xxxx,

raionul xxx cu valoarea cadastrală de 81 205 de lei, terenul grădină cu suprafața de

0,0834 ha, număr cadastral xxxx, cu valoarea cadastrală de 1 088 de lei, terenul

grădină cu suprafața de 0,2101 ha, număr cadastral xxxx, cu valoarea cadastrală de

2 740 de lei, situate în extravilanul satului xxxx, raionul xxxx - suma totală ale

bunurilor comune constituind 85 033 de lei.

A invocat că, foștii soți dispun de un patrimoniu comun și în mun. Chișinău.

Astfel, potrivit contractului de investiție nr. 86/126/17 din 03 iulie 2017,

autentificat de către notarul Gîscă Ludmila, pârâtul Groza Alexei a încheiat

contract cu ÎM „Delmar Construction” SRL privind procurarea încăperii - bunului

viitor, apartamentul nr. 126 cu numărul cadastral xxxx cu suprafața de 44,34 m2,

situat în mun. Xxxx. La momentul încheierii contractului a fost achitat integral

prețul apartamentului în sumă de

22 000 de euro. În apartamentul nr. 126 cu suprafața de 44,34 m2, nefinalizat, au

fost investite surse financiare în sumă de 22 000 de euro de către ambii soți care se

aflau în căsătorie la momentul încheierii contractului de investiție nr. 86/126/17

din 03 iulie 2017, care a fost înregistrat la 04 iulie 2017 la Oficiul Cadastral

Teritorial Chișinău. Prin urmare, reclamantei Groza Elena îi aparține ½ din bunul

viitor menționat, pentru care foștii soți au investit suma de 22 000 de euro, care la

data depunerii acțiunii constituie 430 100 de lei, conform cursului valutar BNM.

A menționat reclamanta că nu intenționează să locuiască împreună cu pârâtul

în apartamentul din mun. Chișinău și solicită încasarea de la pârât a unei sulte în

sumă de 11 000 de euro, ce constituie ½ din suma achitată la momentul încheierii

contractului de investiție.

Reclamanta a solicitat partajarea în natură în două părți egale a bunurilor

proprietate comună în devălmășie și anume terenul pentru construcții cu suprafața

de 0,0574 ha, număr cadastral xxxx, casa de locuit individuală cu suprafața de

118,2 m2, număr cadastral xxxx, construcția accesorie cu suprafața de 36,8 m2,

număr cadastral xxxx, construcția accesorie cu suprafața de 36,0 m2, număr

cadastral xxxx și garajul cu suprafața de 28,6 m2, număr cadastral xxxx, situate în

intravilanul satului xxxxi, raionul xxxx. Partajarea în natură în două părți egale a

bunurilor proprietate comună în devălmășie și anume terenul grădină cu suprafața

de 0,0834 ha, număr cadastral xxxx, terenul grădină cu suprafața de 0,2101 ha,

număr cadastral xxxx, situate în extravilanul satului xxxx, raionul xxxx. Încasarea

de la Groza Alexei în beneficiul Elenei Groza a sumei de 11 000 de euro, ceea ce

constituie ½ cotă-parte din suma achitată pentru procurarea apartamentului nr. xxx

situat în mun. Xxxx. Încasarea de la Groza Alexei în beneficiul Elenei Groza a

tuturor cheltuielilor de judecată.

La 16 iulie 2020 Groza Elena, reprezentată de avocatul Nicolaev Angela, a

depus cerere de concretizare a pretențiilor.

În motivarea cererii de concretizare a indicat că, prin încheierea din 04 iulie

2019 a Judecătoriei Criuleni, a fost dispusă efectuarea expertizei tehnice cu privire

la evaluarea bunurilor imobile proprietate comună în devălmășie și stabilirea

variantelor posibile de partajare a acestor bunuri. Prin raportul de expertiză

judiciară nr. 1118-1131 din 10 iunie 2020, expertul judiciar a concluzionat că,

partajarea în natură a terenului pentru construcții cu suprafața de 0,0574 ha, număr

2

cadastral xxxx și a construcțiilor amplasate pe acest teren, cât și a terenului grădină

cu numărul cadastral xxxx, nu este posibilă.

Astfel, prin cererea de concretizare reclamanta a solicitat atribuirea în

proprietate privată a terenului pentru construcții cu suprafața de 0,0574 ha, număr

cadastral xxxx, casa de locuit individuală cu suprafața de 118,2 m2, construcția

accesorie cu suprafața de 36,8 m2, construcția accesorie cu suprafața de 36,0 m2 și

garajul cu suprafața de 28,6 m2, situate în intravilanul satului xxxx, raionul xxx, în

schimbul unei sulte de 209 764 lei, care constituie ½ din prețul de piață acestor

bunuri imobile sau să i se determine reclamantei, Groza Elena cota-parte ideală în

mărime de ½ din bunurile imobile indicate. Atribuirea în proprietate privată a

terenului grădină cu suprafața de 0,0834 ha, număr cadastral xxxx, situat în

extravilanul satului Xxxx, raionul xxxx în schimbul unei sulte de 4 592,50 de lei,

care constituie ½ din prețul de piață a acestui bun imobil sau să stabilească

reclamantei, Groza Elena cota-parte ideală în mărime de ½ din acest bun.

Partajarea în natură în două părți egale a terenului grădină cu suprafața de 0,2101

ha, număr cadastral xxxx, situat în satul Xxxx, raionul Criuleni. Să fie determinată

reclamantei Groza Elena cota-parte ideală în mărime de ½ din apartamentul nr.

126, situat în mun. Xxxx care aparține cu drept de proprietate comună în

devălmășie. Încasarea din contul pârâtului Groza Alexei în beneficiul reclamantei

Groza Elena a sumei de 11 000 de euro, ceea ce constituie ½ cotă-parte din suma

achitată pentru procurarea apartamentului nr. 126 situat în mun. Xxxx. Încasarea

de la pârâtul Groza Alexei în beneficiul reclamantei Groza Elena a tuturor

cheltuielilor de judecată.

La 07 martie 2019, Groza Alexei, reprezentat de avocatul Pocaznoi Rodica, a

depus acțiune reconvențională împotriva Elenei Groza cu privire la declararea

bunului imobil proprietate personală.

Prin încheierea instanței de judecată din 04 iulie 2019 acțiunea

reconvențională a fost primită pentru examinare împreună cu cererea inițială.

În motivarea acțiunii reconvenționale a invocat că, prin cererea de chemare în

judecată depusă de Groza Elena împotriva lui Groza Alexei se solicită partajarea

averii comune în devălmășie a soților, anume împărțirea în natură în două părți

egale a casei de locuit și terenului aferent situate în satul Xxxx, raionul xxxx și a

terenurilor cu destinație grădini, situate în extravilanul satului Xxxx, raionul

Criuleni. De asemenea se solicită încasarea de la Groza Alexei a sumei de 11 000

de euro, ce constituie 1/2 din suma achitată pentru procurarea apartamentului nr.

xxx, situat în mun. Xxxx, precum și compensarea cheltuielilor judiciare.

A relata reclamantul că, la 22 ianuarie 1980 a fost înregistrată căsătoria cu

pîrîta la Primăria satului Drăsliceni, raionul Criuleni, înscrierea cu nr. 4, dar care a

fost desfăcută prin hotărârea din 16 noiembrie 2017 a Judecătoriei Criuleni. Deși

părțile se aflau oficial în relațiile de căsătorie, în fapt erau despărțiți mai bine de 20

ani. Din anul 1996 duceau gospodării separate, fiecare din ei aveau viața sa

personală, Groza Alexei fiind stabilit cu traiul în Italia, tot în Italia mai mult de 15

ani locuia și Groza Elena. La data întocmirii contractului de investiție Groza

Alexei și Groza Elena nu formau o familie.

A indicat reclamantul că, la 03 iulie 2017 între Groza Alexei și ÎM „Delmar

Construction” SRL a fost încheiat contractul de investiții nr. 86/126/17 privind

realizarea lucrărilor de construcție a apartamentului nr. 126 situat în mun. Xxxx,

deci obiect al contractului de investiții constituia o sumă bănească investită de

3

către investitor în construcția unui imobil viitor, al cărui drept de proprietate nu

este înregistrat în Registrul bunurilor imobile. Prețul bunului imobil contractat a

fost achitat integral de către Groza Alexei, fapt ce se confirmă prin chitanța

anexată.

Cu referire la Groza Elena, reclamantul, Groza Alexei, a menționat că aceasta

nu a putut să achite o parte sau sub o altă formă mijloacele financiare indicate,

deoarece în acea perioadă Groza Alexei nu avea careva relații cu Groza Elena, iar

singura legătură între foștii soți era faptul că sunt părinții fiilor Groza Eugeniu și

Groza Vasile, care la acel moment aveau împlinită vârsta majoratului.

Astfel, având în vedere faptul că, părțile nu locuiesc împreună mai mult de 20

de ani, consideră Groza Alexei că mijloacele bănești investite în construcția

apartamentului nu au fost achitate din mijloace comune, respectiv nu constituie

proprietate comună în devălmășie. Totodată, a indicat și faptul că deoarece nu

dispunea integral de suma necesară pentru încheierea contractului de investiție în

construcția spațiului locativ, la 01 iulie 2017 a luat cu împrumut de la fratele său

Groza Trofim suma de 12 000 de euro. Aceste mijloacele financiare urmează a fi

restituite de către împrumutat or, scopul împrumutului a fost exclusiv pentru

procurarea apartamentului, deoarece Groza Alexei, deține grad de dizabilitate și

intenționează să revină în țară, neavând posibilitate de a mai munci în Italia.

A notat reclamantul că, la momentul desfacerii căsătoriei dreptul de

proprietate asupra bunului imobil situat în mun. Chișinău, aparținea companiei în

construcții și nicidecum investitorului. Astfel, consideră că la momentul desfacerii

căsătoriei între soți, nu putea fi atribuit dreptul de proprietate comună în

devălmășie nici asupra mijloacelor financiare investite în construcția imobilului și

nici asupra apartamentului propriu-zis, deoarece acesta nu este înregistrat în

Registrul bunurilor imobile.

A solicitat Groza Alexei declararea sumei de 22 000 de euro investită în

construirea apartamentului nr. 126, situat în mun. Xxxx proprietate personală a lui

Groza Alexei și respingerea cererii de chemare în judecată depusă de Groza Elena

cu privire partajarea proprietății comune în devălmășie.

La 19 ianuarie 2021 Groza Alexei, reprezentat de avocatul Pocaznoi Rodica, a

depus cerere de completare a acțiunii reconvenționale prin care a solicita

declararea sumei de 22 000 de euro investită în construirea apartamentului nr. 126,

situat în mun. Xxxx proprietate personală a lui Groza Alexei, încasarea de la Groza

Elena în beneficiul lui Groza Alexei a cheltuielilor de judecată suportate în acest

proces, respingerea cererii de chemare în judecată depusă de Groza Elena cu

privire la partajarea proprietății comune în devălmășie.

Prin hotărârea din 16 martie 2021 a Judecătoriei Criuleni, sediul Central,

acțiunea inițială și acțiunea reconvențională, au fost admise parțial.

S-a partajat proprietatea comună în devălmășie a lui Groza Alexei și a Elenei

Groza constituită din: terenul pentru construcții cu suprafața de 0,0574 ha, număr

cadastral xxxx, casa de locuit individuală cu suprafața de 118,2 m2, număr

cadastral xxxx, construcție accesorie cu suprafața de 36,8 m2, număr cadastral

xxxx, construcție accesorie cu suprafața de 36,0 m2, număr cadastral xxxx și garaj

cu suprafața de 28,6 m2, număr cadastral xxxx, terenul grădină cu suprafața de

0,0834 ha, număr cadastral xxxx și terenul grădină cu suprafața de 0,2101 ha,

număr cadastral xxxx, situate în satul Xxxx, raionul xxxx, după cum urmează.

S-a recunoscut după Groza Elena, dreptul de proprietate asupra 1/2 cotă -

4

parte ideală din terenul pentru construcții cu suprafața de 0,0574 ha, număr

cadastral xxxx, casa de locuit individuală cu suprafața de 118,2 m2, număr

cadastral xxxx, construcție accesorie cu suprafața de 36,8 m2, număr cadastral

xxxx, construcție accesorie cu suprafața de 36,0 m2, număr cadastral xxxx, garaj cu

suprafața de 28,6 m2, număr cadastral xxxx și terenul grădină cu suprafața de

0,0834 ha, număr cadastral xxxx, situate în satul Xxxx, raionul Criuleni.

S-a recunoscut după Groza Alexei, dreptul de proprietate asupra 1/2 cotă -

parte ideală din terenul pentru construcții cu suprafața de 0,0574 ha, număr

cadastral xxxx, casa de locuit individuală cu suprafața de 118,2 m2, număr

cadastral xxxx, construcție accesorie cu suprafața de 36,8 m2, număr cadastral

xxxx, construcție accesorie cu suprafața de 36,0 m2, număr cadastral xxxx, garaj cu

suprafața de 28,6 m2, număr cadastral xxxx și terenul grădină cu suprafața de

0,0834 ha, număr cadastral xxxx, situate în satul Xxxx, raionul Criuleni.

S-a recunoscut după Groza Elena, dreptul de proprietate asupra 1/2 cotă -

parte din terenul grădină cu suprafața de 0,2101 ha, număr cadastral xxxx, situat în

extravilanul satului Xxxx, raionul Criuleni, atribuindu-i în natură a câte 0,1051 ha

în sectorul de teren marcat de punctele 1-2-3-4-1.

S-a recunoscut după Groza Alexei, dreptul de proprietate asupra 1/2 cotă -

parte din terenul grădină cu suprafața de 0,2101 ha, număr cadastral xxxx, situat în

extravilanul satului Xxxx, raionul xxxx, atribuindu-i în natură a câte 0,1051 ha în

sectorul de teren marcat de punctele: 3-4-5-6-3.

S-a încasat din contul lui Groza Alexei în beneficiul Elenei Groza, suma de

6 000 de lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică.

În rest, acțiunea depusă de Groza Elena împotriva lui Groza Alexei, a fost

respinsă ca neîntemeiată.

Cererea reconvențională depusă de Groza Alexei împotriva Elenei Groza, a

fost admisă parțial.

S-a recunoscut suma de 22 000 de euro cu titlu de investiție în construcția

apartamentului nr. xxx cu suprafața de 44,34 m2, număr cadastral xxxx, situat în

mun. Xxxx, în baza contractului privind investițiile în construcții nr. 3272 din

03.07.2017 (0100/17/90384) proprietate personală a lui Groza Alexei.

S-a încasat din contul Elenei Groza în beneficiul lui Groza Alexei suma de

6 786,21 de lei cu titlu de cheltuieli judiciare legate de achitarea taxei de stat și

suma de 5 000 de lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică.

S-a încasat de la Groza Alexei în beneficiul statului taxa de stat în sumă de

1 286,73 de lei.

La 30 martie 2021, Groza Elena, reprezentată de avocatul Nicolaev Ghenadie,

a declarat apel prin care a solicitat admiterea cererii de apel, casarea parțială a

hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei hotărâri noi prin care să fie admisă

cererea cu privire la recunoașterea dreptului de proprietate asupra apartamentului

nr. 126 și respingerea cererii reconvenționale.

La 14 aprilie 2021, Groza Alexei, reprezentat de avocatul Pocaznoi Rodica, a

declarat apel prin care a solicitat admiterea cererii de apel, casarea parțială a

hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei hotărâri noi prin care să fie admisă

integral cererea reconvențională.

Prin decizia din 09 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins

apelul declarat de avocatul Pocaznoi Rodica în interesele lui Groza Alexei și s-a

admis apelul declarat de avocatul Nicolaev Ghenadie în interesele Elenei Groza.

5

S-a casat, în partea în care a fost respinsă acțiunea inițială și a fost admisă

acțiunea reconvențională, hotărârea din 16 martie 2021 a Judecătoriei Criuleni,

sediul Central și în această parte a fost emisă o hotărâre nouă prin care, s-a admis

cererea de chemare în judecată depusă de Groza Elena, reprezentată de avocatul

Nicolaev Angela împotriva lui Groza Alexei privind partajarea proprietății comune

în devălmășie prin determinarea cotelor-părți ideale din ap. 126, din mun. Xxxx,

încasarea compensației bănești din costul bunului proprietate comună în

devălmășie, compensarea cheltuielilor de judecată.

S-a transmis lui Groza Alexei în proprietate ap. 126, din mun. Xxxx și s-a

încasat în beneficiul Elenei Groza din contul lui Groza Alexei sulta bănească în

mărime de 11 000 de euro, sau echivalentul acestei sume în lei moldovenești la

data executării hotărârii, cea ce constituie 1/2 cotă parte din suma de 22 000 de

euro investită pentru construcția ap. xxx, din mun. Xxxx.

S-a încasat în beneficiul Elenei Groza din contul lui Groza Alexei suma de 7

809 de lei, cheltuieli de judecată pentru achitarea taxei de stat în prima instanță, și

suma de 4 900 de lei, cheltuieli de judecată pentru achitarea taxei de stat în instanța

de apel.

S-a respins ca fiind neîntemeiată cererea de chemare în judecată

reconvențională înaintată de Groza Alexei, reprezentat de avocatul Pocaznoi

Rodica împotriva Elenei Groza cu privire la declararea sumei de 22 000 de euro,

investită în construirea ap. xxx, din mun. Xxxx, ca proprietate personală a lui

Groza Alexei, și compensarea cheltuielilor de judecată.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a concluzionat că, contractul de

investiție a fost încheiat în timpul căsătoriei celor doi soți, astfel, orice bun

dobândit de soți în timpul căsătoriei se prezumă proprietate comună în devălmășie

până la proba contrară.

Conform dispozițiilor art. 321 alin. (2) din Codul civil, în vigoare până la 01

martie 2019, în cazul bunurilor imobile, dreptul de proprietate se dobândește la

data înscrierii în Registrul bunurilor imobile. Astfel, legiuitorul a instituit regula

conform căreia proprietatea asupra bunurilor imobile se dobândește din momentul

înscrierii în registrul bunurilor imobile, regula dată având un caracter imperativ.

Menționează instanța de apel că, prima instanță greșit a conchis că, suma de

22 000 de euro cu titlu de investiție în construcția apartamentului nr. xxx, situat în

mun. Xxxx, în baza contractului privind investițiile în construcții nr. 3272 din 03

iulie 2017, constituie proprietate personală a lui Groza Alexei. Astfel, argumentele

instanței de fond cu privire la faptul că, în rezultatul nedeținerii sumei integrale

pentru achitarea prețului pentru imobilul viitor, anume la 01 iulie 2017 Groza

Alexei a luat cu împrumut de la Groza Trofim, suma de 12 000 de euro, pentru

achitarea prețului apartamentului. Or, nu este clar când a fost întocmit înscrisul

respectiv, pe copia buletinului de identitate a lui Groza Trofim, care este și fratele

pârâtului/apelant Groza Alexei.

Instanța de apel a apreciat critic argumentul invocat în instanță de fond

precum că semnarea contractului de investiții încheiat între ÎM „Delmar

Construction” SRL și Groza Alexei, a avut loc în perioada căsătoriei dintre Groza

Alexei și Groza Elena, însă urmare a faptului că în cadrul cercetării judecătorești

s-a constatat că familia Groza s-a destrămat cu mult înainte de desfacerea

căsătoriei.

Curtea de Apel Chișinău a considerat că, în apartamentul cu nr. 126 din mun.

6

Xxxx, au fost investite surse financiare în sumă de 22 000 de euro de către ambii

soți, care se aflau în relații de căsătorie la momentul încheierii contractului de

investiție nr. 86/126/17 din 03 iulie 2017, care a fost înregistrat la data de 04 iulie

2017 la Oficiul Cadastral Teritorial Chișinău. Prin urmare, Elenei Groza îi aparține

½ cotă-parte din bunul viitor menționat, pentru care foștii soți au investit suma de

22 000 de euro, care la data depunerii acțiunii constituia 430 100 de lei, conform

cursului valutar BNM.

La 21 februarie 2022, Groza Alexei, reprezentat de avocatul Rodica Pocaznoi,

a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel din 09 decembrie 2021 prin

care a solicitat casarea deciziei instanței de apel cu menținerea în vigoare a

hotărârii instanței de fond.

În motivarea recursului a invocat că, instanța de apel a apreciat în mod

superficial circumstanțele cauzei, fără a examina sub toate aspectele legalitatea și

temeinicia hotărârii supuse apelului, în raport cu regulile și legislația în vigoare.

Prin urmare, decizia pronunțată a fost adoptată pripit, fără o apreciere a

argumentelor și probelor invocate de părți în coroborare cu cumulul de probe

existente la dosar, fapt care indică incontestabil la încălcarea de către instanța de

apel a normelor de drept material, cît și a normelor de drept procedural, precum și

examinarea superficială și evazivă a cauzei deduse judecării.

A relata recurentul că instanța de apel avea obligația rezultând din prevederile

art. 373 alin. (2) din Codul de procedură civilă, de a verifica circumstanțele și

raporturile juridice stabilite în hotărârea primei instanțe, precum și cele care nu au

fost stabilite, dar care au importantă pentru soluționarea cauzei. Mai mult, instanța

de apel era obligată de a da un răspuns cert referitor la pertinența unui înscris sau

altuia. Adoptând soluția pe caz, instanța nu a verificat circumstanțele și raporturile

juridice stabilite în hotărârea primei instanțe, nu a elucidat toate circumstanțele

esențiale ale cauzei. Mai mult, decizia este contradictorie, nu este clară și nu

răspunde în mod sigur și expres la toate cererile și obiecțiile formulate de către

părți.

Menționează recurentul că potrivit cererii de chemare în judecată, reclamanta

a solicitat să fie determinată cota-parte ideală în mărime de 1/2 din apartamentul

nr.xxx, situat în mun. Xxxx, care îi aparține cu drept de proprietate comună în

devălmășie și de a încasa de la Groza Alexei în beneficiul său a sumei de 11 000 de

euro, care constituie cota-parte ce îi revine din suma achitată pentru procurarea

apartamentului nr.xxx situat în mun. Xxxx.

Conform cererii de apel, apelanta a solicitat de a recunoaște dreptul de

proprietate comună în devălmășie asupra apartamentului nr. 126 situat în mun.

Xxxx, a lui Groza Elena și a încasa de la pîrît în beneficiul său a sumei 11 000 de

Euro, care constituie cota parte ce îi revine din suma achitată pentru investire în

construcția apartamentului.

Opinează recurentul că instanța de apel a depășit limitele pretențiilor din

acțiune, deoarece reclamanta era în drept de a-și formula pretențiile proprii în

proces, pe când din conținutul cererii de chemare în judecată o cerință a acesteia de

a transmite lui Groza Alexei în proprietate ap. xxx din mun. Xxxx, nu se regăsește.

Conchide recurentul că instanța a examinat superficial cauza, concluziile

acesteia fiind bazate pe o apreciere unilaterală și arbitrară a materialului probator,

fapt ce este în contradicție cu normele de drept procedural.

Prin urmare, instanța de apel nu și-a executat în deplină măsură obligația

7

legală de a motiva hotărârea adoptată. Dreptul de a fi auzit, a fost încălcat or,

dreptul în cauză include nu doar posibilitatea de a aduce argumente instanței, dar

de asemenea o obligație corespunzătoare a instanței de a arăta, în motivarea sa,

motivele pentru care anumite argumente au fost acceptate sau respinse, ceea ce nu

a fost îndeplinit de către instanța de apel.

Consideră că Curtea de Apel Chișinău, prin prisma art. 94 din Codul

procedură civilă, nu putea să dispună compensarea integrală a cheltuielilor de

judecată suportate de către Groza Elena la depunerea cererii de chemare în

judecată or, pretențiile acesteia au fost admise parțial de instanța de fond, precum

și o parte din pretențiile respinse nu au fost contestate de către aceasta. Deci,

instanța de apel incorect a calculat și dispus pentru compensare taxa de stat achitată

de reclamantă inclusiv pentru pretențiile privind atribuirea bunurilor imobile în

proprietate privată reclamantei Groza Elena în schimbul sultei, deoarece aceste

pretenții au fost respinse de instanța de fond și necontestate de ultima.

La 06 aprilie 2022, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa

intimatului copia cererii de recurs depusă de către Groza Alexei, reprezentat de

avocatul Rodica Pocaznoi, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței,

fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la materialele dosarului (f.d.

179, vol. 2).

La 20 mai 2022, Groza Elena, reprezentată de avocatul Ghenadie Nicolaev, a

depus referință la cererea de recurs depusă de Groza Alexei, reprezentat de

avocatul Rodica Pocaznoi, prin care a solicitat menținerea în vigoare a deciziei

instanței de apel.

Cu referire la termenul de declarare a recursului, instanța de recurs

menționează că, Curtea de Apel Chișinău a pronunțat dispozitivul deciziei la 09

decembrie 2021. Decizia motivată a fost expediată participanților la proces, la data

de 04 ianuarie 2022 prin intermediul poștei electronice (f.d. 144, vol. 2).

În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară

în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi

restabilit.

Astfel, instanța de recurs constată că Groza Alexei, reprezentat de avocatul

Rodica Pocaznoi, s-a conformat prevederilor legale, declarând recurs la 21

februarie 2022, împotriva deciziei instanței de apel, în termenul stabilit de lege.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea

despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data

primirii acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor

invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit

în conformitate cu alin. (2).

Examinînd temeiurile recursului completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține următoarele.

Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și

(4) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

8

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Instanța de recurs reține, că examinarea admisibilității recursului presupune

verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile

prevăzute în art. 432 din Codul de procedură civilă.

La caz, Colegiul constată că argumentele invocate în cererea de recurs nu se

încadrează în limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de

casare a deciziei contestate or, motivele recursului sunt similare celor invocate în

cadrul judecării pricinii, asupra căror instanța de apel s-a pronunțat.

Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, relatarea situației nu

constituie un temei de casare a deciziei recurate or, recursul exercitat conform

Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material

și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din

Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul

de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei

probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în

urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs

poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se

invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod

flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 din Codul de procedură

civilă.

Din recursul declarat nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele.

În acest sens Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa

constantă statuează că, dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări

implicit admise (Golder împotriva Regatului Unit, p.38; Stanev împotriva

Bulgariei (MC), p. 230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a

unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea

statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo

împotriva Italiei, p. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai

stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, p. 45).

Curtea a mai reiterat că, modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața

instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor

respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept

național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (a se vedea Botten

v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-I, p. 141, § 39).

La fel, conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului,

procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică

doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt pot fi conforme cu cerințele

articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A,

nr. 212-A).

În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din

3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Având în vedere cele expuse mai sus, recursul declarat de către Groza Alexei,

9

reprezentat de avocatul Rodica Pocaznoi, nu se încadrează în temeiurile prevăzute

la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă și, drept urmare, este

inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 433 lit. a), 440 alin. (1) din Codul de

procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Groza Alexei, reprezentat de

avocatul Pocaznoi Rodica.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Dumitru Mardari

judecători Mariana Pitic

Victor Burduh

10