2ra-404/22 — partajarea proprietatii comune in devalmasie, recunoasterea dreptului de proprietate comuna in devalmasie, incasarea compensatiei

Dosarul nr. 2ra-404/2022 2-18089540-01-2ra-06042022 Prima instanță: Judecătoria Criuleni, sediul Central (A. Bologan) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (M. Anton, V. Cotorobai, I. Secrieru) Î N C H E I E R E 15 iunie 2022 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari judecători Mariana Pitic Victor Burduh examinând admisibilitatea recursului declarat de Groza Alexei, reprezentat de avocatul Pocaznoi Rodica, în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Groza Elena, reprezentată de avocatul Nicolaev Angela, împotriva lui Groza Alexei privind partajarea proprietății comune în devălmășie, recunoașterea dreptului de proprietate comună în devălmășie asupra bunului imobil, încasarea compensației bănești din costul bunului proprietate comună în devălmășie, compensarea cheltuielilor de judecată și, cererea reconvențională înaintată de Groza Alexei, reprezentat de avocatul Pocaznoi Rodica, împotriva Elenei Groza privind declararea bunului proprietate personală și compensarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei din 09 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, c o n s t a t ă : La 04 octombrie 2018, Groza Elena, reprezentată de avocatul Nicolaev Angela, a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Groza Alexei cu privire la partajarea proprietății comune în devălmășie.

În motivarea acțiunii a indicat că, a înregistrat căsătoria cu Groza Alexei la data de 22 ianuarie 1980 la Primăria satului Drăsliceni, raionul Criuleni, înscrierea nr. 04. În căsătorie s-au născut doi copii comuni, fiul Groza Eugeniu, născut la xxxx, și Groza Vasile, născut la xxxx, care la moment sunt majori. Prin hotărârea din 16 noiembrie 2017 a Judecătoriei Criuleni, căsătoria între Groza Elena și Groza Alexei a fost desfăcută, iar în procesul desfacerii căsătoriei reclamanta nu a invocat pretenții patrimoniale cu speranța soluționării acestora pe cale amiabilă, în baza unui acord încheiat între foștii soți.

A relatat reclamanta că, în timpul căsătoriei au dobândit bunuri proprietate comună în devălmășie, terenul pentru construcții cu suprafața de 0,0574 ha, număr cadastral xxxx, casa de locuit individuală cu suprafața de 118,2 m2, număr 1 cadastral xxxx, construcție accesorie cu suprafața de 36,8 m2, număr cadastral xxxx, construcție accesorie cu suprafața de 36,0 m2, număr cadastral xxxx, garaj cu suprafața de 28,6 m2, număr cadastral xxxx, situate în intravilanul satului xxxx, raionul xxx cu valoarea cadastrală de 81 205 de lei, terenul grădină cu suprafața de 0,0834 ha, număr cadastral xxxx, cu valoarea cadastrală de 1 088 de lei, terenul grădină cu suprafața de 0,2101 ha, număr cadastral xxxx, cu valoarea cadastrală de 2 740 de lei, situate în extravilanul satului xxxx, raionul xxxx - suma totală ale bunurilor comune constituind 85 033 de lei.

A invocat că, foștii soți dispun de un patrimoniu comun și în mun. Chișinău. Astfel, potrivit contractului de investiție nr. 86/126/17 din 03 iulie 2017, autentificat de către notarul Gîscă Ludmila, pârâtul Groza Alexei a încheiat contract cu ÎM „Delmar Construction” SRL privind procurarea încăperii - bunului viitor, apartamentul nr. 126 cu numărul cadastral xxxx cu suprafața de 44,34 m2, situat în mun. Xxxx. La momentul încheierii contractului a fost achitat integral prețul apartamentului în sumă de 22 000 de euro. În apartamentul nr. 126 cu suprafața de 44,34 m2, nefinalizat, au fost investite surse financiare în sumă de 22 000 de euro de către ambii soți care se aflau în căsătorie la momentul încheierii contractului de investiție nr. 86/126/17 din 03 iulie 2017, care a fost înregistrat la 04 iulie 2017 la Oficiul Cadastral Teritorial Chișinău.

Prin urmare, reclamantei Groza Elena îi aparține ½ din bunul viitor menționat, pentru care foștii soți au investit suma de 22 000 de euro, care la data depunerii acțiunii constituie 430 100 de lei, conform cursului valutar BNM. A menționat reclamanta că nu intenționează să locuiască împreună cu pârâtul în apartamentul din mun. Chișinău și solicită încasarea de la pârât a unei sulte în sumă de 11 000 de euro, ce constituie ½ din suma achitată la momentul încheierii contractului de investiție.

Reclamanta a solicitat partajarea în natură în două părți egale a bunurilor proprietate comună în devălmășie și anume terenul pentru construcții cu suprafața de 0,0574 ha, număr cadastral xxxx, casa de locuit individuală cu suprafața de 118,2 m2, număr cadastral xxxx, construcția accesorie cu suprafața de 36,8 m2, număr cadastral xxxx, construcția accesorie cu suprafața de 36,0 m2, număr cadastral xxxx și garajul cu suprafața de 28,6 m2, număr cadastral xxxx, situate în intravilanul satului xxxxi, raionul xxxx. Partajarea în natură în două părți egale a bunurilor proprietate comună în devălmășie și anume terenul grădină cu suprafața de 0,0834 ha, număr cadastral xxxx, terenul grădină cu suprafața de 0,2101 ha, număr cadastral xxxx, situate în extravilanul satului xxxx, raionul xxxx.

Încasarea de la Groza Alexei în beneficiul Elenei Groza a sumei de 11 000 de euro, ceea ce constituie ½ cotă-parte din suma achitată pentru procurarea apartamentului nr. xxx situat în mun. Xxxx. Încasarea de la Groza Alexei în beneficiul Elenei Groza a tuturor cheltuielilor de judecată. La 16 iulie 2020 Groza Elena, reprezentată de avocatul Nicolaev Angela, a depus cerere de concretizare a pretențiilor. În motivarea cererii de concretizare a indicat că, prin încheierea din 04 iulie 2019 a Judecătoriei Criuleni, a fost dispusă efectuarea expertizei tehnice cu privire la evaluarea bunurilor imobile proprietate comună în devălmășie și stabilirea variantelor posibile de partajare a acestor bunuri.

Prin raportul de expertiză judiciară nr. 1118-1131 din 10 iunie 2020, expertul judiciar a concluzionat că, partajarea în natură a terenului pentru construcții cu suprafața de 0,0574 ha, număr 2 cadastral xxxx și a construcțiilor amplasate pe acest teren, cât și a terenului grădină cu numărul cadastral xxxx, nu este posibilă. Astfel, prin cererea de concretizare reclamanta a solicitat atribuirea în proprietate privată a terenului pentru construcții cu suprafața de 0,0574 ha, număr cadastral xxxx, casa de locuit individuală cu suprafața de 118,2 m2, construcția accesorie cu suprafața de 36,8 m2, construcția accesorie cu suprafața de 36,0 m2 și garajul cu suprafața de 28,6 m2, situate în intravilanul satului xxxx, raionul xxx, în schimbul unei sulte de 209 764 lei, care constituie ½ din prețul de piață acestor bunuri imobile sau să i se determine reclamantei, Groza Elena cota-parte ideală în mărime de ½ din bunurile imobile indicate.

Atribuirea în proprietate privată a terenului grădină cu suprafața de 0,0834 ha, număr cadastral xxxx, situat în extravilanul satului Xxxx, raionul xxxx în schimbul unei sulte de 4 592,50 de lei, care constituie ½ din prețul de piață a acestui bun imobil sau să stabilească reclamantei, Groza Elena cota-parte ideală în mărime de ½ din acest bun. Partajarea în natură în două părți egale a terenului grădină cu suprafața de 0,2101 ha, număr cadastral xxxx, situat în satul Xxxx, raionul Criuleni. Să fie determinată reclamantei Groza Elena cota-parte ideală în mărime de ½ din apartamentul nr. 126, situat în mun. Xxxx care aparține cu drept de proprietate comună în devălmășie. Încasarea din contul pârâtului Groza Alexei în beneficiul reclamantei Groza Elena a sumei de 11 000 de euro, ceea ce constituie ½ cotă-parte din suma achitată pentru procurarea apartamentului nr. 126 situat în mun.

Xxxx. Încasarea de la pârâtul Groza Alexei în beneficiul reclamantei Groza Elena a tuturor cheltuielilor de judecată. La 07 martie 2019, Groza Alexei, reprezentat de avocatul Pocaznoi Rodica, a depus acțiune reconvențională împotriva Elenei Groza cu privire la declararea bunului imobil proprietate personală. Prin încheierea instanței de judecată din 04 iulie 2019 acțiunea reconvențională a fost primită pentru examinare împreună cu cererea inițială. În motivarea acțiunii reconvenționale a invocat că, prin cererea de chemare în judecată depusă de Groza Elena împotriva lui Groza Alexei se solicită partajarea averii comune în devălmășie a soților, anume împărțirea în natură în două părți egale a casei de locuit și terenului aferent situate în satul Xxxx, raionul xxxx și a terenurilor cu destinație grădini, situate în extravilanul satului Xxxx, raionul Criuleni.

De asemenea se solicită încasarea de la Groza Alexei a sumei de 11 000 de euro, ce constituie 1/2 din suma achitată pentru procurarea apartamentului nr. xxx, situat în mun. Xxxx, precum și compensarea cheltuielilor judiciare. A relata reclamantul că, la 22 ianuarie 1980 a fost înregistrată căsătoria cu pîrîta la Primăria satului Drăsliceni, raionul Criuleni, înscrierea cu nr. 4, dar care a fost desfăcută prin hotărârea din 16 noiembrie 2017 a Judecătoriei Criuleni. Deși părțile se aflau oficial în relațiile de căsătorie, în fapt erau despărțiți mai bine de 20 ani. Din anul 1996 duceau gospodării separate, fiecare din ei aveau viața sa personală, Groza Alexei fiind stabilit cu traiul în Italia, tot în Italia mai mult de 15 ani locuia și Groza Elena.

La data întocmirii contractului de investiție Groza Alexei și Groza Elena nu formau o familie. A indicat reclamantul că, la 03 iulie 2017 între Groza Alexei și ÎM „Delmar Construction” SRL a fost încheiat contractul de investiții nr. 86/126/17 privind realizarea lucrărilor de construcție a apartamentului nr. 126 situat în mun. Xxxx, deci obiect al contractului de investiții constituia o sumă bănească investită de 3 către investitor în construcția unui imobil viitor, al cărui drept de proprietate nu este înregistrat în Registrul bunurilor imobile. Prețul bunului imobil contractat a fost achitat integral de către Groza Alexei, fapt ce se confirmă prin chitanța anexată.

Cu referire la Groza Elena, reclamantul, Groza Alexei, a menționat că aceasta nu a putut să achite o parte sau sub o altă formă mijloacele financiare indicate, deoarece în acea perioadă Groza Alexei nu avea careva relații cu Groza Elena, iar singura legătură între foștii soți era faptul că sunt părinții fiilor Groza Eugeniu și Groza Vasile, care la acel moment aveau împlinită vârsta majoratului. Astfel, având în vedere faptul că, părțile nu locuiesc împreună mai mult de 20 de ani, consideră Groza Alexei că mijloacele bănești investite în construcția apartamentului nu au fost achitate din mijloace comune, respectiv nu constituie proprietate comună în devălmășie. Totodată, a indicat și faptul că deoarece nu dispunea integral de suma necesară pentru încheierea contractului de investiție în construcția spațiului locativ, la 01 iulie 2017 a luat cu împrumut de la fratele său Groza Trofim suma de 12 000 de euro.

Aceste mijloacele financiare urmează a fi restituite de către împrumutat or, scopul împrumutului a fost exclusiv pentru procurarea apartamentului, deoarece Groza Alexei, deține grad de dizabilitate și intenționează să revină în țară, neavând posibilitate de a mai munci în Italia. A notat reclamantul că, la momentul desfacerii căsătoriei dreptul de proprietate asupra bunului imobil situat în mun. Chișinău, aparținea companiei în construcții și nicidecum investitorului. Astfel, consideră că la momentul desfacerii căsătoriei între soți, nu putea fi atribuit dreptul de proprietate comună în devălmășie nici asupra mijloacelor financiare investite în construcția imobilului și nici asupra apartamentului propriu-zis, deoarece acesta nu este înregistrat în Registrul bunurilor imobile.

A solicitat Groza Alexei declararea sumei de 22 000 de euro investită în construirea apartamentului nr. 126, situat în mun. Xxxx proprietate personală a lui Groza Alexei și respingerea cererii de chemare în judecată depusă de Groza Elena cu privire partajarea proprietății comune în devălmășie. La 19 ianuarie 2021 Groza Alexei, reprezentat de avocatul Pocaznoi Rodica, a depus cerere de completare a acțiunii reconvenționale prin care a solicita declararea sumei de 22 000 de euro investită în construirea apartamentului nr. 126, situat în mun. Xxxx proprietate personală a lui Groza Alexei, încasarea de la Groza Elena în beneficiul lui Groza Alexei a cheltuielilor de judecată suportate în acest proces, respingerea cererii de chemare în judecată depusă de Groza Elena cu privire la partajarea proprietății comune în devălmășie.

Prin hotărârea din 16 martie 2021 a Judecătoriei Criuleni, sediul Central, acțiunea inițială și acțiunea reconvențională, au fost admise parțial. S-a partajat proprietatea comună în devălmășie a lui Groza Alexei și a Elenei Groza constituită din: terenul pentru construcții cu suprafața de 0,0574 ha, număr cadastral xxxx, casa de locuit individuală cu suprafața de 118,2 m2, număr cadastral xxxx, construcție accesorie cu suprafața de 36,8 m2, număr cadastral xxxx, construcție accesorie cu suprafața de 36,0 m2, număr cadastral xxxx și garaj cu suprafața de 28,6 m2, număr cadastral xxxx, terenul grădină cu suprafața de 0,0834 ha, număr cadastral xxxx și terenul grădină cu suprafața de 0,2101 ha, număr cadastral xxxx, situate în satul Xxxx, raionul xxxx, după cum urmează.

S-a recunoscut după Groza Elena, dreptul de proprietate asupra 1/2 cotă - 4 parte ideală din terenul pentru construcții cu suprafața de 0,0574 ha, număr cadastral xxxx, casa de locuit individuală cu suprafața de 118,2 m2, număr cadastral xxxx, construcție accesorie cu suprafața de 36,8 m2, număr cadastral xxxx, construcție accesorie cu suprafața de 36,0 m2, număr cadastral xxxx, garaj cu suprafața de 28,6 m2, număr cadastral xxxx și terenul grădină cu suprafața de 0,0834 ha, număr cadastral xxxx, situate în satul Xxxx, raionul Criuleni.

S-a recunoscut după Groza Alexei, dreptul de proprietate asupra 1/2 cotă - parte ideală din terenul pentru construcții cu suprafața de 0,0574 ha, număr cadastral xxxx, casa de locuit individuală cu suprafața de 118,2 m2, număr cadastral xxxx, construcție accesorie cu suprafața de 36,8 m2, număr cadastral xxxx, construcție accesorie cu suprafața de 36,0 m2, număr cadastral xxxx, garaj cu suprafața de 28,6 m2, număr cadastral xxxx și terenul grădină cu suprafața de 0,0834 ha, număr cadastral xxxx, situate în satul Xxxx, raionul Criuleni. S-a recunoscut după Groza Elena, dreptul de proprietate asupra 1/2 cotă - parte din terenul grădină cu suprafața de 0,2101 ha, număr cadastral xxxx, situat în extravilanul satului Xxxx, raionul Criuleni, atribuindu-i în natură a câte 0,1051 ha în sectorul de teren marcat de punctele 1-2-3-4-1.

S-a recunoscut după Groza Alexei, dreptul de proprietate asupra 1/2 cotă - parte din terenul grădină cu suprafața de 0,2101 ha, număr cadastral xxxx, situat în extravilanul satului Xxxx, raionul xxxx, atribuindu-i în natură a câte 0,1051 ha în sectorul de teren marcat de punctele: 3-4-5-6-3. S-a încasat din contul lui Groza Alexei în beneficiul Elenei Groza, suma de 6 000 de lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică. În rest, acțiunea depusă de Groza Elena împotriva lui Groza Alexei, a fost respinsă ca neîntemeiată. Cererea reconvențională depusă de Groza Alexei împotriva Elenei Groza, a fost admisă parțial. S-a recunoscut suma de 22 000 de euro cu titlu de investiție în construcția apartamentului nr. xxx cu suprafața de 44,34 m2, număr cadastral xxxx, situat în mun.

Xxxx, în baza contractului privind investițiile în construcții nr. 3272 din 03.07.2017 (0100/17/90384) proprietate personală a lui Groza Alexei. S-a încasat din contul Elenei Groza în beneficiul lui Groza Alexei suma de 6 786,21 de lei cu titlu de cheltuieli judiciare legate de achitarea taxei de stat și suma de 5 000 de lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică. S-a încasat de la Groza Alexei în beneficiul statului taxa de stat în sumă de 1 286,73 de lei. La 30 martie 2021, Groza Elena, reprezentată de avocatul Nicolaev Ghenadie, a declarat apel prin care a solicitat admiterea cererii de apel, casarea parțială a hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei hotărâri noi prin care să fie admisă cererea cu privire la recunoașterea dreptului de proprietate asupra apartamentului nr. 126 și respingerea cererii reconvenționale.

La 14 aprilie 2021, Groza Alexei, reprezentat de avocatul Pocaznoi Rodica, a declarat apel prin care a solicitat admiterea cererii de apel, casarea parțială a hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei hotărâri noi prin care să fie admisă integral cererea reconvențională. Prin decizia din 09 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul declarat de avocatul Pocaznoi Rodica în interesele lui Groza Alexei și s-a admis apelul declarat de avocatul Nicolaev Ghenadie în interesele Elenei Groza.

5 S-a casat, în partea în care a fost respinsă acțiunea inițială și a fost admisă acțiunea reconvențională, hotărârea din 16 martie 2021 a Judecătoriei Criuleni, sediul Central și în această parte a fost emisă o hotărâre nouă prin care, s-a admis cererea de chemare în judecată depusă de Groza Elena, reprezentată de avocatul Nicolaev Angela împotriva lui Groza Alexei privind partajarea proprietății comune în devălmășie prin determinarea cotelor-părți ideale din ap. 126, din mun. Xxxx, încasarea compensației bănești din costul bunului proprietate comună în devălmășie, compensarea cheltuielilor de judecată. S-a transmis lui Groza Alexei în proprietate ap. 126, din mun. Xxxx și s-a încasat în beneficiul Elenei Groza din contul lui Groza Alexei sulta bănească în mărime de 11 000 de euro, sau echivalentul acestei sume în lei moldovenești la data executării hotărârii, cea ce constituie 1/2 cotă parte din suma de 22 000 de euro investită pentru construcția ap. xxx, din mun.

Xxxx. S-a încasat în beneficiul Elenei Groza din contul lui Groza Alexei suma de 7 809 de lei, cheltuieli de judecată pentru achitarea taxei de stat în prima instanță, și suma de 4 900 de lei, cheltuieli de judecată pentru achitarea taxei de stat în instanța de apel. S-a respins ca fiind neîntemeiată cererea de chemare în judecată reconvențională înaintată de Groza Alexei, reprezentat de avocatul Pocaznoi Rodica împotriva Elenei Groza cu privire la declararea sumei de 22 000 de euro, investită în construirea ap. xxx, din mun. Xxxx, ca proprietate personală a lui Groza Alexei, și compensarea cheltuielilor de judecată. Pentru a decide astfel, instanța de apel a concluzionat că, contractul de investiție a fost încheiat în timpul căsătoriei celor doi soți, astfel, orice bun dobândit de soți în timpul căsătoriei se prezumă proprietate comună în devălmășie până la proba contrară.

Conform dispozițiilor art. 321 alin. (2) din Codul civil, în vigoare până la 01 martie 2019, în cazul bunurilor imobile, dreptul de proprietate se dobândește la data înscrierii în Registrul bunurilor imobile. Astfel, legiuitorul a instituit regula conform căreia proprietatea asupra bunurilor imobile se dobândește din momentul înscrierii în registrul bunurilor imobile, regula dată având un caracter imperativ. Menționează instanța de apel că, prima instanță greșit a conchis că, suma de 22 000 de euro cu titlu de investiție în construcția apartamentului nr. xxx, situat în mun. Xxxx, în baza contractului privind investițiile în construcții nr. 3272 din 03 iulie 2017, constituie proprietate personală a lui Groza Alexei.

Astfel, argumentele instanței de fond cu privire la faptul că, în rezultatul nedeținerii sumei integrale pentru achitarea prețului pentru imobilul viitor, anume la 01 iulie 2017 Groza Alexei a luat cu împrumut de la Groza Trofim, suma de 12 000 de euro, pentru achitarea prețului apartamentului. Or, nu este clar când a fost întocmit înscrisul respectiv, pe copia buletinului de identitate a lui Groza Trofim, care este și fratele pârâtului/apelant Groza Alexei. Instanța de apel a apreciat critic argumentul invocat în instanță de fond precum că semnarea contractului de investiții încheiat între ÎM „Delmar Construction” SRL și Groza Alexei, a avut loc în perioada căsătoriei dintre Groza Alexei și Groza Elena, însă urmare a faptului că în cadrul cercetării judecătorești s-a constatat că familia Groza s-a destrămat cu mult înainte de desfacerea căsătoriei.

Curtea de Apel Chișinău a considerat că, în apartamentul cu nr. 126 din mun. 6 Xxxx, au fost investite surse financiare în sumă de 22 000 de euro de către ambii soți, care se aflau în relații de căsătorie la momentul încheierii contractului de investiție nr. 86/126/17 din 03 iulie 2017, care a fost înregistrat la data de 04 iulie 2017 la Oficiul Cadastral Teritorial Chișinău. Prin urmare, Elenei Groza îi aparține ½ cotă-parte din bunul viitor menționat, pentru care foștii soți au investit suma de 22 000 de euro, care la data depunerii acțiunii constituia 430 100 de lei, conform cursului valutar BNM. La 21 februarie 2022, Groza Alexei, reprezentat de avocatul Rodica Pocaznoi, a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel din 09 decembrie 2021 prin care a solicitat casarea deciziei instanței de apel cu menținerea în vigoare a hotărârii instanței de fond.

În motivarea recursului a invocat că, instanța de apel a apreciat în mod superficial circumstanțele cauzei, fără a examina sub toate aspectele legalitatea și temeinicia hotărârii supuse apelului, în raport cu regulile și legislația în vigoare. Prin urmare, decizia pronunțată a fost adoptată pripit, fără o apreciere a argumentelor și probelor invocate de părți în coroborare cu cumulul de probe existente la dosar, fapt care indică incontestabil la încălcarea de către instanța de apel a normelor de drept material, cît și a normelor de drept procedural, precum și examinarea superficială și evazivă a cauzei deduse judecării. A relata recurentul că instanța de apel avea obligația rezultând din prevederile art. 373 alin. (2) din Codul de procedură civilă, de a verifica circumstanțele și raporturile juridice stabilite în hotărârea primei instanțe, precum și cele care nu au fost stabilite, dar care au importantă pentru soluționarea cauzei.

Mai mult, instanța de apel era obligată de a da un răspuns cert referitor la pertinența unui înscris sau altuia. Adoptând soluția pe caz, instanța nu a verificat circumstanțele și raporturile juridice stabilite în hotărârea primei instanțe, nu a elucidat toate circumstanțele esențiale ale cauzei. Mai mult, decizia este contradictorie, nu este clară și nu răspunde în mod sigur și expres la toate cererile și obiecțiile formulate de către părți. Menționează recurentul că potrivit cererii de chemare în judecată, reclamanta a solicitat să fie determinată cota-parte ideală în mărime de 1/2 din apartamentul nr.xxx, situat în mun. Xxxx, care îi aparține cu drept de proprietate comună în devălmășie și de a încasa de la Groza Alexei în beneficiul său a sumei de 11 000 de euro, care constituie cota-parte ce îi revine din suma achitată pentru procurarea apartamentului nr.xxx situat în mun.

Xxxx. Conform cererii de apel, apelanta a solicitat de a recunoaște dreptul de proprietate comună în devălmășie asupra apartamentului nr. 126 situat în mun. Xxxx, a lui Groza Elena și a încasa de la pîrît în beneficiul său a sumei 11 000 de Euro, care constituie cota parte ce îi revine din suma achitată pentru investire în construcția apartamentului. Opinează recurentul că instanța de apel a depășit limitele pretențiilor din acțiune, deoarece reclamanta era în drept de a-și formula pretențiile proprii în proces, pe când din conținutul cererii de chemare în judecată o cerință a acesteia de a transmite lui Groza Alexei în proprietate ap. xxx din mun. Xxxx, nu se regăsește. Conchide recurentul că instanța a examinat superficial cauza, concluziile acesteia fiind bazate pe o apreciere unilaterală și arbitrară a materialului probator, fapt ce este în contradicție cu normele de drept procedural.

Prin urmare, instanța de apel nu și-a executat în deplină măsură obligația 7 legală de a motiva hotărârea adoptată. Dreptul de a fi auzit, a fost încălcat or, dreptul în cauză include nu doar posibilitatea de a aduce argumente instanței, dar de asemenea o obligație corespunzătoare a instanței de a arăta, în motivarea sa, motivele pentru care anumite argumente au fost acceptate sau respinse, ceea ce nu a fost îndeplinit de către instanța de apel. Consideră că Curtea de Apel Chișinău, prin prisma art. 94 din Codul procedură civilă, nu putea să dispună compensarea integrală a cheltuielilor de judecată suportate de către Groza Elena la depunerea cererii de chemare în judecată or, pretențiile acesteia au fost admise parțial de instanța de fond, precum și o parte din pretențiile respinse nu au fost contestate de către aceasta.

Deci, instanța de apel incorect a calculat și dispus pentru compensare taxa de stat achitată de reclamantă inclusiv pentru pretențiile privind atribuirea bunurilor imobile în proprietate privată reclamantei Groza Elena în schimbul sultei, deoarece aceste pretenții au fost respinse de instanța de fond și necontestate de ultima. La 06 aprilie 2022, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimatului copia cererii de recurs depusă de către Groza Alexei, reprezentat de avocatul Rodica Pocaznoi, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la materialele dosarului (f.d. 179, vol. 2). La 20 mai 2022, Groza Elena, reprezentată de avocatul Ghenadie Nicolaev, a depus referință la cererea de recurs depusă de Groza Alexei, reprezentat de avocatul Rodica Pocaznoi, prin care a solicitat menținerea în vigoare a deciziei instanței de apel.

Cu referire la termenul de declarare a recursului, instanța de recurs menționează că, Curtea de Apel Chișinău a pronunțat dispozitivul deciziei la 09 decembrie 2021. Decizia motivată a fost expediată participanților la proces, la data de 04 ianuarie 2022 prin intermediul poștei electronice (f.d. 144, vol. 2). În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit. Astfel, instanța de recurs constată că Groza Alexei, reprezentat de avocatul Rodica Pocaznoi, s-a conformat prevederilor legale, declarând recurs la 21 februarie 2022, împotriva deciziei instanței de apel, în termenul stabilit de lege.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia. Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în conformitate cu alin. (2). Examinînd temeiurile recursului completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține următoarele. Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în 8 temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4). Instanța de recurs reține, că examinarea admisibilității recursului presupune verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile prevăzute în art. 432 din Codul de procedură civilă. La caz, Colegiul constată că argumentele invocate în cererea de recurs nu se încadrează în limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei contestate or, motivele recursului sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, asupra căror instanța de apel s-a pronunțat.

Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, relatarea situației nu constituie un temei de casare a deciziei recurate or, recursul exercitat conform Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt. Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 din Codul de procedură civilă. Din recursul declarat nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele. În acest sens Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa constantă statuează că, dreptul de acces la instanțe nu este absolut.

Există limitări implicit admise (Golder împotriva Regatului Unit, p.38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), p. 230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, p. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, p. 45). Curtea a mai reiterat că, modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (a se vedea Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-I, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire cu privire la fondul recursului. Având în vedere cele expuse mai sus, recursul declarat de către Groza Alexei, 9 reprezentat de avocatul Rodica Pocaznoi, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă și, drept urmare, este inadmisibil. În conformitate cu art. art. 270, 433 lit. a), 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e : Se consideră inadmisibil recursul declarat de Groza Alexei, reprezentat de avocatul Pocaznoi Rodica.

Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari judecători Mariana Pitic Victor Burduh 10