2ra-1130/23 — recunoasterea bunului proprietate comună pe cote părti, determinarea cotei părti în proprietatea comună în devălmăsie

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de către Nadejda

Scovorodina, reprezentată de avocatul Ion Cîșlari,

în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de

Nadejda Scovorodina împotriva lui Sergiu Cotoman, intervenient accesoriu

notarul Petru Belciug cu privire la recunoașterea bunului proprietate comună

pe cote-părți, determinarea cotei-părți în proprietatea comună în devălmășie,

declararea nulității parțiale a testamentului,

împotriva deciziei din 28 martie 2023 a Curții de Apel Chișinău,

(Dosarul nr. 2ra-1130/23

nr. PIGD 2-19149011-01-2ra-07082023)

Recursul nu se încadrează în temeiul prevăzut la art. 432, alin. (2), lit. a) și

c) din Codul de procedură civilă (în vigoare până la 01 septembrie 2023),

or instanța de apel a aplicat și interpretat corect legea care urma să fie

aplicată.

Judecătoria Căușeni, sediul central, jud. Pleșca Sergiu

Curtea de Apel Chișinău, jud. I. Cotruță, I. Țurcan, L Pruteanu

04 decembrie 2024

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților chestiunea cu privire la admisibilitatea

recursului declarat de către Nadejda Scovorodina, reprezentată de

avocatul Ion Cîșlari,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Ion Malanciuc,

Diana Stănilă, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

chemare în judecată, concretizată ulterior, împotriva lui Sergiu Cotoman, prin

care a solicitat:

- recunoașterea bunului imobil format din casă și teren aferent cu nr.

cadastrale: xxxxx și xxxxx, situate în or. Căușeni, str. xxxxx, drept proprietate

comună pe cote-părți a lui Alexandru Fala și Nadejda Scovorodina,

recunoscând dreptul de proprietate la cota-parte din imobilul menționat a

Nadejdei Scovorodina, fiind constatat faptul concubinajului lui Alexandru

Fala și Nadejda Scovorodina în perioada anilor 1980-13 iunie 1995, perioadă

în care a avut un acord de activitate comună în scopul dobândirii de bunuri,

adică al contractului de societate civilă;

- determinarea cotelor-părți a proprietății comune, asupra bunului imobil

format din casă de locuit și teren aferent cu nr. cadastrale xxxxx și xxxxx,

situate în or. Căușeni, xxxxx, cu atribuirea în proprietate privată a câte ½ cotă-

parte ideală lui Alexandru Fala și Nadejda Scovorodina;

- declararea nulității testamentului nr. 4226 din 10 mai 2017, autentificat

de notarul Petru Belciug, în partea în care a fost testată cota-parte a proprietății

în devălmășie ce aparține Nadejdei Scovorodina, ca proprietate în devălmășie;

- declararea nulității testamentului nr. 4226 din 10 mai 2017, autentificat

de notarul Petru Belciug, în partea în care se încalcă rezerva succesorală de

care beneficiază Nadejda Scovorodina, ca persoană inaptă de muncă,

pensionară, cu determinarea mărimii rezervei succesorale. (f.d. 8-9, 32-33,

vol. I)

1980 a trăit în concubinaj Alexandru Fala, iar în data de 13 iunie 1995 au

încheiat căsătoria. În data de 15 ianuarie 2019 Alexandru Fala a decedat.

În anul 1986, reclamanta împreună cu concubinul său Alexandru Fala, din

bani comuni, au procurat o casă de locuit situată în or. Căușeni, str. xxxxx.

Contractul de vânzare-cumpărare fiind perfectat doar pe numele lui

Alexandru Fala, unde și au trecut cu traiul împreună cu doi copii minori,

ulterior au oficializat relația prin înregistrarea căsătoriei.

teren de pe lângă case, în or. Căușeni, în anul 2002, în timpul căsătoriei,

1

terenul aferent casei de locuit, a fost atribuit lui Alexandru Fala, în proprietate

privată bunul imobil cu nr. cadastrale xxxxx și xxxxx.

mijloacelor comune s-a efectuat reparație capitală cu reamenajarea și

reutilarea casei de locuit, s-a construit o construcție nouă, un garaj, s-a

reamenajat terenul aferent casei, valoarea bunurilor imobile în mod evident a

sporit simțitor.

Alexandru Fala, Nadejda Scovorodina, care a acceptat succesiunea în

termenii opționali prin depunerea unei declarații în acest sens la biroul

notarului Petru Belciug, prin intermediul reprezentantului Boris Fala, a aflat

despre existența testamentului nr. 4226 din 10 mai 2017, prin care Alexandru

Fala a testat integral casa de locuit și terenul aferent casei lui Sergiu Cotoman.

nemijlocit casa de locuit, este proprietate în devălmășie a soților Alexandru

Fala și Nadejda Scovorodina, iar terenul aferent casei de locuit a fost dobândit

de către soți în timpul căsătoriei.

în partea în care a fost testată cota-parte a proprietății în devălmășie ce

aparține Nadejdei Scovorodina ca proprietate în devălmășie, totodată fiind

necesară recunoașterea caducității testamentului în partea în care se încalcă

rezerva succesorală de care beneficiază Nadejda Scovorodina, ca persoană

inaptă de muncă, pensionară.

s-a respins cererea de chemare în judecată depusă de Nadejda Scovorodina

împotriva lui Sergiu Cotoman cu privire la recunoașterea bunului proprietate

comună în devălmășie, determinarea cotei-părți în proprietatea comună în

devălmășie, declararea nulității parțiale a testamentului nr. 4226 din 10 mai

declarat apel împotriva hotărârii din 13 august 2021 a Judecătoriei Căușeni,

sediul central, solicitând casarea hotărârii și pronunțarea unei noi soluții de

admitere integrală a acțiunii. (f.d 114, vol.I)

apelul declarat de Nadejda Scovorodina, a menținut hotărârea din 13 august

2021 a Judecătoriei Căușeni, sediul central. (f.d. 215,216-225, vol.I)

dreptului de proprietate, asupra imobilelor și construcțiilor anexe, relația de

fapt a concubinajului. În raport cu momentul dobândirii dreptului de

proprietate asupra imobilului și anexelor acestuia se disting două situații:

a) dacă dreptul de proprietate a fost dobândit în timpul relației de concubinaj,

obiectul material al acestuia se va partaja conform aportului fiecăruia la

dobândirea bunului, dobândirea bunului fiind considerată ca rezultat al unui

2

acord de activitate comună în scopul dobândirii de bunuri, adică al

contractului de societate civilă;

b) în cazul în care imobilul locativ a fost dobândit de către unui dintre

concubini, dar pe parcursul acestei relații au fost efectuate de către concubini

anumite reconstrucții, reparații capitale, reamenajări etc., concubinul

neproprietar va dispune de dreptul de a solicita plata unei compensații bănești

egală cu contribuția adusă la îmbunătățirile imobilului, în baza principiului

îmbogățirii fără justă cauză, nedispunând de dreptul de recunoaștere a

proprietății asupra unei părți din imobilul locativ sau din anexele acestuia.

bunurilor imobile, bunurile imobile: terenul pentru construcții cu numărul

cadastral xxxxx cu suprafața de 0.1769 ha., casa de locuit individuală cu nr.

cadastral, xxxxx cu suprafața de 163,7 m.p., situate în or. Căușeni, str. xxxxx,

aparțin cu drept de proprietate (1.0 cota parte) lui Alexandru Fala. Astfel,

regimul juridic al acestor bunuri este ca fiind proprietate personală a lui

Alexandru Fala și nu ca proprietate comună. Or, invocarea aflării în relații de

concubinaj, nu modifică regimul juridic al bunurilor.

alin.(1), art. 497, alin. (1), art. 499, alin. (1) din Codul civil, instanța de apel

a indicat că temeiul apariției proprietății comune îl constituie legea sau actul

juridic.

proprietății comune la care pretinde este aflarea în relații de concubinaj cu

Alexandru Fala, iar ulterior în relații de căsătorie, precum și construirea în comun

a bunurilor date, a fost respins de către Curtea de Apel Chișinău, or, în situația

din speță, concubinajul nu constituie temei de apariție a proprietății comune, iar

invocarea construirii comune a bunului, la fel nu a fost reținut ca temei, deoarece

proprietatea a fost dobândită de către Alexandru Fala în temeiul contractului de

vânzare-cumpărare, anterior încheierii căsătoriei dintre Alexandru Fala și

Nadejda Scovorodina, constituind un bun personal care aparținea doar lui

Alexandru Fala.

bunului imobil ca proprietate comună în devălmășie a soților Alexandru Fala

și Nadejda Scovorodina, precum și determinarea cotelor-părți ideale și

atribuirea a câte ½ din bunul imobil litigios sunt lipsite de suport legal,

deoarece, la caz, s-a constatat cu certitudine că bunul imobil nu face parte din

proprietatea comună și respectiv nu poate fi împărțită pe cote-părți.

Scovorodina precum că a contribuit financiar la construcția casei de locuit în

condițiile, din motiv că în acest sens nu au fost prezentate probe (bonuri,

facturi fiscale etc.). Mai mult ca atât, reclamanta apelantă nu a probat sporirea

valorii acestui bun în timpul concubinajului, precum și ulterior în timpul

căsătoriei.

4226 din 10.05.2017, instanța de apel a precizat, că din cuprinsul

3

testamentului, se reține că, Alexandru Fala a testat lui Sergiu Cotoman, din

patrimoniul său care îi va aparține la ziua decesului casa de locuit cu terenul

aferent situate în or. Căușeni, str. xxxxx.

instanțe, potrivit căreia, careva temeiuri legale pentru declararea nulității

testamentului nr. 4226 din 10 mai 2017, întocmit de notarul Petru Belciug la

caz nu au fost constatate, nefiind confirmate prin probe veridice, concludente

și pertinente alegațiile Nadejdei Scovorodina, argumentele invocate în acest

sens de către ultima purtând un caracter pur declarativ.

Alexandru Fala a testat lui Sergiu Cotoman din patrimoniul său numai casa și

terenul aferent, restul patrimoniului ce-i aparținea la ziua decesului urmând a

fi moștenit de moștenitorii legali, iar rezerva succesorală, potrivit prevederilor

art. 1510 din Codul civil, urmând a fi separată în primul rând din averea

netestată a lui Alexandru Fala, și numai în cazul insuficienței sau lipsei

acesteia, rezerva se completează din averea testată, testamentul devenind

caduc în această parte.

reprezentată de avocatul Cîșlari Ion, a declarat recurs, prin care a solicitat

admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și hotărârea instanței

de fond cu pronunțarea unei noi decizii de admitere integrală a acțiunii sau,

după caz, de trimitere a cauzei spre rejudecare în instanța de apel. (f.d.2-11,

vol.II)

neîntemeiată, lipsită de suport juridic, bazată pe aplicarea eronată a legii,

instanțele de judecată nu au elucidat pe deplin circumstanțele cauzei, au dat o

apreciere arbitrară probatoriului administrat, determinând eronat cadrul legal

aplicabil cazului dat.

că instanța de apel a omis să satisfacă standardele procedurale relevante

referitoare la conținutul actului judecătoresc, încălcând normele de drept

procedural, or părțile au fost efectiv private de dreptul la un control

judecătoresc, în privința argumentelor asupra cărora nu s-a expus instanța de

apel și anume asupra pretenției cu privire la recunoașterea unui bun

proprietate comună, dobândit în comun în urma activității comune, a

contractului de societate civilă în perioada concubinajului.

care a solicitat respingerea recursului cu menținerea hotărârilor judecătorești.

(f.d. 21-23, vol. II)

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

„Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei

integrale, dacă legea nu prevede altfel.”

4

modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex

reformei Curții Supreme de Justiție) stipulează că:

„Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a

prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii

recursurilor”.

septembrie 2023) relevă că:

„Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) și (4).”

septembrie 2023) reglementează că:

„Părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se

invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procesual.”

până la 01 septembrie 2023) prevede că:

„Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care instanța judecătorească: nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată și a

interpretat în mod eronat legea.”

septembrie 2023) statuează că:

„Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care: a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei; b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea cauzei au fost încălcate

regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat problema

drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește procesul-

verbal al ședinței de judecată; f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței

jurisdicționale.”

septembrie 2023) stabilește că:

„Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare

a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la

soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea

probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise

au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

alin. (1) din Codul de procedură civilă sus-citat, instanța de recurs reține că

recurenta a respectat acest termen, or decizia instanței de apel a fost adoptată

la 28 martie 2023, expediată în adresa participanților la proces, prin e-mail, la

5

22 mai 2023, fapt confirmat prin extrasul din poșta electronică, anexat la

dosar. (f.d. 227, vol. I; f.d. 12, vol. II)

Nadejda Scovorodina, reprezentată de avocatul Ion Cîșlari, a declarat

recurs în data de 17 iulie 2023.

prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative

(modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) au

fost operate modificări în Codul de procedură civilă, care au intrat în vigoare

la 01 septembrie 2023.

existenței unuia dintre temeiurile prevăzute la art.433 din Codul de procedură

civilă, în vigoare la momentul depunerii recursului, la caz, 17 iulie 2023.

reprezentată de avocatul Ion Cîșlari, rezultă că acesta a invocat temei de

admisibilitate a recursului prevederile indicate la art. 432, alin. (2), lit. a) și c)

din Codul de procedură civilă menționat mai sus.

recurentul a făcut trimitere la temeiul de drept prevăzut de art.432, alin. (2)

alin. (2), lit. a) și c) din Codul de procedură civilă, nu a stabilit că normele

aplicate suscită îndoieli la aplicare sau instanța de apel, aplicând normele

respective, ar fi extins norma juridică dincolo de ipotezele la care se aplică

sau invers.

verificând din oficiu, existența circumstanțelor expuse în art. 432, alin. (3) din

Codul de procedură civilă (în vigoare până la 01 septembrie 2023), nu a

stabilit încălcarea de către instanța de apel a acestor circumstanțe.

conform Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de

drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și

temeinicia ei în fapt.

Omului, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea

situației prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în mod direct

starea de lucruri.

conține obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de

către instanța de apel, primind o apreciere corespunzătoare.

la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în

modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

de către Nadejda Scovorodina, reprezentată de avocatul Ion Cîșlari, nu pot

constitui temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea

6

esențială sau aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de

drept procesual, și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurată.

433, lit. a) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii

recursurilor, art.440, alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Consideră inadmisibil recursul declarat de către Nadejda Scovorodina,

reprezentată de avocatul Ion Cîșlari, împotriva deciziei din data de 28 martie

2023 a Curții de Apel Chișinău.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Ion Malanciuc

Diana Stănilă

7