2ra-483/23 — incasarea valorii imbunatatirii bunului incetarea proprietatii comune in devalmasie

2ra-483/23 — incasarea valorii imbunatatirii bunului incetarea proprietatii comune in devalmasie (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 2ra-483/23

2-18210811-01-2ra-04042023

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. G. Stratulat)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. M. Guzun, V. Buhnaci, V. Sîrbu)

ÎNCHEIERE

05 octombrie 2023 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Mariana Pitic

Judecători Ion Malanciuc

Aliona Donos

examinând admisibilitatea recursului declarat de Grișca Ion,

în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Grișca Ion

împotriva Tatianei Grișca cu privire la încasarea valorii îmbunătățirilor aduse bunului imobil,

recunoașterea ca proprietate exclusivă, încetarea proprietății comune și determinarea cotelor

părți asupra bunurilor mobile, obligarea transmiterii bunurilor mobile și compensarea

cheltuielilor de judecată, și

cererea de chemare în judecată depusă de către Grișca Tatiana împotriva lui Grișca Ion

cu privire la constatarea faptului, recunoașterea dreptului de proprietate exclusivă,

împotriva deciziei din 18 ianuarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respins apelul declarat de Grișca Ion și a fost menținută hotărârea din 21 decembrie 2021 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

c o n s t a t ă:

La data de 14 decembrie 2018, Ion Grișca a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Tatianei Grișca cu privire la încasarea valorii îmbunătățirilor aduse bunului imobil,

încetarea proprietății comune asupra bunului imobil, cu recunoașterea ca proprietate

exclusivă, încetarea proprietății comune, cu determinarea cotelor părți asupra bunului imobil,

încetarea proprietății comune și determinarea cotelor părți asupra bunurilor mobile, obligarea

transmiterii bunurilor mobile și compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii Ion Grișca a indicat că, prin decizia Curții de Apel din 16

decembrie 2015, la examinarea cererii de chemare în judecată depusă de Tatiana Grișca

împotriva lui Ion Grișca, privind recunoașterea dreptului de proprietate și evacuarea din

bunul imobil, s-a dispus recunoașterea dreptului de proprietate exclusivă asupra casei de

locuit din mun. Chișinău, str. Mihai Eminescu 72, după Tatiana Grișca, cu evacuarea lui Ion

Grișca din imobil.

Menționează reclamantul că, în cadrul examinării cauzei civile, Tatiana Grișca, în

acțiunea acesteia, a recunoscut aportul adus de Ion Grișca la îmbunătățirea bunului imobil,

1

iar în sensul dat, pârâta a indicat că este dispusă să întoarcă porțile de metal în valoare de

28.537 lei și ușile în valoare de 22.960 lei, iar restul sumei de 64.169,60 lei să o ramburseze

reclamantului.

Susține reclamantul că, până în prezent Tatiana Grișca nu a returnat nici banii, nici

bunurile materiale sau contravaloarea acestora în sumă totală de 110.293 lei. La fel, în urma

deciziei din 16 decembrie 2015, a fost dispusă evacuarea lui Ion Grișca din casa de locuit din

mun. Chișinău, str. Mihai Eminescu 72, iar prin procesul-verbal întocmit de executorul

judecătoresc nr. 176-1412/16 din 06 mai 2015, a fost constatată și stabilită lista bunurilor

mobile care au fost considerate a fi bunuri devălmașe a foștilor soți.

Potrivit registrului bunurilor imobile, bunul imobil cu nr. cadastral xxxxx, situat în mun.

Chișinău, str. București 16, ap.9, aparține cu drept de proprietate a câte 1/2 cotă-parte lui Ion

Grișca și Tatiana Grișca. Comunică că, reieșind din faptul că, căsătoria dintre Grișca Ion și

Grișca Tatiana a fost desfăcută, consideră că bunurile menționate urmează a fi supuse

separării în conformitate cu legea.

Menționează că, la 21 decembrie 2012, prin hotărârea judecătorească a fost dispusă

încasarea din contul lui Ion Grișca în beneficiul lui Anatolie Sirețeanu suma de 53.000 euro

și taxa de stat de 25.000 lei. Suma de 53.000 euro fiind împrumutată în timpul căsătoriei,

mijloacele fiind utilizate în interese comune.

Precizează că, în vederea soluționării litigiului pe cale amiabilă, ultimul a expediat în

adresa pârâtei Tatiana Grișca, notificarea prin care a propus partajarea bunurilor mobile

cuprinse în procesul-verbal nr. 176-1412/16 din 6 mai 2015 și a bunului imobil cu nr.

cadastral 0100205283.02.009, situat în mun. Chișinău, xxxxx în modul prestabilit. Pârâta

Tatiana Grișca nu a răspuns solicitărilor și nu a dat curs propunerii de soluționare amiabilă a

litigiului.

La data de 13 martie 2020, reprezentanta pârâtei Grișca Tatiana, avocatul Gațcal

Rodica, a formulat o cerere privind respingerea acțiunii ca tardivă în partea pretenției privind

încetarea dreptului de proprietate a bunurilor mobile devălmașe, stabilite prin procesul-

verbal al executorului judecătoresc nr. 176-1412/16 din 06 mai 2015, dobândite în timpul

căsătoriei și încasarea de la Grișca Tatiana în beneficiul lui Grișca Ion 1/2 din valoarea

bunurilor mobile devălmașe, stabilite prin procesul-verbal al executorului judecătoresc nr.

176-1412/16 din 06 mai 2015.

Prin încheierea din 13 martie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a respins

ca tardivă cererea de chemare în judecată depusă de către Ion Grișca împotriva Grișca

Tatianei, în partea pretenției privind încetarea dreptului de proprietate a bunurilor mobile

devălmașe, stabilite prin procesul-verbal al executorului judecătoresc nr. 176-1412/16 din 06

mai 2016, dobândite în timpul căsătoriei și încasarea de la Tatiana Grișca în beneficiul lui

Ion Grișca 1/2 din valoarea bunurilor mobile devălmașe.

Încheierea în cauză a fost menținută și a devenit irevocabilă prin decizia din 25 iunie

2020 a Curții de Apel Chișinău.

La data de 03 septembrie 2020, Ion Grișca a depus cererea de concretizare a pretențiilor,

prin care a solicitat: încasarea sumei de 220.586 lei, ce constituie valoarea îmbunătățirii

aduse bunului imobil casei de locuit din mun. Chișinău, str. Mihai Eminescu 72; dispunerea

încetării proprietății comune în devălmășie, înregistrată după Grișca Ion și Grișca Tatiana,

asupra bunului imobil cu nr. cadastral xxxxx, situat în mun. Chișinău, str. xxxxx, ap. 9 și

2

recunoașterea ca fiind proprietate exclusivă a lui Grișca Ion; dispunerea încetării proprietății

comune în devălmășie, înregistrată după Grișca Ion și Grișca Tatiana, ca fiind obținută în

timpul căsătoriei, asupra bunului imobil, teren pentru construcții, cu nr. cadastral

0121102.270 situat în mun. Chișinău, or. Durlești, strada xxxxx și atribuirea în proprietate

comună pe cote-părți lui Grișca Ion și Grișca Tatiana a câte 1/2 cotă-parte; dispunerea

încetării proprietății comune în devălmășie a luiGrișca Ion și Grișca Tatiana asupra bunurilor

mobile identificate prin procesul-verbal al executorului judecătoresc nr. 176-1412/16 din 06

mai 2015, prin atribuirea a câte 1/2 cotă parte pentru fiecare din aceștia; obligarea pe Grișca

Tatiana să îi transmită lui Grișca Ion bunurile mobile: mașina de spălat rufe ”AEG”, masă de

bucătărie din lemn masiv, colțar alb din piele și patul din lemn masiv, în sumă totală de

36.384 lei; încasarea de la Grișca Tatiana în beneficiul lui Grișca Ion cheltuielilor de judecată

suportate.

La data de 06 octombrie 2020, Grișca Tatiana a depus o cerere de chemare în judecată

împotriva lui Grișca Ion, prin care a solicitat constatarea faptului că beciul și terenul pentru

construcții cu nr. cadastral xxxxx, cu adresa mun. Chișinău, or. Durlești, str. Mihai Eminescu

72; recunoașterea dreptului de proprietate asupra beciului și terenului pentru construcții cu

nr. cadastral xxxxx, cu adresa mun. Chișinău, or. Durlești, str. Mihai Eminescu 72 după

Grișca Tatiana; încasarea din contul lui Grișca Ion în beneficiul lui Grișca Tatiana cheltuielile

de judecată.

În motivarea cererii de chemare în judecată a indicat că, la 20 septembrie 2012 s-a

adresat în instanță de judecată cu o cerere de chemare în judecată împotriva lui Grișca Ion,

prin care a solicitat recunoașterea dreptului de proprietate asupra imobilului situat în mun.

Chișinău, or. Durlești, str. Mihai Eminescu 72 și evacuarea lui Grișca Ion din bunul imobil.

Susține că, prin hotărârea din 25 noiembrie 2014 a Judecătoriei Buiucani, mun.

Chișinău, cererea de chemare în judecată a fost respinsă ca neîntemeiată. Iar la 16 decembrie

2015, Curtea de Apel Chișinău a admis cererea de apel depusă de Grișca Tatiana, cu casarea

hotărârii instanței de fond și pronunțarea unei noi hotărâri prin care a fost recunoscut dreptul

de proprietate exclusivă asupra casei de locuit de pe str. xxxxxx, or. Durlești, mun. Chișinău

după Grișca Tatiana cu evacuarea lui Grișca Ion din imobil.

Precizează că, la 22 iunie 2016, Oficiul cadastral teritorial Chișinău a înregistrat dreptul

de proprietate asupra casei de locuit de pe str. xxxxx, or. Durlești, mun. Chișinău. Potrivit

Extrasului din Registrul bunurilor imobile, terenul pe care este situată casa de locuit a fost

înregistrat ca fiind proprietate comună în devălmășie a foștilor soți Grișca Tatiana și Grișca

Ion.

Afirmă că, imobilul nominalizat supra, a fost cumpărat în baza contractului de vânzare-

cumpărare la 14 martie 2007, conform p. 1 al căruia casa de locuit are anexe: beciul și lotul

de pământ cu suprafața de 0,0611 ha pe care este construită casa. Terenul de pământ cu

suprafața de 0,0611 ha nominalizat, nu este un bun aparte, pe el este situată casa de locuit,

beciul și mai are utilizarea de teren aferent casei. Astfel, susține că terenul nu putea fi

înregistrat aparte cu drept de proprietate și pe Grișca Ion, odată ce instanța de judecată a

recunoscut-o pe Grișca Tatiana unicul proprietar al casei de locuit care are 2 anexe: beciul și

terenul.

Relevă că, instanța de apel a recunoscut dreptul de proprietate exclusivă asupra casei de

locuit nominalizate după aceasta, casa având ca anexe terenul pentru construcția casei și

3

beciul. Astfel, anexele au fost cumpărate împreună cu casa, toate intrând într-un preț, fapt

confirmat prin pct. 2.1. al contractului de vânzare-cumpărare din 14 martie 2007, conform

căruia „vânzătorul a vândut iar cumpărătorul a cumpărat în părți egale imobilul, care este

constituit din: A-casa de locuit compusă din cinci odăi, cu suprafața totală de 185,1 m.p.,

inclusiv spațiul locativ de 92,2 m.p., cu anexele: 1-beci și lotul de pământ pentru construcția

locativă cu suprafața de 0,0611 ha situate în mun. Chișinău, or. Durlești, str. M. Eminescu

până la căsătoria cu Grișca Ion în 2003, ultimul necontribuind cu sume de bani la cumpărarea

imobilului nr. 72 de pe strada Mihai Eminescu, or. Durlești, mun. Chișinău, fapt stabilit prin

Decizia Curții de Apel Chișinău din 16 decembrie 2015. Reieșind din cele expuse și ținând

cont de principiul autorității lucrului judecat, Grișca Tatiana solicită recunoașterea dreptului

exclusiv de proprietate asupra terenului pentru construcții și beciului de pe adresa mun.

Chișinău, or. Durlești, str. Mihai Eminescu 72.

La 19 octombrie 2020, Grișca Tatiana a depus o cerere privind concretizarea pretențiilor

din acțiune, prin care a solicitat, constatarea faptului că terenul pentru construcții cu nr.

xxxxxx, cu adresa mun. Chișinău, or. Durlești, str. Mihai Eminescu 72, cu suprafața 0,0611

ha constituie parte integrantă a bunului imobil situat în mun. Chișinău, or. Durlești, xxxxx –

obiect al contractului de vînzare-cumpărare nr. 378 din 14 martie 2007; recunoașterea

dreptului de proprietate exclusiv asupra terenului pentru construcții cu nr. cadastral xxxxx

situat în mun. Chișinău, or. Durlești, str. Mihai Eminescu 72, cu suprafața totală de 0,0611

ha după Grișca Tatiana; încasarea din contul lui Grișca Ion în contul lui Grișca Tatiana a

cheltuielilor de judecată suportate.

Prin hotărârea din 21 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru a fost

admisă parțial acțiunea depusă de Grișca Ion. S-a încasat de la Grișca Tatiana în beneficiul

lui Grișca Ion suma de 110 293 de lei, cu titlu de îmbunătățiri aduse bunului imobil, casa de

locuit din mun. Chișinău, or. Durlești, str. Mihai Eminescu 72. În partea pretențiilor lui

Grișca Ion împotriva Tatianei Grișca privind încetarea proprietății comune în devălmășie,

înregistrată după Grișca Ion și Grișca Tatiana asupra bunului imobil cu nr. cadastral xxxxx,

situat în mun. Chișinău, str. București, nr.16, ap.9, cu recunoașterea dreptului de proprietate

exclusivă a lui Grișca Ion; încetarea proprietății comune în devălmășie asupra bunului

imobil, teren pentru construcții, cu nr. cadastral 0121102.270, situat în mun. Chișinău, or.

Durlești, str. Mihai Eminescu nr.72, cu atribuirea în proprietate comună pe cote-părți lui

Grișca Ion și Grișa Tatiana a câte 1/2 cotă-parte; încetarea proprietății comune în devălmășie

a lui Grișca Ion și Grișca Tatiana asupra bunurilor imobile identificate prin procesul-verbal

nr.176-1412/12 din 06 mai 2015, prin atribuirea a câte 1/2 cotă parte pentru fiecare, obligarea

transmiterii bunurilor mobile: mașină de spălat rufe ”AEG”, masă de bucătărie din lemn

masiv, colțar alb din piele și patul din lemn masiv, în sumă de 36 284 lei, cererea de chemare

în judecată s-a respins ca neîntemeiată. S-a încasat de la Grișca Tatiana în beneficiul lui

Grișca Ion costul cheltuielilor de asistență juridică de 3 000 de lei. S-a încasat de la Grișca

Tatiana în beneficiul statului taxa de stat de 3 308,78 de lei. S-a admis cererea de chemare în

judecată depusă de către Grișca Tatiana și s-a constatat faptul că terenul pentru construcții

cu nr. cadastral 0121102270, cu adresa mun. Chișinău, or. Durlești, str. Mihai Eminescu, 72

cu suprafața de 0,0611 ha, constituie parte integrantă a bunului imobil situat în mun.

Chișinău, or. Durlești, str. Mihai Eminescu, 72 – obiect al contractului de vânzare-cumpărare

4

nr. 378 din 14 martie 2007. S-a recunoscut dreptul de proprietate exclusivă a Tatianei Grișca,

asupra terenului pentru construcții cu nr. cadastral xxxxx, situat în mun. Chișinău, or.

Durlești, str. xxxxx, cu suprafața de 0,0611 ha. S-a încasat de la Grișca Ion în beneficiul

Tatianei Grișca taxa de stat de 2 313,23 de lei și costul cheltuielilor de asistență juridică de

4 000 de lei.

La data de 23 decembrie 2021 Grișca Ion a declarat apel împotriva hotărârii din 21

decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând casarea hotărârii, cu

emiterea unei hotărâri noi, prin care acțiunea depusă de Grișca Ion să fie admisă integral.

Prin decizia din 18 ianuarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul declarat

de Grișca Ion și a fost menținută hotărârea din 21 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Centru.

În motivarea soluției, instanța de apel a reținut că hotărârea primei instanțe este legală

și întemeiată.

Instanța de apel a stabilit că, prima instanță corect a dispus admiterea parțială a

pretenției apelantului-reclamant Grișca Ion dispunând încasarea de la Grișca Tatiana în

beneficiul său a sumei de 110 293 lei, ce constituie valoarea îmbunătățirii aduse bunului

imobil casei de locuit din mun. Chișinău, str. Mihai Eminescu 72, or, potrivit decizia

irevocabilă al Curții de Apel nr. 2a-185/2015 din 16 decembrie 2015, atât Grișca Tatiana cât

și Grișca Ion au contribuit cu aportul individual al fiecăruia la îmbunătățirile aduse imobilului

din str. M. Eminescu 72, or. Durlești, mun. Chișinău pe parcursul anilor.

De asemenea instanța de apel a stabilit că la examinarea litigiului anterior, nu s-a

confirmat împrumutul banilor invocat de Grișca Ion pentru procurarea imobilului

nominalizat, conform hotărârii Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 21 decembrie 2012,

menținută prin Decizia Curții de Apel din 25 aprilie 2013, or, conform art. 23 Codul familiei,

bunurile ce aparțin fiecăruia dintre soți pot fi recunoscute de instanța judecătorească

proprietate în devălmășie a acestora dacă se va stabili că, în timpul căsătoriei, din contul

mijloacelor comune ale soților sau al mijloacelor unuia dintre soți ori în urma muncii numai

a unuia dintre soți, valoarea acestor bunuri a sporit simțitor (reparație capitală, reconstrucție,

reutilare, reamenajare etc.).

La fel, instanța de apel a reținut că, având în vedere faptul că anterior printr-o hotărâre

judecătorească s-a stabilit faptul că, în timpul căsătoriei între Grișca Tatiana și Grișca Ion,

din contul mijloacelor comune ale soților, valoarea bunului a sporit prin efectuarea unor

îmbunătățiri, iar Grișca Tatiana a fost de acord să ramburseze lui Grișca Ion ½ din cheltuielile

suportate, având în vedere că achitarea acestora pe parcursul examinării prezentei cauze nu

a fost demonstrat prin probe, Grișca Tatiana susținând că nu recunoaște datoria, este

întemeiată poziția primei instanțe cu privire la dispunerea încasării din contul Tatianei Grișca

în beneficiul lui Ion Grișca a sume de 110.293 lei cu titlu de îmbunătățiri aduse bunului

imobil, casa de locuit din mun. Chișinău, or. Durlești, str. Mihai Eminescu.

Cu referire la criticile apelantului Grișca Ion asupra hotărârii primei instanțe în partea

respingerii pretenției privind încetarea proprietății comune în devălmășie, înregistrată după

Grișca Ion și Grișca Tatiana asupra bunului imobil cu nr. cadastral 0100205283.02.009,

situat în mun. Chișinău, str. București 16, ap.9 cu recunoașterea dreptului de proprietate

exclusivă a lui Grișca Ion, instanța de apel a reținut că stabilit că la materialele dosarului nu

se atestă probe pertinente ce ar servi drept argument pentru atribuirea în proprietate exclusivă

5

a lui Grișca Ion a bunului imobil nominalizat, cu încetarea dreptului de proprietate a lui

Grișca Tatiana asupra bunului imobil dobândit în timpul căsătoriei. Or, nu există nici un

acord formalizat într-un act juridic civil sub formă autentică între Grișca Ion și Grișca

Tatiana, ce ar confirma un acord mutual cu privire la partajarea bunului imobil proprietate

comună în devălmășie, iar alegațiile cu privire la contribuțiile personale ale lui Grișca Ion la

dobândirea imobilului respectiv și lipsa aportului Grișca Tatianei în acest sens, instanța de

apel le apreciază ca fiind declarative.

De asemenea, nici pe parcursul examinării cauzei în primă instanță și nici în instanța de

apel Grișca Ion nu a prezentat instanței de judecată contra-argumente susținute prin probe

pertinente împotriva alegațiilor Tatianei Grișca privind atribuirea în proprietate exclusivă a

lui Ion Grișca a bunului imobil cu nr. cadastral xxxxx, situat în mun. Chișinău, str. București

16, ap.9, iar prima instanță întemeiat a respins pretenția în cauză.

Cu referire la pretenția lui Ion Grișca împotriva Tatianei Grișca privind încetarea

proprietății comune în devălmășie asupra bunului imobil, teren pentru construcții, cu nr.

cadastral 0121102.270, situat în mun. Chișinău, or. Durlești , str. Mihai Eminescu nr.72, cu

atribuirea în proprietate comună pe cote-părți lui Ion Grișca și Tatianei Grișca a câte 1/2 cotă

parte, instanța de apel reține că corect a fost respinsă de către prima instanță, deoarece bunul

imobil nr. 72 din str. Mihai Eminescu, or. Durlești, mun. Chișinău, a fost dobândit în baza

contractului de vânzare-cumpărare nr. 378 din 14 martie 2007, încheiat între Mostovei

Mihail, în calitate de vânzător și Grișca Tatiana, în calitate de cumpărător. Totodată, prin

decizia Curții de Apel Chișinău din 16 decembrie 2015 s-a recunoscut dreptul de proprietate

exclusivă asupra casei de locuit cu adresa mun. Chișinău, or. Durlești, str. Mihai Eminescu

nr.72, casa având ca anexe terenul pentru construcția casei și beciul; a fost stabilit că prețul

contractului a fost achitat exclusiv din mijloacele financiare ce aparțineau Grișca Tatianei de

până la căsătoria cu Grișca Ion în 2003.

Bunul dobândit – bunul imobil nr. cadastral xxxxx, situat în mun. Chișinău, or. Durlești

, str. Mihai Eminescu nr.72 – reprezintă obiect unic cu terenul și beciul, pe terenul de pământ

cu suprafața de 0,0611 este situată casa de locuit, beciul și utilizarea de teren aferent casei.

Acest fapt rezidă și din pct. 2.1. a contractului de vânzare-cumpărare nr. 378 din 14.03.2007,

conform căruia obiectul contractului constituie imobilul compus din lit. A – casa de locuit,

compusă din 5/cinci/ odăi, cu suprafața totală de 185,1 m.p., inclusiv spațiul locativ de 92,2

m.p. cu anexele: 1 – beci și lotul de pământ pentru construcția locativă cu suprafața de 0,0611

ha, situate în mun. Chișinău, or. Durlești, str. M. Eminescu 72.

Cu referire la concluziile primei instanțe privind respingerea cerințelor lui Grișca Ion

privind încetarea proprietății comune în devălmășie a lui Grișca Ion și Grișca Tatiana asupra

bunurilor mobile identificate prin procesul-verbal nr.176-1412/12 din 06 mai 2015, prin

atribuirea a câte 1/2 cotă parte pentru fiecare, obligarea transmiterii bunurilor mobile: mașină

de spălat rufe AEG, masă de bucătărie din lemn masiv, colțar alb din piele și patul din lemn

masiv, în sumă de 36.284 lei, în opinia instanței de apel aceste aspecte au fost apreciate în

modul corespunzător de către prima instanță care a stabilit că adresarea unor pretenții care

anterior au constituit obiectul aprecierii judiciare și care au fost respinse ca tardive prin

încheierea din 12 martie 2020, reprezintă o modalitate și o formă camuflată a acelorași

pretenții, fapt care este tratat de instanța de apel drept unul inadmisibil, care duce la neglijarea

puterii lucrului judecat.

6

Drept urmare, pretenția privind încasarea de la Grișca Tatiana în beneficiul lui Grișca

Ion a 1/2 din valoarea bunurilor devălmașe și atribuirea în proprietate comună pe cote-părți

a cîte 1/2 cotă parte pentru fiecare, reprezintă nu altceva decât efectul împărțirii bunurilor

proprietate în devălmășie a soților, iar în acest sens apelantul Grișca Ion a fost decăzut din

dreptul de a pretinde revendicarea bunurilor enunțate pe cale judecătorească.

La data de 15 martie 2023, Grișca Ion a declarat recurs împotriva deciziei din 18

ianuarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea integrală a

deciziei instanței de apel și parțială a hotărârii primei instanțe, în partea respingerii acțiunii

depuse de Grișca Ion, cu pronunțarea unei hotărâri noi în această parte, prin care acțiunea să

fie admisă integral și respingerea acțiunii depuse de Grișca Tatiana, ca fiind neîntemeiată.

În motivarea recursului, reiterând circumstanțele cauzei, a indicat că, instanța de apel

incorect a examinat probele prezentate în prezenta cauză și incorect a apreciat argumentele

prezentate de recurentă.

A susținut că instanța de apel în motivarea deciziei eronat s-a baza pe prevederile art.

123 alin. (2) Cod de procedură civilă, constatând că ambii soți au contribuit cu aportul comun

la îmbunătățirea imobilului. Totodată, eronat este și constatarea instanței precum că Tatiana

Grișca a procurat imobilul din str. M. Eminescu, 72 din donațiile părinților ei, or,

îmbunătățirile bunului s-au efectuat după luarea împrumutului de la Sirețeanu Anatolie.

Consideră că instanța de apel în mod arbitrar a examinat materialele cauzei.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la

data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Din materialele dosarului rezultă că, decizia instanței de apel a fost pronunțată la 18

ianuarie 2023, și a fost expediată recurentului Ion Grișca la adresa poștală, mun. Chișinău,

str. 31 August 1989, 100, ap. 203 la 20 februarie 2023.

Astfel, recursul declarat la 15 martie 2023, este în termen.

La 05 aprilie 2023, copia recursului a fost expediată în adresa intimatei Grișca Tatiana,

cu înștiințarea despre depunerea referinței (f.d. 109, Vol. III).

Prin referința depusă la 05 mai 2023, Grișca Tatiana, reprezentată de avocatul Lozan

Nina a solicitat declararea cererii de recurs ca fiind inadmisibilă.

Conform art. XI alin. (1) și (3) din Legea pentru modificarea unor acte normative

(modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31

iulie 2023, prezenta lege intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii

Moldova, cu excepția art.IV, V pct.1–9 și 11–16 și art. VII, care vor intra în vigoare la 01

septembrie 2023.

Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a

prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.

Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat pentru principiul

aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția temeiurilor în baza cărora

se vor examina recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în

vigoare a prezentei legi. Respectiv, recursul declarat de Grișca Ion a fost depus până la data

intrării în vigoare a Legii pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului

normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023, și va fi

examinat în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile, Completul de

7

judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele

motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți la

proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul

în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea

ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat

locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în

proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a

recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea

greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de

către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art.432 alin.(2), (3) și (4).

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul declarat de

Ion Grișca, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea

eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de

apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept material și procedural, verificându-se numai legalitatea deciziei, dar nu

și temeinicia ei în fapt.

În acest context, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează și

faptul că, procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în

recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

8

Totodată, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție relevă că, conform

jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere

îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a

îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Rebai și alții contra Franței, 25 februarie

1995), pe când în recursul declarat de Ion Grișca, asemenea aspecte nu se regăsesc.

Astfel, din considerentele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Ion Grișca, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), 433 lit. a), art. 440 alin. (1) Cod de procedură

civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul declarat de Ion Grișca, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Mariana Pitic

Judecători Ion Malanciuc

Aliona Donos

9