2ra-331/23 — partajul bunurilor proprietate comuna in devalmasie

2ra-331/23 — partajul bunurilor proprietate comuna in devalmasie (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de Liubovi Dascalciuc

(Ardeleanu),

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de

Liubovi Ardeleanu împotriva lui Artemii Ardeleanu cu privire la partajarea

bunurilor proprietate comună în devălmășie a soților și compensarea

cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 02 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău,

(Dosarul nr. 2ra-331/23

NR. PIGD 2-17124153-01-2ra-27022023)

Recursul declarat până la 01 septembrie 2023.

Invocarea declarativă a prevederilor art.432 alin. (1), (2) lit. a), b),c),d),alin.(3) lit. d) din

Codul de procedură civilă la caz nu constituie temei de admisibilitate a recursului.

Dezacordul recurentei cu actele judecătorești nu constituie temei de casare a acestora.

Judecătoria Ungheni, jud. M. Ulinici,

Curtea de Apel Chișinău, jud. V. Sîrbu, A. Braga, M. Guzun,

19 decembrie 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa participanților la proces recursul declarat de

Liubovi Dascalciuc (Ardeleanu),

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Ion Munteanu,

Gheorghe Stratulat, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

judecată împotriva lui Artemii Ardeleanu, solicitând partajul averii comune

devălmașe situate în r-nul xxxxx, sat. xxxxx, număr cadastral xxxxx,

constituită din terenul aferent construcției și construcția (casa de locuit), în

două părți egale, atribuind fiecărui a câte ½ cotă-parte. La fel, a solicitat

dispunerea efectuării unei expertize tehnice de către OCT Nisporeni în

vederea evaluării bunului imobil, precum și efectuarea expertizei privind

determinarea variantelor de partaj a bunului imobil.

căsătoria cu pârâtul Artemii Ardeleanu. Împreună au un copil comun, care a

atins vârsta majoratului.

construit casa de locuit cu număr cadastral xxxxx, situată în r-nul xxxxx, sat.

xxxxx, a cărei partajare a solicitat, atribuind fiecărui câte ½ 1/2 cota-parte.

găseau soluții comune în privința problemelor cotidiene de familie, din cauza

comportamentului agresiv al pârâtului, ceea ce a dus la destrămarea familiei.

Pârâtul se comporta agresiv și o alunga din casa de locuit, construită în

comun. Pârâtul s-a aflat mulți ani în Federația Rusă la muncă, iar reclamanta

împreună cu fiul au construit casa.

au rămas fără răspuns cerințele, motiv pentru care a înaintat acțiunea.

Nisporeni, s-a dispus efectuarea expertizei în construcție, fiind suspendat

procesul civil până la prezentarea raportului de expertiză.

procesul în prezenta cauză civilă, drept urmare a parvenirii la 07 octombrie

2017 a raportului de expertiză nr. 1950-1957 din 18 septembrie 2019.

și a solicitat partajul averii comune devălmașe situate în r-nul xxxxx, sat.

xxxxx, număr cadastral xxxxx, constituită din terenul aferent construcției și

1

construcția (casa de locuit), în două părți egale, atribuind fiecărui a câte ½

cotă-parte, potrivit raportului de expertiză judiciară nr. 1950-1957 din 18

septembrie 2019, după cum urmează: Liubovei Ardeleanu - partea I de partaj

a bunului imobil cu număr cadastral xxxxx, formată din: odaia nr. 1-

bucătărie-suprafața de 14.8 mp; odaia nr.2-baie -suprafața de 5.2 mp; odaia

nr. 3-camera de locuit - suprafața de 15.6 mp; odaia nr. 7-cu suprafața de

12.8 mp; WC-lit. 02, șura lit. 03, suprafața interioara 48.4 mp. Terenul cu

număr cadastral xxxxx să fie partajat conform variantei de partaj, atribuind

Liubovei Ardeleanu partea I cu suprafața de 0.11075 ha, sectorul de teren

marcat de punctele 1-17-16-15-14-13-12-11-10-21-19-18-1; lui Artemii

Ardeleanu -partea II de partaj a bunului imobil, număr cadastral xxxxx,

suprafața de 49.0 mp, formata din: odaia nr. 4-suprafața de 21.1 mp; odaia

nr. 5-suprafața de 16.7 mp; odaia nr. 6-coridor - cu suprafața de 11.2 mp,

beci- suprafața de 14.6 mp. Terenul cu număr cadastral xxxxx să fie partajat

potrivit variantei de partaj, atribuind lui Artemii Ardeleanu Partea II, cu

suprafața de 0.1108 ha, sectorul de teren marcat de punctele 1-2-3-4-5-6-7-

8-9-10-21-20-19-18-1. La fel, a solicitat încasarea cheltuielilor de efectuare

a expertizei în mărime de 6 000 de lei.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

prin încheierea din 19 februarie 2021 a Judecătoriei Ungheni, s-a respins

integral cererea de chemare în judecată depusă de Liubovi Ardeleanu

împotriva lui Artemii Ardeleanu cu privire la partajarea bunurilor proprietate

comună în devălmășie a soților, încasarea cheltuielilor de judecată privind

efectuarea expertizei în sumă de 6 000 de lei și a cheltuielilor ce ține de plata

taxei de stat în mărime de 580 de lei.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

164), Liubovi Dascalciuc (Ardeleanu) a depus cerere de apel împotriva

hotărârii din 19 februarie 2021 a Judecătoriei Ungheni, solicitând admiterea

acesteia, casarea integrală a hotărârii primei instanțe, emiterea unei noi

hotărâri de admitere integrală a acțiunii.

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

respins apelul declarat de Liubovi Dascalciuc (Ardeleanu) și s-a menținut

hotărârea din 19 februarie 2021 a Judecătoriei Ungheni.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

Liubovi Dascalciuc (Ardeleanu) și suplimentar la 10 mai 2022, prin

intermediul avocatului Cristina Antoci, a depus cerere de recurs împotriva

deciziei din 09 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, solicitând

2

admiterea acesteia, casarea integrală a deciziei instanței de apel și a hotărârii

primei instanțe, pronunțarea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii.

POZIȚIA INSTANȚEI DE RECURS

recursul depus de Liubovi Dascalciuc (Ardeleanu) și s-a casat integral

decizia din 09 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău cu trimiterea cauzei

spre rejudecare în Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

respins apelul declarat de Liubovi Dascalciuc (Ardeleanu) și s-a menținut

hotărârea din 19 februarie 2021 a Judecătoriei Ungheni.

temeinicia hotărârii contestate, prin prisma argumentelor aduse de apelant și

a materialelor cauzei, a conchis că soluția oferită de prima instanță cu privire

la respingerea pretențiilor, este corectă.

deciziei Curții Supreme de Justiție din data de 18 mai 2022, Colegiul atestă

că, căsătoria între Ardeleanu Artemii și Ardeleanu Liubovi a fost desfăcută

pe cale judecătorească prin hotărârea Judecătoriei Nisporeni din 09

septembrie 1987, pînă la intrarea în vigoare a Codului familiei (în vigoare

din 26 aprilie aprilie 2001), însă divorțul a fost înregistrat în Registrul de

stare civilă ulterior.

1316 din 26 octombrie 2000, în vigoare din 26 aprilie 2001), căsătoria

desfăcută pe cale judecătorească până la intrarea în vigoare a prezentului cod

se consideră desfăcută de la data înregistrării divorțului la organul de stare

civilă. Astfel, reieșind prevederile menționate, în cazul din speță rezultă că,

căsătoria se consideră desfăcută la data înregistrării divorțului.

neautentificată, divorțul a fost înregistrat în Registrul de stare civilă la data

de 22 martie 2017.

de procedură civilă și a notat că acest înscris, certificat de divorț, nu

constituie o probă pertinentă și admisibilă în sensul art. 121-122 din Codul

de procedură civilă, acestea fiind doar o copie neautentificată, în modul

stabilit de lege.

art.370, art.320 alin.(2), art.321 alin.(2), art.344 alin.(1) din Codul civil (în

redacția până la 01 martie 2019). Din textul dispozițiilor art. 366 din Codul

civil, în cazul în care dreptul de proprietate aparține concomitent mai multor

persoane fără ca vreuna dintre ele să fie titularul unei cote-părți ideale din

3

bunul comun, proprietatea este comună în devălmășie. Proprietății comune

în devălmășie se aplică în modul corespunzător dispozițiile cu privire la

proprietatea comună pe cote-părți dacă prezenta secțiune nu prevede altfel.

proprietate se dobândește la data înscrierii în registrul bunurilor imobile, cu

excepțiile prevăzute de lege (art. 321 alin. (2) din Codul civil). La caz,

potrivit extrasului din Registrul bunurilor imobile, dreptul de proprietate

asupra terenului cu număr cadastral xxxxx și asupra casei de locuit cu număr

cadastral xxxxx, construcție accesorie cu număr cadastral xxxxx și

construcție cu număr cadastral xxxxx a fost înregistrat la data de 23 aprilie

2015 pe numele lui Artemii Ardeleanu, în temeiul procesului-verbal de

recepție și a titlului de autentificare a drepturilor deținătorului de teren. Prin

urmare, bunurile imobile ce constituie obiectul litigiului și partajarea cărora

s-a solicitat, potrivit înscrierilor din Registrului bunurilor imobile, aparțin cu

drept de proprietate lui Artemii Ardeleanu, cu cota-parte 1.0.

martie 2019), înscrierile făcute în registrul bunurilor imobile se prezumă

autentice și complete pînă la proba contrară.

proprietate privată, precum și creanțele asupra statului sunt garantate.

Nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauză de utilitate publică,

stabilită potrivit legii, cu dreapta și prealabila despăgubire. Averea dobândită

licit nu poate fi confiscată, caracterul licit al dobândirii se prezumă.

a conchis că la soluționarea chestiunii privind partajul bunurilor, primar

urmează a fi stabilit regimul juridic al bunurilor ce formează obiectul

material al prezentului litigiu, urmează a fi stabilit dacă acestea constituie

proprietate în devălmășie soților si atribuirea acestui regim juridic. La caz,

însă reclamanta/apelant Liubovi Dascalciuc (Ardeleanu), solicitând instanței

partajul bunurilor imobile cu număr cadastral xxxxx și număr cadastral

xxxxx situate în r-nul. xxxxx, sat. xxxxx, înregistrate cu drept de proprietate

doar după Artemii Ardeleanu, nu a solicitat instanței stabilirea regimului

juridic al acestor bunuri imobile. Iar instanța din oficiu nu poate atribui

acestor bunuri statutul de bunuri proprietate comună în devălmășie, aceasta

constituind o depășire a competențelor.

art. 240 alin.(3) din Codul de procedură civilă, potrivit cărora, instanța este

limitată la cerințele și temeiurile invocate de reclamant, nefiind în drept să

modifice din oficiu temeiul sau obiectul acțiunii. În asemenea circumstanțe,

acțiunea depusă de Liubovi Dascalciuc (Ardeleanu) privind partajarea

bunurilor proprietate comună în devălmășie a soților, în sensul în care a fost

formulată, nu poate fi admisă. Or, nu poate fi dispusă partajarea unui bun,

care potrivit înscrierilor din Registrul bunurilor imobile, aparțin cu drept de

4

proprietate doar lui Artemii Ardeleanu, cu cota-parte 1.0, fără a fi solicitată

atribuirea acestui bun regimului juridic de proprietate comună în devălmășie,

ca ulterior să fie supus partajării.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

f.d.120), Liubovi Dascalciuc (Ardeleanu) a depus cerere de recurs împotriva

deciziei din 02 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând

admiterea recursului, casarea integrală a deciziei instanței de apel și a

hotărârii primei instanțe, pronunțarea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii

formulate.

instanței de apel și hotărârea primei instanțe, motivând că acestea au încălcat

esențial și au aplicat eronat normele de drept material și procedural, au

aplicat legea care nu trebuia să fie aplicată și au interpretat eronat legea.

Instanțele inferioare au comis și alte încălcări care au dus la soluționarea

greșită a cazului, circumstanțele importante pentru soluționarea pricinii nu

au fost elucidate pe deplin, concluziile primei și celei de a doua instanță,

expuse în hotărâre sunt în contradicție cu circumstanțele pricinii. Aprecierea

probelor a fost arbitrară. Erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

octombrie 1985, urmată de nașterea fiului comun, și desfacerea căsătoriei

prin hotărârea din 09 septembrie 1987 a Judecătoriei Nisporeni, recurenta a

susținut că în instanță s-a stabilit că nu au înregistrat desfacerea căsătoriei la

organul de stare civilă, continuând să locuiască împreună și să ducă o

gospodărie comună până în 2017. În acea perioadă de către cârmuirea

Colhozului „Molodaia Gvardia”, sat. xxxxx, r-nul xxxxx, prin hotărâre, a

eliberat teren pentru construcția casei de locuit pe locul unde a fost demolată

fosta fermă de păsări și a fost transmis în folosință tinerelor căsătoriți terenul

pentru construcția casei de locuit (fapt confirmat în instanța de judecată de

martorul Andrei Tofan, președintele colhozului în acea perioadă). Casa a

fost construită de soți, toată viața au locuit în acea casă, fiecare aducând aport

la edificarea locuinței comune, duceau gospodăriei comună, au botezat, au

crescut copilul împreună, apoi au cununat alți tineri (la materialele cauzei

este anexată planșa foto). Ulterior prin decizia Consiliului Primăriei xxxxx,

r-nul xxxxx, din 17 septembrie 1992, acest teren a fost transmis cu drept de

proprietate deținătorilor de construcție. Totodată în extrasul din decizia nr.

10 din 17 septembrie 1992, emisă de Primăria xxxxx, r-nul xxxxx, se

confirmă că, potrivit cererilor depuse de tinerii căsătoriți, pe teritoriul

Primăriei xxxxx, conform documentației întărite de arhitectura raionului

Nisporeni, de comun acord cu Direcția de protecția naturii, Consiliul

comunal xxxxx a decis: „de repartizat în proprietate privată lot de teren

pentru construcția casei.”

5

personal a lui Artemii Ardeleanu, la rubrica nr.2, se indică Liubovi

Ardeleanu, iar în rubrica în ce relație se află cu membrul gospodăriei înscris

primul în listă, este reflectat „capul familiei”. La fel, există o hotărâre de

desfacere a căsătoriei cu încasarea pensiei alimentare, luând act de probe,

intimatul nu a achitat niciodată pensie alimentară pentru întreținerea

copilului conform hotărârii de judecată, fapt ce reafirmă că, de fapt, a

continuat căsătoria. Niciodată nu a părăsit gospodăria, la construcția și

îngrijirea căreia a contribuit împreună cu copilul lor comun, care a fost

exploatat de către tatăl său cu rea-credință în vederea susținerii gospodăriei,

inclusiv creșterea animalelor care aduceau profit. Însă intimatul s-a eschivat

de la plata pensiei de întreținere, educația și creșterea copilului. Fiind plecat

în Federația Rusă, a lăsat gospodăria în gestiunea soției și copilului.

casa, însă a pretins că este meritul lui. În instanța de fond au fost audiați

martori, care au confirmat participarea la lucrările efectuate în acea casa,

precum și că, de fiecare data erau chemați de către Liubovi Ardeleanu,

întrucât Artemii Ardeleanu era plecat în Federația Rusă. În mod dolosiv,

pârâtul având intenții ascunse, a dorit ulterior să deposedeze propriul copil

și soție de unicul imobil în care au locuit toată viața. La fel, la materialele

cauzei este anexată o procură autentificată notarial întocmită în Federația

Rusă la 26 mai 2011, prin care intimatul a împuternicit-o să-i reprezinte

interesele în fața organelor competente de stat. În opinia recurentei, toate

aceste argumente au fost ignorate de prima instanță și de două ori de Curtea

de Apel, învestite să facă justiție unui copil și mamei acestuia, care deja de

un an este izgonită din gospodăria sa și lăsată pe drumuri.

trebuia să fie aplicată, enunțând prevederile art. 50 din Constituția Republicii

Moldova, ocrotirea mamei, copiilor și tinerilor, art. 46 din Constituția

Republicii Moldova, dreptul la proprietatea privată și protecția acestuia. La

23 aprilie 2015 a fost înregistrat bunul imobil aflat în litigiu în Registrul

bunurilor imobile. Nu a fost probat faptul că intimatul este proprietarul

exclusiv al bunului imobil în litigiu. Conform actelor din dosar, acesta până

la înregistrarea casei de locuit nu a locuit în Republica Moldova, fiind mai

mult peste hotare, de unde a fost pensionat. Concluziile instanței de fond

expuse în hotărâre sunt în contradicție cu circumstanțele pricinii. Normele

de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat.

desfacerea căsătoriei, din motiv că relațiile de familie s-au înrăutățit între soți

și în aceeași zi, i-a fost eliberat certificatul de divorț. Or, hotărârea din 09

septembrie 1987 a Judecătoriei Nisporeni, prin care a fost desfăcută

căsătoria, a fost înregistrată la Oficiul Stare Civilă Nisporeni la 22 martie

la partajarea averii comune devălmașe a soților, și anume a casei de locuit și

6

terenului aferent, cu atribuirea fiecărui a câte ½ cotă-parte. Reiterând

soluțiile judecătorești emise în cauza dată, recurenta a opinat că atât prima

instanță, cât și instanța de apel au examinat cauza fără a elucida toate

circumstanțele, constatarea eventualului drept al său asupra cotei-părți din

bunurile imobile. Materialele cauzei denotă cu certitudine că după desfacerea

căsătoriei în instanța de judecată, au continuat să locuiască împreună și să

ducă gospodărie comună, și anume certificatul eliberat de Primăria xxxxx,

prin care se confirmă că din anul 1986, Liubovi Ardeleanu a trăit și a dus

gospodărie comună cu Artemii Ardeleanu. La 23 aprilie 2015, terenul pentru

construcții și casa de locuit au fost înregistrate cu drept de proprietate după

Artemii Ardeleanu. În contul personal al lui Artemii Ardeleanu pentru anii

1997-2004, în calitate de membri ai gospodăriei, Liubovi Ardeleanu a fost

indicată în calitate de soție. În speță, componența proprietății comune a

soților se determină din momentul încetării reale de către soți a raporturilor

familiare și a administrării comune a gospodăriei.

căsătoriei, urmează a fi considerate data emiterii hotărârii din 09 septembrie

1987 a Judecătoriei Nisporeni. La fel, a considerată neîntemeiată concluzia

instanței de apel: „înscrisul- certificatul de divorț, nu constituie probă

pertinentă și admisibilă în sensul art. 121-122 CPC, aceasta fiind doar o copie

neatentificată, în modul stabilit de lege.” La acest aspect, recurenta a

menționat că la momentul înaintării acțiunii în instanța de judecată, nu a

cunoscut că intimatul a înregistrat la 22 martie 2017 desfacerea căsătoriei. În

cadrul judecății cauzei, Artemii Ardeleanu, reprezentat de către avocatul

Sergiu Tîmbur, au prezentat certificatul de divorț, i-au prezentat o copie a

înscrisului legalizată în modul corespunzător, iar instanței de asemenea au

prezentat o copie. Instanța atașând înscrisurile la dosar, urma să-l restituie

părții care l-a prezentat pentru a-1 legaliza în modul stabilit de lege. Anume

că pârâtul a prezentat acest înscris rezultă din procesul-verbal al ședinței de

judecată, cât și din conținutul actului prezentat, deoarece este indicat numele

titularului certificatului. Recurenta a precizat că certificatul de divorț a

ridicat la 22 ianuarie 2020. După logica instanței de apel, ar fi soție și soț.

Justiție nr.10 din 15 noiembrie 1993, art. 321 alin. (2) din Codul civil. Prin

certificatul din 16 martie 2017, eliberat de Oficiul Cadastral Teritorial

Nisporeni, filiala Î.S. „Cadastru”, se confirmă că dreptul de proprietate

asupra terenului cu număr cadastral xxxxx și asupra casei de locuit

individuale cu numărul cadastral xxxxx, construcție accesorie cu număr

cadastral xxxxx și construcție cu număr cadastral xxxxx, este înregistrată la

23 aprilie 2015, pe numele lui Artemii Ardeleanu în temeiul extrasului nr.

580 din 25 martie 2015 (6001/15/5043). Titlului de autentificare a dreptului

deținătorului de teren număr xxxxx din 23 martie 2015 (xxxxx). Casa de

locuit cu numărul cadastral xxxxx, situată în satul xxxxx, a fost construită în

perioada 1987 potrivit Extrasului din Registrul de evidența a gospodăriilor

7

nr. 580 din 25 martie 2015. La 16 iunie 2015, potrivit procesului-verbal de

recepție finală (pentru construcții de locuință cu un nivel) nr. 01, lucrările de

construcție au fost finalizate, iar bunul imobil a fost înregistrat în registrul

bunurilor imobile. Bunul a fost obținut în timpul căsătoriei și urmează a fi

supus regimului bunurilor comune devălmașe. Deși în cadrul procesului de

judecată, s-a constatat că au dus viața comună în familie, instanțele au indicat

că au dus o viață separată, având gospodării diferite, ceea ce nu corespunde

realității.

adresa intimatului copia recursului declarat, creând astfel participanților la

proces condiții egale de a cunoaște modul de derulare a procedurii în recurs,

cât și le-a acordat, întru asigurarea respectării principiilor

contradictorialității și disponibilității în drepturi, posibilitatea de depunere

a referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire, anexată la

materialele dosarului (Vol.II, f.d.123).

cererea de recurs.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de

Justiție) au fost operate modificări în Codul de procedură civilă, care au intrat

în vigoare la 01 septembrie 2023. În conformitate cu prevederile art. XI alin.

(3) din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023, recursurile depuse la Curtea Supremă

de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în

baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului. Din sensul normei

de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru principiul aplicării

imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția temeiurilor în baza

cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până

la data intrării în vigoare a prezentei legi.

până la data intrării în vigoare a Legii nr. 246 din 31 iulie 2023 și va fi

examinat în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.

„(1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a

deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

(2) Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.”

„(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art.433,

completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților,

declară recursul inadmisibil.

(2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,

motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții

Supreme de Justiție și se expediază părților.”

8

„(1) Examinarea recursului împotriva deciziilor instanțelor de apel ține de competența

Curții Supreme de Justiție.

(2) Asupra admisibilității recursului decide un complet din 3 judecători.”

septembrie 2023):

„(1) Părțile și alți participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care

se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

(2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care instanța judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

(3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care: a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să

participe la judecarea ei; b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces

căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea cauzei

au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța a

soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e)

în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; f) hotărîrea a fost pronunțată

cu încălcarea competenței jurisdicționale.

(4) Săvîrșirea altor încălcări decît cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare

a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la

soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că

aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care

erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

(5) Temeiurile prevăzute la alin.(3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.”

septembrie 2023):

„Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: a) recursul nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4).”

MOTIVAREA INSTANȚEI

menționează că dispozitivul deciziei instanței de apel a fost pronunțat la 02

noiembrie 2022. Materialele cauzei civile atestă expedierea copia deciziei

integrale către participanții la proces, inclusiv prin intermediul poștei

electronice 12 ianuarie 2023 (Vol.II, f.d.95). Astfel, recursul depus este în

termen.

(2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

vigoare la data depunerii recursului, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

9

examinarea admisibilității recursului presupune verificarea conformității

temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile prevăzute în art. 432

din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului.

recurentă în finalul recursului, și anume art. 432 alin. (1), (2) lit. a), b), c), d)

din Codul de procedură, citate supra, Completul de Judecată al Curții

Supreme de Justiție nu a stabilit că normele ar fi fost eronat aplicate sau nu

ar fi fost aplicabile speței, sau instanța de apel aplicând normele respective,

le-ar fi extins dincolo de ipotezele la care se aplică sau invers. La fel, a indicat

în finalul recursului temeiul prevăzut la art. 432 alin. (3) lit. d) din Codul de

procedură, însă nu a argumentat acest aspect.

limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de casare a

deciziei contestate, or, motivele recursului sunt similare celor invocate în

cadrul judecării cauzei, asupra căror instanța de apel s-a pronunțat.

că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII Codul de

procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a

probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe

sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute

în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural

și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar

probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite

în art. 130 din Codul de procedură civilă.

jurisprudența sa constantă statuează că, dreptul de acces la instanțe nu este

absolut. Există limitări implicit admise (cauza Golder împotriva Regatului

Unit, p.38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), p. 230). Acesta este în special

cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura

sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această

privință de o anumită marjă de apreciere (cauza Luordo împotriva Italiei, p.

85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât

pentru un apel (cauza Levages Prestations Services împotriva Franței, p.

45).

Omului, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile

care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt pot fi conforme

10

cu cerințele articolului 6 § 1 (cauza Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991,

de Justiție ajunge la concluzia că, recursul declarat de Liubovi Dascalciuc

(Ardeleanu), nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2),

(3) și (4) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii

recursului și drept urmare, este inadmisibil.

procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului, art. 440 alin. (1),

(2) din Codul de procedură civilă,

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Consideră inadmisibil recursul declarat de Liubovi Dascalciuc

(Ardeleanu) împotriva deciziei din 02 noiembrie 2022 a Curții de Apel

Chișinău.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Ion Munteanu

Gheorghe Stratulat

11