2ra-1156/23 — privind desfacerea căsătoriei, partajarea bunurilor proprietate comună

2ra-1156/23 — privind desfacerea căsătoriei, partajarea bunurilor proprietate comună (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

D E C I Z I E

cu privire la admiterea recursului declarat de Nicolae Ursu, reprezentat de

avocatul Alexandru Savva,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Nicolae Ursu

împotriva lui Nicoleta Levițchi-Ursu, cu privire la desfacerea căsătoriei,

partajarea bunurilor proprietate comună în devălmășie a soților, încasarea

sumei și compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 18 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a

respinge apelul declarat de Nicolae Ursu, s-a admis apelul declarat de Nicoleta

Levițchi-Ursu, s-a casat parțial hotărârea din 28 octombrie 2022 a Judecătoriei

Orhei, sediul central, în partea admiterii pretenției de partajare a bunurilor

proprietate comună în devălmășie a soților, și în această parte s-a pronunțat o

nouă hotărâre prin care s-a respins integral ca neîntemeiate pretențiile lui

Nicolae Ursu,

(Dosarul nr. 2ra-1156/23

PIGD Nr. 2-22002467-01-2ra-11082023)

Recursul declarat până la 01 septembrie 2023. Neelucidarea tuturor circumstanțelor

cauzei. Aplicarea eronată a normelor de drept material, precum și aprecierea arbitrară a

probele prezentate de către participanții la proces. Partajul bunurilor comune în devălmășie

a soților poate avea loc prin încasarea cotei din mijloacele bănești comune de la soțul care

le-a folosit unipersonal, în afara intereselor familiei.

Au examinat anterior cauza judecătorii:

Prima instanță: Judecătoria Orhei, sediul Central (Eugeniu Ciubotaru)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (Ion Secrieru, Victoria Sîrbu, Vitalie Cotorobai)

24 septembrie 2025

Examinând în lipsa părților recursul declarat de Nicolae Ursu,

reprezentat de avocatul Alexandru Savva,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Ion Munteanu

Oxana Parfeni, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

Ursu s-a adresat către Judecătoria Orhei, sediul Central, cu cerere de chemare

în judecată împotriva Nicoletei Levițchi-Ursu, prin care a solicitat desfacerea

căsătoriei, determinarea și delimitarea cotelor-părți a lui Nicolae Ursu în

mărime de ½ cotă-parte ideală din depunerile bănești aflate pe contul de

depozit bancar deschis pe numele Nicoletei Levițchi-Ursu la B.C. „MAIB”

S.A. în perioada aflării în căsătorie cu Nicolae Ursu, încasarea din contul

Nicoletei Levițchi-Ursu în beneficiul lui Nicolae Ursu a sumei de 12500 euro,

conform cursului oficial al BNM la data încasării, ceea ce constituie ½ cotă-

parte din depunerile bănești din contul de depozit bancar deschis pe numele

Nicoletei Levițchi-Ursu la B.C. „MAIB” S.A., în perioada aflării în căsătorie

cu Nicolae Ursu și compensarea cheltuielilor de judecată.

încheiat căsătoria cu Nicoleta Levițchi-Ursu, înregistrată de Primăria

XXXXXXX, r-nul XXX și trecut în Registrul actelor de stare civilă cu nr. XX.

ireconciliabile de caracter, valori, cultură și lipsă evidentă de afecțiune din

partea pârâtei. A accentuat că relațiile de familie între soți au eșuat definitiv și

din împrejurările care s-au stabilit, este clar că nimeni nu mai pretinde la

menținerea acestora, iar conviețuirea împreună pe viitor este imposibilă.

Nicolae Ursu, reprezentat de avocatul Alexandru Savva, a depus o cerere prin

care și-a majorat numărul și cuantumul pretențiilor, comunicând că pe

parcursul relațiilor de căsătorie, la B.C. „MAIB” S.A., pe numele soției

Nicoleta Levițchi-Ursu a fost deschis un cont bancar, pe care la diferite

intervale de timp au fost vărsate diferite sume bănești. La propunerea sa de a i

se stabili și distribui cota-parte, ce-i revine din drepturile comune, Nicoleta

Levițchi-Ursu a refuzat.

determinarea și delimitarea cotei-părți în mărime de ½ cotă-parte ideală din

depunerile bănești, aflate pe contul bancar deschis pe numele Nicoletei

Levițchi-Ursu la BC „MAIB” SA (f.d.16/18, vol.I).

concretizare a pretențiilor, prin care a solicitat să fie desfăcută căsătoria cu

1

Nicoleta Levițchi-Ursu, să fie determinată și delimitată cota-parte a lui Nicolae

Ursu în mărime de ½ cotă-parte ideală din depunerile bănești aflate pe contul

de depozit bancar deschis pe numele Nicoletei Levițchi-Ursu la B.C. „MAIB”

S.A. în perioada aflării în căsătorie cu Nicolae Ursu, încasarea din contul

Nicoletei Levițchi-Ursu în beneficiul lui Nicolae Ursu a sumei de 12500 Euro,

conform cursului oficial al BNM la data încasării, ceea ce constituie ½ cotă-

parte din depunerile bănești din contul de depozit bancar deschis pe numele

Nicoletei Levițchi-Ursu la B.C. „MAIB” S.A., în perioada aflării în căsătorie

cu Nicolae Ursu și compensarea cheltuielilor de judecată (f.d.101/103, vol.I).

POZIȚIA INSTANȚEI DE FOND

acțiunea înaintată de Nicolae Ursu s-a admis parțial. S-a desfăcut căsătoria

dintre Nicolae Ursu și Nicoleta Levițchi-Ursu, încheiată la 22 septembrie 2019,

înregistrată de Primăria satului XXXXX, raionul XXXX, cu numărul XX. S-a

încasat de la Nicolae Ursu și Nicoleta Levițchi-Ursu, în beneficiul statului, taxa

de stat pentru înregistrarea desfacerii căsătoriei, în mărime de 500 % din cota

procentuală fixă, calculată în unități convenționale, adică câte 100 (una sută)

lei de la fiecare. S-au determinat cotele-părți ideale din mijloacele financiare

în sumă de 367304,77 de lei din contul de depozit nr.XXXXXX/MDL

(000XXXX), deschis și deținut de Nicoleta Levițchi-Ursu la B.C. ,,MAIB”

S.A., cu atribuirea a câte 1/2 cotă-parte ideală Nicoletei Levițchi-Ursu și lui

Nicolae Ursu. S-a partajat averea comună în devălmășie a soților, și anume

mijloacele bănești în sumă de 367 304,77 de lei, care s-au aflat în contul bancar

deschis pe numele pârâtei Nicoleta Levițchi-Ursu, la B.C. ,,MAIB” S.A., nr.

contului XXXXXX/MDL (XXXX), în mod egal, Nicoletei Levițchi-Ursu

suma de 183 652,38 de lei și lui Nicolae Ursu suma de 183652,38 de lei. S-a

încasat de la Nicoleta Levițchi-Ursu, în beneficiul lui Nicolae Ursu, suma de

183 652,38 de lei. S-a încasat de la Nicoleta Levițchi-Ursu, în beneficiul lui

Nicolae Ursu, cheltuielile de judecată sub forma taxei de stat, în sumă de

5609,57 de lei. În rest, pretenția cu privire la compensarea cheltuielilor de

judecată pentru revendicarea ce ține de desfacerea căsătoriei, s-au respins ca

fiind neîntemeiate (f.d.167; 176/179, vol.I).

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

avocatul Alexandru Savva, acționând în numele și interesele lui Nicolae Ursu,

a declarat apel nemotivat împotriva hotărârii din 25 noiembrie 2022 a

Judecătoriei Orhei, sediul central (f.d.175, vol.I), iar la 26 decembrie 2022 a

expediat prin intermediul poștei terestre cererea de apel desfășurată, astfel, în

baza temeiurilor de fapt și de drept a solicitat admiterea apelului, casarea

hotărârii instanței de fond în partea pretențiilor respinse cu pronunțarea unei

noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii (f.d.189/190, vol.I).

vol.II), avocatul Ivan Turceac, acționând în numele și interesele pârâtei

Nicoleta Levițchi-Ursu, a declarat apel nemotivat împotriva hotărârii din 25

2

noiembrie 2022 a Judecătoriei Orhei, sediul central (f.d.173/174, vol.II), iar la

13 martie 2023, prin intermediul Direcției de evidență și documentare

procesuală a Curții de Apel Chișinău a prezentat cererea de apel desfășurată,

astfel, în baza temeiurilor de fapt și de drept a solicitat admiterea apelului,

casarea parțială a hotărârii instanței de fond în partea admiterii pretenției de

partajare a bunurilor proprietate comună în devălmășie a soților și, în această

parte a pronunțat o nouă hotărâre de respingere a pretențiilor lui Ursu Nicolae

către Nicoleta Levițchi-Ursu cu privire la partajarea bunurilor proprietate

comună în devălmășie a soților și cu privire la încasarea sumei (f.d. 201/205,

vol.I).

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

declarat de Ursu Nicolae. S-a admis apelul declarat de Nicoleta Levițchi-Ursu.

S-a casat parțial hotărârea din 28 octombrie 2022 a Judecătoriei Orhei, sediul

central, în partea admiterii pretenției de partajare a bunurilor proprietate

comună în devălmășie a soților și, în această parte s-a pronunțat o nouă hotărâre

prin care s-a respins integral, ca neîntemeiate, pretențiile lui Nicolae Ursu

împotriva Nicoletei Levițchi-Ursu cu privire la partajarea bunurilor proprietate

comună în devălmășie a soților și cu privire la încasarea sumei. S-a încasat de

la Nicolae Ursu în beneficiul Nicoletei Levițchi-Ursu taxa de stat în sumă de

4207,00 de lei achitați pentru examinarea apelului (f.d.217; 218/222, vol.I).

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

Savva, acționând în interesele lui Nicolae Ursu a declarat recurs împotriva

deciziei din 18 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea

recursului, casarea deciziei instanței de apel și hotărârea instanței de fond în

partea pretențiilor respinse, și emiterea unei noi decizii prin care să fie admisă

integral acțiunea înaintată de Nicolae Ursu.

pe parcursul examinării cauzei în prima instanță și instanța de apel, suplimentar

invocându-se că instanțele de judecată ierarhic inferioare eronat au aplicat

prevederile art. 97 alin. (3) din Codul de procedură civilă și au respins cererea

reclamantului de compensare a cheltuielilor de judecată sub forma de taxă de

stat achitată la depunerea acțiunii de desfacere a căsătoriei, or, chiar prin

cererea de chemare în judecată, Nicolae Ursu a invocat că cu Nicoleta Levițchi-

Ursu nu există un acord cu privire la desfacerea căsătoriei, există neînțelegeri

referitoare la partajul proprietății comune în devălmășie, fapt recunoscut de

reprezentantul pârâtei în fața instanței de fond.

12.1. Cu privire la partajul bunurilor a invocat că Nicolae Ursu a explicat

atât în instanța de fond cât și în instanța de apel că în cursul căsătoriei cu

Nicoleta Levițchi-Ursu la B.C. „MAIB” S.A., pe numele ultimei a fost deschis

un cont bancar de depozit nr. XXXXXXXX/MDL (000XXXX), pe care, la

diferite intervale de timp au fost vărsate/plasate diferite sume bănești, până la

suma de 367 304,77 de lei, în perioada aflării în căsătorie cu Nicolae Ursu.

3

12.2. A mai susținut că în tot timpul aflării în căsătorie cu Nicoleta Levițchi-

Ursu, Nicolae Ursu a desfășurat activitate de muncă, a avut venituri, a realizat

transferuri bănești în interesul intimatei, contribuind astfel la dobândirea

economiilor. Însă, la solicitarea lui Nicolae Ursu de a i se stabili și distribui

cota care îi revine din depunerile comune Nicoleta Levițchi-Ursu a refuzat, iar

la 10 ianuarie 2022 Nicoleta Levițchi-Ursu a închis contul bancar de depozit

nr. XXXXXXXX/MDL (000XXXXX) deschis anterior la B.C. „MAIB” S.A.,

a ridicat unipersonal depunerile, fără a repartiza/partaj a cota parte din mijloace

care îi revin și lui Nicolae Ursu.

12.3. Drept urmare, a considerat că instanțele de judecată ierarhic inferioare

nu au stabilit toate circumstanțele care au importanță pentru soluționarea

cauzei, motiv din care pretinde că de către acestea au fost încălcate normele de

drept material și de drept procedural, în legătură cu ce consideră că este necesar

ca instanța de recurs să caseze hotărârea din 28 octombrie 2022 a Judecătoriei

Orhei, sediul Central și decizia din 18 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău în

partea pretențiilor respinse, ca fiind neîntemeiată cu emiterea în acea parte a

unei noi hotărâri în acea parte prin care să fie dispusă admiterea integrală a

cererii de chemare în judecată depusă de Nicolae Ursu către Nicoleta Levițchi-

Ursu privind desfacerea căsătoriei, partajarea bunurilor proprietate comună în

devălmășie a soților, încasarea sumei și compensarea cheltuielilor de judecată.

interesele lui Nicolae Ursu a depus argumente suplimentare (considerații) la

recursul declarat împotriva deciziei din 18 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău,

prin care a solicitat în baza temeiurilor de fapt și de drept casarea parțială a

hotărârii instanței de fond în partea pretențiilor respinse, casarea integrală a

deciziei instanței de apel, cu emiterea unei noi decizii prin care să fie admisă

integral acțiunea înaintată de Nicolae Ursu, precum și încasarea cheltuielilor

de judecată compuse din taxa de stat achitată la înaintare a prezentului recurs

(f.d.12/21, vol.II).

interesele lui Nicolae Ursu a depus argumente suplimentare (considerații) la

recursul declarat împotriva deciziei din 18 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău

(f.d.59/62, vol.II).

de apel nu a luat în considerare făptul că mijloacele bănești au fost ridicate

unipersonal de Levițchi-Ursu Nicoleta din contul depozit bancar, fără acordul

lui Nicolae Ursu, ultimul nu a cunoscut despre ridicarea mijloacelor financiare

de către Nicoleta Levițchi-Ursu, că Nicolae Ursu nu a fost prezent în data și

locul la care s-a realizat ridicarea mijloacelor financiare de către Nicoleta

Levițchi-Ursu, iar Nicolae Ursu nu și-a exprimat sub nici o formă nici un

pretins acord cu privire la ridicarea mijloacelor financiare din cont, modul de

administrare a acestora.

15.1. Pe de altă parte, a mai susținut că Nicoleta Levițchi-Ursu nu a

prezentat nici o dovadă a faptului că Nicolae Ursu ar fi cunoscut despre

4

ridicarea mijloacelor financiare de către Nicoleta Levițchi-Ursu, că ar fi fost

prezent în data și locul la care s-a realizat ridicarea mijloacelor financiare de

către Nicoleta Levițchi-Ursu, că și-a manifestat într-un mod sau altul pretinsul

acord cu privire la ridicarea mijloacelor financiare din cont, și nici probe cu

privire la modul de administrare a mijloacelor extrase din cont.

15.2. La fel, a menționat că din materialele cauzei rezultă cert că Nicolae

Ursu în calitate de reclamant la 06 ianuarie 2022, prin intermediul poștei

terestre, Nicolae Ursu s-a adresat către Judecătoria Orhei, sediul Central, cu

cerere de chemare în judecată împotriva Nicoletei Levițchi-Ursu, prin care a

solicitat desfacerea căsătoriei, determinarea și delimitarea cotelor-părți a lui

Nicolae Ursu în mărime de ½ cotă-parte ideală din depunerile bănești aflate pe

contul de depozit bancar deschis pe numele Nicoletei Levițchi-Ursu la B.C.

„MAIB” S.A. în perioada aflării în căsătorie cu Nicolae Ursu, iar ultima la 10

ianuarie 2022 a extras suma de 367 304,77 de lei și închis contul bancar de

depozit nr. XXXXX/MDL (XXXXX) deschis anterior la BC „MAIB” SA,

unipersonal fără a repartiza/partaja cota parte din mijloace care îi revin lui

Nicolae Ursu.

15.3. În acest sens, a susținut că instanța de apel eronat a interpretat dreptul

de proprietate în cazul recurentului, or, dreptul de proprietate constituie o

realitate juridică garantată de art. 46 alin. (1) din Constituția RM, art. 501, alin.

(1) și (2) din Codul civil și protejată de art. 1 din Protocolul nr. 1 al CEDO, art.

17 al Declarației Universale a Drepturilor Omului.

ASPECTE DE PROCEDURĂ ÎN ORDINE DE RECURS

poștal, a expediat în adresa intimatei, copia recursului declarat de avocatul

Alexandru Savva, în interesele lui Nicolae Ursu, împotriva deciziei din 18 mai

2023 a Curții de Apel Chișinău, creând astfel participanților la proces condiții

egale de a cunoaște modul de derulare a procedurii în recurs, cât și le-a acordat,

întru asigurarea respectării principiilor contradictorialității și disponibilității în

drepturi, posibilitatea de depunere a referinței, fapt ce se confirmă prin

scrisoarea anexată la materialele dosarului (f.d.9, Vol.II).

poștei electronice a expediat la adresa electronică indicată ca date de contactat

în cererea de apel nemotivată depusă de avocatul Ivan Turceac, care acționa în

interesele Nicoletei Levițchi-Ursu (f.d.173, vol.I) pentru cunoștință copia

argumentelor suplimentare (considerații) depuse de avocatul Alexandru Savva

în interesele lui Nicolae Ursu la recursul declarat împotriva deciziei din 18 mai

2023 a Curții de Apel Chișinău, fapt ce se confirmă prin extrasul din poșta

electronică anexată la materialele cauzei (f.d.66, vol.II).

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de

Justiție) au fost operate modificări în Codul de procedură civilă, care au intrat

5

în vigoare la 01 septembrie 2023. În conformitate cu prevederile art. XI alin.

(3) din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023, recursurile depuse la Curtea Supremă

de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în

baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului. Din sensul normei de

drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat pentru principiul aplicării

imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția temeiurilor în baza

cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la

data intrării în vigoare a prezentei legi.

Ursu, împotriva deciziei din 18 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău, a fost

depus până la data intrării în vigoare a Legii nr. 246 din 31 iulie 2023 și va fi

examinat în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.

„(1) Instanța, după ce judecă recursul, este în drept: f) să admită recursul, să caseze

decizia instanței de apel și să mențină hotărîrea primei instanțe;”

depunerii recursului, reglementa că:

„Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul

în care instanța de judecată: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o

lege care nu trebuia să fie aplicată; b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia

dreptului.”

depunerii recursului, reglementa că:

,,Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a

recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea

greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de

către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.”

,,Probe în cauze civile sânt elementele de fapt, dobândite în modul prevăzut de lege, care

servesc la constatarea circumstanțelor ce justifică pretențiile și obiecțiile părților, precum și

altor circumstanțe importante pentru justa soluționare a cauzei.”

,,Fiecare parte trebuie să dovedească circumstanțele pe care le invocă drept temei al

pretențiilor și obiecțiilor sale dacă legea nu dispune altfel.”

,,Instanța judecătorească reține spre examinare și cercetare numai probele pertinente care

confirmă, combat ori pun la îndoială concluziile referitoare la existența sau inexistența de

circumstanțe, importante pentru soluționarea justă a cazului.”

6

,,Instanța judecătorească apreciază probele după intima ei convingere, bazată pe

cercetarea multiaspectuală, completă, nepărtinitoare și nemijlocită a tuturor probelor din

dosar în ansamblul și interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege.”

,,Orice persoană interesată este în drept să se adreseze în instanță judecătorească, în

modul stabilit de lege, pentru a-și apăra drepturile încălcate sau contestate, libertățile și

interesele legitime.”

prezenta acțiune în instanța de judecată, reglementa că:

,,(1) Drepturile și obligațiile civile apar în temeiul legii, precum și în baza actelor

persoanelor fizice și juridice care, deși nu sînt prevăzute de lege, dau naștere la drepturi și

obligații civile, pornind de la principiile legislației civile.

cu prezenta acțiune în instanța de judecată, statua că:

,,Persoanele fizice și juridice participante la raporturile juridice civile trebuie să își

exercite drepturile și să își execute obligațiile cu bună-credință, în acord cu legea, cu

contractul, cu ordinea publică și cu bunele moravuri. Buna-credință se prezumă până la

proba contrară. Potrivit alin.(2) neexercitarea de către persoanele fizice și juridice a

drepturilor civile ce le revin nu duce la stingerea acestora, cu excepția cazurilor prevăzute

de lege.”

acțiune în instanța de judecată, statua că:

,,Caracterul rezonabil, prevăzut într-o dispoziție legală sau într-un act juridic, se

apreciază în mod obiectiv, luând în considerare natura și scopul elementului supus

aprecierii, circumstanțele cazului, precum și uzanțele și practicile pertinente.”

cu prezenta acțiune în instanța de judecată, statua că:

,,Niciun drept subiectiv nu poate fi exercitat predominant în scopul de a cauza altei

persoane un prejudiciu sau a-i dăuna în alt mod (abuzul de drept). Prevederile alin.(2) indică

că în cazul abuzului de drept, instanța de judecată, ținând cont de natura și consecințele

acestuia, refuză titularului în apărarea dreptului subiectiv exercitat abuziv sau, după caz, îl

obligă la încetarea exercitării abuzive. Alin.(3) indică statuează că dacă abuzul de drept a

dus la încălcarea dreptului subiectiv al unei alte persoane, aceasta poate cere repararea

prejudiciului cauzat.”

cu prezenta acțiune în instanța de judecată, statua că:

,,Nici o persoană nu poate invoca, la întemeierea pretenției sale, fapta ilicită sau de rea-

credință pe care tot ea a săvârșit-o sau la care a participat. Alin. (2) stabilește că nici o

persoană nu poate obține un avantaj din comportamentul său ilicit sau de rea-credință.”

prezenta acțiune în instanța de judecată, statua că:

,,Apărarea drepturilor civile încălcate se face pe cale judiciară.”

adresări cu prezenta acțiune în instanța de judecată, statua că:

7

,,Bunurile dobândite de către soi în timpul căsătoriei sânt supuse regimului proprietății

în devălmășie.”

adresări cu prezenta acțiune în instanța de judecată, statua că:

,,Bunurile dobândite de către soți în timpul căsătoriei aparțin ambilor cu drept de

proprietate în devălmășie, conform legislației. Sânt proprietate în devălmășie bunurile

procurate din contul: a) veniturilor obținute de fiecare dintre soți din: - activitatea de muncă;

- activitatea de întreprinzător; - activitatea intelectuală; b) premiilor, indemnizațiilor și altor

plăți, cu excepția celor care au un caracter de compensare (ajutor material, despăgubire

pentru vătămarea sănătății etc.); c) altor mijloace comune. Sânt proprietate în devălmășie a

soților bunurile mobile și imobile, valorile mobiliare, depunerile și cotele de participație în

capitalul social din instituțiile financiare sau societățile comerciale, care au fost construite,

constituite, procurate sau făcute din contul mijloacelor comune, precum și alte bunuri

dobândite în timpul căsătoriei, chiar dacă sînt procurate sau depuse pe numele unuia dintre

soți. Dreptul la proprietate în devălmășie se extinde și asupra soțului care nu a avut un venit

propriu, fiind ocupat cu gospodăria casnică, cu educația copiilor sau din alte motive

temeinice. Sânt proprietate în devălmășie a soților bunurile care au fost dobândite din ziua

încheierii căsătoriei pînă în ziua încetării acesteia. Instanța judecătorească este în drept, în

baza cererii soțului interesat care nu este vinovat de desfacerea căsătoriei, să declare

bunurile dobândite de către el în perioada cât soții au dus gospodării separate proprietate a

acestuia.”

adresări cu prezenta acțiune în instanța de judecată, statua că:

,,Împărțirea proprietății în devălmășie a soților poate fi făcută atât în timpul căsătoriei,

cât și după desfacerea ei, la cererea oricăruia dintre soți. Proprietatea în devălmășie poate fi

împărțită în baza acordului dintre soți. în caz de neînțelegere, determinarea cotei-părți a

fiecărui soț în proprietatea în devălmășie, precum și împărțirea acesteia în natură, se face pe

cale judecătorească.”

prezenta acțiune în instanța de judecată, statua că

,,La împărțirea proprietății în devălmășie a soților și determinarea cotelor-părți din

aceasta, părțile soților sînt considerate egale dacă contractul matrimonial nu prevede altfel.

Instanța judecătorească este în drept să diferențieze cotele-părți în proprietatea în

devălmășie a soților, ținînd cont de interesele unuia dintre soți și/sau de interesele copiilor

minori. La împărțirea proprietății în devălmășie a soților, datoriile comune se împart între

ei proporțional cotelor-părți ce le-au fost repartizate.”

cu prezenta acțiune în instanța de judecată, reglementa că:

,,Instanța de judecată desface căsătoria dacă va stabili, că păstrarea familiei și

conviețuirea soților în continuare este imposibilă.”

prezenta acțiune în instanța de judecată, prevedea că:

,,(1) Patrimoniul reprezintă totalitatea drepturilor și obligațiilor patrimoniale (care pot fi

evaluate în bani), privite ca o sumă de valori active și pasive legate între ele, aparținînd unor

persoane fizice și juridice determinate. Toate bunurile persoanei fizice sau juridice fac parte

componentă a patrimoniului ei.”

8

adresări cu prezenta acțiune în instanța de judecată, prevedea că:

,,(1) Proprietarul are drept de posesiune, de folosință și de dispoziție asupra bunului. (2)

Dreptul de proprietate este perpetuu. (3) Dreptul de proprietate poate fi limitat prin lege sau

de drepturile unui terț. (4) Dreptul de folosință include și libertatea persoanei de a nu folosi

bunul. Poate fi instituită prin lege obligația de folosire dacă nefolosirea bunurilor ar

contraveni intereselor publice. În acest caz, proprietarul poate fi obligat fie să folosească el

însuși bunul ori să-l dea în folosință unor terți în schimbul unei contraprestații

corespunzătoare. (5) Particularitățile dreptului de folosință a terenurilor agricole se stabilesc

prin lege. (6) Proprietarul este obligat să îngrijească și să întrețină bunul ce-i aparține dacă

legea sau contractul nu prevede altfel.”

adresări cu prezenta acțiune în instanța de judecată, prevedea că:

(1) Proprietatea este comună în cazul în care asupra unui bun au drept de proprietate doi

sau mai mulți titulari. (2) Proprietatea comună poate apărea în temeiul legii sau în baza unui

act juridic.

adresări cu prezenta acțiune în instanța de judecată, prevedea că:

,,(1) Proprietatea comună poate fi caracterizată prin delimitarea cotei fiecărui proprietar

(proprietate pe cote-părți) sau prin nedelimitarea cotelor-părți (proprietate în devălmășie).

(2) Dacă bunul este comun, proprietatea pe cote-părți se prezumă pînă la proba contrară.”

adresări cu prezenta acțiune în instanța de judecată, prevedea că:

,,(1) În cazul în care dreptul de proprietate aparține concomitent mai multor persoane

fără ca vreuna dintre ele să fie titularul unei cote-părți ideale din bunul comun, proprietatea

este comună în devălmășie.

(2) Proprietății comune în devălmășie se aplică în modul corespunzător dispozițiile cu

privire la proprietatea comună pe cote-părți dacă prezenta secțiune nu prevede altfel.”

prezenta acțiune în instanța de judecată, prevedea că:

,,Partajul bunului proprietate comună în devălmășie între coproprietarii devălmași se va

face proporțional aportului fiecăruia la dobândirea bunului. Până la proba contrară, aportul

coproprietarilor devălmași este prezumat a fi egal.”

prezenta acțiune în instanța de judecată, statua că:

,,Bunurile dobândite de soți în timpul căsătoriei sânt proprietatea lor comună în

devălmășie dacă, în conformitate cu legea sau contractul încheiat între ei, nu este stabilit un

alt regim juridic pentru aceste bunuri. Orice bun dobândit de soți în timpul căsătoriei se

prezumă proprietate comună în devălmășie până la proba contrară. În cazul în care bunul

comun reprezintă un drept care, conform legii, se dobândește prin înregistrare într-un

registru de publicitate, iar dreptul este înregistrat doar în folosul unuia dintre soți, oricare

dintre soți poate cere să se noteze în registrul de publicitate calitatea acelui drept de bun

comun al soților. În lipsa acestei notări, față de terțul dobânditor al dreptului înregistrat ori

al unei grevări asupra acelui drept nu se poate invoca calitatea lui de bun comun al soților,

cu excepția cazului în care se va demonstra că dobânditorul a cunoscut această calitate pe

altă cale.”

9

prezenta acțiune în instanța de judecată, statua că,

,,În cazul partajului bunurilor proprietate comună în devălmășie a soților, pârțile lor se

consideră egale. Bunurilor proprietate comună în devălmășie a soților pot fi partajate atât la

divorț, cât și în timpul căsătoriei. Partajul bunurilor comune în timpul căsătoriei nu afectează

regimul juridic al bunurilor care vor fi dobândite în viitor.”

,,Cheltuielile de judecată se compun din taxa de stat și din cheltuielile de judecare a

cauzei.”

,,Din cheltuielile de judecare a cauzei fac parte: cheltuielile de efectuare a expertizei;

cheltuielile de asistență juridică; alte cheltuieli necesare, suportate de instanță și de

participanții la proces.”

,,Instanța judecătorească obligă partea care a pierdut procesul să plătească, la cerere,

părții care a avut câștig de cauză cheltuielile de judecată. Dacă acțiunea reclamantului a fost

admisă parțial, acestuia i se compensează cheltuielile de judecată proporțional părții admise

din pretenții, iar pârâtului - proporțional părții respinse din pretențiile reclamantului.”

TERMENUL DE DECLARARE A RECURSULUI

,,Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei

integrale, dacă legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu

poate fi restabilit.”

recurs menționează că, Curtea de Apel Chișinău a pronunțat dispozitivul

deciziei în ședință publică la 28 octombrie 2022 (f.d.217, vol.I).

expediată pentru cunoștință participanților la proces, prin intermediul poștei

electronice, la 27 iulie 2023, fapt confirmat prin extrasul din poșta electronică

anexat la materialele cauzei (f.d. 227, vol.I).

Nicolae Ursu, la 25 mai 2023, anterior recepționării deciziei integrale se

consideră depus în termenul stabilit de norma enunțată la pct. 48 din prezenta

încheiere.

MOTIVAREA INSTANȚEI DE RECURS

cererea de recurs declarat de avocatul Alexandru Savva, în interesele lui

Nicolae Ursu, în coroborare cu normele de drept aplicabile speței, în special a

art. 445 alin. (1) lit. f), art. 432 din Codul de procedură civilă, în redacția Legii

la momentul declarării prezentului recurs (a se vedea pct.18/19), Completul de

judecată al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a admite recursul

declarat de avocatul Alexandru Savva, în interesele lui Nicolae Ursu, de a casa

decizia din 18 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău și de a menține hotărârea

10

din 28 octombrie 2022 a Judecătoriei Orhei, sediul Central, din motivele ce

succed.

în interesele lui Nicolae Ursu, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție identifică, în esență, dezacordul recurentului cu decizia instanței de

apel, prin prisma art.432 alin.(2) din Codul de procedură civilă, în partea

aplicării normelor de drept material, neconstatarea și neelucidarea pe deplin a

circumstanțelor importante pentru soluționarea cauzei civile și aprecierea

arbitrară a probele prezentate de către participanții la proces, în coroborare cu

circumstanțele cauzei și emiterea soluției de către instanța de apel, insistând la

soluționarea acestui aspect, prin menținerea hotărârii primei instanțe.

la materialele cauzei rezultă că inițial, la 06 ianuarie 2022, prin intermediul

poștei terestre (f.d.6, vol.I), Nicolae Ursu s-a adresat cu cerere de chemare în

judecată către Nicoleta Levițchi-Ursu, prin care a solicitat desfacerea

căsătoriei încheiată între Nicolae Ursu și Nicoleta Levițchi-Ursu la 22

septembrie 2019, înregistrată de Primăria satului XXXX, raionul XXXX, cu

numărul XX, iar la 14 februarie 2022, prin intermediul poștei terestre (f.d.24,

vol.I), a înaintat o cerere de concretizare și majorare a cuantumului pretențiilor,

prin care a solicitat desfacerea căsătoriei, determinarea și delimitarea cotelor-

părți a lui Nicolae Ursu în mărime de ½ cotă-parte ideală din depunerile bănești

aflate pe contul de depozit bancar deschis pe numele Levițchi-Ursu Nicoletei

la B.C. „MAIB” S.A. în perioada aflării în căsătorie cu Nicolae Ursu, încasarea

de la Nicoleta Levițchi-Ursu în beneficiul lui Nicolae Ursu a sumei de 12500

euro, conform cursului oficial al BNM la data încasării, ceea ce constituie ½

cotă-parte din depunerile bănești din contul de depozit bancar deschis pe

numele Nicoletei Levițchi-Ursu la B.C. „MAIB” S.A., în perioada aflării în

căsătorie cu Nicolae Ursu și compensarea cheltuielilor de judecată (f.d.16/18,

vol.I).

de SA ,,MAIB” și anexelor prezentate, instanța conchide că la 25 septembrie

2020, Nicoleta Levițchi Ursu a deschis contul curent de depozit în lei, cont nr.

XXXXX/MDL, cu o sumă inițială de 140 000,00 de lei, iar, ulterior, 24 mai

2021, ultima a transferat pe contul nr. XXXXX/MDL suma de 139810,47 de

lei și 95189,53 de lei. Astfel, la 24 mai 2021, suma totală a depunerilor bănești

a constituit 375 000,00 de lei.

financiară, Nicoleta Levițchi-Ursu a retras numerarul rămas în cont, în sumă

de 367304,77 de lei (f.d.43).

Levițchi Ursu au înregistrat căsătoria la 22 septembrie 2019 (f.d.4), iar

mijloacele bănești, ce se solicită a fi partajate, au fost depuse pe contul bancar

nr.XXXXXXXX/MDL, deschis pe numele Nicoletei Levițchi-Ursu, în

perioada căsătoriei.

11

bancară, se atestă că mijloacele bănești în sumă de 367304,77 de lei, au fost

extrase de către Nicoleta Levițchi-Ursu în timpul căsătoriei, și anume la data

de 10 ianuarie 2022 (în aceeași zi cu înregistrarea prezentei cereri de chemare

în judecată remisă de Nicolae Ursu prin intermediul poștei terestre în adresa

Judecătoria Orhei, sediul Central, recepționată de ultima la 10 ianuarie 2022 și

înregistrată sub nr.272).

fond, la 28 octombrie 2022 a hotărât admiterea parțială a cererii de chemare în

judecată depusă de către Nicolae Ursu împotriva Nicoletei Levițchi-Ursu cu

privire la desfacerea căsătoriei, partajarea bunurilor proprietate comună în

devălmășie a soților și compensarea cheltuielilor de judecată, și anume: A

desface căsătoria dintre Nicolae Ursu și Nicoleta Levițchi-Ursu, încheiată la

22 septembrie 2019, înregistrată de Primăria satului XXXXX, raionul XXX,

cu numărul XX. A încasa de la Nicolae Ursu și Nicoleta Levițchi-Ursu, în

beneficiul statului, taxa de stat pentru înregistrarea desfacerii căsătoriei, în

mărime de 500 % din cota procentuală fixă, calculată în unități convenționale,

adică câte 100,00 (una sută) lei de la fiecare. A determinat cotele-părți ideale

din mijloacele financiare în sumă de 367 304, 77 de lei din contul de depozit

nr. XXXXXX/MDL (0004087289), deschis și deținut de Nicoleta Levițchi-

Ursu la B.C. ,,MAIB” S.A., cu atribuirea a câte 1/2 cotă-parte ideală Nicoletei

Levițchi-Ursu și lui Nicolae Ursu. A partajat averea comună în devălmășie a

soților, și anume mijloacele bănești în sumă de 367 304,77 de lei, care s-au

aflat în contul bancar deschis pe numele pârâtei Nicoleta Levițchi-Ursu, la B.C.

,,MAIB” S.A., nr. contului XXXXXX/MDL (000XXXXX), în mod egal,

Nicoletei Levițchi-Ursu suma de 183 652,38 de lei și lui Nicolae Ursu suma

de 183 652,38 de lei. A încasat de la Nicoleta Levițchi-Ursu, în beneficiul lui

Nicolae Ursu, suma de 183 652,38 lei. A încasat de la Nicoleta Levițchi-Ursu,

în beneficiul lui Nicolae Ursu, cheltuielile de judecată sub forma taxei de stat,

în sumă de 5609,57 de lei. În rest, pretenția cu privire la compensarea

cheltuielilor de judecată pentru revendicarea ce ține de desfacerea căsătoriei,

s-a respins ca fiind neîntemeiată (f.d.136, 146/150, vol.I).

Ursu și Nicoleta Levițchi Ursu nu mai duc o viață în comun, adică locuiesc

separat, ambii fiind plecați peste hotarele țării, iar pârâta este de acord cu

capătul de cerere privind desfacerea căsătoriei, astfel instanța a ajuns la

concluzia de a admite cerința înaintată de reclamantul Nicolae Ursu și a

desface căsătoria, încheiată între Nicolae Ursu și Nicoleta Levițchi-Ursu,

înregistrată cu nr. XX la 22 septembrie 2019, conform certificatului de

căsătorie seria XX-X XXXX, eliberat de Primăria XXXX, raionul XXXX, la

05 ianuarie 2022.

partajarea mijloacelor bănești comune, instanța a reținut, că contul de depozit

nr. XXXXXX/MDL (0004087289) deschis de Levițchi-Ursu Nicoleta de la

B.C. „MAIB” S.A. și numerarul în sumă de 367304,77 de lei retras de pârâtă

12

la 10 ianuarie 2022, reprezintă bunuri dobândite de soți în timpul căsătoriei și

constituie proprietate devălmașă a părților Nicolae Ursu și Nicoleta Levițchi-

Ursu. Respectiv, instanța a determinat cotele-părți ideale, ce aparțin

coproprietarilor Nicolae Ursu și Nicoleta Levițchi-Ursu în bunurile: mijloacele

financiare în sumă de 367304,77 de lei din contul de depozit nr.

XXXXXXX/MDL (XXXXX), deschis și deținut de Nicoleta Levițchi-Ursu la

B.C. ,,MAIB” S.A., la câte 1/2 cotă-parte ideală din bunurile enumerate. Având

în vedere că mijloacele bănești au fost acumulate de soți în timpul căsătoriei,

dar extrase de către Nicoleta Levițchi-Ursu la 10 ianuarie 2022, când părțile

nu mai conviețuiau împreună și se aflau în proces de divorț, instanța a dispus

de încasat de la Nicoleta Levițchi-Ursu în beneficiul lui Nicolae Ursu suma

proporțională ce i se cuvine, în mărime de 183652,38 de lei. Or, sumele bănești

au fost extrase de pârâtă în perioada când părțile deja nu mai duceau de facto

gospodărie comună și drept urmare, Nicolae Ursu nu a beneficiat de suma

extrasă din cont.

decizia din 18 mai 2023 a respins apelul declarat de Nicolae Ursu. A admis

apelul declarat de Nicoleta Levițchi-Ursu. A casat parțial hotărârea din 28

octombrie 2022 a Judecătoriei Orhei, sediul central, în partea admiterii

pretenției de partajare a bunurilor proprietate comună în devălmășie a soților

și, în această parte a pronunțat o nouă hotărâre prin care a respins integral, ca

neîntemeiate, pretențiile lui Nicolae Ursu împotriva Nicoletei Levițchi-Ursu

cu privire la partajarea bunurilor proprietate comună în devălmășie a soților și

cu privire la încasarea sumei. A încasat de la Nicolae Ursu în beneficiul

Nicoletei Levițchi-Ursu taxa de stat în sumă de 4207,00 de lei achitați pentru

examinarea apelului (f.d.217; 218/222, vol.I).

prisma prevederilor legale aplicabile speței, a conchis că nu va supune analizei

și verificării și nu va da apreciere concluziei instanței de fond cu privire la

admiterea cerinței de desfacere a căsătoriei, deoarece în această parte hotărârea

nefiind contestată de părți, apelantul/reclamant Nicolae Ursu înaintând obiecții

doar în partea stabilirii cheltuielilor de judecată, solicitând ca toate cheltuielile

să fie trecute pe seama Nicoletei Levițchi-Ursu, iar dezacordul apelantei/pârâte

Nicoleta Levițchi-Ursu cu hotărârea atacată se reduce la partajarea mijloacelor

bănești.

la partajarea mijloacelor bănești comune, instanța de apel a constatat că

instanța de fond greșit a soluționat litigiul și a admis această pretenție deoarece

din materialele cauzei se reține că pe parcursul căsătoriei, soții au avut depuneri

bănești în contul de depozit deținut de Nicoleta Levițchi-Ursu la B.C. „MAIB”

S.A., cont de depozit bancar nr. XXXXXX/MDL în sumă de 375 000,00 de

lei, iar la 10 ianuarie 2022, în timpul căsătoriei, după reținerea dobânzii de

instituția financiară, Nicoleta Levițchi-Ursu a retras numerarul rămas în cont,

în sumă de 367304,77 de lei.

13

bancare pe numele soților în care să existe mijloace bănești dobândite în timpul

căsătoriei, care până la momentul divorțului nu au fost retrase sau care au fost

retrase după desfacerea căsătoriei de unul dintre soți, nu s-au atestat.

Ursu este cel de la B.C. „MAIB” S.A., care a existat în perioada căsătoriei și

de pe care au fost extrași banii de pârâtă la data de 10 ianuarie 2022, adică în

timpul căsătoriei părților.

art. 19 alin.(1), art. 20 alin. (1), (3) și (5), art. 21 alin. (1) – (2) din Codul

familiei, a accentuat că în temeiul institutului proprietății comune în

devălmășie, oricare dintre coproprietarii devălmași poate săvârși acte de

dispoziție cu privire la bunurile proprietate comune, mobile, dacă acordul

încheiat între ei nu prevede altfel, astfel acordul celuilalt proprietar devălmaș

este prezumat.

prezumția acordului lui Nicolae Ursu la efectuarea actelor de dispoziție asupra

mijloacelor bănești ridicate de la instituția bancară de Nicoleta Levițchi-Ursu,

deoarece la data de 10 ianuarie 2022, când au fost ridicate sumele bănești din

contul de depozit bancar, părțile erau în căsătorie, iar Nicolae Ursu nu a

prezentat instanței careva probe pertinente și concludente, care să răstoarne

prezumția dată, respectiv nu a demonstrat faptul că mijloacele bănești ridicate

de Nicoleta Levițchi-Ursu au fost utilizate în interesele personale ale ultimei,

în detrimentul intereselor familiei.

fond a dispus partajul bunurilor, care la data pronunțării hotărârii nu existau,

situație care este inadmisibilă, deoarece nu poate fi partajat un bun care nu

există, or, instanța de fond, prin admiterea pretenției de partaj a bunurilor, s-a

referit și a soluționat pretenția ce se referă anume la mijloacele bănești din

contul de depozit deținut de pârâta Nicoleta Levițchi- Ursu la B.C. „MAIB”

S.A., bunuri care l-a data pronunțării hotărârii și partajării lor nu existau, drept

urmare, a ajuns la concluzia că pretențiile lui Nicolae Ursu către Nicoleta

Levițchi-Ursu cu privire la partajarea bunurilor proprietate comună în

devălmășie a soților și cu privire la încasarea sumei sunt neîntemeiată și

urmează a fi respinse.

respinge și cerința reclamantului de compensare a cheltuielilor de judecată,

fără a mai face o analiză separată a apelului declarat de Nicolae Ursu, deoarece

se referă la compensarea cheltuielilor de judecată suportate de reclamant, în

partea în care instanța de fond le-a respins, reieșind din dispozițiile art. 94 alin.

(1) din Codul de procedură civilă.

privind compensarea cheltuielilor de judecată compuse de taxa de stat achitată

pentru examinarea cauzei în ordine de apel, instanța de apel având în vedere

14

prevederile art. 94 alin. (1) din Codul de procedură civilă, a considerat necesar

de a încasa de la Nicolae Ursu în beneficiul Nicoletei Levițchi-Ursu taxa de

stat în sumă de 4207,00 de lei, achitați pentru examinarea apelului, conform

ordinului de încasare din 13 martie 2023.

că circumstanțele pricinii au fost stabilite de către prima instanță, dar au fost

apreciate greșit, la fel și normele de drept material au fost aplicate incorect și

nu este necesară verificarea suplimentară a unor dovezi, instanța de apel a ajuns

la concluzia de a respinge apelul declarat de Nicolae Ursu, a admite apelul

declarat de Nicoleta Levițchi-Ursu, a casa parțial hotărârea din 28 octombrie

2022 a Judecătoriei Orhei, sediul central, în partea admiterii pretenției de

partajare a bunurilor proprietate comună în devălmășie a soților și, în această

parte a pronunța o nouă hotărâre de respingere a pretențiilor lui Nicolae Ursu

către Nicoleta Levițchi-Ursu cu privire la partajarea bunurilor proprietate

comună în devălmășie a soților și cu privire la încasarea sumei.

invocate în recurs și a materialelor dosarului, Completul de judecată al Curții

Supreme de Justiție reține că, instanța de apel, respingând apelul declarat de

Nicolae Ursu, și admițând apelul declarat de Nicoleta Levițchi-Ursu, și casând

parțial hotărârea din 28 octombrie 2022 a Judecătoriei Orhei, sediul central, în

partea admiterii pretenției de partajare a bunurilor proprietate comună în

devălmășie a soților și, în această parte a pronunța o nouă hotărâre de

respingere a pretențiilor lui Nicolae Ursu către Nicoleta Levițchi-Ursu cu

privire la partajarea bunurilor proprietate comună în devălmășie a soților și cu

privire la încasarea sumei, a aplicat eronat normele de drept material și nu a

dat o apreciere corespunzătoare probelor administrate la actele cauzei, pe când

în speță, instanța de fond a emis o concluzie legală și întemeiată.

apreciază ca fiind întemeiată concluzia primei instanțe în ceea ce ține de faptul

că părțile agreează desfacerea căsătoriei, întrucât familia s-a destrămat, soții ne

mai locuind împreună, iar menținerea căsătoriei contrar voinței persoanelor a

priori este imposibilă și alogică, instanța de judecată ajunge la concluzia de a

admite cerința înaintată de reclamantul Nicolae Ursu și a desface căsătoria,

încheiată între Nicolae Ursu și Nicoleta Levițchi-Ursu, înregistrată cu nr.XXla

22 septembrie 2019, potrivit duplicatului certificatului de căsătorie seria XX-

X XXXX, eliberat de Primăria XXXXX, raionul XXX, la 05 ianuarie 2022.

cheltuielilor de judecată, suportate sub forma taxei de stat pentru pretenția cu

privire la desfacerea căsătoriei, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție a conchide că instanța de fond corect a aplicat dispozițiile art. 97 alin.

(3) din Codul de procedură civilă, și a respins cerința reclamantului cu privire

la încasarea cheltuielilor legate de compensarea taxei de stat în mărime de

40,00 de lei, achitată pentru pretenția cu privire la desfacerea căsătoriei,

deoarece de efectele desfacerii căsătoriei va beneficia inclusiv și reclamantul,

15

iar reprezentantul pârâtei Nicoleta Levițchi-Ursu, avocatul Ivan Turceac în

ședința de judecată din 27 octombrie 2022, a recunoscut această pretenție (a se

vedea procesul verbal al ședinței de judecată - f.d.165, vol.I).

de judecată, suportate sub forma taxei de stat pentru pretenția de determinare

a cotei-părți ideale în sumă de 150,00 de lei potrivit notei de plată nr.

0080065XXXX din 12 februarie 2022, de taxă de stat pentru pretenția de

partajarea a bunurilor proprietate comună în devălmășie în suma de 7313,00

de lei potrivit notei de plată nr. 009767XXXX din 11 septembrie 2022,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție a constatat că instanța de

fond ținând cont de faptul că pretențiile reclamantului s-au dovedit a fi

întemeiate, corect a aplicat prevederile art. 82, art.83 și art. 94 alin. (1) din

Codul de procedură civilă, și a conchis încasarea de la Nicoleta Levițchi-Ursu

în beneficiul lui Nicolae Ursu suma de 5609,57 (183652,38 * 3%) de lei cu

titlu de taxă de stat și suma de 100,00 de lei pentru pretenția nepatrimonială

de determinare a cotei-părți ideale.

apreciază ca fiind neîntemeiată concluzia instanței de apel cu privire la faptul

că pretențiile lui Ursu Nicolae înaintate împotriva Nicoletei Levițchi-Ursu

privind partajarea bunurilor proprietate comună în devălmășie a soților și cu

privire la încasarea sumei este neîntemeiată și urmează a fi respinsă, deoarece

la caz ar fi valabilă prezumția acordului lui Ursu Nicolae la efectuarea actelor

de dispoziție asupra mijloacelor bănești ridicate de la instituția bancară de

Levițchi-Ursu Nicoleta, deoarece la data de 10 ianuarie 2022, când au fost

ridicate sumele bănești din contul de depozit bancar, părțile erau în căsătorie,

iar Ursu Nicolae nu a prezentat instanței careva probe pertinente și

concludente, care să răstoarne prezumția dată, respectiv nu a demonstrat faptul

că mijloacele bănești ridicate de Levițchi-Ursu Nicoleta au fost utilizate în

interesele personale ale ultimei, în detrimentul intereselor familiei.

că instanța de apel la examinarea pretenției privind partajarea mijloacele

bănești extrase de Nicoleta Levițchi-Ursu la 10 ianuarie 2022, a utilizat

prezumția folosirii mijloacelor financiare în interesul familiei, din motiv că ar

fi fost extrase în perioada când duceau gospodărie comună.

principiu, este valabilă prezumția că orice bun dobândit în timpul căsătoriei

reprezintă proprietate comună în devălmășie (art. 572 alin. (2) din Codul civil

în vigoare), precum și orice utilizare a bunurilor de către un soț se face în

interesul comun. Iar, instanțele de judecată urmează să prezinte o diligență

sporită la aplicarea sau neaplicarea prezumțiilor. În analiza partajului

mijloacelor bănești între soți, standardul motivării soluției se ridică în mod

proporțional cu apropierea temporală de momentul încetării de facto a căsniciei

comune. Cu cât o operațiune financiară este mai apropiată de acel punct de

desființare, cu atât mai mult instanțele trebuie să depună diligențe suplimentare

16

pentru a justifica temeinic includerea sau excluderea acestor sume din masa

bunurilor comune.

menționează faptul că instanța de apel avea obligația să pună în discuția

contradictorie a părților scopul extragerii acestor mijloace bănești, să cerceteze

prin probe modul efectiv în care sumele au fost utilizate și să stabilească dacă

ele au generat vreun beneficiu real pentru comunitatea patrimonială a soților.

O motivare bazată exclusiv pe prezumții, fără investigarea concretă a faptelor

relevante în contextul unei perioade tensionate și apropiate de destrămarea

relației, riscă să conducă la soluții formale, în detrimentul unei analize reale a

caracterului bunurilor.

de Justiție menționează că argumentul apelantei invocat în cererea de apel

precum că Nicoleta Levițchi-Ursu și Nicolae Ursu nu mai duceau o gospodărie

comună de la momentul plecării Nicoletei Levițchi-Ursu la muncă în Anglia -

luna martie 2020, este neîntemeiat, Or, din înscrisurile prezentat în instanța de

fond de către Nicolae Ursu rezultă cert că ultimul a efectuat transferuri bănești

la 19 august 2020 în sumă de 190,62 GBP (190,62 *21,6227= 4100,09 de lei),

la 21 august 2020 în sumă de 660,00 GBP (660,00*21,5483=14200,32 de lei),

la 28 august 208,10 GBP (508,10*21,6919=10999,95 de lei), la 16 septembrie

2020 în sumă de 36,00 GBP (36,00*21,2133=742,47 de lei), la 14 decembrie

2020 în sumă de 441,11 GBP (441,11*22,7217=10000,05 de lei), la 24

decembrie 2020 în sumă de 434,57 GBP (434,57*23,0645=10000,05 de lei),

tot la 24 decembrie 2020 suma de 1085,13 GBP (1085,13*23,0601= 25000,15

de lei), la 10 ianuarie 2021 în suma de 1093,63 GBP (1093,63*22,8806=

25000,13 de lei), la 10 ianuarie 2021 suma de 815,56 GBP (815,56*22,8806=

18637,63 de lei) către destinatarul Nicoletei Levițchi-Ursu, pe cardul deținut

de ultima la B.C. ,,MAIB” S.A. (f.d.133/150, vol.I), astfel din constatările

enumerate supra, se atestă că aportul coproprietarilor la acumularea

mijloacelor bănești, a fost unul egal.

Justiție reține în cadrul dezbaterilor în fond, reprezentantul pârâtei Nicoleta

Levițchi-Ursu, avocatul Ivan Turceac a vociferat circumstanța din care rezultă

că părțile au dus o gospodărie comună până în toamna anului 2021.

că instanța de apel nu a calificat corect, din punct de vedere juridic, acțiunea

cu care a fost învestită, ce a dus la emiterea unei soluții greșite, pe când instanța

de fond, în mod temeinic și legal a ajuns la concluzia de a admite pretențiile

referitor la stabilirea mărimii cotelor-părți din bunurile proprietate comună în

devălmășie, instanța determină cotele-părți ideale, ce aparține coproprietarilor

Nicolae Ursu și Nicoleta Levițchi-Ursu în bunurile: mijloacele financiare în

sumă de 367 304,77 de lei din contul de depozit nr. XXXXXXX/MDL

(0XXXXXX), deschis și deținut de Nicoleta Levițchi-Ursu la B.C. ,,MAIB”

S.A., la câte 1/2 cotă-parte ideală, iar, reieșind dispozițiile art.25 alin. (1) - (3)

17

din Codul familiei, a concluzionat că urmează a fi încasat de la Nicoleta

Levițchi-Ursu în beneficiul lui Nicolae Ursu suma proporțională ce i se cuvine,

în mărime de 183 652,38 lei. Or, sumele bănești au fost extrase de către pîrîtă

în perioada când părțile deja nu mai duceau de facto gospodărie comună și

drept urmare, Nicolae Ursu nu a beneficiat de suma extrasă din cont.

de Justiție menționează că la momentul extragerii sumelor bănești, la 10

ianuarie 2022, foștii soți nu mai conviețuiau împreună, fapt ce se atestă din

antetul cererii de chemare în judecată cât și din antetul cererii de apel, și anume

prin indicarea domiciliului Nicoletei Levițchi-Ursu, r-nul Orhei, satul Mana,

iar domiciliul lui Nicolae Ursu r-nul Orhei, satul Peresecina.

că instanța de apel eronat a conchis faptul că la caz este valabilă prezumția

acordului lui Ursu Nicolae la efectuarea actelor de dispoziție asupra

mijloacelor bănești ridicate de la instituția bancară de Levițchi-Ursu Nicoleta,

or, la examinarea cauzei în ordine de apel era obligația apelantei de a proba și

demonstrat faptul că Nicolae Ursu a cunoscut despre extragerea sumele bănești

de către Nicoleta Levițchi-Ursu la data de 10 ianuarie 2022, și precum că

ultimul a dat acordul ca intimatei de a se folosi unipersonal, în afara intereselor

familiei de sumele bănești extrase în cuantum de 367 304,77 de lei din contul

de depozit nr. XXXXXX/MDL (XXXXXXXXX), deschis și deținut de

Nicoleta Levițchi-Ursu la BC ,, MAIB” SA.

admiterii cererii de chemare în judecată a Nicolae Ursu împotriva lui Nicoleta

Levițchi-Ursu, cu privire la desfacerea căsătoriei și în latura cu privire la

partajarea bunurilor proprietate comună în devălmășie a soților, încasarea

sumei și compensarea cheltuielilor de judecată, este legală și întemeiată, iar

decizia instanței de apel în această parte a fost pronunțată cu aprecierea greșită

a circumstanțelor cauzei și interpretarea eronată a normelor de drept material,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține caracterul întemeiat

al recursului declarat de avocatul Alexandru Savva, în interesele lui Nicolae

Ursu, iar drept consecință, recursul urmează a fi admis, casată parțial decizia

din 18 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău, în latura respingerii cererii de

chemare în judecată depusă de Nicolae Ursu împotriva lui Nicoleta Levițchi-

Ursu, cu privire la partajarea bunurilor proprietate comună în devălmășie a

soților și în latura dată urmează a fi menținută hotărârea din 28 octombrie 2022

a Judecătoriei Orhei, sediul Central. În rest, decizia din 18 mai 2023 a Curții

de Apel Chișinău urmează a fi menținută.

Levițchi-Ursu în beneficiul lui Nicolae Ursu, taxa de stat achitată pentru

examinarea cererii de recurs, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție reține că potrivit art. 94 alin. (1) din Codul de procedură civilă, instanța

judecătorească obligă partea care a pierdut procesul să plătească, la cerere,

părții care a avut câștig de cauză cheltuielile de judecată. Dacă acțiunea

18

reclamantului a fost admisă parțial, acestuia i se compensează cheltuielile de

judecată proporțional părții admise din pretenții, iar pârâtului – proporțional

părții respinse din pretențiile reclamantului.

Supreme consideră necesar de a încasa de la Nicoleta Levițchi-Ursu în

beneficiul lui Nicolae Ursu, taxa de stat achitată de către recurent în instanța

de recurs în sumă de 2755,00 de lei.

din Codul de procedură civilă,

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI

Admite recursul declarat de avocatul Alexandru Savva, în interesele lui

Nicolae Ursu.

Casează parțial decizia din 18 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău, în cauza

civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Nicolae Ursu

împotriva lui Nicoleta Levițchi-Ursu, cu privire la desfacerea căsătoriei,

partajarea bunurilor proprietate comună în devălmășie a soților, încasarea

sumei și compensarea cheltuielilor de judecată, în latura respingerii, ca

neîntemeiate, pretențiile lui Nicolae Ursu împotriva Nicoletei Levițchi-Ursu

cu privire la partajarea bunurilor proprietate comună în devălmășie a soților și

în latura dată se menține hotărârea din 28 octombrie 2022 a Judecătoriei Orhei,

sediul central.

În rest, decizia din 18 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău se menține.

Se încasează de la Nicoleta Levițchi-Ursu în beneficiul lui Nicolae Ursu,

taxa de stat achitată pentru examinarea cererii de recurs în sumă de 2755,00

(două mii șapte sute cincizeci și cinci,00) de lei.

Decizia este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Ion Munteanu

Oxana Parfeni

19