2ra-1156/23 — privind desfacerea căsătoriei, partajarea bunurilor proprietate comună
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- privind desfacerea căsătoriei, partajarea bunurilor proprietate comună
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
2ra-1156/23 — privind desfacerea căsătoriei, partajarea bunurilor proprietate comună (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
D E C I Z I E
cu privire la admiterea recursului declarat de Nicolae Ursu, reprezentat de
avocatul Alexandru Savva,
în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Nicolae Ursu
împotriva lui Nicoleta Levițchi-Ursu, cu privire la desfacerea căsătoriei,
partajarea bunurilor proprietate comună în devălmășie a soților, încasarea
sumei și compensarea cheltuielilor de judecată,
împotriva deciziei din 18 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a
respinge apelul declarat de Nicolae Ursu, s-a admis apelul declarat de Nicoleta
Levițchi-Ursu, s-a casat parțial hotărârea din 28 octombrie 2022 a Judecătoriei
Orhei, sediul central, în partea admiterii pretenției de partajare a bunurilor
proprietate comună în devălmășie a soților, și în această parte s-a pronunțat o
nouă hotărâre prin care s-a respins integral ca neîntemeiate pretențiile lui
Nicolae Ursu,
(Dosarul nr. 2ra-1156/23
PIGD Nr. 2-22002467-01-2ra-11082023)
Recursul declarat până la 01 septembrie 2023. Neelucidarea tuturor circumstanțelor
cauzei. Aplicarea eronată a normelor de drept material, precum și aprecierea arbitrară a
probele prezentate de către participanții la proces. Partajul bunurilor comune în devălmășie
a soților poate avea loc prin încasarea cotei din mijloacele bănești comune de la soțul care
le-a folosit unipersonal, în afara intereselor familiei.
Au examinat anterior cauza judecătorii:
Prima instanță: Judecătoria Orhei, sediul Central (Eugeniu Ciubotaru)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (Ion Secrieru, Victoria Sîrbu, Vitalie Cotorobai)
24 septembrie 2025
Examinând în lipsa părților recursul declarat de Nicolae Ursu,
reprezentat de avocatul Alexandru Savva,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Ion Munteanu
Oxana Parfeni, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 06 ianuarie 2022, prin intermediul poștei terestre (f.d.6, vol.I), Nicolae
Ursu s-a adresat către Judecătoria Orhei, sediul Central, cu cerere de chemare
în judecată împotriva Nicoletei Levițchi-Ursu, prin care a solicitat desfacerea
căsătoriei, determinarea și delimitarea cotelor-părți a lui Nicolae Ursu în
mărime de ½ cotă-parte ideală din depunerile bănești aflate pe contul de
depozit bancar deschis pe numele Nicoletei Levițchi-Ursu la B.C. „MAIB”
S.A. în perioada aflării în căsătorie cu Nicolae Ursu, încasarea din contul
Nicoletei Levițchi-Ursu în beneficiul lui Nicolae Ursu a sumei de 12500 euro,
conform cursului oficial al BNM la data încasării, ceea ce constituie ½ cotă-
parte din depunerile bănești din contul de depozit bancar deschis pe numele
Nicoletei Levițchi-Ursu la B.C. „MAIB” S.A., în perioada aflării în căsătorie
cu Nicolae Ursu și compensarea cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că la 22 septembrie 2019 a
încheiat căsătoria cu Nicoleta Levițchi-Ursu, înregistrată de Primăria
XXXXXXX, r-nul XXX și trecut în Registrul actelor de stare civilă cu nr. XX.
A mai relatat că după încheierea căsătoriei, între părți au apărut diferende
ireconciliabile de caracter, valori, cultură și lipsă evidentă de afecțiune din
partea pârâtei. A accentuat că relațiile de familie între soți au eșuat definitiv și
din împrejurările care s-au stabilit, este clar că nimeni nu mai pretinde la
menținerea acestora, iar conviețuirea împreună pe viitor este imposibilă.
La 14 februarie 2022, prin intermediul poștei terestre (f.d.24, vol.I),
Nicolae Ursu, reprezentat de avocatul Alexandru Savva, a depus o cerere prin
care și-a majorat numărul și cuantumul pretențiilor, comunicând că pe
parcursul relațiilor de căsătorie, la B.C. „MAIB” S.A., pe numele soției
Nicoleta Levițchi-Ursu a fost deschis un cont bancar, pe care la diferite
intervale de timp au fost vărsate diferite sume bănești. La propunerea sa de a i
se stabili și distribui cota-parte, ce-i revine din drepturile comune, Nicoleta
Levițchi-Ursu a refuzat.
Astfel, a solicitat desfacerea căsătoriei cu Nicoleta Levițchi-Ursu,
determinarea și delimitarea cotei-părți în mărime de ½ cotă-parte ideală din
depunerile bănești, aflate pe contul bancar deschis pe numele Nicoletei
Levițchi-Ursu la BC „MAIB” SA (f.d.16/18, vol.I).
Ulterior, la 11 iulie 2022, reclamantul a mai depus o cerere de
concretizare a pretențiilor, prin care a solicitat să fie desfăcută căsătoria cu
1
Nicoleta Levițchi-Ursu, să fie determinată și delimitată cota-parte a lui Nicolae
Ursu în mărime de ½ cotă-parte ideală din depunerile bănești aflate pe contul
de depozit bancar deschis pe numele Nicoletei Levițchi-Ursu la B.C. „MAIB”
S.A. în perioada aflării în căsătorie cu Nicolae Ursu, încasarea din contul
Nicoletei Levițchi-Ursu în beneficiul lui Nicolae Ursu a sumei de 12500 Euro,
conform cursului oficial al BNM la data încasării, ceea ce constituie ½ cotă-
parte din depunerile bănești din contul de depozit bancar deschis pe numele
Nicoletei Levițchi-Ursu la B.C. „MAIB” S.A., în perioada aflării în căsătorie
cu Nicolae Ursu și compensarea cheltuielilor de judecată (f.d.101/103, vol.I).
POZIȚIA INSTANȚEI DE FOND
Prin hotărârea din 28 octombrie 2022 a Judecătoriei Orhei, sediul central,
acțiunea înaintată de Nicolae Ursu s-a admis parțial. S-a desfăcut căsătoria
dintre Nicolae Ursu și Nicoleta Levițchi-Ursu, încheiată la 22 septembrie 2019,
înregistrată de Primăria satului XXXXX, raionul XXXX, cu numărul XX. S-a
încasat de la Nicolae Ursu și Nicoleta Levițchi-Ursu, în beneficiul statului, taxa
de stat pentru înregistrarea desfacerii căsătoriei, în mărime de 500 % din cota
procentuală fixă, calculată în unități convenționale, adică câte 100 (una sută)
lei de la fiecare. S-au determinat cotele-părți ideale din mijloacele financiare
în sumă de 367304,77 de lei din contul de depozit nr.XXXXXX/MDL
(000XXXX), deschis și deținut de Nicoleta Levițchi-Ursu la B.C. ,,MAIB”
S.A., cu atribuirea a câte 1/2 cotă-parte ideală Nicoletei Levițchi-Ursu și lui
Nicolae Ursu. S-a partajat averea comună în devălmășie a soților, și anume
mijloacele bănești în sumă de 367 304,77 de lei, care s-au aflat în contul bancar
deschis pe numele pârâtei Nicoleta Levițchi-Ursu, la B.C. ,,MAIB” S.A., nr.
contului XXXXXX/MDL (XXXX), în mod egal, Nicoletei Levițchi-Ursu
suma de 183 652,38 de lei și lui Nicolae Ursu suma de 183652,38 de lei. S-a
încasat de la Nicoleta Levițchi-Ursu, în beneficiul lui Nicolae Ursu, suma de
183 652,38 de lei. S-a încasat de la Nicoleta Levițchi-Ursu, în beneficiul lui
Nicolae Ursu, cheltuielile de judecată sub forma taxei de stat, în sumă de
5609,57 de lei. În rest, pretenția cu privire la compensarea cheltuielilor de
judecată pentru revendicarea ce ține de desfacerea căsătoriei, s-au respins ca
fiind neîntemeiate (f.d.167; 176/179, vol.I).
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 24 noiembrie 2022, prin intermediul oficiului poștal (f.d.175/a, vol.I),
avocatul Alexandru Savva, acționând în numele și interesele lui Nicolae Ursu,
a declarat apel nemotivat împotriva hotărârii din 25 noiembrie 2022 a
Judecătoriei Orhei, sediul central (f.d.175, vol.I), iar la 26 decembrie 2022 a
expediat prin intermediul poștei terestre cererea de apel desfășurată, astfel, în
baza temeiurilor de fapt și de drept a solicitat admiterea apelului, casarea
hotărârii instanței de fond în partea pretențiilor respinse cu pronunțarea unei
noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii (f.d.189/190, vol.I).
La 25 noiembrie 2022, prin intermediul oficiului poștal (f.d.174/a,
vol.II), avocatul Ivan Turceac, acționând în numele și interesele pârâtei
Nicoleta Levițchi-Ursu, a declarat apel nemotivat împotriva hotărârii din 25
2
noiembrie 2022 a Judecătoriei Orhei, sediul central (f.d.173/174, vol.II), iar la
13 martie 2023, prin intermediul Direcției de evidență și documentare
procesuală a Curții de Apel Chișinău a prezentat cererea de apel desfășurată,
astfel, în baza temeiurilor de fapt și de drept a solicitat admiterea apelului,
casarea parțială a hotărârii instanței de fond în partea admiterii pretenției de
partajare a bunurilor proprietate comună în devălmășie a soților și, în această
parte a pronunțat o nouă hotărâre de respingere a pretențiilor lui Ursu Nicolae
către Nicoleta Levițchi-Ursu cu privire la partajarea bunurilor proprietate
comună în devălmășie a soților și cu privire la încasarea sumei (f.d. 201/205,
vol.I).
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 18 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul
declarat de Ursu Nicolae. S-a admis apelul declarat de Nicoleta Levițchi-Ursu.
S-a casat parțial hotărârea din 28 octombrie 2022 a Judecătoriei Orhei, sediul
central, în partea admiterii pretenției de partajare a bunurilor proprietate
comună în devălmășie a soților și, în această parte s-a pronunțat o nouă hotărâre
prin care s-a respins integral, ca neîntemeiate, pretențiile lui Nicolae Ursu
împotriva Nicoletei Levițchi-Ursu cu privire la partajarea bunurilor proprietate
comună în devălmășie a soților și cu privire la încasarea sumei. S-a încasat de
la Nicolae Ursu în beneficiul Nicoletei Levițchi-Ursu taxa de stat în sumă de
4207,00 de lei achitați pentru examinarea apelului (f.d.217; 218/222, vol.I).
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 21 mai 2023, prin intermediul poștei terestre, avocatul Alexandru
Savva, acționând în interesele lui Nicolae Ursu a declarat recurs împotriva
deciziei din 18 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea
recursului, casarea deciziei instanței de apel și hotărârea instanței de fond în
partea pretențiilor respinse, și emiterea unei noi decizii prin care să fie admisă
integral acțiunea înaintată de Nicolae Ursu.
În susținerea recursului s-au indicat motivele de drept și de fapt invocate
pe parcursul examinării cauzei în prima instanță și instanța de apel, suplimentar
invocându-se că instanțele de judecată ierarhic inferioare eronat au aplicat
prevederile art. 97 alin. (3) din Codul de procedură civilă și au respins cererea
reclamantului de compensare a cheltuielilor de judecată sub forma de taxă de
stat achitată la depunerea acțiunii de desfacere a căsătoriei, or, chiar prin
cererea de chemare în judecată, Nicolae Ursu a invocat că cu Nicoleta Levițchi-
Ursu nu există un acord cu privire la desfacerea căsătoriei, există neînțelegeri
referitoare la partajul proprietății comune în devălmășie, fapt recunoscut de
reprezentantul pârâtei în fața instanței de fond.
12.1. Cu privire la partajul bunurilor a invocat că Nicolae Ursu a explicat
atât în instanța de fond cât și în instanța de apel că în cursul căsătoriei cu
Nicoleta Levițchi-Ursu la B.C. „MAIB” S.A., pe numele ultimei a fost deschis
un cont bancar de depozit nr. XXXXXXXX/MDL (000XXXX), pe care, la
diferite intervale de timp au fost vărsate/plasate diferite sume bănești, până la
suma de 367 304,77 de lei, în perioada aflării în căsătorie cu Nicolae Ursu.
3
12.2. A mai susținut că în tot timpul aflării în căsătorie cu Nicoleta Levițchi-
Ursu, Nicolae Ursu a desfășurat activitate de muncă, a avut venituri, a realizat
transferuri bănești în interesul intimatei, contribuind astfel la dobândirea
economiilor. Însă, la solicitarea lui Nicolae Ursu de a i se stabili și distribui
cota care îi revine din depunerile comune Nicoleta Levițchi-Ursu a refuzat, iar
la 10 ianuarie 2022 Nicoleta Levițchi-Ursu a închis contul bancar de depozit
nr. XXXXXXXX/MDL (000XXXXX) deschis anterior la B.C. „MAIB” S.A.,
a ridicat unipersonal depunerile, fără a repartiza/partaj a cota parte din mijloace
care îi revin și lui Nicolae Ursu.
12.3. Drept urmare, a considerat că instanțele de judecată ierarhic inferioare
nu au stabilit toate circumstanțele care au importanță pentru soluționarea
cauzei, motiv din care pretinde că de către acestea au fost încălcate normele de
drept material și de drept procedural, în legătură cu ce consideră că este necesar
ca instanța de recurs să caseze hotărârea din 28 octombrie 2022 a Judecătoriei
Orhei, sediul Central și decizia din 18 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău în
partea pretențiilor respinse, ca fiind neîntemeiată cu emiterea în acea parte a
unei noi hotărâri în acea parte prin care să fie dispusă admiterea integrală a
cererii de chemare în judecată depusă de Nicolae Ursu către Nicoleta Levițchi-
Ursu privind desfacerea căsătoriei, partajarea bunurilor proprietate comună în
devălmășie a soților, încasarea sumei și compensarea cheltuielilor de judecată.
Ulterior, la 29 ianuarie 2024, avocatul Alexandru Savva, acționând în
interesele lui Nicolae Ursu a depus argumente suplimentare (considerații) la
recursul declarat împotriva deciziei din 18 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău,
prin care a solicitat în baza temeiurilor de fapt și de drept casarea parțială a
hotărârii instanței de fond în partea pretențiilor respinse, casarea integrală a
deciziei instanței de apel, cu emiterea unei noi decizii prin care să fie admisă
integral acțiunea înaintată de Nicolae Ursu, precum și încasarea cheltuielilor
de judecată compuse din taxa de stat achitată la înaintare a prezentului recurs
(f.d.12/21, vol.II).
La 10 septembrie 2025, avocatul Alexandru Savva, acționând în
interesele lui Nicolae Ursu a depus argumente suplimentare (considerații) la
recursul declarat împotriva deciziei din 18 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău
(f.d.59/62, vol.II).
În motivarea suplimentului la recurs, Nicolae Ursii a invocat că instanța
de apel nu a luat în considerare făptul că mijloacele bănești au fost ridicate
unipersonal de Levițchi-Ursu Nicoleta din contul depozit bancar, fără acordul
lui Nicolae Ursu, ultimul nu a cunoscut despre ridicarea mijloacelor financiare
de către Nicoleta Levițchi-Ursu, că Nicolae Ursu nu a fost prezent în data și
locul la care s-a realizat ridicarea mijloacelor financiare de către Nicoleta
Levițchi-Ursu, iar Nicolae Ursu nu și-a exprimat sub nici o formă nici un
pretins acord cu privire la ridicarea mijloacelor financiare din cont, modul de
administrare a acestora.
15.1. Pe de altă parte, a mai susținut că Nicoleta Levițchi-Ursu nu a
prezentat nici o dovadă a faptului că Nicolae Ursu ar fi cunoscut despre
4
ridicarea mijloacelor financiare de către Nicoleta Levițchi-Ursu, că ar fi fost
prezent în data și locul la care s-a realizat ridicarea mijloacelor financiare de
către Nicoleta Levițchi-Ursu, că și-a manifestat într-un mod sau altul pretinsul
acord cu privire la ridicarea mijloacelor financiare din cont, și nici probe cu
privire la modul de administrare a mijloacelor extrase din cont.
15.2. La fel, a menționat că din materialele cauzei rezultă cert că Nicolae
Ursu în calitate de reclamant la 06 ianuarie 2022, prin intermediul poștei
terestre, Nicolae Ursu s-a adresat către Judecătoria Orhei, sediul Central, cu
cerere de chemare în judecată împotriva Nicoletei Levițchi-Ursu, prin care a
solicitat desfacerea căsătoriei, determinarea și delimitarea cotelor-părți a lui
Nicolae Ursu în mărime de ½ cotă-parte ideală din depunerile bănești aflate pe
contul de depozit bancar deschis pe numele Nicoletei Levițchi-Ursu la B.C.
„MAIB” S.A. în perioada aflării în căsătorie cu Nicolae Ursu, iar ultima la 10
ianuarie 2022 a extras suma de 367 304,77 de lei și închis contul bancar de
depozit nr. XXXXX/MDL (XXXXX) deschis anterior la BC „MAIB” SA,
unipersonal fără a repartiza/partaja cota parte din mijloace care îi revin lui
Nicolae Ursu.
15.3. În acest sens, a susținut că instanța de apel eronat a interpretat dreptul
de proprietate în cazul recurentului, or, dreptul de proprietate constituie o
realitate juridică garantată de art. 46 alin. (1) din Constituția RM, art. 501, alin.
(1) și (2) din Codul civil și protejată de art. 1 din Protocolul nr. 1 al CEDO, art.
17 al Declarației Universale a Drepturilor Omului.
ASPECTE DE PROCEDURĂ ÎN ORDINE DE RECURS
La 16 martie 2023, Curtea Supremă de Justiție, prin intermediul oficiului
poștal, a expediat în adresa intimatei, copia recursului declarat de avocatul
Alexandru Savva, în interesele lui Nicolae Ursu, împotriva deciziei din 18 mai
2023 a Curții de Apel Chișinău, creând astfel participanților la proces condiții
egale de a cunoaște modul de derulare a procedurii în recurs, cât și le-a acordat,
întru asigurarea respectării principiilor contradictorialității și disponibilității în
drepturi, posibilitatea de depunere a referinței, fapt ce se confirmă prin
scrisoarea anexată la materialele dosarului (f.d.9, Vol.II).
La 19 septembrie 2025, Curtea Supremă de Justiție, prin intermediul
poștei electronice a expediat la adresa electronică indicată ca date de contactat
în cererea de apel nemotivată depusă de avocatul Ivan Turceac, care acționa în
interesele Nicoletei Levițchi-Ursu (f.d.173, vol.I) pentru cunoștință copia
argumentelor suplimentare (considerații) depuse de avocatul Alexandru Savva
în interesele lui Nicolae Ursu la recursul declarat împotriva deciziei din 18 mai
2023 a Curții de Apel Chișinău, fapt ce se confirmă prin extrasul din poșta
electronică anexată la materialele cauzei (f.d.66, vol.II).
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Prin Legea nr.246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte
normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de
Justiție) au fost operate modificări în Codul de procedură civilă, care au intrat
5
în vigoare la 01 septembrie 2023. În conformitate cu prevederile art. XI alin.
(3) din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023, recursurile depuse la Curtea Supremă
de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în
baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului. Din sensul normei de
drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat pentru principiul aplicării
imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția temeiurilor în baza
cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la
data intrării în vigoare a prezentei legi.
Recursul declarat de avocatul Alexandru Savva, în interesele lui Nicolae
Ursu, împotriva deciziei din 18 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău, a fost
depus până la data intrării în vigoare a Legii nr. 246 din 31 iulie 2023 și va fi
examinat în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.
Art. 445 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă:
„(1) Instanța, după ce judecă recursul, este în drept: f) să admită recursul, să caseze
decizia instanței de apel și să mențină hotărîrea primei instanțe;”
Art. 432 alin. (2) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data
depunerii recursului, reglementa că:
„Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul
în care instanța de judecată: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o
lege care nu trebuia să fie aplicată; b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;
c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia
dreptului.”
Art.432 alin.(4) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data
depunerii recursului, reglementa că:
,,Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a
recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea
greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de
către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la
încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.”
Art. 117 alin.(1) din Codul de procedură civilă, prevede că:
,,Probe în cauze civile sânt elementele de fapt, dobândite în modul prevăzut de lege, care
servesc la constatarea circumstanțelor ce justifică pretențiile și obiecțiile părților, precum și
altor circumstanțe importante pentru justa soluționare a cauzei.”
Art.118 alin.(1) din Codul de procedură civilă, prevede că:
,,Fiecare parte trebuie să dovedească circumstanțele pe care le invocă drept temei al
pretențiilor și obiecțiilor sale dacă legea nu dispune altfel.”
Art.121 din Codul de procedură civilă, prevede că:
,,Instanța judecătorească reține spre examinare și cercetare numai probele pertinente care
confirmă, combat ori pun la îndoială concluziile referitoare la existența sau inexistența de
circumstanțe, importante pentru soluționarea justă a cazului.”
Art.130 alin.(1) din Codul de procedură civilă, stabilește că:
6
,,Instanța judecătorească apreciază probele după intima ei convingere, bazată pe
cercetarea multiaspectuală, completă, nepărtinitoare și nemijlocită a tuturor probelor din
dosar în ansamblul și interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege.”
Art.5 alin.(1) din Codul de procedură civilă, prevede că:
,,Orice persoană interesată este în drept să se adreseze în instanță judecătorească, în
modul stabilit de lege, pentru a-și apăra drepturile încălcate sau contestate, libertățile și
interesele legitime.”
Art.9 alin.(1) din Codul civil, în redacția legii la momentul adresări cu
prezenta acțiune în instanța de judecată, reglementa că:
,,(1) Drepturile și obligațiile civile apar în temeiul legii, precum și în baza actelor
persoanelor fizice și juridice care, deși nu sînt prevăzute de lege, dau naștere la drepturi și
obligații civile, pornind de la principiile legislației civile.
Art.10 alin.(1)–(2) din Codul civil, în redacția legii la momentul adresări
cu prezenta acțiune în instanța de judecată, statua că:
,,Persoanele fizice și juridice participante la raporturile juridice civile trebuie să își
exercite drepturile și să își execute obligațiile cu bună-credință, în acord cu legea, cu
contractul, cu ordinea publică și cu bunele moravuri. Buna-credință se prezumă până la
proba contrară. Potrivit alin.(2) neexercitarea de către persoanele fizice și juridice a
drepturilor civile ce le revin nu duce la stingerea acestora, cu excepția cazurilor prevăzute
de lege.”
Art.12 din Codul civil, în redacția legii la momentul adresări cu prezenta
acțiune în instanța de judecată, statua că:
,,Caracterul rezonabil, prevăzut într-o dispoziție legală sau într-un act juridic, se
apreciază în mod obiectiv, luând în considerare natura și scopul elementului supus
aprecierii, circumstanțele cazului, precum și uzanțele și practicile pertinente.”
Art.13 alin.(1)-(3) din Codul civil, în redacția legii la momentul adresări
cu prezenta acțiune în instanța de judecată, statua că:
,,Niciun drept subiectiv nu poate fi exercitat predominant în scopul de a cauza altei
persoane un prejudiciu sau a-i dăuna în alt mod (abuzul de drept). Prevederile alin.(2) indică
că în cazul abuzului de drept, instanța de judecată, ținând cont de natura și consecințele
acestuia, refuză titularului în apărarea dreptului subiectiv exercitat abuziv sau, după caz, îl
obligă la încetarea exercitării abuzive. Alin.(3) indică statuează că dacă abuzul de drept a
dus la încălcarea dreptului subiectiv al unei alte persoane, aceasta poate cere repararea
prejudiciului cauzat.”
Art.14 alin. (1)-(2) din Codul civil, în redacția legii la momentul adresări
cu prezenta acțiune în instanța de judecată, statua că:
,,Nici o persoană nu poate invoca, la întemeierea pretenției sale, fapta ilicită sau de rea-
credință pe care tot ea a săvârșit-o sau la care a participat. Alin. (2) stabilește că nici o
persoană nu poate obține un avantaj din comportamentul său ilicit sau de rea-credință.”
Art.15 alin. (1) din Codul civil, în redacția legii la momentul adresări cu
prezenta acțiune în instanța de judecată, statua că:
,,Apărarea drepturilor civile încălcate se face pe cale judiciară.”
Art. art. 19 alin. (1) din Codul familiei, în redacția legii la momentul
adresări cu prezenta acțiune în instanța de judecată, statua că:
7
,,Bunurile dobândite de către soi în timpul căsătoriei sânt supuse regimului proprietății
în devălmășie.”
Art.20 alin.(1)-(3) din Codul familiei, în redacția legii la momentul
adresări cu prezenta acțiune în instanța de judecată, statua că:
,,Bunurile dobândite de către soți în timpul căsătoriei aparțin ambilor cu drept de
proprietate în devălmășie, conform legislației. Sânt proprietate în devălmășie bunurile
procurate din contul: a) veniturilor obținute de fiecare dintre soți din: - activitatea de muncă;
- activitatea de întreprinzător; - activitatea intelectuală; b) premiilor, indemnizațiilor și altor
plăți, cu excepția celor care au un caracter de compensare (ajutor material, despăgubire
pentru vătămarea sănătății etc.); c) altor mijloace comune. Sânt proprietate în devălmășie a
soților bunurile mobile și imobile, valorile mobiliare, depunerile și cotele de participație în
capitalul social din instituțiile financiare sau societățile comerciale, care au fost construite,
constituite, procurate sau făcute din contul mijloacelor comune, precum și alte bunuri
dobândite în timpul căsătoriei, chiar dacă sînt procurate sau depuse pe numele unuia dintre
soți. Dreptul la proprietate în devălmășie se extinde și asupra soțului care nu a avut un venit
propriu, fiind ocupat cu gospodăria casnică, cu educația copiilor sau din alte motive
temeinice. Sânt proprietate în devălmășie a soților bunurile care au fost dobândite din ziua
încheierii căsătoriei pînă în ziua încetării acesteia. Instanța judecătorească este în drept, în
baza cererii soțului interesat care nu este vinovat de desfacerea căsătoriei, să declare
bunurile dobândite de către el în perioada cât soții au dus gospodării separate proprietate a
acestuia.”
Art.25 alin. (1)-(3) din Codul familiei, în redacția legii la momentul
adresări cu prezenta acțiune în instanța de judecată, statua că:
,,Împărțirea proprietății în devălmășie a soților poate fi făcută atât în timpul căsătoriei,
cât și după desfacerea ei, la cererea oricăruia dintre soți. Proprietatea în devălmășie poate fi
împărțită în baza acordului dintre soți. în caz de neînțelegere, determinarea cotei-părți a
fiecărui soț în proprietatea în devălmășie, precum și împărțirea acesteia în natură, se face pe
cale judecătorească.”
Art.26 din Codul familiei, în redacția legii la momentul adresări cu
prezenta acțiune în instanța de judecată, statua că
,,La împărțirea proprietății în devălmășie a soților și determinarea cotelor-părți din
aceasta, părțile soților sînt considerate egale dacă contractul matrimonial nu prevede altfel.
Instanța judecătorească este în drept să diferențieze cotele-părți în proprietatea în
devălmășie a soților, ținînd cont de interesele unuia dintre soți și/sau de interesele copiilor
minori. La împărțirea proprietății în devălmășie a soților, datoriile comune se împart între
ei proporțional cotelor-părți ce le-au fost repartizate.”
Art.37 alin. (3) din Codul familiei, în redacția legii la momentul adresări
cu prezenta acțiune în instanța de judecată, reglementa că:
,,Instanța de judecată desface căsătoria dacă va stabili, că păstrarea familiei și
conviețuirea soților în continuare este imposibilă.”
Art.453 din Codul civil, în redacția legii la momentul adresări cu
prezenta acțiune în instanța de judecată, prevedea că:
,,(1) Patrimoniul reprezintă totalitatea drepturilor și obligațiilor patrimoniale (care pot fi
evaluate în bani), privite ca o sumă de valori active și pasive legate între ele, aparținînd unor
persoane fizice și juridice determinate. Toate bunurile persoanei fizice sau juridice fac parte
componentă a patrimoniului ei.”
8
Art.500 alin.(1)–(6) din Codul civil, în redacția legii la momentul
adresări cu prezenta acțiune în instanța de judecată, prevedea că:
,,(1) Proprietarul are drept de posesiune, de folosință și de dispoziție asupra bunului. (2)
Dreptul de proprietate este perpetuu. (3) Dreptul de proprietate poate fi limitat prin lege sau
de drepturile unui terț. (4) Dreptul de folosință include și libertatea persoanei de a nu folosi
bunul. Poate fi instituită prin lege obligația de folosire dacă nefolosirea bunurilor ar
contraveni intereselor publice. În acest caz, proprietarul poate fi obligat fie să folosească el
însuși bunul ori să-l dea în folosință unor terți în schimbul unei contraprestații
corespunzătoare. (5) Particularitățile dreptului de folosință a terenurilor agricole se stabilesc
prin lege. (6) Proprietarul este obligat să îngrijească și să întrețină bunul ce-i aparține dacă
legea sau contractul nu prevede altfel.”
Art.543 alin.(1)-(2) din Codul civil, în redacția legii la momentul
adresări cu prezenta acțiune în instanța de judecată, prevedea că:
(1) Proprietatea este comună în cazul în care asupra unui bun au drept de proprietate doi
sau mai mulți titulari. (2) Proprietatea comună poate apărea în temeiul legii sau în baza unui
act juridic.
Art.544 alin.(1)-(2) din Codul civil, în redacția legii la momentul
adresări cu prezenta acțiune în instanța de judecată, prevedea că:
,,(1) Proprietatea comună poate fi caracterizată prin delimitarea cotei fiecărui proprietar
(proprietate pe cote-părți) sau prin nedelimitarea cotelor-părți (proprietate în devălmășie).
(2) Dacă bunul este comun, proprietatea pe cote-părți se prezumă pînă la proba contrară.”
Art.567 alin.(1)-(2) din Codul civil, în redacția legii la momentul
adresări cu prezenta acțiune în instanța de judecată, prevedea că:
,,(1) În cazul în care dreptul de proprietate aparține concomitent mai multor persoane
fără ca vreuna dintre ele să fie titularul unei cote-părți ideale din bunul comun, proprietatea
este comună în devălmășie.
(2) Proprietății comune în devălmășie se aplică în modul corespunzător dispozițiile cu
privire la proprietatea comună pe cote-părți dacă prezenta secțiune nu prevede altfel.”
Art.571 din Codul civil, în redacția legii la momentul adresări cu
prezenta acțiune în instanța de judecată, prevedea că:
,,Partajul bunului proprietate comună în devălmășie între coproprietarii devălmași se va
face proporțional aportului fiecăruia la dobândirea bunului. Până la proba contrară, aportul
coproprietarilor devălmași este prezumat a fi egal.”
Art.572 din Codul civil, în redacția legii la momentul adresări cu
prezenta acțiune în instanța de judecată, statua că:
,,Bunurile dobândite de soți în timpul căsătoriei sânt proprietatea lor comună în
devălmășie dacă, în conformitate cu legea sau contractul încheiat între ei, nu este stabilit un
alt regim juridic pentru aceste bunuri. Orice bun dobândit de soți în timpul căsătoriei se
prezumă proprietate comună în devălmășie până la proba contrară. În cazul în care bunul
comun reprezintă un drept care, conform legii, se dobândește prin înregistrare într-un
registru de publicitate, iar dreptul este înregistrat doar în folosul unuia dintre soți, oricare
dintre soți poate cere să se noteze în registrul de publicitate calitatea acelui drept de bun
comun al soților. În lipsa acestei notări, față de terțul dobânditor al dreptului înregistrat ori
al unei grevări asupra acelui drept nu se poate invoca calitatea lui de bun comun al soților,
cu excepția cazului în care se va demonstra că dobânditorul a cunoscut această calitate pe
altă cale.”
9
Art.574 din Codul civil, în redacția legii la momentul adresări cu
prezenta acțiune în instanța de judecată, statua că,
,,În cazul partajului bunurilor proprietate comună în devălmășie a soților, pârțile lor se
consideră egale. Bunurilor proprietate comună în devălmășie a soților pot fi partajate atât la
divorț, cât și în timpul căsătoriei. Partajul bunurilor comune în timpul căsătoriei nu afectează
regimul juridic al bunurilor care vor fi dobândite în viitor.”
Art.82 alin.(1) din Codul de procedură civilă, prevede că:
,,Cheltuielile de judecată se compun din taxa de stat și din cheltuielile de judecare a
cauzei.”
Art. 90 lit. g), i) și l) din Codul de procedură civilă, prevede că:
,,Din cheltuielile de judecare a cauzei fac parte: cheltuielile de efectuare a expertizei;
cheltuielile de asistență juridică; alte cheltuieli necesare, suportate de instanță și de
participanții la proces.”
Art. 94 alin.(1) din Codul de procedură civilă, reglementează că:
,,Instanța judecătorească obligă partea care a pierdut procesul să plătească, la cerere,
părții care a avut câștig de cauză cheltuielile de judecată. Dacă acțiunea reclamantului a fost
admisă parțial, acestuia i se compensează cheltuielile de judecată proporțional părții admise
din pretenții, iar pârâtului - proporțional părții respinse din pretențiile reclamantului.”
TERMENUL DE DECLARARE A RECURSULUI
Art. 434 din Codul de procedură civilă, reglementează că:
,,Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei
integrale, dacă legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu
poate fi restabilit.”
Așadar, cu referire la termenul de depunere a recursului, instanța de
recurs menționează că, Curtea de Apel Chișinău a pronunțat dispozitivul
deciziei în ședință publică la 28 octombrie 2022 (f.d.217, vol.I).
Decizia motivată a Curții de Apel Chișinău din 18 mai 2023, a fost
expediată pentru cunoștință participanților la proces, prin intermediul poștei
electronice, la 27 iulie 2023, fapt confirmat prin extrasul din poșta electronică
anexat la materialele cauzei (f.d. 227, vol.I).
Astfel, recursul declarat de avocatul Alexandru Savva, în interesele lui
Nicolae Ursu, la 25 mai 2023, anterior recepționării deciziei integrale se
consideră depus în termenul stabilit de norma enunțată la pct. 48 din prezenta
încheiere.
MOTIVAREA INSTANȚEI DE RECURS
Studiind materialele dosarului în raport cu argumentele invocate în
cererea de recurs declarat de avocatul Alexandru Savva, în interesele lui
Nicolae Ursu, în coroborare cu normele de drept aplicabile speței, în special a
art. 445 alin. (1) lit. f), art. 432 din Codul de procedură civilă, în redacția Legii
la momentul declarării prezentului recurs (a se vedea pct.18/19), Completul de
judecată al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a admite recursul
declarat de avocatul Alexandru Savva, în interesele lui Nicolae Ursu, de a casa
decizia din 18 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău și de a menține hotărârea
10
din 28 octombrie 2022 a Judecătoriei Orhei, sediul Central, din motivele ce
succed.
Din criticile aduse în recursul formulat de avocatul Alexandru Savva,
în interesele lui Nicolae Ursu, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție identifică, în esență, dezacordul recurentului cu decizia instanței de
apel, prin prisma art.432 alin.(2) din Codul de procedură civilă, în partea
aplicării normelor de drept material, neconstatarea și neelucidarea pe deplin a
circumstanțelor importante pentru soluționarea cauzei civile și aprecierea
arbitrară a probele prezentate de către participanții la proces, în coroborare cu
circumstanțele cauzei și emiterea soluției de către instanța de apel, insistând la
soluționarea acestui aspect, prin menținerea hotărârii primei instanțe.
În acest sens, instanța de recurs reține că din suportul probator prezent
la materialele cauzei rezultă că inițial, la 06 ianuarie 2022, prin intermediul
poștei terestre (f.d.6, vol.I), Nicolae Ursu s-a adresat cu cerere de chemare în
judecată către Nicoleta Levițchi-Ursu, prin care a solicitat desfacerea
căsătoriei încheiată între Nicolae Ursu și Nicoleta Levițchi-Ursu la 22
septembrie 2019, înregistrată de Primăria satului XXXX, raionul XXXX, cu
numărul XX, iar la 14 februarie 2022, prin intermediul poștei terestre (f.d.24,
vol.I), a înaintat o cerere de concretizare și majorare a cuantumului pretențiilor,
prin care a solicitat desfacerea căsătoriei, determinarea și delimitarea cotelor-
părți a lui Nicolae Ursu în mărime de ½ cotă-parte ideală din depunerile bănești
aflate pe contul de depozit bancar deschis pe numele Levițchi-Ursu Nicoletei
la B.C. „MAIB” S.A. în perioada aflării în căsătorie cu Nicolae Ursu, încasarea
de la Nicoleta Levițchi-Ursu în beneficiul lui Nicolae Ursu a sumei de 12500
euro, conform cursului oficial al BNM la data încasării, ceea ce constituie ½
cotă-parte din depunerile bănești din contul de depozit bancar deschis pe
numele Nicoletei Levițchi-Ursu la B.C. „MAIB” S.A., în perioada aflării în
căsătorie cu Nicolae Ursu și compensarea cheltuielilor de judecată (f.d.16/18,
vol.I).
La fel, instanța de recurs reține că potrivit comunicatului informativ emis
de SA ,,MAIB” și anexelor prezentate, instanța conchide că la 25 septembrie
2020, Nicoleta Levițchi Ursu a deschis contul curent de depozit în lei, cont nr.
XXXXX/MDL, cu o sumă inițială de 140 000,00 de lei, iar, ulterior, 24 mai
2021, ultima a transferat pe contul nr. XXXXX/MDL suma de 139810,47 de
lei și 95189,53 de lei. Astfel, la 24 mai 2021, suma totală a depunerilor bănești
a constituit 375 000,00 de lei.
La 10 ianuarie 2022, după reținerea dobânzii de către instituția
financiară, Nicoleta Levițchi-Ursu a retras numerarul rămas în cont, în sumă
de 367304,77 de lei (f.d.43).
Prin urmare, instanța de recurs reține că Nicolae Ursu și Nicoleta
Levițchi Ursu au înregistrat căsătoria la 22 septembrie 2019 (f.d.4), iar
mijloacele bănești, ce se solicită a fi partajate, au fost depuse pe contul bancar
nr.XXXXXXXX/MDL, deschis pe numele Nicoletei Levițchi-Ursu, în
perioada căsătoriei.
11
De asemenea, potrivit comunicatului informativ, parvenit de la instituția
bancară, se atestă că mijloacele bănești în sumă de 367304,77 de lei, au fost
extrase de către Nicoleta Levițchi-Ursu în timpul căsătoriei, și anume la data
de 10 ianuarie 2022 (în aceeași zi cu înregistrarea prezentei cereri de chemare
în judecată remisă de Nicolae Ursu prin intermediul poștei terestre în adresa
Judecătoria Orhei, sediul Central, recepționată de ultima la 10 ianuarie 2022 și
înregistrată sub nr.272).
Judecătoria Orhei, sediul Central, fiind învestită cu judecarea cauzei în
fond, la 28 octombrie 2022 a hotărât admiterea parțială a cererii de chemare în
judecată depusă de către Nicolae Ursu împotriva Nicoletei Levițchi-Ursu cu
privire la desfacerea căsătoriei, partajarea bunurilor proprietate comună în
devălmășie a soților și compensarea cheltuielilor de judecată, și anume: A
desface căsătoria dintre Nicolae Ursu și Nicoleta Levițchi-Ursu, încheiată la
22 septembrie 2019, înregistrată de Primăria satului XXXXX, raionul XXX,
cu numărul XX. A încasa de la Nicolae Ursu și Nicoleta Levițchi-Ursu, în
beneficiul statului, taxa de stat pentru înregistrarea desfacerii căsătoriei, în
mărime de 500 % din cota procentuală fixă, calculată în unități convenționale,
adică câte 100,00 (una sută) lei de la fiecare. A determinat cotele-părți ideale
din mijloacele financiare în sumă de 367 304, 77 de lei din contul de depozit
nr. XXXXXX/MDL (0004087289), deschis și deținut de Nicoleta Levițchi-
Ursu la B.C. ,,MAIB” S.A., cu atribuirea a câte 1/2 cotă-parte ideală Nicoletei
Levițchi-Ursu și lui Nicolae Ursu. A partajat averea comună în devălmășie a
soților, și anume mijloacele bănești în sumă de 367 304,77 de lei, care s-au
aflat în contul bancar deschis pe numele pârâtei Nicoleta Levițchi-Ursu, la B.C.
,,MAIB” S.A., nr. contului XXXXXX/MDL (000XXXXX), în mod egal,
Nicoletei Levițchi-Ursu suma de 183 652,38 de lei și lui Nicolae Ursu suma
de 183 652,38 de lei. A încasat de la Nicoleta Levițchi-Ursu, în beneficiul lui
Nicolae Ursu, suma de 183 652,38 lei. A încasat de la Nicoleta Levițchi-Ursu,
în beneficiul lui Nicolae Ursu, cheltuielile de judecată sub forma taxei de stat,
în sumă de 5609,57 de lei. În rest, pretenția cu privire la compensarea
cheltuielilor de judecată pentru revendicarea ce ține de desfacerea căsătoriei,
s-a respins ca fiind neîntemeiată (f.d.136, 146/150, vol.I).
În motivarea soluției sale, instanța de fond a reținut că soții Nicolae
Ursu și Nicoleta Levițchi Ursu nu mai duc o viață în comun, adică locuiesc
separat, ambii fiind plecați peste hotarele țării, iar pârâta este de acord cu
capătul de cerere privind desfacerea căsătoriei, astfel instanța a ajuns la
concluzia de a admite cerința înaintată de reclamantul Nicolae Ursu și a
desface căsătoria, încheiată între Nicolae Ursu și Nicoleta Levițchi-Ursu,
înregistrată cu nr. XX la 22 septembrie 2019, conform certificatului de
căsătorie seria XX-X XXXX, eliberat de Primăria XXXX, raionul XXXX, la
05 ianuarie 2022.
În partea ce ține de pretenția înaintată de Ursu Nicolae cu privire la
partajarea mijloacelor bănești comune, instanța a reținut, că contul de depozit
nr. XXXXXX/MDL (0004087289) deschis de Levițchi-Ursu Nicoleta de la
B.C. „MAIB” S.A. și numerarul în sumă de 367304,77 de lei retras de pârâtă
12
la 10 ianuarie 2022, reprezintă bunuri dobândite de soți în timpul căsătoriei și
constituie proprietate devălmașă a părților Nicolae Ursu și Nicoleta Levițchi-
Ursu. Respectiv, instanța a determinat cotele-părți ideale, ce aparțin
coproprietarilor Nicolae Ursu și Nicoleta Levițchi-Ursu în bunurile: mijloacele
financiare în sumă de 367304,77 de lei din contul de depozit nr.
XXXXXXX/MDL (XXXXX), deschis și deținut de Nicoleta Levițchi-Ursu la
B.C. ,,MAIB” S.A., la câte 1/2 cotă-parte ideală din bunurile enumerate. Având
în vedere că mijloacele bănești au fost acumulate de soți în timpul căsătoriei,
dar extrase de către Nicoleta Levițchi-Ursu la 10 ianuarie 2022, când părțile
nu mai conviețuiau împreună și se aflau în proces de divorț, instanța a dispus
de încasat de la Nicoleta Levițchi-Ursu în beneficiul lui Nicolae Ursu suma
proporțională ce i se cuvine, în mărime de 183652,38 de lei. Or, sumele bănești
au fost extrase de pârâtă în perioada când părțile deja nu mai duceau de facto
gospodărie comună și drept urmare, Nicolae Ursu nu a beneficiat de suma
extrasă din cont.
Examinând cauza în ordine de apel, Curtea de Apel Chișinău, prin
decizia din 18 mai 2023 a respins apelul declarat de Nicolae Ursu. A admis
apelul declarat de Nicoleta Levițchi-Ursu. A casat parțial hotărârea din 28
octombrie 2022 a Judecătoriei Orhei, sediul central, în partea admiterii
pretenției de partajare a bunurilor proprietate comună în devălmășie a soților
și, în această parte a pronunțat o nouă hotărâre prin care a respins integral, ca
neîntemeiate, pretențiile lui Nicolae Ursu împotriva Nicoletei Levițchi-Ursu
cu privire la partajarea bunurilor proprietate comună în devălmășie a soților și
cu privire la încasarea sumei. A încasat de la Nicolae Ursu în beneficiul
Nicoletei Levițchi-Ursu taxa de stat în sumă de 4207,00 de lei achitați pentru
examinarea apelului (f.d.217; 218/222, vol.I).
Pentru a decide astfel, instanța de apel analizând situația de fapt prin
prisma prevederilor legale aplicabile speței, a conchis că nu va supune analizei
și verificării și nu va da apreciere concluziei instanței de fond cu privire la
admiterea cerinței de desfacere a căsătoriei, deoarece în această parte hotărârea
nefiind contestată de părți, apelantul/reclamant Nicolae Ursu înaintând obiecții
doar în partea stabilirii cheltuielilor de judecată, solicitând ca toate cheltuielile
să fie trecute pe seama Nicoletei Levițchi-Ursu, iar dezacordul apelantei/pârâte
Nicoleta Levițchi-Ursu cu hotărârea atacată se reduce la partajarea mijloacelor
bănești.
Astfel, în partea ce ține de pretenția înaintată de Nicolae Ursu cu privire
la partajarea mijloacelor bănești comune, instanța de apel a constatat că
instanța de fond greșit a soluționat litigiul și a admis această pretenție deoarece
din materialele cauzei se reține că pe parcursul căsătoriei, soții au avut depuneri
bănești în contul de depozit deținut de Nicoleta Levițchi-Ursu la B.C. „MAIB”
S.A., cont de depozit bancar nr. XXXXXX/MDL în sumă de 375 000,00 de
lei, iar la 10 ianuarie 2022, în timpul căsătoriei, după reținerea dobânzii de
instituția financiară, Nicoleta Levițchi-Ursu a retras numerarul rămas în cont,
în sumă de 367304,77 de lei.
13
La fel, instanța de apel a reținut că din materialele cauzei alte conturi
bancare pe numele soților în care să existe mijloace bănești dobândite în timpul
căsătoriei, care până la momentul divorțului nu au fost retrase sau care au fost
retrase după desfacerea căsătoriei de unul dintre soți, nu s-au atestat.
Deci, la caz, unicul cont de depozit bancar pe numele Nicoletei Levițchi-
Ursu este cel de la B.C. „MAIB” S.A., care a existat în perioada căsătoriei și
de pe care au fost extrași banii de pârâtă la data de 10 ianuarie 2022, adică în
timpul căsătoriei părților.
În această ordine de idei, instanța de apel cu referire la prevederile art.
art. 19 alin.(1), art. 20 alin. (1), (3) și (5), art. 21 alin. (1) – (2) din Codul
familiei, a accentuat că în temeiul institutului proprietății comune în
devălmășie, oricare dintre coproprietarii devălmași poate săvârși acte de
dispoziție cu privire la bunurile proprietate comune, mobile, dacă acordul
încheiat între ei nu prevede altfel, astfel acordul celuilalt proprietar devălmaș
este prezumat.
Corespunzător, instanța de apel a conchis că la caz este valabilă
prezumția acordului lui Nicolae Ursu la efectuarea actelor de dispoziție asupra
mijloacelor bănești ridicate de la instituția bancară de Nicoleta Levițchi-Ursu,
deoarece la data de 10 ianuarie 2022, când au fost ridicate sumele bănești din
contul de depozit bancar, părțile erau în căsătorie, iar Nicolae Ursu nu a
prezentat instanței careva probe pertinente și concludente, care să răstoarne
prezumția dată, respectiv nu a demonstrat faptul că mijloacele bănești ridicate
de Nicoleta Levițchi-Ursu au fost utilizate în interesele personale ale ultimei,
în detrimentul intereselor familiei.
În același context instanța de apel a ținut să accentueze că instanța de
fond a dispus partajul bunurilor, care la data pronunțării hotărârii nu existau,
situație care este inadmisibilă, deoarece nu poate fi partajat un bun care nu
există, or, instanța de fond, prin admiterea pretenției de partaj a bunurilor, s-a
referit și a soluționat pretenția ce se referă anume la mijloacele bănești din
contul de depozit deținut de pârâta Nicoleta Levițchi- Ursu la B.C. „MAIB”
S.A., bunuri care l-a data pronunțării hotărârii și partajării lor nu existau, drept
urmare, a ajuns la concluzia că pretențiile lui Nicolae Ursu către Nicoleta
Levițchi-Ursu cu privire la partajarea bunurilor proprietate comună în
devălmășie a soților și cu privire la încasarea sumei sunt neîntemeiată și
urmează a fi respinse.
Subsecvent concluziei respective, instanța de apel a conchis de a
respinge și cerința reclamantului de compensare a cheltuielilor de judecată,
fără a mai face o analiză separată a apelului declarat de Nicolae Ursu, deoarece
se referă la compensarea cheltuielilor de judecată suportate de reclamant, în
partea în care instanța de fond le-a respins, reieșind din dispozițiile art. 94 alin.
(1) din Codul de procedură civilă.
În continuare cu privire la cerința apelantei Nicoleta Levițchi-Ursu
privind compensarea cheltuielilor de judecată compuse de taxa de stat achitată
pentru examinarea cauzei în ordine de apel, instanța de apel având în vedere
14
prevederile art. 94 alin. (1) din Codul de procedură civilă, a considerat necesar
de a încasa de la Nicolae Ursu în beneficiul Nicoletei Levițchi-Ursu taxa de
stat în sumă de 4207,00 de lei, achitați pentru examinarea apelului, conform
ordinului de încasare din 13 martie 2023.
În final, din considerentele descrise și anterior enunțate, având în vedere
că circumstanțele pricinii au fost stabilite de către prima instanță, dar au fost
apreciate greșit, la fel și normele de drept material au fost aplicate incorect și
nu este necesară verificarea suplimentară a unor dovezi, instanța de apel a ajuns
la concluzia de a respinge apelul declarat de Nicolae Ursu, a admite apelul
declarat de Nicoleta Levițchi-Ursu, a casa parțial hotărârea din 28 octombrie
2022 a Judecătoriei Orhei, sediul central, în partea admiterii pretenției de
partajare a bunurilor proprietate comună în devălmășie a soților și, în această
parte a pronunța o nouă hotărâre de respingere a pretențiilor lui Nicolae Ursu
către Nicoleta Levițchi-Ursu cu privire la partajarea bunurilor proprietate
comună în devălmășie a soților și cu privire la încasarea sumei.
Verificând legalitatea deciziei contestate în raport cu argumentele
invocate în recurs și a materialelor dosarului, Completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție reține că, instanța de apel, respingând apelul declarat de
Nicolae Ursu, și admițând apelul declarat de Nicoleta Levițchi-Ursu, și casând
parțial hotărârea din 28 octombrie 2022 a Judecătoriei Orhei, sediul central, în
partea admiterii pretenției de partajare a bunurilor proprietate comună în
devălmășie a soților și, în această parte a pronunța o nouă hotărâre de
respingere a pretențiilor lui Nicolae Ursu către Nicoleta Levițchi-Ursu cu
privire la partajarea bunurilor proprietate comună în devălmășie a soților și cu
privire la încasarea sumei, a aplicat eronat normele de drept material și nu a
dat o apreciere corespunzătoare probelor administrate la actele cauzei, pe când
în speță, instanța de fond a emis o concluzie legală și întemeiată.
Sub acest aspect, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
apreciază ca fiind întemeiată concluzia primei instanțe în ceea ce ține de faptul
că părțile agreează desfacerea căsătoriei, întrucât familia s-a destrămat, soții ne
mai locuind împreună, iar menținerea căsătoriei contrar voinței persoanelor a
priori este imposibilă și alogică, instanța de judecată ajunge la concluzia de a
admite cerința înaintată de reclamantul Nicolae Ursu și a desface căsătoria,
încheiată între Nicolae Ursu și Nicoleta Levițchi-Ursu, înregistrată cu nr.XXla
22 septembrie 2019, potrivit duplicatului certificatului de căsătorie seria XX-
X XXXX, eliberat de Primăria XXXXX, raionul XXX, la 05 ianuarie 2022.
În continuare, cu referire la pretenția reclamantului privind compensarea
cheltuielilor de judecată, suportate sub forma taxei de stat pentru pretenția cu
privire la desfacerea căsătoriei, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție a conchide că instanța de fond corect a aplicat dispozițiile art. 97 alin.
(3) din Codul de procedură civilă, și a respins cerința reclamantului cu privire
la încasarea cheltuielilor legate de compensarea taxei de stat în mărime de
40,00 de lei, achitată pentru pretenția cu privire la desfacerea căsătoriei,
deoarece de efectele desfacerii căsătoriei va beneficia inclusiv și reclamantul,
15
iar reprezentantul pârâtei Nicoleta Levițchi-Ursu, avocatul Ivan Turceac în
ședința de judecată din 27 octombrie 2022, a recunoscut această pretenție (a se
vedea procesul verbal al ședinței de judecată - f.d.165, vol.I).
Cu referire la pretenția reclamantului privind compensarea cheltuielilor
de judecată, suportate sub forma taxei de stat pentru pretenția de determinare
a cotei-părți ideale în sumă de 150,00 de lei potrivit notei de plată nr.
0080065XXXX din 12 februarie 2022, de taxă de stat pentru pretenția de
partajarea a bunurilor proprietate comună în devălmășie în suma de 7313,00
de lei potrivit notei de plată nr. 009767XXXX din 11 septembrie 2022,
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție a constatat că instanța de
fond ținând cont de faptul că pretențiile reclamantului s-au dovedit a fi
întemeiate, corect a aplicat prevederile art. 82, art.83 și art. 94 alin. (1) din
Codul de procedură civilă, și a conchis încasarea de la Nicoleta Levițchi-Ursu
în beneficiul lui Nicolae Ursu suma de 5609,57 (183652,38 * 3%) de lei cu
titlu de taxă de stat și suma de 100,00 de lei pentru pretenția nepatrimonială
de determinare a cotei-părți ideale.
În continuare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
apreciază ca fiind neîntemeiată concluzia instanței de apel cu privire la faptul
că pretențiile lui Ursu Nicolae înaintate împotriva Nicoletei Levițchi-Ursu
privind partajarea bunurilor proprietate comună în devălmășie a soților și cu
privire la încasarea sumei este neîntemeiată și urmează a fi respinsă, deoarece
la caz ar fi valabilă prezumția acordului lui Ursu Nicolae la efectuarea actelor
de dispoziție asupra mijloacelor bănești ridicate de la instituția bancară de
Levițchi-Ursu Nicoleta, deoarece la data de 10 ianuarie 2022, când au fost
ridicate sumele bănești din contul de depozit bancar, părțile erau în căsătorie,
iar Ursu Nicolae nu a prezentat instanței careva probe pertinente și
concludente, care să răstoarne prezumția dată, respectiv nu a demonstrat faptul
că mijloacele bănești ridicate de Levițchi-Ursu Nicoleta au fost utilizate în
interesele personale ale ultimei, în detrimentul intereselor familiei.
Subsecvent, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează
că instanța de apel la examinarea pretenției privind partajarea mijloacele
bănești extrase de Nicoleta Levițchi-Ursu la 10 ianuarie 2022, a utilizat
prezumția folosirii mijloacelor financiare în interesul familiei, din motiv că ar
fi fost extrase în perioada când duceau gospodărie comună.
Completul de Judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că, de
principiu, este valabilă prezumția că orice bun dobândit în timpul căsătoriei
reprezintă proprietate comună în devălmășie (art. 572 alin. (2) din Codul civil
în vigoare), precum și orice utilizare a bunurilor de către un soț se face în
interesul comun. Iar, instanțele de judecată urmează să prezinte o diligență
sporită la aplicarea sau neaplicarea prezumțiilor. În analiza partajului
mijloacelor bănești între soți, standardul motivării soluției se ridică în mod
proporțional cu apropierea temporală de momentul încetării de facto a căsniciei
comune. Cu cât o operațiune financiară este mai apropiată de acel punct de
desființare, cu atât mai mult instanțele trebuie să depună diligențe suplimentare
16
pentru a justifica temeinic includerea sau excluderea acestor sume din masa
bunurilor comune.
În acest context, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
menționează faptul că instanța de apel avea obligația să pună în discuția
contradictorie a părților scopul extragerii acestor mijloace bănești, să cerceteze
prin probe modul efectiv în care sumele au fost utilizate și să stabilească dacă
ele au generat vreun beneficiu real pentru comunitatea patrimonială a soților.
O motivare bazată exclusiv pe prezumții, fără investigarea concretă a faptelor
relevante în contextul unei perioade tensionate și apropiate de destrămarea
relației, riscă să conducă la soluții formale, în detrimentul unei analize reale a
caracterului bunurilor.
În conexiunea celor relatate, Completul de judecată al Curții Supreme
de Justiție menționează că argumentul apelantei invocat în cererea de apel
precum că Nicoleta Levițchi-Ursu și Nicolae Ursu nu mai duceau o gospodărie
comună de la momentul plecării Nicoletei Levițchi-Ursu la muncă în Anglia -
luna martie 2020, este neîntemeiat, Or, din înscrisurile prezentat în instanța de
fond de către Nicolae Ursu rezultă cert că ultimul a efectuat transferuri bănești
la 19 august 2020 în sumă de 190,62 GBP (190,62 *21,6227= 4100,09 de lei),
la 21 august 2020 în sumă de 660,00 GBP (660,00*21,5483=14200,32 de lei),
la 28 august 208,10 GBP (508,10*21,6919=10999,95 de lei), la 16 septembrie
2020 în sumă de 36,00 GBP (36,00*21,2133=742,47 de lei), la 14 decembrie
2020 în sumă de 441,11 GBP (441,11*22,7217=10000,05 de lei), la 24
decembrie 2020 în sumă de 434,57 GBP (434,57*23,0645=10000,05 de lei),
tot la 24 decembrie 2020 suma de 1085,13 GBP (1085,13*23,0601= 25000,15
de lei), la 10 ianuarie 2021 în suma de 1093,63 GBP (1093,63*22,8806=
25000,13 de lei), la 10 ianuarie 2021 suma de 815,56 GBP (815,56*22,8806=
18637,63 de lei) către destinatarul Nicoletei Levițchi-Ursu, pe cardul deținut
de ultima la B.C. ,,MAIB” S.A. (f.d.133/150, vol.I), astfel din constatările
enumerate supra, se atestă că aportul coproprietarilor la acumularea
mijloacelor bănești, a fost unul egal.
Tot, din materialele cauzei Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție reține în cadrul dezbaterilor în fond, reprezentantul pârâtei Nicoleta
Levițchi-Ursu, avocatul Ivan Turceac a vociferat circumstanța din care rezultă
că părțile au dus o gospodărie comună până în toamna anului 2021.
Drept urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție relevă
că instanța de apel nu a calificat corect, din punct de vedere juridic, acțiunea
cu care a fost învestită, ce a dus la emiterea unei soluții greșite, pe când instanța
de fond, în mod temeinic și legal a ajuns la concluzia de a admite pretențiile
referitor la stabilirea mărimii cotelor-părți din bunurile proprietate comună în
devălmășie, instanța determină cotele-părți ideale, ce aparține coproprietarilor
Nicolae Ursu și Nicoleta Levițchi-Ursu în bunurile: mijloacele financiare în
sumă de 367 304,77 de lei din contul de depozit nr. XXXXXXX/MDL
(0XXXXXX), deschis și deținut de Nicoleta Levițchi-Ursu la B.C. ,,MAIB”
S.A., la câte 1/2 cotă-parte ideală, iar, reieșind dispozițiile art.25 alin. (1) - (3)
17
din Codul familiei, a concluzionat că urmează a fi încasat de la Nicoleta
Levițchi-Ursu în beneficiul lui Nicolae Ursu suma proporțională ce i se cuvine,
în mărime de 183 652,38 lei. Or, sumele bănești au fost extrase de către pîrîtă
în perioada când părțile deja nu mai duceau de facto gospodărie comună și
drept urmare, Nicolae Ursu nu a beneficiat de suma extrasă din cont.
În susținerea soluției enunțate, Completul de judecată al Curții Supreme
de Justiție menționează că la momentul extragerii sumelor bănești, la 10
ianuarie 2022, foștii soți nu mai conviețuiau împreună, fapt ce se atestă din
antetul cererii de chemare în judecată cât și din antetul cererii de apel, și anume
prin indicarea domiciliului Nicoletei Levițchi-Ursu, r-nul Orhei, satul Mana,
iar domiciliul lui Nicolae Ursu r-nul Orhei, satul Peresecina.
Subsecvent, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție relevă
că instanța de apel eronat a conchis faptul că la caz este valabilă prezumția
acordului lui Ursu Nicolae la efectuarea actelor de dispoziție asupra
mijloacelor bănești ridicate de la instituția bancară de Levițchi-Ursu Nicoleta,
or, la examinarea cauzei în ordine de apel era obligația apelantei de a proba și
demonstrat faptul că Nicolae Ursu a cunoscut despre extragerea sumele bănești
de către Nicoleta Levițchi-Ursu la data de 10 ianuarie 2022, și precum că
ultimul a dat acordul ca intimatei de a se folosi unipersonal, în afara intereselor
familiei de sumele bănești extrase în cuantum de 367 304,77 de lei din contul
de depozit nr. XXXXXX/MDL (XXXXXXXXX), deschis și deținut de
Nicoleta Levițchi-Ursu la BC ,, MAIB” SA.
În continuare, având în vedere că hotărârea instanței de fond în latura
admiterii cererii de chemare în judecată a Nicolae Ursu împotriva lui Nicoleta
Levițchi-Ursu, cu privire la desfacerea căsătoriei și în latura cu privire la
partajarea bunurilor proprietate comună în devălmășie a soților, încasarea
sumei și compensarea cheltuielilor de judecată, este legală și întemeiată, iar
decizia instanței de apel în această parte a fost pronunțată cu aprecierea greșită
a circumstanțelor cauzei și interpretarea eronată a normelor de drept material,
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține caracterul întemeiat
al recursului declarat de avocatul Alexandru Savva, în interesele lui Nicolae
Ursu, iar drept consecință, recursul urmează a fi admis, casată parțial decizia
din 18 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău, în latura respingerii cererii de
chemare în judecată depusă de Nicolae Ursu împotriva lui Nicoleta Levițchi-
Ursu, cu privire la partajarea bunurilor proprietate comună în devălmășie a
soților și în latura dată urmează a fi menținută hotărârea din 28 octombrie 2022
a Judecătoriei Orhei, sediul Central. În rest, decizia din 18 mai 2023 a Curții
de Apel Chișinău urmează a fi menținută.
Cu referire la cerința recurentului cu privire la încasarea de la Nicoleta
Levițchi-Ursu în beneficiul lui Nicolae Ursu, taxa de stat achitată pentru
examinarea cererii de recurs, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție reține că potrivit art. 94 alin. (1) din Codul de procedură civilă, instanța
judecătorească obligă partea care a pierdut procesul să plătească, la cerere,
părții care a avut câștig de cauză cheltuielile de judecată. Dacă acțiunea
18
reclamantului a fost admisă parțial, acestuia i se compensează cheltuielile de
judecată proporțional părții admise din pretenții, iar pârâtului – proporțional
părții respinse din pretențiile reclamantului.
Prin prisma normelor de drept enunțate, Completul de judecată al Curții
Supreme consideră necesar de a încasa de la Nicoleta Levițchi-Ursu în
beneficiul lui Nicolae Ursu, taxa de stat achitată de către recurent în instanța
de recurs în sumă de 2755,00 de lei.
Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 445 alin. (1) lit. f), alin. (2)
din Codul de procedură civilă,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI
Admite recursul declarat de avocatul Alexandru Savva, în interesele lui
Nicolae Ursu.
Casează parțial decizia din 18 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău, în cauza
civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Nicolae Ursu
împotriva lui Nicoleta Levițchi-Ursu, cu privire la desfacerea căsătoriei,
partajarea bunurilor proprietate comună în devălmășie a soților, încasarea
sumei și compensarea cheltuielilor de judecată, în latura respingerii, ca
neîntemeiate, pretențiile lui Nicolae Ursu împotriva Nicoletei Levițchi-Ursu
cu privire la partajarea bunurilor proprietate comună în devălmășie a soților și
în latura dată se menține hotărârea din 28 octombrie 2022 a Judecătoriei Orhei,
sediul central.
În rest, decizia din 18 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău se menține.
Se încasează de la Nicoleta Levițchi-Ursu în beneficiul lui Nicolae Ursu,
taxa de stat achitată pentru examinarea cererii de recurs în sumă de 2755,00
(două mii șapte sute cincizeci și cinci,00) de lei.
Decizia este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Ion Munteanu
Oxana Parfeni
19