2rac-32/23 — inlaturarea obstacolelor la folosirea bunului imobil

2rac-32/23 — inlaturarea obstacolelor la folosirea bunului imobil (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

D E C I Z I E

privind admiterea recursului

în cauza civilă

Societatea cu Răspundere Limitată „Descomplus” împotriva

Societății cu Răspundere Limitată „Salinex-Grup”

(înlăturarea obstacolelor la folosirea bunului imobil)

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 14 iulie 2022

(cererea nr: 2rac-32/23

Nr. PIGD 2-20065297-01-2ra-31012023)

Lacunele în probatoriu nu pot fi înlocuite cu presupuneri referitoare la conținutul și

întinderea drepturilor și obligațiilor părților într-un raport juridic dintre părți.

Conținutul exact al raportului juridic și întinderea acestuia nu putea fi stabilită doar

în baza denumirii unui act juridic

Judecătoria Chișinău, sediul Centru - jud. Sanduța V.

Curtea de Apel Chișinău - jud. Panov A., Cojocaru O., Anton M.

6 august 2025

Textul corespunde originalului

Studiind în lipsa părților recursul declarat de SRL „Salinex-Grup”,

reprezentată de avocatul Andrian Cotună,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Ion Munteanu,

Gheorghe Stratulat, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

judecată împotriva SRL „Salinex-Grup” prin care a solicitat emiterea unei hotărâri

privind înlăturarea obstacolelor la folosirea bunului imobil din *****.

încheiat contractul de leasing operațional nr. 01/07/18-14 între acesta în calitate de

locator și SRL „Elrada-Lux” în calitate de locatar pe un termen de 5 ani. Ulterior a

aflat că SRL „Salinex-Grup” în mod abuziv a ocupat o parte din bunul imobil vizat,

care se află în posesia SRL „Descomplus”.

deținea acte permisive emise de către autoritățile publice.

SRL „Salinex-Grup” care a rămas fără răspuns.

Codul civil.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

cererea de chemare în judecată a fost respinsă.

a probat în niciun mod, nici printr-un act de constatare întocmit de inginerul

cadastral sau raport de expertiză judiciară, nici în alt mod, faptul că SRL „Salinex-

Grup” ar fi afectat dreptul de posesie asupra bunului imobil vizat, acestea fiind doar

afirmații declarative, fără vrun suport probatoriu. Instanța a apreciat critic pozele

anexate de reclamant la materialele cauzei, dat fiind faptul că acestea nu sunt clare,

certe și nu reprezintă circumstanțe relevante pentru soluționarea justă a cauzei.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

Leșan, a depus o cerere de apel împotriva hotărârii din 16 septembrie 2021 prin care

1

a solicitat casarea acesteia și emiterea unei hotărâri privind înlăturarea obstacolelor

la folosirea bunului imobil din *****.

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

declarat de Nicolae Leșan, în interesele SRL „Descomplus”, a fost casată hotărârea

din 16 septembrie 2021 și a fost emisă o nouă hotărâre prin care cererea de chemare

în judecată a SRL „Descomplus” a fost admisă, fiind obligată SRL „Salinex-Grup”

să înlăture obstacolele în folosirea de către SRL „Descomplus” a bunului imobil din

*****.

locațiune și servicii de depozitare nr. 02-07/18 din 31 iulie 2018, SRL „Magic Cons”

a transmis în posesie și folosință SRL „Descomplus” bunul imobil care constă din

încăperi nelocative cu suprafața totală de 278 m.p., amplasate în ***** nr. Cadastral

*****.

ce confirmă că SRL „Salinex-Grup” a construit perete nou.

SRL „Descomplus” deține dreptul de posesie și folosință asupra bunului imobil

vizat, drept dobândit urmare a încheierii contractului de locațiune și înregistrat în

Registrul Bunurilor imobile, fiind opozabil față de terți.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

Andrian Cotună, a depus o cerere de recurs împotriva deciziei instanței de apel din

14 iulie 2022 prin care a solicitat casarea integrală a acesteia cu menținerea fără

modificări a hotărârii primei instanțe și încasarea cheltuielilor de judecată.

temeiuri:

a. Normele de drept material au fost încălcate și aplicate eronat, prin

neaplicarea unei legi care trebuia aplicată, prin aplicare unei legi care

nu trebuia aplicată și prin interpretarea în mod eronat a legii;

b. Aprecierea probelor de către instanța de apel a fost arbitrară;

c. Erorile de aplicare a normelor de drept procedural au fus la lezarea

nejustificată a dreptului părții pârâte la protecția proprietății.

probă suficientă au fost planșele foto. Aceasta mai indică că în baza fotografiilor

anexate nu se putea califica dacă peretele este nou sau nu.

2

solicitat interpelarea Agenției pentru Supravegherea Tehnică sau a Autorității

Publice Locale, solicitanta nu a fost în stare să explice ce acțiuni a întreprins în

vederea obținerii informațiilor necesare. Prin urmare, recurenta susține că înăși SRL

„Descomplus” a considerat materialul probator ca fiind precar și din acest motiv a

solicitat interpelarea probelor.

privire la modificări neautorizate. Prin urmare, recurenta consideră de neînțeles cum

instanța de apel a contrapus informația întocmită de un „inginer cadastral” cu pozele

prezentate de reclamantă și să ajungă la concluzia că peretele vizat este nou și că ar

fi amplasat pe porțiunea de încăpere deținută de SRL „Descomplus”.

informare de la compania de pază despre construirea peretelui vizat. Suplimentar, a

indicat că nu este clar în ce mod instanța de apel a identificat că SRL „Salinex-Grup”

este locatarul încăperii cu nr. Cadastral ***** și că anume SRL „Salinex-Grup” a

efectuat lucrările.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

(modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de 5 Justiție) au fost

operate modificări în Codul de procedură civilă, care au intrat în vigoare la 01

septembrie 2023.”

acte normative:

„(1) Prezenta lege intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii

Moldova, cu excepția art. IV, V pct. 1–9 și 11–16 și art. VII, care vor intra în vigoare la 1

septembrie 2023.”

acte normative, prevede că:

„(3) Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a

prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.”

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția

temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea Supremă de

Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi.

recursului):

„(1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei

integrale, dacă legea nu prevede altfel.”

3

„(1) Examinarea recursului împotriva deciziilor instanțelor de apel ține de competența

Curții Supreme de Justiție. (2) Asupra admisibilității recursului decide un complet din 3

judecători. (3) Recursul considerat admisibil se examinează într-un complet din 3, 5 sau 9

judecători ai Curții Supreme de Justiție. (4) Judecătorii care au examinat admisibilitatea

recursului pot participa și la examinarea recursului în cauză.”

depunerii recursului):

„(1) Părțile și alți participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se

invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

(2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; b1) a aplicat o lege care a fost declarată

neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

(3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat

locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în

proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărîrea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

(4) Săvîrșirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare

a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la

soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea

probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise

au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

(5) Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.”

„Sarcinile procedurii civile constau în judecarea justă, în termen rezonabil, a cauzelor

de apărare a drepturilor încălcate sau contestate, a libertăților și a intereselor legitime ale

persoanelor fizice și juridice și asociațiilor lor, ale autorităților publice și ale altor persoane

care sînt subiecte ale raporturilor juridice civile, familiale, de muncă și ale altor raporturi

juridice, precum și în apărarea intereselor statului și ale societății, în consolidarea legalității

și a ordinii de drept, în prevenirea cazurilor de încălcare a legii”.

4

„(1) Instanței judecătorești îi revine un rol diriguitor în organizarea și desfășurarea

procesului, ale cărui limite și al cărui conținut sînt stabilite de prezentul cod și de alte legi.

(2) Instanța judecătorească explică participanților la proces drepturile și obligațiile lor

procesuale, preîntîmpină asupra urmărilor pe care le poate implica exercitarea sau

neexercitarea actului procesual, le acordă sprijin în exercitarea drepturilor, ordonă, la

solicitarea părților și altor participanți la proces, prezentarea de probe care să contribuie la

adoptarea unei hotărîri legale și întemeiate, conduce dezbaterile judiciare, informează

părțile despre posibilitatea inițierii procesului de mediere și ia orice alte măsuri necesare

bunei desfășurări a procesului, pune în discuția părților și altor participanți la proces orice

împrejurare de fapt sau de drept, efectuează alte acțiuni prevăzute de lege”.

„(1) După ce primește cererea de chemare în judecată, judecătorul pregătește cauza

pentru dezbateri judiciare, pentru a asigura judecarea ei justă și promptă.

(2) Pregătirea pentru dezbatere judiciară este obligatorie pentru orice cauză civilă și are

ca scop:

b) constatarea circumstanțelor care au importanță pentru soluționarea justă a cauzei;

c) stabilirea componenței participanților la proces și implicarea în proces a altor

persoane;

d) prezentarea tuturor probelor”.

„(1) Instanța de apel efectuează, în termen de pînă la 2 luni de la data emiterii încheierii

de intentare a procedurii de apel, actele procedurale în vederea pregătirii cauzei pentru

dezbateri în conformitate cu art.185 și art.186. Referințele cu toate înscrisurile anexate se

depun în atîtea copii cîți participanți la proces sînt, plus o copie pentru instanța de apel,

inclusiv, după caz, prin intermediul Programului integrat de gestionare a dosarelor, cu

semnătură electronică avansată calificată”.

„(1) Instanța trebuie să cerceteze direct și nemijlocit probele, să asculte explicațiile

părților și intervenienților, depozițiile martorilor, concluziile expertului, consultațiile și

explicațiile specialistului, să ia cunoștință de înscrisuri, să cerceteze probele materiale, să

audieze înregistrările audio și să vizioneze înregistrările video, să emită hotărîrea numai în

temeiul circumstanțelor constatate și al probelor cercetate și verificate în ședință de

judecată”.

„(5) Instanța judecătorească (judecătorul) este în drept să propună părților și altor

participanți la proces, după caz, să prezinte probe suplimentare și să dovedească faptele ce

constituie obiectul probațiunii pentru a se convinge de veridicitatea lor”.

„(1) Judecând recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în

limitele invocate în recurs, legalitatea hotărârii contestate prin prisma temeiurilor prevăzute

la art. 432. Instanța invocă, din oficiu, neatragerea în proces a persoanelor ale căror drepturi

sunt lezate prin hotărâre.

5

(2) În recurs nu pot fi administrate noi probe, cu excepția celor care dovedesc cheltuielile

de judecată și despăgubirile menționate la art. 372 alin. (3). Aprecierea probelor dată de

prima instanță și de instanța de apel este obligatorie pentru instanța de recurs, cu excepția

cazului în care se invocă temeinic art. 432 alin. (1) lit. e) sau în care Curtea Supremă de

Justiție examinează cauza după trimitere la rejudecare. La examinarea recursului,

prevederile art. 372 se aplică în mod corespunzător”.

„(1) Instanța, după ce judecă recursul, este în drept: c) să admită recursul, să caseze

integral decizia instanței de apel și să trimită cauza spre rejudecare în instanța de apel o

singură dată dacă eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs”.

„(1) Persoana care deposedează posesorul sau îi tulbură posesia se consideră că

acționează ilegal, în sensul prezentei secțiuni, dacă acționează fără consimțămîntul

posesorului, iar deposedarea sau tulburarea nu este permisă de lege”.

MOTIVAREA INSTANȚEI

menționează că, Curtea de Apel Chișinău a pronunțat dispozitivul deciziei în ședință

publică la 14 iulie 2022 (f.d. 118).

proces la 11 octombrie 2022 (f.d. 126).

la 11 decembrie 2022 cererea de recurs împotriva deciziei din 14 iulie 2022 semnată

electronic (f.d. 129), motiv pentru care se consideră depus în termenul stabilit de art.

434 din Codul de procedură civilă.

instanțele judecătorești califică raportul material litigios, nefiind ținute de

denumirea actelor juridice încheiate și prevederile legale indicate în conținutul lor.

Or, determinarea raporturilor juridice dintre părți reprezintă, la fel, una din

principalele sarcini de pregătire a cauzei pentru dezbateri judiciare (art. 183 alin. (2)

lit. a) din Codul de procedură civilă) (decizia nr. 2rac-269/22, § 55).

depozitare nr. 02-07/18 din 31 iulie 2018 SRL “Magic-Cons” a transmis în posesie

și folosință SRL „Descomplus” bunul imobil care constă din încăperi nelocative cu

suprafața totală de 278 m.p., amplasate în ***** nr. Cadastral *****”.

Supreme de Justiție stabilește că un astfel de înscris „contractul de locațiune și

servicii de depozitare nr. 02-07/18 din 31 iulie 2018” nu există.

imobil cu nr. Cadastral ***** (Subcapitolul III, partea II, pct. 3.2.5, f.d. 10) în

calitate de temei al înscrierii „locațiunii” în favoarea SRL „Descomplus” este indicat

6

inclusiv „contractul de locațiune și servicii de depozitare nr. 02-07/18 din 31 iulie

2018”.

sunt indicate 3 acte juridice și anume:

a. „Contractul de locațiune nr. 01-07/18 din 31 iulie 2018”;

b. „Acord (la contractul de locațiune 01-07/18 din 31.07.2018) nr. f/n din

24.12.2018 (0100/19/73770)”;

c. „Acord (la contractul de locațiune 02-07/18 din 31.07.2018) nr. f/n din

24.12.2018 (0100/19/73770)”.

extrasul din Registrul Bunurilor Imobile (f.d. 10) mai este indicată o grevare –

„locațiune”, din aceeași dată 22.05.2019, care are ca temei al înscrierii – „contract

de leasing operațional (Sublocațiunea) nr. 01-07/18-M din 31.07.2018

(0100/19/79776), în favoarea SRL „Elrada-Lux”.

clarificare a raportului juridic dedus judecății, omițând obligația de a stabili în mod

complet conținutul dreptului de locațiune pretins de SRL „Descomplus” și

întinderea acestuia. Stabilirea în mod complet a conținutului raportului material în

baza actelor juridice complete are ca efect direct și determinarea componenței

participanților la proces și, eventual, implicarea în proces a altor persoane (art. 183

alin. (2) lit. c) din Codul de procedură civilă).

transmis în posesie și folosință imobilul situat în *****, în baza unui „contract de

locațiune și servicii de depozitare nr. 02-07/18 din 31 iulie 2018”, nu este susținută

de niciun alt mijloc de probă decât indicarea acestui contract în calitate de temei al

înregistrării „locațiunii” în Registrul Bunurilor Imobile. O examinare atentă a

materialelor cauzei relevă că temeiul înscrierii dreptului de locațiune în favoarea

SRL „Descomplus” nu se reduce la un singur contract, ci include mai multe acte

juridice (două contracte distincte de locațiune – nr. 01-07/18 și nr. 02-07/18, ambele

din 31 iulie 2018, precum și două acorduri adiționale aferente acestora întocmite la

24 decembrie 2018).

nu putea fi stabilită doar în baza denumirii unui act juridic, ci numai prin consultarea

tuturor înscrisurilor care îl reglementează. Simplul fapt că aceste acte sunt

menționate în Registrul bunurilor imobile, fără a fi administrate la dosar, nu poate

justifica prezumarea conținutului lor juridic și nici fundamentarea unei soluții

judecătorești pe o asemenea bază incertă.

prescripții în realizarea principiului nemijlocirii în dezbaterile judiciare, instanța de

judecată trebuie să cerceteze direct și nemijlocit probele și să emită hotărârea numai

7

în temeiul circumstanțelor constatate și al probelor cercetare și verificate în ședința

de judecată.

evidente în probatoriu, mai ales când ele pot fi suplinite cu ușurință, urmare a unei

propuneri în sensul art. 118 alin. (5) din Codul de procedură civilă (decizia nr. 2ra-

214/23, §67, §69-71). În astfel de situații, lacunele în probatoriu nu pot fi înlocuite

cu presupuneri referitoare la conținutul și întinderea drepturilor și obligațiilor

părților într-un raport juridic dintre părți.

consideră că decizia Curții de Apel Chișinău este pasibilă de casare cu trimiterea

spre rejudecare a cauzei în alt complet de judecată din motiv că instanța de apel nu

a cercetat multiaspectual cauza, ceea ce a determinat soluționarea greșită a cauzei.

La rejudecare, instanța de apel urmează să stabilească exact conținutul dreptului de

locațiune invocat de SRL „Descomplus” și întinderea acestuia, precum și

componența participanților la proces și implicarea în proces a altor persoane,

reieșind din conținutul raportului material exact.

conținutului raportului material litigios, instanța de apel urmează să mai elucideze

dacă cererea de chemare în judecată și mandatul avocatului Nicolae Leșan au fost

semnate în modul corespunzător, prin semnătură olografă autentică de către

administratorul Demciuc N.

nu a motivat în mod corespunzător în ce constă afectarea vecinătății dintre SRL

„Salinex-Grup” și SRL „Descomplus”, în condițiile în care bunurile imobile folosite

de acestea sunt identificate prin numere cadastrale distincte și nealăturate – *****

(SRL „Salinex-Grup”) și ***** (SRL „Descomplus”).

afectată vecinătatea SRL „Salinex-Grup” și a SRL „Descomplus”. Această

verificare va presupune nu doar o analiză a numerelor cadastrale, dar și a amplasării

reale a bunurilor, a căilor de acces, a posibilelor interferențe în folosirea bunurilor

și a oricăror circumstanțe care pot fundamenta sau infirma existența unei tulburări

în folosirea bunului imobil folosit de SRL „Descomplus”.

SRL „Descomplus” a termenului de declarare a apelului în situația în care în decizia

din 14 iulie 2022 este constatat că hotărârea primei instanțe datează cu 16 septembrie

2021, iar cererea de apel a fost depusă la 19 octombrie 2021 (zi de marți), adică în

a 33-a zi calculată de la pronunțarea hotărârii primei instanțe.

lit. c) din Codul de procedură civilă,

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

8

Admite recursul SRL „Salinex-Grup”.

Casează integral decizia Curții de Apel Chișinău din 14 iulie 2022 în cauza civilă

la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea cu Răspundere Limitată

„Descomplus” împotriva Societății cu Răspundere Limitată „Salinex-Grup” privind

înlăturarea obstacolelor la folosirea bunului imobil și transmite cauza spre

rejudecare la Curtea de Apel Centru în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Ion Munteanu

Gheorghe Stratulat

9