3ra-1028/23 — privind anularea actului administrativ defavorabil si obligarea de a emite act administrativ individual favorabil
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- privind anularea actului administrativ defavorabil si obligarea de a emite act administrativ individual favorabil
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
3ra-1028/23 — privind anularea actului administrativ defavorabil si obligarea de a emite act administrativ individual favorabil (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursurilor depuse de Veaceslav Coinac și
de avocatul Dorian Pîcălău în interesele lui Veaceslav Coinac,
în cauza de contencios administrativ, inițiată la cererea de chemare în
judecată depusă de Veaceslav Coinac împotriva Casei Naționale de
Asigurări Sociale privind anularea actului administrativ și obligarea emiterii
actului administrativ favorabil,
împotriva deciziei din 05 iulie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care
s-a respins cererea de apel înaintată de avocatul Dorian Pîcălău în interesele
lui Veaceslav Coinac și s-a menținut hotărârea din 11 octombrie 2022 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,
(Dosarul nr. 3ra-1028/23
Nr. PIGD 2-22048770-01-3ra-23102023)
Depunerea tardivă a recursului în cauza de contencios administrativ. Depășirea
termenul legal prevăzut pentru depunerea recursului.
Au examinat anterior cauza judecătorii:
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (Ig. Barbacaru)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (V. Negru, E. Palanciuc, I. Dutca)
30 iulie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților recursurile depuse de Veaceslav Coinac
și de avocatul Dorian Pîcălău în interesele lui Veaceslav Coinac,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Diana Stănilă,
Gheorghe Stratulat, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 07 aprilie 2022, avocatul Dorian Pîcălău, acționând în interesele lui
Veaceslav Coinac, a depus acțiune în contencios administrativ împotriva
Casei Naționale de Asigurări Sociale, prin care a solicitat recunoașterea drept
ilegale actele administrative - răspunsul Casei Teritoriale Asigurări Sociale
Comrat, din 22 februarie 2022, cu nr. 12/2022/1127 și al Casei Naționale de
Asigurări Sociale din 23 martie 2022, cu nr. C-501/22, obligarea Casei
Naționale de Asigurări Sociale de a emite un act administrativ individual
favorabil cet. Veaceslav Coinac, prin care să fie calculată pensia acestuia în
conformitate cu stagiul de muncă de 33 ani 4 lună, 19 zile, în cadrul IGP
MAI al RM.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 11 octombrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Rîșcani, s-a respins ca neîntemeiată acțiunea înaintată de Veaceslav Coinac
împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale privind anularea actului
administrativ – decizia CTAS Comrat nr.12/2022/1127 din 22 februarie
2022, anularea deciziei adoptate în procedura prealabilă exprimată prin
răspunsul CNAS nr.C-501/22 din 23 martie 2022, și obligarea emiterii
actului administrativ individual favorabil (f.d.42, 49-58).
Potrivit scrisori de expediere a actului judecătoresc Nr.15857-15858
(f.d.43), rezultă că Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, la 11 octombrie
2022, prin intermediul poștei terestre a expediat spre cunoștință în adresa
avocatului Dorian Pîcălău, care acționează în interesele lui Veaceslav Coinac
copia dispozitivul hotărârii din 11 octombrie 2022, însă, corespondența fost
restituită în adresa primei instanței cu mențiunea factorului poștal ,,plecat”
(f.d. 45/46).
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 19 octombrie 2022, avocatul Dorian Pîcălău, acționând în interesele
lui Veaceslav Coinac, a depus apel nemotivat împotriva hotărârii
Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 11 octombrie 2022 (f.d.47).
Potrivit extrasului din poșta electronică din 12 decembrie 2022, ora
11:55, rezultă că Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani a remis prin
intermediul poștei electronice, către avocatul Dorian Pîcălău, care acționează
1
în interesele lui Veaceslav Coinac, copia hotărârii motivate din 11 octombrie
2022 (f.d.59).
La 24 decembrie 2022, prin intermediul poștei terestre (f.d.70), avocatul
Dorian Pîcălău, acționând în interesele lui Veaceslav Coinac a depus
motivarea cererii de apel, iar în temeiul motivelor de fapt și de drept a
solicitat admiterea cererii de apel, casarea hotărârii din 11 octombrie 2022 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, cu pronunțarea unei noi hotărâri de
admitere a acțiunii (f.d. 66/70).
La acest capitol, Completul de Judecată al Curții Supreme de Justiție,
relevă că instanța de apel întemeiat a considerat ca fiind în termen apelul
depus de avocatul Dorian Pîcălău, care acționează în interesele lui Veaceslav
Coinac, împotriva hotărârii din 11 octombrie 2022 a Judecătoriei Chișinău,
sediul Rîșcani.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 05 iulie 2023 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins
cererea de apel înaintată de avocatul Dorian Pîcălău în interesele lui
Veaceslav Coinac și s-a menținut hotărârea din 11 octombrie 2022 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani (f.d. 91; 92/100).
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 10 octombrie 2023, prin intermediul poștei terestre (f.d. 70),
avocatul Dorian Pîcălău, acționând în interesele lui Veaceslav Coinac a
depus cerere de recurs împotriva deciziei din 05 iulie 2023 a Curții de Apel
Chișinău, prin care a solicitat admiterea acestuia în temeiul motivelor de fapt
și de drept invocate, casarea deciziei instanței de apel, cu pronunțarea unei
noi decizii prin care acțiunea depusă de Veacesalv Coinac să fie admisă
integral (f.d. 108/110).
La 23 octombrie 2023, Curtea Supremă de Justiție, în scopul
asigurării unui proces echitabil în ordine de recurs, a expediat prin
intermediul poștei electronice, pentru notificare în adresa Casei Naționale de
Asigurai Sociale, copia cererii de recurs depusă de avocatul Dorian Pîcălău
în interesele lui Veaceslav Coinac, fapt ce se confirmă prin extrasul din poșta
electronică anexată la materialele dosarului (f.d. 114).
La 10 noiembrie 2023, prin intermediul poștei electronice (f.d.116),
Casa Națională de Asigurări Sociale a prezentat referința la recursul depus
de avocatul Dorian Pîcălău în interesele lui Veaceslav Coinac, prin care a
solicitat respingerea recursului cu menținerea în vigoare a deciziei din 05
iulie 2023 a Curții de Apel Chișinău, ca fiind legală și întemeiată
(f.d.117/118).
La 23 februarie 2024, prin intermediul poștei terestre (f.d.131),
Veaceslav Coinac a depus o cerere (recurs) la decizia din 05 iulie 2023 a
Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat casarea deciziei instanței de
2
apel, obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale să emită în privința lui
Veaceslav Coinac un act administrativ-juridic individual favorabil prin care
să fie calculată pensia ultimului în conformitate cu vechimea în muncă
stabilită de IGP al MAI al RM și anume de 33 ani 4 luni și 19 zile și atingerea
vîrstei limite de aflare în serviciu (f.d.120/122).
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 244 alin. (1) din Codul administrativ (în vigoare la momentul
emiteri actului de dispoziție contestat) prevedea următoarele:
„Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot
fi contestate cu recurs.”
Art. 245 din Codul administrativ (în vigoare la momentul emiteri
actului de dispoziție contestat), stabilea că:
„Recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei
instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se
prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei
instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se
depune la instanța de apel.”
Art. 246 alin. (1) și (2) din Codul administrativ (în vigoare de la 01
septembrie 2023), prevede că:
„(1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.
Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă.
Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,
motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme
de Justiție și se comunică părților.
(2) Recursul se declară inadmisibil în special când:
d) recursul a fost depus după expirarea termenului stabilit la art.245 alin.(1);
Art. 195 din Codul administrativ, stabilește că:
„Procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor
prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura
civilă, cu excepția art.169–171.”
Art. 110 din Codul de procedură civilă, reglementează că:
„Termen de procedură este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în
interiorul căruia instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de
activitatea instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un
ansamblu de acte.”
Art. 111 alin.(1)-(4) din Codul de procedură civilă, prevede că:
„(1) Actele de procedură se efectuează în termenul prevăzut de lege. În cazul în care
nu este stabilit prin lege, termenul de procedură se fixează de către instanța
judecătorească.
(2) Termenul de procedură se instituie prin indicarea unei date calendaristice, datei
comunicării actului de procedură, a unei perioade sau prin referire la un eveniment viitor
3
și cert că se va produce. În ultimul caz, actul de procedură poate fi efectuat în decursul
întregii perioade.
(3) Dacă începutul curgerii termenului este determinat de un eveniment sau moment
în timp care va surveni pe parcursul zilei, inclusiv de comunicarea actului de procedură,
atunci ziua survenirii evenimentului sau a momentului nu se ia în considerare la calcularea
termenului.
(4) Dacă începutul curgerii termenului se determină prin începutul unei zile, această zi
se include în termen.”
Art. 113 din Codul de procedură civilă, reglementează că:
„Dreptul de a efectua actul de procedură încetează odată cu expirarea termenului
prevăzut de lege ori stabilit de instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după
sine decăderea din dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.”
Art. 223 din Codul administrativ, prevede că:
,,Hotărârile și alte acte de dispoziție prin care se stabilesc termene, precum și numirea
ședințelor și citațiile se notifică participanților la proces conform art.96–114.”
Art.96 alin.(1) din Codul administrativ, stabilește că:
,,Notificările și comunicările către participanții la procedura administrativă se
realizează în orice formă de comunicare adecvată, rapidă și eficientă din punctul de
vedere al costurilor. Comunicarea prin mijloace electronice are prioritate dacă este
adecvată obiectului comunicării și acceptată de participantul la procedură.”
Art.97 alin.(1) și (3) din Codul administrativ, reglementează că:
,,Notificarea este comunicarea, dispusă de autoritatea publică, a unui înscris în forma
stabilită de prezentul cod. Autoritatea publică poate alege între următoarele forme de
notificare: a) notificare prin act de recunoaștere a recepționării; b) notificare prin poștă cu
act de notificare; c) notificare prin poștă cu scrisoare recomandată; d) notificare prin poștă
electronică sau prin mijloace electronice de comunicație dedicate.”
Art.1101 alin. (1) din Codul administrativ, stabilește că:
,,Notificarea prin poșta electronică la adresa electronică a persoanei care urmează a fi
notificată se efectuează prin transmiterea înscrisului de notificat în formă de document
electronic, cu aplicarea semnăturii electronice de persoana responsabilă din cadrul
autorității publice. Notificarea prin poșta electronică se efectuează dacă adresa poștală a
fost indicată prealabil de persoana notificată. Notificarea prin poștă electronica este
echivalentă cu notificarea de substituire prin introducerea în cutia poștală.”
Art. 18 din Legea nr. 284-XV din 22 iulie 2004, privind comerțul
electronic, prevede că:
,,Comunicarea electronică după puterea juridică și puterea doveditoare se echivalează
cu informația în formă scrisă. În cazul în care legea prevede ca informația să fie prezentată
în scris, această cerință se consideră executabilă prin comunicarea electronică, cu condiția
că informația ce se conține în ea este accesibilă pentru utilizare repetată. Comunicarea
electronică nu poate fi lipsită de putere juridică sau de putere doveditoare numai din
motivul că este întocmită în formă electronică. Responsabilitatea pentru conținutul
comunicării electronice o poartă persoana care a întocmit comunicarea electronică, dacă
4
contractul sau legea nu prevede altfel. Modul de acces la informația ce se conține în
comunicarea electronică și de protecție a acesteia se stabilește prin lege.”
Art. 21 alin.(1) din Legea nr. 284-XV din 22 iulie 2004, privind
comerțul electronic, reglementează că:
,,Comunicarea electronică se consideră comunicare a alcătuitorului, dacă a fost
expediată nemijlocit de alcătuitor; de persoana autorizată să acționeze în numele
alcătuitorului comunicării electronice, inclusiv de intermediarul în comerțul electronic;
prin sistemul informațional al alcătuitorului sau, în numele lui, printr-un sistem ce
funcționează în regim automat.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Examinând admisibilitatea recursului depus de avocatul Dorian
Pîcălău în interesele lui Veaceslav Coineac, împotriva deciziei din 05 iulie
2023 a Curții de Apel Chișinău, în raport cu materialele cauzei, Completul
de judecată al Curții Supreme de Justiție constată inadmisibilitatea acestuia,
din motivele ce succed.
Din materialele dosarului rezultă că la 02 aprilie 2022, Veaceslav
Coinac a semnat mandatul seria MA nr. 1599387, potrivit căruia a oferit
împuterniciri avocatului Darian Pîcălău prevăzute de art.81 din Codul de
procedură civilă, precum și dreptul de a semna cererea și de a o depune în
judecată, etc. (f.d.4).
La fel, actele cauzei denotă că la 07 aprilie 2022, avocatul Dorian
Pîcălău, acționând în interesele lui Veaceslav Coinac, a depus acțiune în
contencios administrativ împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale,
prin care a solicitat recunoașterea drept ilegale actele administrative -
răspunsul Casei Teritoriale Asigurări Sociale Comrat, din 22 februarie 2022,
cu nr. 12/2022/1127 și al Casei Naționale de Asigurări Sociale din 23 martie
2022, cu nr. C-501/22, obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale de a
emite un act administrativ individual favorabil cet. Veaceslav Coinac, prin
care să fie calculată pensia acestuia în conformitate cu stagiul de muncă de
33 ani 4 lună, 19 zile, în cadrul IGP MAI al RM (f.d.5/7).
Prin hotărârea din 11 octombrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Rîșcani, s-a respins ca neîntemeiată acțiunea înaintată de Veaceslav Coinac
împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale privind anularea actului
administrativ – decizia CTAS Comrat nr.12/2022/1127 din 22 februarie
2022, anularea deciziei adoptate în procedura prealabilă exprimată prin
răspunsul CNAS nr.C-501/22 din 23 martie 2022, și obligarea emiterii
actului administrativ individual favorabil (f.d.42, 49-58).
Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 19 octombrie 2022,
avocatul Dorian Pîcălău, acționând în interesele lui Veaceslav Coinac, a
depus apel nemotivat împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul
Rîșcani din 11 octombrie 2022 (f.d.47), iar, la 24 decembrie 2022, prin
intermediul poștei terestre (f.d.70), a depus motivarea cererii de apel prin
5
care în temeiul motivelor de fapt și de drept a solicitat admiterea cererii de
apel, casarea hotărârii din 11 octombrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Rîșcani, cu pronunțarea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii (f.d. 66/70).
Prin decizia din 05 iulie 2023 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins
cererea de apel înaintată de avocatul Dorian Pîcălău în interesele lui
Veaceslav Coinac și s-a menținut hotărârea din 11 octombrie 2022 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani (f.d. 91; 92/100).
Dispozitivul deciziei din 05 iulie 2023 a Curții de Apel Chișinău a fost
notificat avocatului Dorian Pîcălău, care acționează în interesele lui
Veaceslav Coinac, prin intermediul poștei electronice la adresa electronică:
e-mail: dorian_76@mail.ru, la data de 06 iulie 2023, ora 15:23, fapt
confirmat prin extrasul din poșta electronică anexat la materialele cauzei
(f.d.101).
Aici este de notat că adresa respectivă este indicată în mandatul
avocațional seria MA nr.1599387 din 02 aprilie 2022(f.d.4), în cererea de
apel motivată (f.d.66/70), depusă de avocatul Dorian Pîcăcău în interesele
lui Veaceslav Coinac împotriva hotărârii din 11 octombrie 2022 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, fapt care atestă că acesta și-a dat
consimțământul la expedierea actelor de procedură de către instanțele de
judecată, prin intermediul poștei electronice.
Aici, având în vedere dispozițiile art. 96 alin.(1), art. 97 alin.(1) și (3),
art.1101 alin.(1) din Codul administrativ, precum și prevederile art.18 și 21
alin.(1) din Legea nr. 284-XV din 22 iulie 2004 privind comerțul electronic,
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție precizează că prevederile
enunțate la punctele 22-26, reglementează modalitate de comunicare a
actelor judecătorești prin mijloace electronice. Pentru aplicarea acestor
norme de drept procedural, este necesar ca acest mijloc să asigure
transmiterea textului cuprins în act și confirmarea primirii lui. Așadar,
confirmarea expedierii și recepționării documentului către partea interesată
se atestă prin extrasul eliberat de către operatorul poștei electronice. În mod
special, înscrisul dat conține: datele de identificare a poștei electronice a
expeditorului și a destinatarului; data calendaristică, anul, ora expedierii,
precum și atașamentul cu actul judecătoresc. Cu titlu de excepție, în caz de
eroare tehnică sau neexpediere a actului pe poșta electronică, extrasul pre-
citat va cuprinde informații cu privire aceste inexactități. Cu alte cuvinte,
expeditorul va primi un mesaj separat de la „Mail delivery system” sau
extrasul dedus analizei va cuprinde mesajul de la „Mail delivery system”
conform căruia operatorul poștal va explica cauzele care au stat la baza
returnării mesajului către expeditor. De regulă, acesta este informat că
transmiterea mesajului nu a fost posibilă, deoarece adresa nu a fost găsită sau
ea nu poate primi e-mailuri.
Prin urmare, luând în considerare lipsa acestor mențiuni, extrasul
atașat la materialele cauzei de către reprezentantul instanței de apel
6
demonstrează incontestabil că dispozitivul deciziei din 05 iulie 2023 a Curții
de Apel Chișinău a fost notificat avocatului Dorian Pîcălău, care acționează
în interesele lui Veaceslav Coinac, la 06 iulie 2023, prin intermediul poștei
electronice și se încadrează în rigorile art. 96 alin. (1) din Codul
administrativ.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție mai reține că la
06 iulie 2023, dispozitivul deciziei din 05 iulie 2023 a instanței de apel a fost
publicat și pe pagina web a Curții de Apel Chișinău, astfel fiind expus public,
a devenit opozabil atât părților, participanților la proces, cât și publicului
larg.
Însă, distinct acestor circumstanțe, avocatul Dorian Pîcălău, acționând
în interesele lui Veaceslav Coinac, abia la 10 octombrie 2023, prin
intermediul poștei terestre (f.d.70), a depus cerere de recurs împotriva
deciziei 05 iulie 2023 a Curții de Apel Chișinău, iar Veaceslav Coinac la 23
februarie 2024, prin intermediul poștei terestre (f.d.131).
În conformitate cu art. 245 alin. (1) din Codul administrativ (în vigoare
la momentul emiteri actului de dispoziție contestat), recursul se depune la
instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de
apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite
neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.
Raportat la cele expuse supra, este cert că legiuitorul a prevăzut
depunerea recursului separat de motivarea acestuia, respectiv, termenul de
declarare și cel de prezentare a motivării recursului curg din momente
diferite dies a quo, și anume: în temeiul art. 245 alin. (1) din Codul
administrativ, de la notificarea dispozitivului deciziei instanței de apel (în
redacția legii la momentul notificării dispozitivului deciziei).
Prin urmare, având în vedere cele constatate, este cert că termenul de
30 de zile, prevăzut la art. 245 alin. (1) din Codul administrativ (în redacția
legii în vigoare la data depunerii recursului), pentru prezentarea recursului a
început să curgă din data de 07 iulie 2023, ziua imediat următoare celei în
care reprezentantului recurentului i-a fost notificată copia dispozitivului
deciziei din 05 iulie 2023 a Curții de Apel Chișinău și a expirat la 07 august
2023, inclusiv.
Cu toate acestea, în pofida obligațiilor sale procesuale, recurentul și
reprezentantul acestuia avocatul Dorian Pîcălău nu au depus cererile de
recurs împotriva deciziei din 05 iulie 2023 a Curții de Apel Chișinău în
interiorul termenului legal, motiv pentru care survin consecințele art. 246
alin. (2) lit. d) din Codul administrativ – recursul se declară inadmisibil, în
special, când recursul a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la
art.245 alin.(1).
Distinct acestor circumstanțe, Completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție consideră că de la momentul notificării prin intermediul
7
poștei electronice a dispozitivului deciziei din 05 iulie 2023 a Curții de Apel
Chișinău, avocatul Dorian Pîcălău, care acționează în interesele lui
Veaceslav Coinac a dispus de timp suficient și rezonabil pentru a face uz de
dreptul procedural și a depune recurs în interiorul termenului instituit la art.
245 alin.(1) din Codul administrativ (în redacția legii în vigoare la data
depunerii recursului). Or, fiind interesat în soarta soluționării prezentului
litigiu, reprezentantul recurentului trebuia să întreprindă toate măsurile
necesare de a proteja dreptul clientului său de acces la instanță prin
depunerea în termen a recursului.
Se mai reține că potrivit art. 24 alin.(1) din Codul administrativ,
participanții la procedura administrativă și procedura de contencios
administrativ trebuie să își exercite drepturile și să își îndeplinească
obligațiile cu bună credință, fără a încălca drepturile procesuale ale altor
participanți.
Buna-credință prezumă că partea este obligată să respecte termenele
prevăzute de lege, or, termenul de recurs prevăzut la art. 245 alin. (1) din
Codul administrativ (în redacția legii în vigoare la data depunerii recursului),
este considerat un termen imperativ, absolut și peremptoriu, astfel că
nerespectarea acestuia atrage drept consecință după sine decăderea părții din
dreptul de a mai exercita această cale de atac.
Totodată, în conformitate cu prevederile art. 65 alin.(1)-(2) din Codul
administrativ, dacă o persoană, din motive independente de voința ei, nu a
putut respecta un termen legal, atunci, la cerere, ea poate fi repusă în termen.
Culpa unui reprezentant legal sau împuternicit se atribuie reprezentatului.
Cererea de repunere în termen se depune în termen de 15 zile de la înlăturarea
impedimentului. La cerere se anexează probele care confirmă faptele pe care
aceasta se întemeiază și, suplimentar, se recuperează acțiunile omise.
Astfel, din materialele cauzei, precum și din conținutul recursurilor
depuse de Veaceslav Coinac și de avocatul Dorian Pîcălău, în interesele lui
Veaceslav Coinac, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține
că ultimii nu au făcut uz de prevederile art.65 alin.(1) și (2) din Codul
administrativ și nu au solicitat repunerea în termenul de declarare a
recursurilor.
Totodată, admiterea spre examinare a unui recurs tardiv poate duce la
încălcarea principiului securității raporturilor juridice garantat de art. 6 § 1
din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Imperioase speței sunt și dezideratele Curții Europene a Drepturilor
Omului în cauza Ponomaryov contra Ucrainei, conform cărora, deși, în speță
nu este vorba despre desființarea unei hotărâri judecătorești definitive și
irevocabile în urma admiterii unei căi extraordinare de atac în lumina unor
circumstanțe nou descoperite, ci de redeschiderea unui proces după un
interval considerabil de timp prin repunerea în termenul de introducere a unei
căi ordinare de atac, totuși reînnoirea acestui termen după o perioadă
8
îndelungată și pentru motive neconvingătoare, reprezintă o decizie care ar
putea înfrânge principiul securității raporturilor juridice într-un mod similar
cu o cale extraordinară de atac.
În acest caz, Înalta Curte a reiterat că ține de obligația părților de a lua
măsurile necesare privind protecția drepturilor sale de acces la justiție.
În atare circumstanțe, soluția de declarare a recursurilor depuse de
Veaceslav Coinac și de avocatul Dorian Pîcălău în interesele lui Veaceslav
Coinac, ca fiind inadmisibil, este compatibilă cu respectarea prevederilor
Convenției Europene a Drepturilor Omului, având în vedere că prelungirea
nejustificată a termenului pentru exercitarea recursului ar leza principiul
securității raporturilor juridice.
Prin prisma respectării dreptului de acces liber la justiție, garantat de
art. 6 § 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a
Libertăților Fundamentale, art. 20 din Constituția Republicii Moldova și art.
5 din Codul de procedură civilă, relevat și în jurisprudența CtEDO, precum
și a dreptului la un recurs efectiv garantat de art. 13 din Convenție,
circumstanțele relatate denotă că recurenta a neglijat dreptul de valorificare
a drepturilor procedurale în sensul și termenul stabilit de către instanța de
judecată.
Având în vedere considerentele menționate și faptul că recurentul
Veaceslav Coinac cît și avocatul Dorian Pîcălău, care acționează în interesele
lui Veaceslav Coinac nu au respectat prevederile imperative ale 245 alin. (1)
din Codul administrativ (în redacția legii în vigoare la momentul emiterii
actului de dispoziție contestat), Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție concluzionează că recursurile depuse de Veaceslav Coinac și de
avocatul Dorian Pîcălău în interesele lui Veaceslav Coinac, împotriva
deciziei din 05 iulie 2023 a Curții de Apel Chișinău trebuie declarate
inadmisibile.
Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 230 și 246 alin. (2) lit.d)
din Codul administrativ,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară inadmisibile recursurile depuse de Veaceslav Coinac și de
avocatul Dorian Pîcălău în interesele lui Veaceslav Coinac.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Diana Stănilă
Gheorghe Stratulat
9