3ra-1028/23 — Privind anularea actului administrativ defavorabil și obligarea de a emite act administrativ individual favorabil

La 07 aprilie 2022, avocatul Dorian Pîcălău, acționând în interesele lui Veaceslav Coinac, a depus acțiune în contencios administrativ împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale, prin care a solicitat recunoașterea drept ilegale actele administrative - răspunsul Casei Teritoriale Asigurări Sociale Comrat, din 22 februarie 2022, cu nr. 12/2022/1127 și al Casei Naționale de Asigurări Sociale din 23 martie 2022, cu nr. C-501/22, obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale de a emite un act administrativ individual favorabil cet. Veaceslav Coinac, prin care să fie calculată pensia acestuia în conformitate cu stagiul de muncă de 33 ani 4 lună, 19 zile, în cadrul IGP MAI al RM.

Potrivit scrisori de expediere a actului judecătoresc Nr.15857-15858 (f.d.43), rezultă că Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, la 11 octombrie 2022, prin intermediul poștei terestre a expediat spre cunoștință în adresa avocatului Dorian Pîcălău, care acționează în interesele lui Veaceslav Coinac copia dispozitivul hotărârii din 11 octombrie 2022, însă, corespondența fost restituită în adresa primei instanței cu mențiunea factorului poștal ,,plecat” (f.d. 45/46).

Potrivit extrasului din poșta electronică din 12 decembrie 2022, ora 11:55, rezultă că Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani a remis prin intermediul poștei electronice, către avocatul Dorian Pîcălău, care acționează 1 în interesele lui Veaceslav Coinac, copia hotărârii motivate din 11 octombrie 2022 (f.d.59).

La 24 decembrie 2022, prin intermediul poștei terestre (f.d.70), avocatul Dorian Pîcălău, acționând în interesele lui Veaceslav Coinac a depus motivarea cererii de apel, iar în temeiul motivelor de fapt și de drept a solicitat admiterea cererii de apel, casarea hotărârii din 11 octombrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, cu pronunțarea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii (f.d. 66/70).

La acest capitol, Completul de Judecată al Curții Supreme de Justiție, relevă că instanța de apel întemeiat a considerat ca fiind în termen apelul depus de avocatul Dorian Pîcălău, care acționează în interesele lui Veaceslav Coinac, împotriva hotărârii din 11 octombrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

La 23 octombrie 2023, Curtea Supremă de Justiție, în scopul asigurării unui proces echitabil în ordine de recurs, a expediat prin intermediul poștei electronice, pentru notificare în adresa Casei Naționale de Asigurai Sociale, copia cererii de recurs depusă de avocatul Dorian Pîcălău în interesele lui Veaceslav Coinac, fapt ce se confirmă prin extrasul din poșta electronică anexată la materialele dosarului (f.d. 114).

La 10 noiembrie 2023, prin intermediul poștei electronice (f.d.116), Casa Națională de Asigurări Sociale a prezentat referința la recursul depus de avocatul Dorian Pîcălău în interesele lui Veaceslav Coinac, prin care a solicitat respingerea recursului cu menținerea în vigoare a deciziei din 05 iulie 2023 a Curții de Apel Chișinău, ca fiind legală și întemeiată (f.d.117/118).

La 23 februarie 2024, prin intermediul poștei terestre (f.d.131), Veaceslav Coinac a depus o cerere (recurs) la decizia din 05 iulie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat casarea deciziei instanței de 2 apel, obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale să emită în privința lui Veaceslav Coinac un act administrativ-juridic individual favorabil prin care să fie calculată pensia ultimului în conformitate cu vechimea în muncă stabilită de IGP al MAI al RM și anume de 33 ani 4 luni și 19 zile și atingerea vîrstei limite de aflare în serviciu (f.d.120/122).

Art. 245 din Codul administrativ (în vigoare la momentul emiteri actului de dispoziție contestat), stabilea că: „Recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.”

Art. 246 alin. (1) și (2) din Codul administrativ (în vigoare de la 01 septembrie 2023), prevede că: „(1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se comunică părților. (2) Recursul se declară inadmisibil în special când: d) recursul a fost depus după expirarea termenului stabilit la art.245 alin.(1);

Art. 195 din Codul administrativ, stabilește că: „Procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art.169–171.”

Art. 110 din Codul de procedură civilă, reglementează că: „Termen de procedură este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de acte.”

Art. 111 alin.(1)-(4) din Codul de procedură civilă, prevede că: „(1) Actele de procedură se efectuează în termenul prevăzut de lege. În cazul în care nu este stabilit prin lege, termenul de procedură se fixează de către instanța judecătorească. (2) Termenul de procedură se instituie prin indicarea unei date calendaristice, datei comunicării actului de procedură, a unei perioade sau prin referire la un eveniment viitor 3 și cert că se va produce. În ultimul caz, actul de procedură poate fi efectuat în decursul întregii perioade. (3) Dacă începutul curgerii termenului este determinat de un eveniment sau moment în timp care va surveni pe parcursul zilei, inclusiv de comunicarea actului de procedură, atunci ziua survenirii evenimentului sau a momentului nu se ia în considerare la calcularea termenului. (4) Dacă începutul curgerii termenului se determină prin începutul unei zile, această zi se include în termen.”

Art. 113 din Codul de procedură civilă, reglementează că: „Dreptul de a efectua actul de procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.”

Art. 223 din Codul administrativ, prevede că: ,,Hotărârile și alte acte de dispoziție prin care se stabilesc termene, precum și numirea ședințelor și citațiile se notifică participanților la proces conform art.96–114.”

Art.96 alin.(1) din Codul administrativ, stabilește că: ,,Notificările și comunicările către participanții la procedura administrativă se realizează în orice formă de comunicare adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al costurilor. Comunicarea prin mijloace electronice are prioritate dacă este adecvată obiectului comunicării și acceptată de participantul la procedură.”

Art.97 alin.(1) și (3) din Codul administrativ, reglementează că: ,,Notificarea este comunicarea, dispusă de autoritatea publică, a unui înscris în forma stabilită de prezentul cod. Autoritatea publică poate alege între următoarele forme de notificare: a) notificare prin act de recunoaștere a recepționării; b) notificare prin poștă cu act de notificare; c) notificare prin poștă cu scrisoare recomandată; d) notificare prin poștă electronică sau prin mijloace electronice de comunicație dedicate.”

Art.1101 alin. (1) din Codul administrativ, stabilește că: ,,Notificarea prin poșta electronică la adresa electronică a persoanei care urmează a fi notificată se efectuează prin transmiterea înscrisului de notificat în formă de document electronic, cu aplicarea semnăturii electronice de persoana responsabilă din cadrul autorității publice. Notificarea prin poșta electronică se efectuează dacă adresa poștală a fost indicată prealabil de persoana notificată. Notificarea prin poștă electronica este echivalentă cu notificarea de substituire prin introducerea în cutia poștală.”

Art. 18 din Legea nr. 284-XV din 22 iulie 2004, privind comerțul electronic, prevede că: ,,Comunicarea electronică după puterea juridică și puterea doveditoare se echivalează cu informația în formă scrisă. În cazul în care legea prevede ca informația să fie prezentată în scris, această cerință se consideră executabilă prin comunicarea electronică, cu condiția că informația ce se conține în ea este accesibilă pentru utilizare repetată. Comunicarea electronică nu poate fi lipsită de putere juridică sau de putere doveditoare numai din motivul că este întocmită în formă electronică. Responsabilitatea pentru conținutul comunicării electronice o poartă persoana care a întocmit comunicarea electronică, dacă 4 contractul sau legea nu prevede altfel. Modul de acces la informația ce se conține în comunicarea electronică și de protecție a acesteia se stabilește prin lege.”

Art. 21 alin.(1) din Legea nr. 284-XV din 22 iulie 2004, privind comerțul electronic, reglementează că: ,,Comunicarea electronică se consideră comunicare a alcătuitorului, dacă a fost expediată nemijlocit de alcătuitor; de persoana autorizată să acționeze în numele alcătuitorului comunicării electronice, inclusiv de intermediarul în comerțul electronic; prin sistemul informațional al alcătuitorului sau, în numele lui, printr-un sistem ce funcționează în regim automat.”

Din materialele dosarului rezultă că la 02 aprilie 2022, Veaceslav Coinac a semnat mandatul seria MA nr. 1599387, potrivit căruia a oferit împuterniciri avocatului Darian Pîcălău prevăzute de art.81 din Codul de procedură civilă, precum și dreptul de a semna cererea și de a o depune în judecată, etc. (f.d.4).

La fel, actele cauzei denotă că la 07 aprilie 2022, avocatul Dorian Pîcălău, acționând în interesele lui Veaceslav Coinac, a depus acțiune în contencios administrativ împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale, prin care a solicitat recunoașterea drept ilegale actele administrative - răspunsul Casei Teritoriale Asigurări Sociale Comrat, din 22 februarie 2022, cu nr. 12/2022/1127 și al Casei Naționale de Asigurări Sociale din 23 martie 2022, cu nr. C-501/22, obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale de a emite un act administrativ individual favorabil cet. Veaceslav Coinac, prin care să fie calculată pensia acestuia în conformitate cu stagiul de muncă de 33 ani 4 lună, 19 zile, în cadrul IGP MAI al RM (f.d.5/7).

Prin hotărârea din 11 octombrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, s-a respins ca neîntemeiată acțiunea înaintată de Veaceslav Coinac împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale privind anularea actului administrativ – decizia CTAS Comrat nr.12/2022/1127 din 22 februarie 2022, anularea deciziei adoptate în procedura prealabilă exprimată prin răspunsul CNAS nr.C-501/22 din 23 martie 2022, și obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil (f.d.42, 49-58).

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 19 octombrie 2022, avocatul Dorian Pîcălău, acționând în interesele lui Veaceslav Coinac, a depus apel nemotivat împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 11 octombrie 2022 (f.d.47), iar, la 24 decembrie 2022, prin intermediul poștei terestre (f.d.70), a depus motivarea cererii de apel prin 5 care în temeiul motivelor de fapt și de drept a solicitat admiterea cererii de apel, casarea hotărârii din 11 octombrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, cu pronunțarea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii (f.d. 66/70).

Prin decizia din 05 iulie 2023 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins cererea de apel înaintată de avocatul Dorian Pîcălău în interesele lui Veaceslav Coinac și s-a menținut hotărârea din 11 octombrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani (f.d. 91; 92/100).

Dispozitivul deciziei din 05 iulie 2023 a Curții de Apel Chișinău a fost notificat avocatului Dorian Pîcălău, care acționează în interesele lui Veaceslav Coinac, prin intermediul poștei electronice la adresa electronică: e-mail: dorian_76@mail.ru, la data de 06 iulie 2023, ora 15:23, fapt confirmat prin extrasul din poșta electronică anexat la materialele cauzei (f.d.101).

Aici este de notat că adresa respectivă este indicată în mandatul avocațional seria MA nr.1599387 din 02 aprilie 2022(f.d.4), în cererea de apel motivată (f.d.66/70), depusă de avocatul Dorian Pîcăcău în interesele lui Veaceslav Coinac împotriva hotărârii din 11 octombrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, fapt care atestă că acesta și-a dat consimțământul la expedierea actelor de procedură de către instanțele de judecată, prin intermediul poștei electronice.

Aici, având în vedere dispozițiile art. 96 alin.(1), art. 97 alin.(1) și (3), art.1101 alin.(1) din Codul administrativ, precum și prevederile art.18 și 21 alin.(1) din Legea nr. 284-XV din 22 iulie 2004 privind comerțul electronic, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție precizează că prevederile enunțate la punctele 22-26, reglementează modalitate de comunicare a actelor judecătorești prin mijloace electronice. Pentru aplicarea acestor norme de drept procedural, este necesar ca acest mijloc să asigure transmiterea textului cuprins în act și confirmarea primirii lui. Așadar, confirmarea expedierii și recepționării documentului către partea interesată se atestă prin extrasul eliberat de către operatorul poștei electronice. În mod special, înscrisul dat conține: datele de identificare a poștei electronice a expeditorului și a destinatarului; data calendaristică, anul, ora expedierii, precum și atașamentul cu actul judecătoresc. Cu titlu de excepție, în caz de eroare tehnică sau neexpediere a actului pe poșta electronică, extrasul pre- citat va cuprinde informații cu privire aceste inexactități. Cu alte cuvinte, expeditorul va primi un mesaj separat de la „Mail delivery system” sau extrasul dedus analizei va cuprinde mesajul de la „Mail delivery system” conform căruia operatorul poștal va explica cauzele care au stat la baza returnării mesajului către expeditor. De regulă, acesta este informat că transmiterea mesajului nu a fost posibilă, deoarece adresa nu a fost găsită sau ea nu poate primi e-mailuri.

Prin urmare, luând în considerare lipsa acestor mențiuni, extrasul atașat la materialele cauzei de către reprezentantul instanței de apel 6 demonstrează incontestabil că dispozitivul deciziei din 05 iulie 2023 a Curții de Apel Chișinău a fost notificat avocatului Dorian Pîcălău, care acționează în interesele lui Veaceslav Coinac, la 06 iulie 2023, prin intermediul poștei electronice și se încadrează în rigorile art. 96 alin. (1) din Codul administrativ.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție mai reține că la 06 iulie 2023, dispozitivul deciziei din 05 iulie 2023 a instanței de apel a fost publicat și pe pagina web a Curții de Apel Chișinău, astfel fiind expus public, a devenit opozabil atât părților, participanților la proces, cât și publicului larg.

Însă, distinct acestor circumstanțe, avocatul Dorian Pîcălău, acționând în interesele lui Veaceslav Coinac, abia la 10 octombrie 2023, prin intermediul poștei terestre (f.d.70), a depus cerere de recurs împotriva deciziei 05 iulie 2023 a Curții de Apel Chișinău, iar Veaceslav Coinac la 23 februarie 2024, prin intermediul poștei terestre (f.d.131).

În conformitate cu art. 245 alin. (1) din Codul administrativ (în vigoare la momentul emiteri actului de dispoziție contestat), recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.

Raportat la cele expuse supra, este cert că legiuitorul a prevăzut depunerea recursului separat de motivarea acestuia, respectiv, termenul de declarare și cel de prezentare a motivării recursului curg din momente diferite dies a quo, și anume: în temeiul art. 245 alin. (1) din Codul administrativ, de la notificarea dispozitivului deciziei instanței de apel (în redacția legii la momentul notificării dispozitivului deciziei).

Prin urmare, având în vedere cele constatate, este cert că termenul de 30 de zile, prevăzut la art. 245 alin. (1) din Codul administrativ (în redacția legii în vigoare la data depunerii recursului), pentru prezentarea recursului a început să curgă din data de 07 iulie 2023, ziua imediat următoare celei în care reprezentantului recurentului i-a fost notificată copia dispozitivului deciziei din 05 iulie 2023 a Curții de Apel Chișinău și a expirat la 07 august 2023, inclusiv.

Cu toate acestea, în pofida obligațiilor sale procesuale, recurentul și reprezentantul acestuia avocatul Dorian Pîcălău nu au depus cererile de recurs împotriva deciziei din 05 iulie 2023 a Curții de Apel Chișinău în interiorul termenului legal, motiv pentru care survin consecințele art. 246 alin. (2) lit. d) din Codul administrativ – recursul se declară inadmisibil, în special, când recursul a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art.245 alin.(1).

Distinct acestor circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că de la momentul notificării prin intermediul 7 poștei electronice a dispozitivului deciziei din 05 iulie 2023 a Curții de Apel Chișinău, avocatul Dorian Pîcălău, care acționează în interesele lui Veaceslav Coinac a dispus de timp suficient și rezonabil pentru a face uz de dreptul procedural și a depune recurs în interiorul termenului instituit la art. 245 alin.(1) din Codul administrativ (în redacția legii în vigoare la data depunerii recursului). Or, fiind interesat în soarta soluționării prezentului litigiu, reprezentantul recurentului trebuia să întreprindă toate măsurile necesare de a proteja dreptul clientului său de acces la instanță prin depunerea în termen a recursului.

Se mai reține că potrivit art. 24 alin.(1) din Codul administrativ, participanții la procedura administrativă și procedura de contencios administrativ trebuie să își exercite drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună credință, fără a încălca drepturile procesuale ale altor participanți.

Buna-credință prezumă că partea este obligată să respecte termenele prevăzute de lege, or, termenul de recurs prevăzut la art. 245 alin. (1) din Codul administrativ (în redacția legii în vigoare la data depunerii recursului), este considerat un termen imperativ, absolut și peremptoriu, astfel că nerespectarea acestuia atrage drept consecință după sine decăderea părții din dreptul de a mai exercita această cale de atac.

Totodată, în conformitate cu prevederile art. 65 alin.(1)-(2) din Codul administrativ, dacă o persoană, din motive independente de voința ei, nu a putut respecta un termen legal, atunci, la cerere, ea poate fi repusă în termen. Culpa unui reprezentant legal sau împuternicit se atribuie reprezentatului. Cererea de repunere în termen se depune în termen de 15 zile de la înlăturarea impedimentului. La cerere se anexează probele care confirmă faptele pe care aceasta se întemeiază și, suplimentar, se recuperează acțiunile omise.

Astfel, din materialele cauzei, precum și din conținutul recursurilor depuse de Veaceslav Coinac și de avocatul Dorian Pîcălău, în interesele lui Veaceslav Coinac, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că ultimii nu au făcut uz de prevederile art.65 alin.(1) și (2) din Codul administrativ și nu au solicitat repunerea în termenul de declarare a recursurilor.

Totodată, admiterea spre examinare a unui recurs tardiv poate duce la încălcarea principiului securității raporturilor juridice garantat de art. 6 § 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Imperioase speței sunt și dezideratele Curții Europene a Drepturilor Omului în cauza Ponomaryov contra Ucrainei, conform cărora, deși, în speță nu este vorba despre desființarea unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile în urma admiterii unei căi extraordinare de atac în lumina unor circumstanțe nou descoperite, ci de redeschiderea unui proces după un interval considerabil de timp prin repunerea în termenul de introducere a unei căi ordinare de atac, totuși reînnoirea acestui termen după o perioadă 8 îndelungată și pentru motive neconvingătoare, reprezintă o decizie care ar putea înfrânge principiul securității raporturilor juridice într-un mod similar cu o cale extraordinară de atac.

În acest caz, Înalta Curte a reiterat că ține de obligația părților de a lua măsurile necesare privind protecția drepturilor sale de acces la justiție.

În atare circumstanțe, soluția de declarare a recursurilor depuse de Veaceslav Coinac și de avocatul Dorian Pîcălău în interesele lui Veaceslav Coinac, ca fiind inadmisibil, este compatibilă cu respectarea prevederilor Convenției Europene a Drepturilor Omului, având în vedere că prelungirea nejustificată a termenului pentru exercitarea recursului ar leza principiul securității raporturilor juridice.

Prin prisma respectării dreptului de acces liber la justiție, garantat de art. 6 § 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, art. 20 din Constituția Republicii Moldova și art. 5 din Codul de procedură civilă, relevat și în jurisprudența CtEDO, precum și a dreptului la un recurs efectiv garantat de art. 13 din Convenție, circumstanțele relatate denotă că recurenta a neglijat dreptul de valorificare a drepturilor procedurale în sensul și termenul stabilit de către instanța de judecată.

Având în vedere considerentele menționate și faptul că recurentul Veaceslav Coinac cît și avocatul Dorian Pîcălău, care acționează în interesele lui Veaceslav Coinac nu au respectat prevederile imperative ale 245 alin. (1) din Codul administrativ (în redacția legii în vigoare la momentul emiterii actului de dispoziție contestat), Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție concluzionează că recursurile depuse de Veaceslav Coinac și de avocatul Dorian Pîcălău în interesele lui Veaceslav Coinac, împotriva deciziei din 05 iulie 2023 a Curții de Apel Chișinău trebuie declarate inadmisibile.

Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 230 și 246 alin. (2) lit.d) din Codul administrativ, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibile recursurile depuse de Veaceslav Coinac și de avocatul Dorian Pîcălău în interesele lui Veaceslav Coinac. Încheierea este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Diana Stănilă Gheorghe Stratulat 9