3ra-801/23 — anularea actelor administrative individuale defavorabile si obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil.

3ra-801/23 — anularea actelor administrative individuale defavorabile si obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil. (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de Moraru Igor,

reprezentat de avocatul Musteață Eugeniu,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Moraru Igor împotriva Casei Naționale de Asigurări

Sociale, terț Serviciul de Protecție și Pază de Stat cu privire la anularea actelor

administrative individuale defavorabile și obligarea emiterii actului

administrativ individual favorabil,

împotriva deciziei din 29 martie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care

s-a respins apelul declarat de Moraru Igor împotriva hotărârii din 04 iulie 2022

a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

(Dosarul nr.3ra-801/23

NR PIGD 2-21090422-01-3ra-04082023)

Recursul declarat până la 01 septembrie 2023. Temeiurile recursului nu se încadrează în

prevederile art.246 din Codul administrativ (în vigoare până la 01 septembrie 2023).

Dezacordul recurentului cu decizia contestată nu constituie temei de casare a acesteia.

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud: I. Barbacaru)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Minciuna, V. Negru, E. Palanciuc)

11 iunie 2025

Textul corespunde originalului

Examinând, în lipsa părților, admisibilitatea recursului declarat de Moraru

Igor, reprezentat de avocatul Musteață Eugeniu,

Curtea Supremă de Justiție, în completul de judecată compus din:

Stela Procopciuc, Președinte

Ion Malanciuc,

Oxana Parfeni, Judecători

constată următoarele:

ÎN FAPT:

judecată, în procedura contenciosului administrativ, împotriva Casei Naționale

de Asigurări Sociale, terț Serviciul de Protecție și Pază de Stat cu privire la

anularea actelor administrative individuale defavorabile și obligarea emiterii

actului administrativ individual favorabil.

a adresat Casei Naționale de Asigurări Sociale cu cerere, solicitând recalcularea

pensiei în temeiul Legii asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din

corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne nr.1544 din 23

1993, reieșind din drepturile bănești calculate pentru ultimele 12 luni, în

legătură cu încetarea raporturilor de serviciu din 01.04.2021.

unele acte în original, iar după ce a prezentat pârâtei actele solicitate a fost

emisă decizia nr.91/2021/30210 din 21 mai 2021, prin care a fost respinsă

cererea sa cu privire la recalcularea pensiei.

27 mai 2021 s-a adresat cu cerere prealabilă la CNAS, solicitând reexaminarea

cererii din 15 aprilie 2021 și din 22 aprilie 2021, anularea deciziei

nr.91/2021/30210 din 21 mai 2021, cu emiterea unui act administrativ favorabil

privind recalcularea pensiei pentru vechimea în muncă, reieșind din vechimea

în muncă de 33 de ani 02 luni 00 zile, din media lunară din venitul pentru

ultimele 12 luni calendaristice precedente concedierii din data de 01 aprilie

2021.

cererea prealabilă a fost respinsă ca neîntemeiată.

drept ilegal și neîntemeiat, din următoarele motive.

cadrul Serviciului de Protecție și Pază de Stat, iar din 11 septembrie 2015,

beneficiază de pensie în temeiul Legii nr.1544/1993.

1

Protecție și Pază de Stat, iar la 01 aprilie 2021, s-a eliberat din serviciu.

adeverința nr.2/382, prin care s-a stabilit că la 01 aprilie 2021, vechimea sa în

muncă constituie - 33 de ani 02 luni 00 zile.

respinsă din motiv că legea în vigoare nu prevede posibilitatea stabilirii repetate

a pensiei după o eventuală reangajare în serviciul militar.

cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele

organelor afacerilor interne nr.1544/1993, militarilor, persoanelor din corpul de

comandă și din trupele organelor afacerilor interne, precum și funcționarilor

publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, care au dreptul

la pensie li se stabilește pensie după eliberare din serviciu.

în cazul apariției unor circumstanțe care implică modificarea mărimilor

pensiilor stabilite pentru militarii în termen și familiile acestora, recalcularea

pensiilor se efectuează în termenele stabilite de Legea nr.156/1998 privind

sistemul public de pensii.

prealabile, deoarece a solicitat recalcularea pensiei și nicidecum stabilirea

acesteia în mod repetat.

privind sistemul public de pensii, reclamantul a indicat că, pensionarii care

activează sau au activat în câmpul muncii după realizarea/reexaminarea

dreptului la pensie pentru limită de vârstă în condițiile prezentei legi pot solicita

reexaminarea pensiei nu mai des decât o dată la doi ani, cu condiția că pensia

calculată conform formulelor din anexe, părți integrante ale prezentei legi, este

mai mare decât pensia aflată în plată. Casa Națională de Asigurări Sociale a

început a stabili, calcula și achita pensia angajaților structurilor de forță

începând cu 01 ianuarie 2017, iar din data intrării în vigoare a Legii

nr.1544/1993 - până la 01 ianuarie 2017, circumstanța cum ar fi „reangajarea”

în structurile de forță, constituie temei de recalculare a pensiei.

a Legii nr.1544/1993 în defavoarea salariatului/pensionarului numai pentru

faptul că s-a schimbat instituția abilitată în vederea achitării pensiilor. Or, o

interpretare diferită a prevederilor art.51 alin.(1) din Legea nr.1544/1993, decât

cea acceptată pe toată perioada 23 iunie 1993 – până la 01 ianuarie 2017, în

sensul reținut de CNAS este inadmisibilă, deoarece contravine principiului

securității raporturilor juridice garantat de art.6 CEDO, în partea ce ține de

2

previzibilitatea legii în corelare cu principiul încrederii legitime, care impune

ca legislația să fie clară și predictibilă, unitară și coerentă, prin urmare, să nu

fie interpretabilă și folosită împotriva părții slabe.

practicii de exercitare a dreptului discreționar în cazuri similare raportate la

perioada de stabilire a pensiei de către structurile de forță. De fapt, obiectul

acțiunii constă în obținerea de către dânsul a unei pensii mai bune, drept

garantat de art.47 alin.(2) din Constituție.

drept desinestătător, consacrat și apărat de Constituție și Convenția Europeană,

grație caracterului patrimonial al prestațiilor sociale, a fost asimilat de CEDO

unui drept de proprietate (socializarea noțiunii de „bunuri”), iar în consecință

protecția dreptului la pensie oferită de art.47 din Constituție, este asezonat cu

protecția oferită de art.46 din Constituție și art.1§1 din Protocolul 1 la CEDO.

Astfel, o interpretare abuzivă în defavoare părții slabe a circumstanțelor de fapt

și a prevederilor legale ce stabilesc recalcularea pensiei, duce în mod inevitabil

la încălcarea nu numai a prevederilor legale naționale, dar și a tratatelor

internaționale la care Republica Moldova face parte.

2015 – 01 aprilie 2021, drept circumstanță generatoare pentru recalcularea

pensiei sale, contrar prevederilor art.51 alin.(1) din Legea nr.1544/1993.

recalcularea pensiilor stabilite anterior militarilor, persoanelor din corpul de

comandă și din trupele organelor afacerilor interne și familiilor acestora în

legătură cu punerea în aplicare a prezentei legi se efectuează în temeiul

documentelor aflate la momentul recalculării în organele de pensionare. Dacă

pensionarul va prezenta ulterior acte suplimentare ce i-ar acorda dreptul la

majorarea pensiei, recalcularea se va efectua pentru perioada precedentă, dar

cel mult pentru 12 luni de la data depunerii actelor suplimentare și nu mai

devreme de data punerii în aplicare a prezentei legi.

posibilitatea recalculării pensiei în cazul în care apar circumstanțe noi, care duc

la majorarea acesteia, fără a face precizare despre proveniența actelor

suplimentare și data apariției lor, stabilind doar că recalculul se va face pentru

perioada precedentă, dar cel mai mult pentru 12 luni de la data depunerii actelor

suplimentare și nu mai devreme de data punerii în aplicare a prezentei legi.

anularea deciziei nr.91/2021/30210 din 21 mai 2021 și deciziei nr.M-1060/21

din 07 iunie 2021 emise de Casa Națională de Asigurări Sociale, prin care i s-a

refuzat recalcularea pensiei în temeiul Legii nr.1544/1993, reieșind din

3

drepturile bănești calculate pentru ultimele 12 luni, în legătură cu încetarea

raporturilor de serviciu din 01 aprilie 2021; obligarea CNAS să emită act

administrativ individual favorabil, prin care să fie recalculată pensia sa reieșind

din vechimea în muncă de 33 de ani 02 luni 00 zile și din suma soldei calculate

din media lunară pentru ultimele 12 luni calendaristice precedente concedierii

din 01 aprilie 2021.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE:

Râșcani a fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea depusă de Moraru Igor.

prezentei cauze constituie verificarea legalității deciziei Casei Naționale de

Asigurări Sociale, Oficiul Teritorial – Chișinău, Centru nr. 91/2021/30210 din

21.05.2021, precum și decizia adoptată în procedura prealabilă exprimată prin

răspunsul CNAS nr. M-1060/21 din 07.06.2021 și cerința subsecventă de

obligare a autorității pârâte de a efectua recalcularea pensiei lui Moraru Igor.

Oficiul Teritorial Chișinău, Centru a invocat drept temei de refuz în

recalcularea pensiei lui Moraru Igor faptul că dreptul la pensie apare o singură

dată, după eliberarea din serviciu cu dreptul de a fi recalculată în condițiile

Legii asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă

și din trupele organelor afacerilor interne nr.1544 din 23 iunie 1993, însă legea

nu prevede stabilirea/recalcularea repetată a dreptului la pensie după o

eventuală reangajare în serviciul militar (f.d. 10).

lit.b) din Legea nr.1544/1993, instanța de fond a indicat că din interpretarea

normelor precitate rezultă că, legislatorul a stipulat concret momentul apariției

dreptului pentru primirea pensiei militarilor, persoanelor din corpul de

comandă și din trupele organelor afacerilor interne, precum și pentru

funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare.

Serviciului de Protecție și Pază de Stat, iar începând cu 11 septembrie 2015

beneficiază de pensie în temeiul Legii asigurării cu pensii a militarilor și a

persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne

nr.1544-XII din 23 iunie 1993.

emiterea deciziei de refuz în recalcularea pensiei nr.9/2021/30210 din

21.05.2021 a menționat că pensia lui Moraru Igor a fost stabilită la eliberarea

din serviciu în baza art.2 alin.(1) din Legea asigurării cu pensii a militarilor și

4

a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne

nr.1544 din 23 iunie 1993. Prin urmare, este evident că angajarea reclamantului

Moraru Igor în cadrul Serviciului de Protecție și Pază de Stat, în perioada

16.09.2015 – 01.04.2021 (f.d. 7), nu poate constitui temei pentru recalcularea

pensiei pentru vechime în muncă, prin includerea vechimii în muncă obținute

suplimentar după data realizării dreptului la pensie pentru vechime în muncă –

11.09.2015.

pentru vechimea în muncă apare o dată, și anume după eliberarea din serviciu,

cu dreptul de a fi recalculată în condițiile legii. Obiectul acțiunii ține de dreptul

persoanei la recalcularea pensiei, drept ce face parte din categoria drepturilor

sociale, este asimilat dreptul la prestații sociale unui drept de proprietate, în

sensul articolului 1 din Protocolul adițional nr. 1 la Convenția pentru apărarea

Drepturilor Omului și a Libertăților fundamentale.

instanța de fond a remarcat că potrivit normei date de drept există trei situații

în care pensia pentru vechimea în serviciu stabilită anterior urmează a fi

recalculată, și anume: 1) existența documentelor aflate la organele de

pensionare la momentul recalculării pensiei; 2) prezentarea ulterioară a actelor

suplimentare ce ar acorda persoanei dreptul la majorarea pensiei până la

stabilirea pensiei, iar recalcularea pensiei se va efectua pentru perioada

precedentă, dar cel mult pentru 12 luni de la data depunerii actelor suplimentare

și nu mai devreme de data punerii în aplicare a prezentei legi; 3) recalcularea

pensiei se efectuează în cazul în care persoanelor din corpul de ofițeri și din

corpul de comandă (cu excepția celui inferior) al organelor afacerilor interne li

s-a prelungit peste limita de vârstă, stabilită de legislație, termenul de aflare în

serviciul militar.

anexate probe concludente din care să rezulte că la 11 septembrie 2015 lui

Moraru Igor i-a fost stabilită pensia la prelungirea peste limita de vârstă a

termenului de aflare în serviciu în condițiile art.2 alin.(2) din Legea

nr.1544/1993.

argumentele autorității emitente precum că situația lui Moraru Igor nu cade sub

incidența art.61 din Legea nr.1544/1993, or, Legea respectivă nu garantează

militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupelor organelor

afacerilor interne dreptul la stabilirea repetată a mărimii pensiei în cazul în care

au fost reangajați și au obținut o altă vechime în muncă. În caz contrar, ar reieși

că subiecții menționați ar dispune de nenumărate ori de dreptul la stabilirea sau

repetate majorări ale pensiei.

5

unei noi mărimi a pensiei, doar în cazul în care dispunea de dreptul la diferite

pensii, însă, în speța astfel de circumstanțe nu s-au constatat. Reclamantul

pretinde din nou la aceiași categorie de pensie, de care beneficiază începând cu

11.09.2015.

nr.156 din 14 octombrie 1998 privind sistemul public de pensie, care de

asemenea nu admite stabilirea din nou a aceleiași categorii de pensie.

Sociale nr.91/2021/30210 din 21.05.2021, precum și decizia adoptată în

procedura prealabilă exprimată prin răspunsul CNAS nr.M-1060/21 din

07.06.2021, sunt legale și temeiuri de a fi anulate nu se atestă.

nefondate cerințelor lui Moraru Igor cu privire la anularea actelor

administrative și obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil

privind recalcularea pensiei sale, reieșind din vechimea în muncă de 33 ani 02

luni 00 zile și din suma soldei calculate din media lunară pentru ultimele 12

luni calendaristice precedente concedierii din 01.04.2021, motiv pentru care

acțiunea urmează a fi respinsă, ca fiind neîntemeiată.

a fost stabilită la 11 septembrie 2015, conform Legii nr.1544/1993, Moraru Igor

nu mai poate pretinde la stabilirea unei noi pensii pentru vechime în muncă. Cu

toate acestea, Moraru Igor poate beneficia ulterior conform Legii asigurării cu

pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele

organelor afacerilor interne nr.1544/1993 în coroborare cu Legea nr.156/1998

privind sistemul public de pensie, la momentul depunerii cererii, de stabilire a

pensiei pentru limita de vârstă în condiții generale, unde în stagiul de cotizare

vor fi incluse toate perioadele contributive.

vechimea în muncă apare o singură dată și anume, după eliberarea din serviciu,

cu dreptul de recalculare în condițiile legii.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL:

administrativ, Moraru Igor, reprezentat de avocatul Eugeniu Musteață, prin

intermediul poștei electronice, a depus apel inițial (nemotivat) împotriva

hotărârii primei instanțe, iar la 05 august 2022, în conformitate cu art.232

alin.(2) din Codul administrativ, a prezentat motivarea apelului, solicitând

6

casarea hotărârii din 04 iulie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, cu

emiterea unei decizii noi de admitere integrale a acțiunii sale.

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL:

de Moraru Igor împotriva hotărârii din 04 iulie 2022 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Râșcani.

instanțe privind netemeinicia pretenției privind constatarea ilegalității deciziei

Casei Naționale de Asigurări Sociale nr.91/2021/30210 din 21.05.2021,

precum și a deciziei adoptate în procedura prealabilă exprimată prin răspunsul

CNAS nr.M-1060/21 din 07.06.2021, obligarea CNAS de a efectua

recalcularea pensiei lui Moraru Igor, devreme ce, în ședința de judecată cu

certitudine s-a stabilit că, începând cu 11 septembrie 2015, Moraru Igor este

beneficiar de pensiei pentru vechime în muncă cu stagiul necesar, cu includerea

perioadelor cu avantaj de 33 ani 02 luni 00 zile și din suma soldei calculate din

media lunară pentru ultimele 12 luni calendaristice precedente concedierii din

01.04.2021. Or, perioada 16.09.2015 – 01.04.2021, în care Moraru Igor a

activat în cadrul Serviciului de Protecție și Pază de Stat, nu poate constitui

temei pentru recalcularea pensiei pentru vechime în muncă, prin includerea

vechimii în muncă obținute suplimentar după data realizării dreptului la pensie

pentru vechime în muncă – 11 septembrie 2015, întrucât dreptul la pensie

pentru vechimea în muncă apare o singură dată, și anume, după eliberarea din

serviciu, cu dreptul de recalculare în condițiile legii. Pensiile stabilite în baza

Legii nr.1544/1993 pot fi recalculate doar în temeiul art.61 din Legea vizată.

conținutul acțiunii ca temei de recalculare a pensiei pentru vechime în muncă

se referă la condițiile de stabilire a pensiei și mărimea pensiilor la eliberarea

inițială din serviciu, pe când în speță reclamantul a solicitat stabilirea repetată

a mărimii pensiei pentru vechimea în muncă în legătură cu reangajarea acestuia

în serviciu.

probe concludente din care să rezulte că la 11 septembrie 2015, lui Moraru Igor

i-a fost stabilită pensia la prelungirea peste limita de vârstă a termenului de

aflare în serviciu în condițiile art.2 alin (2) din Legea nr.1544/1993.

pensia stabilită pentru limită de vârstă și este aplicabil cazului doar în situația

în care la stabilirea pensiei au fost aplicate art.2 alin.(2) din aceeași Lege,

condiție ce nu rezultă la caz. Or, conform documentelor cauzei care nu au fost

7

contestate de părțile în litigiu, pensia reclamantului a fost stabilită la eliberarea

din serviciu conform art.2 alin (1) din Legea nominalizată și nicidecum la

prelungirea termenului de aflare în serviciu conform art.2 alin.(2) din aceiași

lege.

stabilirea unei noi mărimi a pensiei, doar în cazul în care dispunea de dreptul

la diferite pensii, însă, în speța dedusă judecății, astfel de circumstanțe nu s-au

constatat, reclamantul/apelant a pretins din nou la aceeași categorie de pensie,

de care beneficiază din 11 septembrie 2015.

sistemul public de pensie, care de asemenea nu admite stabilirea din nou a

aceleiași categorii de pensie.

încadrează în categoria persoanelor care ar putea să beneficieze de recalcularea

pensiei pentru vechimea în serviciu, având în vedere faptul că acestuia anterior

i-a fost stabilită pensie pentru vechimea în muncă și este deja beneficiar de

pensie pentru vechime în muncă stabilită conform Legii respective.

11 septembrie 2015 conform Legii nr.1544/1993 cu privire la asigurarea cu

pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele

organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de

Carabinieri, urmare a reangajării în serviciu militar și obținerii a unei noi

vechimi în serviciu, Moraru Igor nu este în drept de a solicita Casei Naționale

de Asigurări Sociale stabilirea unei noi pensii pentru vechime în muncă. Or,

obligând Casa Națională de Asigurări Sociale de a reexamina și de a stabili din

nou mărimea pensiei lui Moraru Igor, cu actualizarea mărimii în raport cu

vechimea obținută la 11 septembrie 2015, se vor sfida prevederile legale

abordate supra, și anume, că recalcularea mărimii pensiilor stabilite anterior

militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor

afacerilor interne și familiilor acestora în legătură cu punerea în aplicare a

prezentei legi se efectuează în temeiul documentelor aflate la momentul

recalculării în organele de pensionare.

beneficia ulterior conform Legii asigurării cu pensii a militarilor și a

persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne

nr.1544/1993 (în redacția Legii nr.282 din 16 decembrie 2016, în vigoare din

01 ianuarie 2017), în coroborare cu Legea nr.156/1998 privind sistemul public

de pensie, la momentul depunerii cererii, de stabilire a pensiei pentru limita de

vârstă în condiții generale unde în stagiu de cotizare vor fi incluse toate

perioadele contributive.

8

23 iunie 1993 asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de

comandă și din trupele organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului

General de Carabinieri, nu prevede dreptul la recalcularea pensiei pentru

vechimea în muncă stabilită anterior sau stabilirea repetată a pensiei pentru

vechime în muncă după o eventuală reangajare a beneficiarului de pensie și

obținerii unei noi vechimi de muncă, adică nu se admite stabilirea din nou a

aceleași categorii de pensie.

neîntemeiat apelul depus de Moraru Igor cu respingerea acestuia și menținerea

hotărârii primei instanțe.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS:

Musteață a depus recurs nemotivat împotriva deciziei instanței de apel, iar la

08 iulie 2023 a prezentat motivarea recursului, solicitând admiterea acestuia,

casarea deciziei din 29 martie 2023 a Curții de Apel Chișinău și a hotărârii

din 04 iulie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, cu emiterea unei

decizii noi de admitere integrală a acțiunii sale.

SOLICITĂRILE RECURENTULUI:

Musteață Eugeniu a indicat că instanța de apel a făcut trimitere la o lege care

nu este aplicabilă în speță, or, deși în motivarea deciziei contestate instanța de

apel nu a indicat expres prevederile art.33 alin.(1) lit.a) din Legea nr.156/1998

privind sistemul public de pensii, totuși din textul deciziei rezultă că la

aplicarea prevederilor art.61 din Legea nr.1544/1993, instanța a împrumutat

ipoteze din prevederile art.33 alin.(1) lit.a) din Legea nr.156/1998, prin

invocare faptului precum că recalcularea pensiei se face doar în baza actelor

existente de până la stabilirea pensiei, cu toate că, o astfel de ipoteză nu rezultă

din art.61 din Legea nr.1544/1993.

Legea nr.1544/1993.

recalcularea pensiei în temeiul Legii nr.1544/1993, poate avea loc doar în

cazul în care beneficiarul este pensionar pentru limita de vârstă și doar în baza

actelor ce au fost prezentate suplimentar, dar care au existat până la data

stabilirii pensiei inițiale.

9

precum că reieșind din prevederile art.61 din Legea nr.1544/1993,

recalcularea pensiei se face doar în baza actelor existente de până la stabilirea

pensiei, or, această normă de drept nu degajează o astfel de ipoteză,

dimpotrivă indică că recalcularea pensiilor stabilite anterior militarilor,

persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne

și familiilor acestora în legătură cu punerea în aplicare a prezentei legi se

efectuează în temeiul documentelor aflate la momentul recalculării în

organele de pensionare. Dacă pensionarul va prezenta ulterior acte

suplimentare ce i-ar acorda dreptul la majorarea pensiei, recalcularea se va

efectua pentru perioada precedentă, dar cel mult pentru 12 luni de la data

depunerii actelor suplimentare și nu mai devreme de data punerii în aplicare

a prezentei legi.

stabili, calcula și a achita pensia angajaților structurilor de forță începând cu

01 ianuarie 2017, iar din data intrării în vigoare a Legii nr.1544/1993 - până

la 01 ianuarie 2017, circumstanța precum „reangajarea” în structurile de forță,

constituie temei de recalculare a pensiei.

nr.1544/1993 contravine principiului securității raporturilor juridice consfințit

de art.6 CEDO.

art.61 din Legea nr.1544/1993 pot pretinde la recalcularea pensiei doar

pensionarii pe limita de vârstă care au prelungit raporturile de muncă prin

prisma alin.(2) al aceluiași articol.

Legea nr.1544/1993, pensionarilor cărora li s-a prelungit raporturile de muncă

li se efectuează recalcularea pensiei după trecerea lor în rezervă sau în

retragere. Din norma dată de drept nu reiese că recalcularea pensiei se

efectuează doar pensionarilor cărora li s-a prelungit raporturile de muncă.

Norma dată de drept nu stabilește cercul de persoane cărora li se recalculează

pensia, ci doar se indică momentul în care se efectuează recalculul pensiei

pentru o anumită categorie de pensionari.

momentul apariției dreptului la pensie, ca regulă, la data încetării serviciului

și cu titlu de excepție la data prelungirii termenului de aflare în serviciu peste

limita de vârstă dacă întrunește condițiile prevăzute de art.13 lit.a) din aceiași

lege.

efectuează doar celor care continuă să activeze în serviciu după stabilirea

10

pensiei pe limita de vârstă. Alegația precum că recalcularea pensiei se face

doar în baza actelor ce au existat până la data stabilirii pensiei, dar au fost

prezentate ulterior este o concluzie eronată la care s-a ajuns prin excluderea

ipotezelor concrete din aria de ipoteze pe care le acoperă norma juridică,

denaturează sensul acesteia.

prevăzut posibilitatea recalculării pensiei în cazul în care apar circumstanțe

noi, care duc la majorarea acesteia, fără a face precizare despre proveniența

actelor suplimentare și data apariției lor, stabilind doar că recalculul se va face

pentru perioada precedentă, dar cel mult pentru 12 luni de la data depunerii

actelor suplimentare și nu mai devreme de data punerii în aplicare a prezentei

legi. Perioada de serviciu acumulată după data stabilirii pensiei, constituie

temei de recalculare a pensiei în baza alin.(2) al art.61 din Legea

nr.1544/1993, din care rezultă că în cazul în care persoana a mai activat în

serviciu după stabilirea pensiei i se recalculează pensia după trecerea lor în

rezervă sau în retragere (demisie/concediere). Aici, legislatorul a indicat

expres că în cazul în care persoana a mai activat în serviciu după stabilirea

pensiei, această circumstanță constituie temei de recalculare a pensiei după

încetarea serviciului.

Supremă de Justiție a notificat Casei Naționale de Asigurări Sociale și

Serviciului de Protecție și Pază de Stat copia recursului depus de Moraru Igor,

reprezentat de avocatul Eugeniu Musteață, cu înștiințarea despre necesitatea

prezentării referințelor, cu toate acestea intimații nu și-au valorificat acest

drept și nu au prezentat referințe.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ:

pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex

reformei Curții Supreme de Justiție) statuează că:

„(1) Prezenta lege intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii

Moldova, cu excepția art.IV, V pct. 1–9 și 11–16 și art.VII, care vor intra în vigoare la 1

septembrie 2023. (3) Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării

în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii

recursului.”

optat pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu

excepția temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la

Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi.

11

Musteață, a fost declarat până la data intrării în vigoare a Legii nr.246 din 31

iulie 2023, în vigoare din 01 septembrie 2023, și anume la 31 martie 2023 cel

inițial (nemotivat), și la 08 iulie 2023 cel motivat, și va fi examinat în baza

temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.

vigoare până la 01 septembrie 2023) statuează că:

„(1) Hotărârile curții de apel ca instanță de fond, precum și deciziile instanței de apel

pot fi contestate cu recurs.”

legii în vigoare până la 01 septembrie 2023) prevede că:

(1) Recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea

deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel

transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.

(2) Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de

zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de

recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.”

redacția legii în vigoare până la 01 septembrie 2023) reglementează că:

„(1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de

recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere.

(2) Recursul se declară inadmisibil în special când: a) decizia instanței de apel nu

poate fi contestată cu recurs; b) recursul este depus în mod repetat; c) recursul este depus

de o persoană neîmputernicită; d) recursul a fost depus după expirarea termenului stabilit

la art. 245 alin. (1); e) motivarea recursului nu a fost depusă sau a fost depusă după

expirarea termenului prevăzut la art. 245 alin. (2); f) cererea de recurs nu corespunde

cerințelor stabilite la art. 244 alin. (2), art. 233 alin. (1) și (2) și art. 234 alin. (2) și

recurentul nu a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de Curtea Supremă de Justiție.”

MOTIVAREA INSTANȚEI DE RECURS:

judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că Curtea de Apel Chișinău a

pronunțat decizia contestată, în ședință publică, la 29 martie 2023.

apel a fost notificată reprezentantului recurentului Moraru Igor, avocatul

Eugeniu Musteață, la poșta electronică a acesteia, la 04 aprilie 2023, fapt ce

se confirmă prin scrisoarea de expediere a actelor judecătorești anexată la

dosar (f.d.117).

integrale (motivat) a instanței de apel a fost notificată avocatului Eugeniu

Musteață la 24 iulie 2023, prin intermediul poștei electronice, fapt ce se

confirmă prin scrisoarea anexată la dosar (f.d.121).

motivat din 08 iulie 2023, au fost depuse de Moraru Igor, reprezentat de

avocatul Eugeniu Musteață, cu respectarea prevederilor art.245 din Codul

12

administrativ (în redacția legii în vigoare până la operarea modificărilor prin

Legea nr.246 din 31 iulie 2023, în vigoare 01 septembrie 2023).

analiza prevederilor legale precitate supra rezultă că

admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului depus până la data de 01

septembrie 2023, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate la

art.246 alin.(2) din Codul administrativ, dar urmează să însușească în

condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de

inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs

de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă

și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din

examinarea cererii în completul de 5 judecători.

Supreme de Justiție reține că Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva

invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material

capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz,

hotărârile curții de apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond

și invocare ex officio a erorilor de drept.

pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o

motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus.

reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma

„motivarea recursului” de la art.245 alin.(2) din Codul administrativ. În

consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă

la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării

testului și filtrului de admisibilitate.

accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului

și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în

asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ.

pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de

ordin legal fundamental.

dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise

[Golder împotriva Regatului Unit, pct.38; Stanev împotriva Bulgariei (MC),

pct.230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui

13

recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea

statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere

(Luordo împotriva Italiei, pct.85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs

pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct.45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6

procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile

speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea

procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem (Botten v. Norway, hotărârea din 19 februarie

1996, Reports 1996-1, p.141,§39).

admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept,

și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6§1 CEDO

(Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, §31, Seria A, nr.212-A).

Supreme de Justiție concluzionează de a declara inadmisibil recursul depus de

Moraru Igor, reprezentat de avocatul Eugeniu Musteață.

administrativ,

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Declară inadmisibil recursul depus de Moraru Igor, reprezentat de

avocatul Musteață Eugeniu.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Ion Malanciuc

Oxana Parfeni

14