3ra-276/24 — anularea actului administrativ defavorabil si obligarea emiterii actului administrativ favorabil

3ra-276/24 — anularea actului administrativ defavorabil si obligarea emiterii actului administrativ favorabil (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de Ciubuc Ion,

reprezentat de avocatul Mustață Eugeniu,

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Ciubuc Ion împotriva Casei Naționale de Asigurări

Sociale, terț Administrația Națională a Penitenciarelor cu privire la anularea

actului administrativ individual defavorabil și obligarea emiterii actului

administrativ favorabil,

împotriva deciziei din 13 decembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău

(Dosarul nr. 3ra-276/24

NR. PIGD 2-21132670-01-3ra-21032024)

Admisibilitatea recursului depus până la 1 septembrie 2023; Art.246 Cod

administrativ (versiunea până la 1 septembrie 2023

Au examinat anterior cauza judecătorii: Instanța de fond: L.Holevițcaia,

Instanța de apel : V.Negru, E.Palanciuc, I.Dutca,

04 septembrie 2024

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului depus de Ciubuc

Ion, reprezentat de avocatul Mustață Eugeniu

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Diana Stănilă,

Ion Malanciuc, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

judecată cu acțiune în contencios administrativ împotriva Casei Naționale de

Asigurări Sociale, terț Administrația Națională a Penitenciarelor cu privire

la anularea actului administrativ individual de respingere a solicitării și

obligarea emiterii actului administrativ favorabil.

adresat cu cerere Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Hâncești, prin care a

solicitat recalcularea pensiei prin includerea perioadei de la 01.12.2011 până

la 21.06.2021 în vechimea de muncă din care s-a stabilit pensie la data de

29.11.2011, reieșind din media lunară pentru ultimele 12 luni calendaristice

precedente concedierii din 21.06.2021.

02.07.2021, a fost respinsă cererea de recalculare a pensiei, pe motivul că

dreptul la pensie apare o singură dată după eliberarea din serviciu. Nefiind

de acord cu Decizia CTAS Hâncești nr.13/2021/25740 din 02.07.2021, la

29.07.2021, Ciubuc Ion s-a adresat cu cerere prealabilă Casei Naționale de

Asigurări Sociale, prin care a solicitat reexaminarea cererii cu emiterea unei

noi decizii prin care să fie admisă cererea de recalculare a pensiei. Prin

răspunsul CNAS nr.C-1434/21 din 12.08.20121, reclamantului i s-a refuzat

în admiterea cererii, menționându-se, că legea nu prevede dreptul la

recalcularea pensiei după o eventuală reangajare la serviciu.

conformitate cu art.13 lit. a) al Legii asigurării cu pensii a militarilor și a

persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne

nr.1544-XII din 23.06.1993. Ulterior, la data de 01.12.2011, s-a reangajat în

câmpul muncii și a activat până la data de 21.06.2021. În acest context, a fost

emis calculul vechimii în serviciu pentru stabilirea pensiei în RM din

22.06.2021, prin care s-a stabilit că, la data de 21.06.2021, vechimea în

muncă a lui Ciubuc Ion ce dă dreptul la pensie, constituie 33 ani, 09 luni, 16

zile.

alin.(1) din Legea nr.1544-XII din 23.06.1993, conform căruia, recalcularea

pensiilor stabilite anterior militarilor, persoanelor din corpul de comandă și

din trupele organelor afacerilor interne și familiilor acestora în legătură cu

punerea în aplicare a prezentei legi se efectuează în temeiul documentelor

aflate la momentul recalculării în organele de pensionare. Dacă pensionarul

va prezenta ulterior acte suplimentare ce i-ar acorda dreptul la majorarea

pensiei, recalcularea se va efectua pentru perioada precedentă, dar cel mult

pentru 12 luni de la data depunerii actelor suplimentare și nu mai devreme

de data punerii în aplicare a prezentei legi.

indică că, recalcularea pensiilor stabilite anterior militarilor, persoanelor din

corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și familiilor

acestora în legătură cu punerea în aplicare a prezentei legi se efectuează în

temeiul documentelor aflate la momentul recalculării în organele de

pensionare. Dacă pensionarul va prezenta ulterior acte suplimentare ce i-ar

acorda dreptul la majorarea pensiei, recalcularea se va efectua pentru

perioada precedentă, dar cel mult pentru 12 luni de la data de punerii actelor

suplimentare și nu mai devreme de data punerii în aplicare a prezentei legi.

Casa Națională de Asigurări Sociale a început a stabili, calcula și achita

pensia angajaților structurilor de forță începând cu 01.01.2017, iar din data

intrării în vigoare a Legii nr.1544-XII din 23.06.1993 și până la 01.01.2017,

circumstanța precum reangajarea în structurile de forță, constituia temei de

recalculare a pensiei.

pentru a înțelege faptul că, perioada de serviciu acumulată după data stabilirii

la pensie, constituie temei de recalculare a pensiei, sunt relevante prevederile

art.2 alin.(2), coroborat cu art.61 alin.(2) ale Legii nr.1544 din 23.06.1993,

din care rezultă cu certitudine că în cazul în care persoana a mai activat în

serviciu după stabilirea pensiei i se recalculează pensia după trecerea lor în

rezervă sau în retragere (demisie/concediere). Interpretare diferită a

prevederilor art.61 din Legea nr.1544-XII din 23.06.1993, decât cea

acceptată pe toată perioada 23.06.1993 și până la 01.01.2017, în sensul

reținut de pârâtă, este inadmisibilă, deoarece contravine principiului

securității raporturilor juridice degajat de art. 6 din Convenția europeană

pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților fundamentale.

Asigurări Sociale Hâncești nr.13/2021/25740 din 02.07.2021 și refuzul Casei

Naționale de Asigurări Sociale nr.C-1434/21 din 12.08.2021 de a satisface

cererea prealabilă din 29.07.2021, cu obligarea Casei Naționale de Asigurări

Sociale de a emite actul administrativ individual privind recalcularea pensiei

lui Ciubuc Ion, ținând cont de vechimea în muncă de 33 ani, 09 luni și 16

zile, din suma soldei, reieșind din media lunară pentru ultimele 12 luni

calendaristice precedente concedieri din 21.06.2021 și compensarea

cheltuielilor de judecată.

Râșcani), acțiunea în contencios administrativ înaintată de Ciubuc Ion

împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale, terț Administrația Națională

a Penitenciarelor cu privire la anularea actului administrativ individual de

respingere a solicitării și obligarea emiterii actului administrativ favorabil, a

fost respinsă ca neîntemeiată.

alin. (1) Cod administrativ, avocatul Musteață Eugeniu, în interesele

apelantului Ciubuc Ion a depus apel nemotivat, iar la data de 03.12.2022, a

fost depusă motivarea apelului, prin care apelantul a solicitat admiterea

acesteia, casarea hotărârii instanței de fond și emiterea unei noi hotărâri de

admitere a acțiunii în sensul formulat.

respins apelul declarat de avocatul Musteață Eugeniu, în interesele lui

Ciubuc Ion, împotriva hotărârii din 28 iunie 2022 a Judecătoriei Chișinău

(sediul Râșcani).

Ciubuc Ion este beneficiar de pensie, în conformitate cu Legea nr.1544-XII

din 23.06.1993 privind asigurarea cu pensii a militarilor și a persoanelor din

corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne. Ulterior, după

stabilirea pensiei, Ciubuc Ion, la data de 01.12.2011, s-a reangajat în câmpul

muncii, inclusiv în cadrul organelor afacerilor interne, unde a activat până la

data de 21.06.2021.

coraport cu situația apelantului/reclamant, instanța de apel a constatat că,

Ciubuc Ion nu se încadrează în niciuna din aceste temeiuri/condiții. Or, art.61

din Legea nr.1544-XII din 23.06.1993 asigurării cu pensii a militarilor și a

persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne

și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri, nu prevede în niciun fel

faptul, că militarii, persoanele din corpul de comandă și din trupele organelor

afacerilor interne au dreptul la recalcularea pensiei în cazul, în care au fost

reîncadrați în funcție și au activat în continuare în funcția deținută anterior,

prin ce li s-a mărit perioada de vechime în muncă.

Ciubuc Ion din serviciu, cu ulterioara reîncadrare în funcție, nu se încadrează

în prevederile art.61 alin.(1) din Legea nr.1544-XII din 23.06.1993, iar,

actele prezentate în acest sens de către reclamant nu pot fi echivalate cu

ordinul referitor la persoanele din corpul de ofițeri și din corpul de comandă

al organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de

Carabinieri, cărora li s-a prelungit, peste limita de vârstă, stabilită de

legislație, termenul de aflare în serviciu militar prin contract sau în serviciu

în organele afacerilor interne.

reprezentat de avocatul Mustață Eugeniu, a depus recurs împotriva deciziei

din 13 decembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat casarea

deciziei instanței de apel și a hotărârii instanței de fond, cu pronunțarea unei

decizii noi de admitere a acțiunii.

interpretat eronat prevederile art.61 din Legea nr. 1544-XII din 23 iunie

1993, prin invocarea faptului precum că recalcularea pensiei se face doar în

baza actelor existente de până la stabilirea pensiei, ori această normă nu

degajează o astfel ipoteză și dimpotrivă indică că „Recalcularea pensiilor

stabilite anterior militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele

organelor afacerilor interne și familiilor acestora în legătură cu punerea în

aplicare a prezentei legi, se efectuează în temeiul documentelor aflate la

momentul recalculării în organele de pensionare.

intimatul a solicitat stabilirea unei noi pensii sau pensiei repetate, sub

pretextul că prevederile art. 61 din Legea nr,1544-XII din 23 iunie 1993, nu

prevăd expres recalcularea pensiei după eventuala reangajare, reducând

astfel norma la absurd. Prin urmare, alegația precum că art.61 din Legea

nr,1544-XII din 23 iunie 1993, nu prevede expres recalcularea pensiei după

eventuala reangajare, este lipsită de o justificare, ori, prin aplicarea tehnicii

legislative de a include toate circumstanțele și actele care pot duce la

recalcularea pensiei este inoportună și imposibilă.

ulterioară a actelor suplimentare ce ar acorda persoanei dreptul la majorarea

pensiei, legislatorul nu a indicat faptul că aceste acte trebuie să fi existat până

data stabilirii pensiei și nici nu rezultă din lege acest fapt. Or, alegația precum

că recalcularea pensiei se face doar în baza actelor ce au existat până la data

stabilirii pensiei dar au fost prezentate ulterior este o concluzie eronată la

care s-a ajuns prin excluderea ipotezelor concrete din aria de ipoteze pe care

le acoperă norma juridică respectivă, denaturând în mod vădit norma legală.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

„(1) Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de

apel pot fi contestate cu recurs.”

„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la

pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”

(1) Recursul este admis dacă:

a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței

uniforme a Curții Supreme de Justiție;

b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții

Supreme de Justiție;

c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;

d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe

aprecierea vădit nerezonabilă a probelor;

e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv;

f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu

încălcarea competenței jurisdicționale.

(2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit.c) și d) pot fi invocate în recurs doar dacă

au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.

(3) Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie

pentru instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin.(1) lit.d)

sau a cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la

rejudecare. La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare

pot fi prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost

reclamate de către instanța de judecată contrar prezentului cod.

(1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de

recurs. Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere

irevocabilă. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele

cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții

Supreme de Justiție și se comunică părților.

(2) Recursul se declară inadmisibil în special cînd:

a) decizia instanței de apel nu poate fi contestată cu recurs;

a1) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.2451;

b) recursul este depus în mod repetat;

c) recursul este depus de o persoană neîmputernicită;

d) recursul a fost depus după expirarea termenului stabilit la art.245 alin.(1);

e) motivarea recursului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea

termenului prevăzut la art.245 alin.(2);

f) cererea de recurs nu corespunde cerințelor stabilite la art.244 alin.(2), art.233

alin.(1) și (2) și art.234 alin.(1) și recurentul nu a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit

de Curtea Supremă de Justiție;

g) problema juridică invocată în recurs nu este de o importanță fundamentală

pentru dezvoltarea jurisprudenței;

h) recursul este vădit neîntemeiat.

MOTIVAREA INSTANȚEI

al Curții Supreme de Justiție atestă că decizia motivată a instanței de apel a

fost notificată recurentului la 14 martie 2024, prin intermediul poștei

electronice, fapt ce se confirmă prin scrisoarea anexată la dosar (f.d.118).

Cererea de recurs a fost depusă la data de 20 martie 2024. Astfel, Completul

de judecată al Curții Supreme de Justiție, consideră că recursul este depus cu

respectarea prevederilor art. 245 din Codul administrativ.

inadmisibilitatea recursului, în special, urmează să însușească în condițiile

Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate

veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele pre citate

oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care

nu prezintă o motivare suficient de serioasă.

Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva

invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material

capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz,

hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond

și invocare ex officio a erorilor de drept.

de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare

convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În

consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se

referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea

rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

Autoritatea Aeronautică Civilă, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 2451 din Codul administrativ, deoarece se referă la dezacordul

recurentului cu soluția pronunțata de către Curtea de Apel Chișinău și nu

relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de drept

material sau procedural sau că aceasta s-ar baza în mod determinant pe

aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu constituie temei de

casare a deciziei recurate.

recursul depus de Ciubuc Ion, reprezentat de avocatul Mustață Eugeniu,

conține obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în cererea de

chemare în judecată, care au fost analizate de către Curtea de Apel Chișinău,

fiind apreciate în mod corespunzător. În consecință, nu există aparența unei

încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu

privire la judecarea cauzei în prima instanță, în modul în care este garantat

de art. 6 § 1 al Convenției.

dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în

sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera

netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute

la art. 2451 din Codul administrativ.

cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de

netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea

recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de

dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din

punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.

implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Chișinău și o minimă

argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care

se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea

pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către

Curtea de Apel Chișinău, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la

examinarea unei asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții

Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala

cu un control efectuat din oficiu.

admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției

legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea

și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios

administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont

pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de

ordin legal fundamental.

dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise

[Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC),

pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui

recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea

statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere

(Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui

recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services

împotriva Franței, pct. 45).

în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale

procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în

sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest

sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1,

p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire

la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de

drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a

se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

Din aceste motive, în conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul

administrativ, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Declară ca inadmisibil recursul depus de Ciubuc Ion, reprezentat de

avocatul Mustață Eugeniu.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc