3ra-86/24 — anularea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea actului administrativ
- Temei legal
- Temeiurile recursului nu se incadreaza in prevederile art. 245-1 din Codul administrativ. Consecintele nedepunerii motivarii recursului
3ra-86/24 — anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2024)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de Cobîleanschi
Alexandru, reprezentat de avocatul Musteață Eugeniu,
în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în
judecată depusă de Cobîleanschi Alexandru împotriva Casei Naționale de
Asigurări Sociale, terț Serviciul de Protecție și Pază de Stat privind anularea
deciziei Casei Naționale de Asigurări Sociale Chișinău, oficiul teritorial Centru
nr.91/2021/157190 din 21 septembrie 2021 și răspunsului nr. C-1918 din 28
octombrie 2021,
împotriva deciziei din 18 octombrie 2023 a Curții de Apel Chișinău
(Dosarul nr. 3ra-86/24
NR. PIGD 2-21165541-01-3ra-23012024)
Temeiurile recursului nu se încadrează în prevederile art. 2451 din Codul
administrativ. Consecințele nedepunerii motivării recursului.
Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani – jud. V. Ciumac
Curtea de Apel Chișinău – jud. V. Negru, E. Palanciuc, I. Dutca
16 octombrie 2024
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului depus de
Cobîleanschi Alexandru, reprezentat de avocatul Musteață Eugeniu
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Ion Malanciuc,
Diana Stănilă, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La data de 9 noiembrie 2021, Cobîleanschi Alexandru s-a adresat în
instanța de judecată cu acțiune în contencios administrativ împotriva Casei
Naționale de Asigurări Sociale, terț Serviciul de Protecție și Pază de Stat
privind anularea actelor administrative.
În motivarea acțiunii, reclamantul a indicat că, la data de 8 septembrie
2021, s-a adresat cu cerere la Casa Teritorială de Asigurări Sociale Chișinău,
sect.Centru, prin care a solicitat recalcularea pensiei prin includerea
perioadei 13 aprilie 2017 până la 2 septembrie 2021 în vechimea de muncă,
din care s-a stabilit pensie la data de 4 martie 2017.
Prin decizia CTAS Chișinău, sect. Centru nr.91/2021/57190 din 21
septembrie 2021 a fost respinsă cererea de recalculare a pensiei pe motiv că,
pretențiile nu se încadrează în prevederile art. 61 al Legii nr.1544/1993, iar
circumstanțele invocate nu constituie temei de recalculare a pensiei.
În dezacord cu decizia CTAS Chișinău, sect. Centru nr.91/2021/57190
din 21 septembrie 2021, la data de 11 octombrie 2021 reclamantul a depus
cerere prealabilă la Casa Națională de Asigurări Sociale, prin care a solicitat
reexaminarea cererii, cu emiterea unei noi decizii prin care să fie admisă cererea
de recalculare a pensiei.
Prin răspunsul CNAS cu nr. C-1918/21 din 28 octombrie 2021, i-a fost
respinsă cererea prealabilă.
Reclamantul a indicat că, este pensionar pe linia Serviciului de Protecție
și Pază de Stat, în conformitate cu Legea asigurării cu pensii a militarilor și a
persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne
nr.1544-XII din 23 iunie 1993, din data de 4 martie 2017.
La 13 aprilie 2017, s-a reîncadrat în cadrul Serviciului de Protecție și
Pază de Stat și a activat până la 2 septembrie 2021, fapt confirmat prin
Adeverința SPPS nr.2/1191 din 8 octombrie 2021.
1
În acest context, a fost emisă Adeverința Serviciului de Protecție și Pază
de Stat nr.2/1035 al RM din 6 septembrie 2021, prin care s-a stabilit că, la data
de 2 septembrie 2021, vechimea în muncă a reclamantului, ce dă dreptul la
pensie constituie 29 ani 9 luni și 21 zile.
A menționat că, Casa Națională de Asigurări Sociale a început a stabili,
calcula și achita pensia angajaților structurilor de forță începând cu 1 ianuarie
2017, iar din data intrării în vigoare a Legii nr.1544-XII din 23 iunie 1993 și
până la 1 ianuarie 2017, circumstanța precum reangajarea în structurile de forță
constituia temei de recalculare a pensiei.
În acest context, având în vedere că, în tot acest timp legea a fost
interpretată în sensul direct al ei, în vederea recalculării pensiilor după
reangajarea în serviciu, după atâția ani, este inadmisibil faptul interpretării
diferite al legii în mod abuziv, defavorabil salariatului/pensionarului, numai
pentru faptul că, s-a schimbat instituția abilitată în vederea achitării pensiilor.
Reclamantul a indicat că la prezentarea ulterioară a actelor suplimentare
ce ar acorda persoanei dreptul la majorarea pensiei, legislatorul nu a indicat
faptul că, aceste acte trebuie să fi existat până la data stabilirii pensiei și nici nu
rezultă din lege acest fapt.
A solicitat reclamantul Cobîleanschi Alexandru anularea deciziei CTAS
Chișinău, sect. Centru nr.91/2021/157190 din 21 septembrie 2021 și a refuzului
CNAS nr.C-1918 din 28 octombrie 2021 emis în procedură prealabilă;
obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale de a emite actul administrativ
individual privind recalcularea pensiei pentru vechimea în muncă lui
Cobîleanschi Alexandru, reieșind din vechimea în muncă de 29 ani 9 luni și 21
și zile, din media lunară din venitul pentru ultimele 12 luni calendaristice
precedente concedieri din data de 2 septembrie 2021, cu calcularea indexării
reieșind din pensia recalculată și încasarea de la Casa Națională de Asigurări
Sociale în beneficiul reclamantului a cheltuielilor de judecată.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 23 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Râșcani, s-a admis parțial acțiunea în contencios administrativ înaintată de
Cobîleanschi Alexandru împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale, terț
Serviciul de Protecție și Pază de Stat privind anularea actelor administrative,
fiind anulate decizia Casei Naționale de Asigurări Sociale, oficiul teritorial
Centru nr.91/2021/1517190 din 21 septembrie 2021 și răspunsul Casei
Naționale de Asigurări Sociale nr.C-1918 din 28 octombrie 2021, ca ilegale,
fiind obligată Casa Națională de Asigurări Sociale să emită actul administrativ
prin care să recalculeze pensia pentru vechimea în muncă reclamantului
Alexandru Cobîleanschi, reieșind din vechimea în muncă de 29 ani 9 luni și 21
2
zile, din media lunară din venitul pentru ultimele 12 luni calendaristice
precedente concedierii din data de 2 septembrie 2021, cu calcularea indexării
reieșind din pensia recalculată, în rest acțiunea fiind respinsă ca neîntemeiată.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 11 martie 2022, în interiorul termenului legal statuat la art.232
alin.(1) din Codul administrativ, Casa Națională de Asigurări Sociale a declarat
apel nemotivat, iar la data de 19 august 2022, a fost depus apelul motivat, prin
care a solicitat admiterea acestuia, casarea hotărârii primei instanțe și emiterea
unei noi hotărâri, prin care acțiunea să fie respinsă integral.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 18 octombrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, s-a casat
integral hotărârea din 23 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,
emisă în cauza de contencios administrativ la acțiunea înaintată de Alexandru
Cobîleanschi împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale, terț Serviciul de
Protecție și Pază de Stat privind anularea deciziei Casei Naționale de Asigurări
Sociale, oficiul teritorial Centru nr.91/2021/157190 din 21 septembrie 2021 și
răspunsul CNAS cu nr.C-1918 din 28 octombrie 2021. S-a emis o nouă decizie,
prin care s-a respins acțiunea înaintată de Alexandru Cobîleanschi împotriva
Casei Naționale de Asigurări Sociale, terț Serviciul de Protecție și Pază de Stat
privind anularea deciziei Casei Naționale de Asigurări Sociale, oficiul teritorial
Centru nr.91/2021/157190 din 21 septembrie 2021 și răspunsul CNAS cu nr.C-
1918 din 28 octombrie 2021, ca fiind neîntemeiată.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 19 octombrie 2023, Cobîleanschi Alexandru, reprezentat de
avocatul Musteață Eugeniu, prin intermediul poștei electronice a depus
recurs împotriva deciziei din 18 octombrie 2023 a Curții de Apel Chișinău,
indicând că cererea motivată o va depune la momentul când va face
cunoștință cu decizia integrală (f.d. 123).
TERMENUL DE DECLARARE A RECURSULUI
Curtea de Apel Chișinău a pronunțat dispozitivul deciziei la data de
18 octombrie 2023 și a notificat decizia motivată părților la 17 ianuarie 2024,
iar cererea de recurs a fost depusă la 19 octombrie 2023. În condițiile
enunțate, instanța de recurs conchide că recursul a fost depus cu respectarea
termenului prevăzut de art. 245 din Codul administrativ.
3
POZIȚIA INTIMATULUI
Prin referința depusă la 22 februarie 2024, prin intermediul poștei
electronice, Casa Națională de Asigurări Sociale a solicitat declararea
recursului ca fiind inadmisibil.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 244 alin. (1) din Codul administrativ:
„Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel
pot fi contestate cu recurs.”
Art. 245 din Codul administrativ:
„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la
pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”
Art. 245¹ alin. (1) și (3) din Codul administrativ:
„Recursul este admis dacă:
a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței
uniforme a Curții Supreme de Justiție;
b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții
Supreme de Justiție;
c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;
d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe
aprecierea vădit nerezonabilă a probelor;
e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv;
f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu
încălcarea competenței jurisdicționale.
Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie pentru
instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin.(1) lit.d) sau a
cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la rejudecare.
La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare pot fi
prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost reclamate
de către instanța de judecată contrar prezentului cod.”
Art. 246 alin. (1) din Codul administrativ:
„Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.
Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă.
Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,
motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme
de Justiție și se comunică părților. Alineatul (2) al aceluiași articol statuează la lit. a1) că,
recursul se declară inadmisibil în special când recursul nu se încadrează în temeiurile
prevăzute la art.245¹.”
4
MOTIVAREA INSTANȚEI
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că
dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în
sensul arătării cu claritate a acelor critici, care, circumscrise fiind motivelor
de recurs îngăduite de lege, sunt de natură să facă vizibile ilegalitatea
hotărârii contestate.
În speță însă, Cobîleanschi Alexandru, reprezentat de avocatul
Musteață Eugeniu, nu s-a conformat prevederilor legale citate și a formulat
cererea de recurs, fără a evidenția memoriul ilegalității și netemeiniciei
deciziei recurate, limitându-se la manifestarea dezacordului față de soluția
pronunțată de instanța ierarhic inferioară.
Din materialele dosarului rezultă că decizia motivată a Curții de Apel
Chișinău a fost notificată prin intermediul poștei electronice reprezentantului
recurentului Cobîleanschi Alexandru – avocatului Musteață Eugeniu, la
adresa electronică „eugeniu.musteata777@gmail.com”, la 17 ianuarie 2024,
fapt confirmat prin extrasul din poșta electronică (f.d. 120).
Astfel, coroborând normele legale citate, Completul de judecată al
Curții Supreme de Justiție conchide că în condițiile speței, termenul de
procedură de două luni instituit de legiuitor pentru depunerea motivării
recursului a început pentru Cobîleanschi Alexandru, reprezentat de avocatul
Musteață Eugeniu la 18 ianuarie 2024, deci data limită de depunere a
motivării recursului fiind ziua de 18 martie 2024.
În termenul stabilit de lege Cobîleanschi Alexandru, reprezentat de
avocatul Musteață Eugeniu nu a depus la Curtea Supremă de Justiție
motivarea recursului.
Această circumstanță face imposibilă exercitarea controlului judiciar
de către instanța învestită cu soluționarea căii de atac.
Or, în recurs nu este suficientă simpla expunere a dezacordului cu
soluția instanței judecătorești, ci este necesară motivarea cu indicarea
temeiurilor de ilegalitate pe care se întemeiază calea de atac, precum și
dezvoltarea lor.
Din analiza prevederilor art. 2451 – 246 din Codul administrativ,
rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, urmează să
însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui
control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.
Astfel, normele pre citate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a
filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.
5
În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul
nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva
invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material
capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz,
hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond
și invocare ex officio a erorilor de drept.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că
recursul depus de Cobîleanschi Alexandru, reprezentat de avocatul Musteață
Eugeniu nu conține obiecții de fapt și de drept în dezacord cu decizia
pronunțată.
Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față
de actul de dispoziție pronunțat de instanța inferioară, ci expunerea tuturor
motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat un
act judecătoresc neîntemeiat.
Condiția legală a dezvoltării motivelor de recurs implică determinarea
greșelilor anume imputate instanței inferioare, cu expunerea argumentată a
criticilor în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează.
Mai mult nici pană în ziua examinării admisibilității recursului,
Cobîleanschi Alexandru, reprezentat de avocatul Musteață Eugeniu, nu a
întreprins nicio măsură în vederea depunerii motivării recursului.
Circumstanțele descrise supra evidențiază caracterul echivoc al
recursului, deoarece Cobîleanschi Alexandru, reprezentat de avocatul
Musteață Eugeniu, fiind interesat în soarta soluționării prezentului recurs,
urma să întreprindă măsurile necesare de a proteja dreptul său de acces la
instanță, prin depunerea unui recurs motivat, care să corespundă exigențelor
impuse de legiuitor, în caz contrar intervenind uno ictu aplicarea, cu titlu de
sancțiune procedurală, declararea recursului inadmisibil.
Certitudinea legală impusă regulilor procedurii în contencios
administrativ, în calitate de condiție sine qua non a unui proces echitabil,
vizează atât drepturile recurentului, cât și ale intimatului, astfel încât instanța
de contencios administrativ nefiind în drept de a substitui voința
legislatorului materializată în conținutul normelor de procedură, în vederea
exonerării recurentului de sancțiunile procedurale din motivul înțelegerii
greșite de către acesta a efectelor legale.
În circumstanțele menționate, Completul de judecată al Curții
Supreme de justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul
6
depus de Cobîleanschi Alexandru, reprezentat de avocatul Musteață
Eugeniu.
Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 230 și 246 alin. (2) lit. a1)
din Codul administrativ
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară inadmisibil recursul depus de Cobîleanschi Alexandru,
reprezentat de avocatul Musteață Eugeniu.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Ion Malanciuc
Diana Stănilă
7