2ra-968/24 — schimbarea domiciliului copilului minor si încasarea pensiei de întretinere a copilului minor

2ra-968/24 — schimbarea domiciliului copilului minor si încasarea pensiei de întretinere a copilului minor (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de Dorina Negru și

reprezentantul acesteia, avocatul Ivan Turceac,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de către

Veniamin Negru împotriva Dorinei Negru, intervenienți accesorii Direcția

Asistență Socială și Protecția Familiei Criuleni și Direcția Asistență Socială și

Protecția Familiei sect. Centru, mun. Chișinău, cu privire la schimbarea

domiciliului copilului minor, încasarea pensiei de întreținere a copilului minor și

compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 28 februarie 2024 a Curții de Apel Chișinău,

(Dosarul nr. 2ra-968/24

nr. PIGD 2-19163216-01-2ra-09082024)

Argumentele recursului nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul

de procedură civilă (în vigoare după 01 septembrie 2023).

Judecătoria Criuleni, sediul Central, jud. V. Suciu

Curtea de Apel Chișinău, jud. N. Budăi, V. Mihaila, V. Cotorobai

16 iulie 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului declarat de

Dorina Negru și reprezentantul acesteia, avocatul Ivan Turceac,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Ion Munteanu,

Oxana Parfeni, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

Hadei, a depus cerere de chemare în judecată împotriva Dorinei Negru,

intervenienți accesorii Direcția Asistență Socială și Protecția Familiei Criuleni și

Direcția Asistență Socială și Protecția Familiei sect. Centru, mun. Chișinău, cu

privire la schimbarea domiciliului copilului minor, încasarea pensiei de întreținere

a copilului minor și compensarea cheltuielilor de judecată.

20 septembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău și decizia din 15 mai 2019 a Curții

Supreme de Justiție a fost stabilit domiciliul copilului minor XXX cu mama

Dorina Negru.

2018, la 30 noiembrie 2018, minorul XXX a împlinit vârsta de 10 ani, fapt ce îi

conferă, prin prisma art. 63 alin. (2) din Codul familiei, posibilitatea legală de a-

și manifesta opinia cu privire la stabilirea de către instanța de judecată a

domiciliului acestuia cu unul dintre părinți, în cazul lipsei unui acord între aceștia.

minor a dat o declarație, în fața notarului public, prin care a confirmat că dorește

să rămână cu tatăl său.

atingerii de către copil a vârstei de 10 ani a survenit ulterior posibilităților

procesuale legale de anexare la cauza civilă, prin care domiciliul copilului minor

a fost stabilit cu mama.

NayrobiZachary Njagi Gathaara, autorizat în modul corespunzător, a certificat că

minorul XXX s-a prezentat în fața sa la 01 februarie 2019, fiind identificat de

1

notar, unde a recunoscut semnătura sa și că el a depus declarația de mai sus, de

bună voie, fără niciun fel de constrângere, influență sau coliziune nejustificată.

Interviul cu notarul din Republica Kenya a avut loc în mod privat, în oficiul

notarului public și în absenta tatălui, la ora 17:00 conform orei Africii de Est.

confirmat de secția consulară a Ambasadei Republicii Kenya în Ankara, Turcia.

Ulterior, la 02 aprilie 2019, ambasada Republicii Moldova la Ankara, Turcia, a

certificat autenticitatea documentului dat, confirmând legalitatea procesuală a

obținerii acestuia. Iar, la începutul lunii iunie 2019, actul dat a ajuns la reclamant.

traducătorului autorizat Covtun Nina, în ceea ce ține de certificarea de către

aceasta a exactității traducerii cu textul înscrisului în original (din engleză în

română), conferind actului forma cerută de lege, în sens procesual.

de reținut faptul juridic al dobândirii, la împlinirea vârstei de 10 ani, a capacității

de exercițiu, adevărat limitată, a minorului XXX, instituită de legea materială, și

anume art. 63 alin. (2) din Codul familiei.

XXX, prin părerea sa, manifestă dorința de a rămâne mereu cu tatăl său, fiind

indicate următoarele: „Aș dori să locuiesc cu tatăl meu, deoarece tatăl meu este

aventuros și mă i-a cu sine în diferite locuri precum Dubai, Ucraina, Etiopia,

Mozambic și altele pe care nu le mai țin minte”. În pct. 19 din declarație se indică

„Sunt un copil norocos. Sunt fericit că sunt cu tatăl meu și mi-aș dori să fiu cu

dânsul mereu”. Copilul a apreciat conștient alegerea sa, prin opinie liber

exprimată, a traiului în comun cu tatăl său, subliniind în mod aparte relația

puternică și specială, pe care o are cu acesta.

primirea de la aceasta a cadourilor scumpe (pct. 10 din declarație), ceea ce nu

modifică în esență comportamentele și atitudinile generale relevante de atașament

ale acestuia că ar vrea să rămână mereu cu tatăl său, iar mama să-l viziteze.

interes de serviciu în Nairobi, Republica Kenya. Însă, dispune de domiciliu în

Republica Moldova, care aparține mamei sale și în care locuiește copilul minor

atunci când se află în Moldova, alături de tatăl său.

2

necesitățile cerute de lege pentru educația calitativă, precum activități extrașcolare

interactive și asistență medicală calitativă. Copilul aproximativ de 4 ani se află

exclusiv cu el, fiind fericit de ceea ce i se întâmplă, în condițiile în care permanent

comunică cu mama sa, care vede și înțelege că fiului ei îi este foarte bine și

confortabil la școala la care învață, mediul social în care își petrece timpul și

oamenii care îl înconjoară. Iar, întreținerea copilului minor întotdeauna a fost

asigurată în exclusivitate de către reclamant, în ultimii aproape 4 ani, acest lucru

fiind făcut în străinătate în Nairobi, Kenya. Atașamentul copilului față de mama

sa, în mod cert, era indus de calitatea de mamă și lipsa tatălui în perioada de la

nașterea copilului până în anul 2016. Însă, chiar și în acea perioada, reclamantul

a făcut tot posibilul ca familia să-i fie alături și în străinătate. Dorina Negru cu

XXX au locuit, în marea parte a timpului, acolo unde era detașat Veniamin Negru

la serviciu – Libia, Kenya, Ghana, Moldova.

sa, sincer și neinfluențat, diferența constând doar în faptul că acesta împărtășește

valorile propuse de tatăl său – libera alegere și expunere a gândurilor, comunicare

fără prejudecăți de natură rasială sau socială la școală și în mediul în care

locuiește, interes sporit față de școală și activități extrașcolare (matematică,

științe, dans, actorie, șah, squash și alte genuri de sport).

judecată schimbarea domiciliului copilului minor XXX, născut la 30 noiembrie

2008, de la locul de trai al mamei sale Dorina Negru la locul de trai al tatălui său

și încasarea din contul Dorinei Negru în beneficiul său a pensiei de întreținere

pentru copilul minor, în mărime de ¼ din toate veniturile, până la atingerea

majoratului.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

Central, s-a admis parțial acțiunea depusă de Veniamin Negru și s-a schimbat

domiciliul copilului minor XXX de la locul de trai al mamei sale, Dorina Negru,

la locul de trai al tatălui său, Veniamin Negru. În rest, acțiunea a fost respinsă, ca

neîntemeiată (vol. I, f.d. 178, 185-189 recto-verso).

minorul se află împreună cu tatăl său, Veniamin Negru în Republica Kenia, unde

ultimul se află în deplasare de serviciu. Astfel, copilul de mai bine de 4 ani

3

locuiește în acest mediu de viață, adaptându-se la condițiile de trai, la specificul

studiilor, anturajul prietenilor, ocupațiilor extrașcolare. Iar, fiind scos din acest

mediu, copilul va suferi un stres inutil și va fi nevoit să se adapteze noilor condiții

de viață.

minor, prima instanță le-a considerat neîntemeiate, deoarece reclamantul nu a

prezentat careva probe referitor la venitul pârâtei, din care ar urma să fie calculată

pensia alimentară. Mai mult ca atât, nu a fost dovedit faptul că pârâta nu participă

benevol la întreținerea copilului. Dimpotrivă, din declarația copilului rezultă că

mama lui îi face cadouri scumpe.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

Turceac, a depus cerere de apel nemotivată împotriva hotărârii din 23 decembrie

2020 a Judecătoriei Criuleni, sediul Central, iar la 15 aprilie 2021 cererea de apel

motivată (vol. I, f.d. 180-181, 204, 205-208).

Hadei, a depus prin intermediul oficiului poștal cerere de apel nemotivată

împotriva hotărârii din 23 decembrie 2020 a Judecătoriei Criuleni, sediul Central,

iar la 22 martie 2021 cererea de apel motivată (vol. I, f.d. 183, 184, 200-202 recto-

verso).

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

apelul declarat Negru Veniamin și s-a admis apelul declarat de Dorina Negru.

21.1. S-a casat hotărârea din 23 decembrie 2020 a Judecătoriei Criuleni,

sediul Central, în partea admiterii pretenției privind schimbarea domiciliului

copilului minor și în această parte s-a pronunțat o hotărâre nouă, prin care s-a

respins cererea de chemare în judecată depusă de Negru Veniamin în partea

pretenției cu privire la schimbarea domiciliului copilului minor. În rest, hotărârea

s-a menținut. Totodată, s-a încasat de la Veniamin Negru în beneficiul Dorinei

Negru suma de 75 MDL cu titlu de cheltuieli de judecată sub formă de taxă de

stat suportate în apel (vol. II, f.d. 5, 6-17).

4

POZIȚIA INSTANȚEI DE RECURS

recursul declarat de către Veniamin Negru, s-a casat integral decizia din 29

septembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău și s-a restituit cauza spre rejudecare la

Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată (vol. II, f.d. 75-82).

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL DUPĂ REJUDECARE

apelul declarat de Dorina Negru și s-a admis apelul declarat de Veniamin Negru.

23.1. S-a casat parțial hotărârea din 23 decembrie 2020 a Judecătoriei

Criuleni, sediul Central, în partea respingerii pretenției de încasarea a pensiei de

întreținere a copilului minor și, în această parte, s-a pronunțat o nouă hotărâre prin

care:

23.2. S-a admis cererea de chemare în judecată înaintată de înaintată de

Veniamin Negru împotriva Dorinei Negru, intervenienți accesorii Direcția

Asistență Socială și Protecția Familiei Criuleni și Direcția Asistență Socială și

Protecția Familiei sect. Centru, mun. Chișinău, cu privire la încasarea pensiei de

întreținere a copilului minor.

23.3. S-a încasat din contul Dorinei Negru în beneficiul lui Veniamin Negru

pensia de întreținere a copilului minor XXX în cuantum de ¼ din salariu și/sau

alte venituri ale pârâtei Dorina Negru, începând cu data adresării în judecată cu

actuala acțiune – 14 octombrie 2019 până la atingerea majoratului de către copil.

23.4. S-a anulat titlul executoriu privind încasarea pensiei de întreținere a

copilului minor XXX de la Veniamin Negru în folosul Dorinei Negru, eliberat în

baza decizia din 20 septembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău.

23.5. S-a încasat de la Dorina Negru în beneficiul statului taxa de stat în

sumă de 150 MDL pentru examinarea acțiunii și suma de 112,50 MDL pentru

examinarea apelului, pentru pretenția de încasare a pensiei de întreținere, de a

cărei plată reclamantul a fost scutit în temeiul legii.

23.6. În rest, hotărârea din 23 decembrie 2020 a Judecătoriei Criuleni, sediul

Central, pronunțată în actuala cauză civilă s-a menținut

prevederilor art. 18 și 19 din Convenția pentru protecția copilului, dar și a art. 51

alin. (2)-(3) și art. 63 alin. (l), (2) și (3) din Codul familiei, că prima instanță

temeinic și legal a dispus schimbarea domiciliului copilului minor de la locul de

trai al mamei la locul de trai al tatălui, în baza circumstanțele de fapt invocate de

5

acesta în cererea de chemare în judecată, cum și în baza opiniei copilului minor

expuse în declarația dată în fața notarului în anul 2019, declarație reconfirmată în

anul 2023 în prezența Consulului Republicii Moldova la Istanbul, Turcia.

manifestat dorința de a rămâne mereu cu tatăl, apreciind conștient alegerea sa,

prin opinie liber exprimată, subliniind în mod aparte relația puternică și specială

pe care o are cu acesta. Astfel, aplicând prevederile legale ce guvernează dreptul

copilului minor de a-și alege cu care dintre părinți va domicilia după desfacerea

căsătoriei dintre părinți, Curtea de Apel Chișinău a conchis că în speță sunt

prezente temeiuri de a schimba domiciliul copilului minor de la locul de trai al

mamei la locul de trai al tatălui.

Dorinei Negru, precum că există deja o hotărâre judecătorească definitivă, prin

care a fost stabilit domiciliul copilului minor cu mama sa și legea nu prevede

schimbarea domiciliului. Or, conform cadrului legal național, după examinarea

cauzelor privind stabilirea domiciliului copilului minor, instanța poate să decidă

schimbarea locului de reședință a copilului minor, reieșind din schimbarea

situației. Iar, în condițiile speței, s-a constatat cu certitudine că, copilul minor

locuiește de mai mult de 4 ani împreună cu tatăl său, la moment fiind atașat de

acesta, fiind obișnuit cu acest mod de viață, cu activitățile școlare și extrașcolare

pe care le are.

neîntemeiată concluzia primei instanțe cu privire la respingerea pretențiilor de

încasare a în folosul tatălui a pensiei de întreținere a copilului minor. Or, prin

prisma prevederilor art. 74 și art. 75 din Codul familiei, în situația în care s-a

stabilit necesitatea schimbării domiciliului copilului minor cu tatăl acestuia,

mama urmează să achite pensia de întreține a copilului minor.

copilul minor, urmează a se ține cont de prevederile art. 58 alin. (1) și art. 74

alin. (1) din Codul familiei, care expres prevăd că părinții au drepturi și obligații

egale față de copii, indiferent de faptul dacă copiii sunt născuți în căsătorie sau în

afara ei, dacă locuiesc împreună cu părinții sau separat, cât și de informația

prezentată de Biroul Național de Statistică despre valoarea minimului de existență

pentru un copil și nu informația despre salariul mediu lunar al unui lucrător sau

informația cu privire la mărimea minimului de existență, deoarece pensia se

încasează pentru întreținerea copilului minor.

6

Codul de executare, în cazul modificării hotărârii, instanța eliberează un nou titlu

executoriu în corespundere cu dispozitivul modificat.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

Ivan Turceac, au declarat recurs împotriva deciziei din 28 februarie 2024 a Curții

de Apel Chișinău, în temeiul art. 432 alin. (l) lit. a), b) și e) din Codul de procedură

civilă, solicitând casarea integrală a deciziei recurate și a hotărârii din 23

decembrie 2020 a Judecătoriei Criuleni, sediul Central cu pronunțarea unei

hotărâri noi de respingere a acțiunii lui Veniamin Negru, ca fiind neîntemeiată

(vol. II, f.d. 136-143).

ARGUMENTELE RECURSULUI

avocatul Ivan Turceac, în esență, au reiterat circumstanțele de fapt și de drept ale

speței, similare celor cuprinse în referința la cererea de chemare în judecată și în

cererea de apel, suplimentar invocând că hotărârea primei instanțe și decizia

instanței de apel sunt arbitrare, bazate în mod determinant pe aprecierea vădit

nerezonabilă a probelor, interpretarea legii din hotărârea contestată fiind contrară

jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție, iar prin admiterea recursului

se va consolida jurisprudența Curții Supreme de Justiție.

ținut cont de decizia din 13 iulie 2022 a Curții Supreme de Justiție (dosar nr. 2ra-

340) și concluziile acesteia, care au desființat decizia din 29 septembrie 2021 a

Curții de Apel Chișinău, iar drept consecință au format o practică judicioasă în

acest sens.

reprezentantul său a solicitat instanței să țină cont de concluziile Curții Supreme

de Justiție și să oblige reclamantul să asigure posibilitatea de a audia copilul minor

în conformitate cu regulile de procedură civilă. Instanța de apel a admis această

solicitare și a pus în sarcina părții reclamante de a asigura prezența copilului minor

în instanța de judecată în scopul audierii acestuia, iar examinarea apelului a fost

amânată pentru o perioadă nedeterminată, părțile urmând a fi înștiințate

suplimentar despre ora și data examinării cauzei. Ulterior, reprezentantul Dorinei

Negru a recepționat prin e-mail citația pentru ședința Curții de Apel Chișinău

7

stabilită pentru data de 29 februarie 2024, ora 15:00, iar când s-a prezentat la

ședință împreună cu partea oponentă, au aflat de la grefier că apelul a fost deja

examinat în fond cu o zi înainte, adică la 28 februarie 2024.

eroare, a examinat cauza la o altă dată decât data pentru care au fost citate părțile.

Respectiv, instanța de apel a judecat cauza fără participarea părților, fapt prin care

a fost viciat dreptul la apărare și audierea copilului minor. Iar, din decizia

contestată și procesul-verbal al ședinței de judecată rezultă cert că, copilul minor

nu a mai apărut în fața instanței să fie ascultat.

superficial, fără cercetarea multiaspectuală atât a circumstanțelor care au

importanță la examinarea cauzei, cât și cercetarea tuturor probelor pro sau contra,

cu posibilitatea audierii copilului minor în această procedură așa s-a menționat în

decizia Curții Supreme de Justiție, iar drept consecință a emis o decizie arbitrară,

bazată în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor.

în cazul dat, deoarece nu au fost obținute în condițiile impuse de legea națională,

și anume declarația dată în fața notarului în anul 2019, declarație reconfirmată în

anul 2023 în prezența Consulului Republicii Moldova la Istanbul, cât și hotărârea

din 22 februarie 2018 a instanței de judecată pentru cauzele privind copiii Nairobi,

Kenya. Or, aceste probe vin dintru-n stat cu care Republica Moldova nu a semnat

Tratat internațional de colaborare în materie civilă. Deopotrivă, probele date au

fost deja obiect de studiu atât la Curtea de Apel Chișinău (decizia din 20

septembrie 2018 în dosarul nr. 2a-54/18), cât și la Curtea Supremă de Justiție

(decizia din 15 mai 2019 în dosarul nr. 2ra-224/19), care nu a reținut ca temei de

admitere a recursului hotărârea din 22 februarie 2018 a instanței de judecată

pentru cauze privind copiii Nairobi, Kenya, deoarece între Republica Moldova și

Kenya lipsește un tratat bilateral de asistență juridică în materie civilă. Ulterior,

prin încheierea din 02 octombrie 2019 (dosar nr. 2rh-83/19), Curtea Supremă de

Justiție a respins ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Veniamin

Negru împotriva deciziei din 15 mai 2019 a Curții Supreme de Justiție în cauza

civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Dorina Negru împotriva lui

Veniamin Negru cu privire la desfacerea căsătoriei, stabilirea domiciliului

copilului minor și încasarea pensiei de întreținerea copilului minor și la cererea

de chemare în judecată a lui Veniamin Negru împotriva Dorinei Negru cu privire

la desfacerea căsătoriei și stabilirea domiciliului copilului minor.

8

irevocabilă și se bucură de puterea lucrului judecat, ce face inadmisibilă

reexaminarea probelor.

a anului 2016, a scos ilegal copilul minor din țară și până în prezent evită intrarea

în Republica Moldova, refuză categoric să permită revenirea copilului în țară,

refuză copilului să contacteze cu mama (prin rețelele de socializare comunică

puțin și doar în prezența tatălui), cu bunicii și rudele din partea mamei, copilul

este impus de tatăl său să se îndepărteze de mamă și de rudele acesteia.

pornit urmărirea penală în privința lui Veniamin Negru, bănuit de comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 207 din Codul penal (scoaterea ilegală a copiilor din

țară), care ulterior a fost suspendată, din motivul neprezentării lui Veniamin

Negru în fața procurorului.

este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție, care a subliniat

că interesele copilului impun menținerea legăturilor sale cu familia, cu excepția

cazurilor în care atmosfera din familie s-a dovedit deosebit de neadecvată, iar

instanțele trebuie să realizeze o analiză detaliată a întregii situații de familie și a

unei întregi serii de factori, în special de natură factuală, emoțională, psihologică,

materială și medicală, și să realizeze o evaluare echilibrată și rezonabilă a

respectivelor interese ale fiecărei persoane, cu preocuparea constată de a găsi cea

mai bună soluție pentru copil, evaluarea fiind, în fiecare caz, o importanță

crucială.

ascultat în ședința de judecată în condițiile impuse de legea națională, iar

înscrisurile prezentate în calitate de probe nu sunt obținute ilegal. Totodată,

decizia recurată nu conține o analiză detaliată a întregii situații de familie și a unei

întregi serii de factori, în special de natură factuală, emoțională, psihologică,

materială și medicală, precum și o evaluare echilibrată și rezonabilă a

respectivelor interese ale fiecărei persoane.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

„(1) Pot fi atacate cu recurs deciziile pronunțate de curțile de apel în calitatea lor de

instanțe de apel, cât și hotărârile pronunțate de curțile de apel.”

9

„Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei

integrale, dacă legea nu prevede altfel.”

„(1) Recursul este admis dacă:

a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a

Curții Supreme de Justiție;

b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții

Supreme de Justiție;

c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv

un apel depus în termen;

d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;

e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea

vădit nerezonabilă a probelor;

f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu

încălcarea competenței jurisdicționale.

(2) Temeiurile menționate la alin. (1) lit. d)-f) pot fi invocate în recurs doar dacă au

fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.”

„(1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care:

a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (1);

a1) recursul este depus împotriva unui act ce nu se supune recursului, cu excepția

cazurilor prevăzute la art. 429 alin. (5);

b) recursul este depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la art.434;

c) persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l declare;

d) recursul se depune în mod repetat după ce a fost examinat;

e) problema juridică invocată în recurs nu este de o importanță fundamentală pentru

dezvoltarea jurisprudenței;

f) recursul este vădit neîntemeiat.

(2) Recursul declarat în temeiul art. 432 alin. (1) lit. e) nu poate fi declarat inadmisibil

în temeiul alin. (1) lit. e) din prezentul articol.”

„(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la

art. 433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa

părților, declară recursul inadmisibil.

10

(2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,

motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții

Supreme de Justiție și se expediază părților.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

Curții Supreme de Justiție atestă că, potrivit extrasului din poșta electronică

Zimbra cu adresa „zoia.plesca@justice.md”, copia deciziei motivate din 28

februarie 2024 a Curții de Apel Chișinău a fost notificată în mod electronic

reprezentantului recurentei în data de 12 iunie 2024 (vol. II, f.d. 133). Astfel, în

speță, calea de atac în ordine de recurs se consideră a fi demarată în interiorul

termenului legal, deoarece cererea de recurs a fost depusă la 09 august 2024

(vol. II, f.d. 136).

admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, urmează să însușească în condițiile

Codului de procedură civilă exercitarea efectivă a unui control de legalitate

veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele citate oferă un

drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă

o motivare suficient de serioasă.

Justiție reține că, Codul de procedură civilă dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva

invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material

capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate.

trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare

convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate,

motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe

care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de

admisibilitate.

invocate în recurs nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul

de procedură civilă, deoarece se referă la dezacordul recurentei cu soluția

pronunțată de Curtea de Apel Chișinău și nu relevă interpretarea contrară a legii

și aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural sau că aceasta s-

11

ar baza în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv

nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

recursul depus conține obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în fața

Curții de Apel Chișinău și cărora le-a fost dată apreciere în mod corespunzător. În

consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurenților la

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima instanță,

în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul

arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia

hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din

Codul de procedură civilă.

fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care

se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar

exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea

tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat

o hotărâre neîntemeiată.

implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Chișinău și o minimă

argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se

bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei

interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel

Chișinău, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unui

asemenea pretins argument, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din

oficiu.

admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a

instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și

interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor. Astfel, motivarea oricărei

cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea

succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder contra

12

Regatului Unit, § 38; Stanev contra Bulgariei (MC), § 230]. Acesta este în special

cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (Luordo contra Italiei, § 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services contra Franței, § 45).

fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale

procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în

sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem.

(Botten contra Norvegiei, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141,

admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și

nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea

Helmers contra Suediei, 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

notează că nu poate accepta argumentele recurentei și ale reprezentantului

acesteia în partea vicierii procedurii de citare pentru ședința de 28 februarie 2024,

deoarece au fost au fost invitați la ședința de judecată pentru data de 29 februarie

2024, ora 15:00. Or, conform extrasului din poșta electronică Zimbra, cu adresa

„zoia.plesca@justice.md”, la 09 ianuarie 2024, ora 13:48, Curtea de Apel

Chișinău a expediat în mod electronic în adresa participanților la proces citația în

dosarul nr. 2-19163216-02-2a-27072022.

„În legătură cu modificarea zilei de examinare a cererilor de apel prin Dispoziția

Președintelui Curții de Apel Chișinău ședința de judecată numită pentru data de

29.02.2024, ora 15:00, nu va avea loc.

Curtea de Apel Chișinău, Colegiu Civil, situată pe adresa: mun. Chișinău, Teilor 4,

Vă cheamă pe data de 28.02.2024 la ora 15:00, sala nr. 9 în legătură cu examinarea

cauzei civile Veniamin Negru vs. Dorina Negru – determinarea domiciliului

copilului minor în ordine de apel.”

ianuarie 2024, care informează clar și fără echivoc despre modificarea datei

ședinței de judecată din 29 februarie 2024 în 28 februarie 2024, precum și despre

ora și locul desfășurării acesteia, Completul de judecată al Curții Supreme de

13

Justiție reține că obligația instanței de apel de a înștiința părțile cu privire la

desfășurarea ședinței a fost pe deplin respectată.

de citare sunt neîntemeiate și nu pot fi reținute, deoarece Curtea de Apel Chișinău

și-a îndeplinit corespunzător obligația legală de notificare.

de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul Dorinei Negru și

a reprezentantului acesteia, avocatului Ivan Turceac, ca fiind vădit neîntemeiat.

art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Declară inadmisibil recursul Dorinei Negru și a reprezentantului acesteia,

avocatului Ivan Turceac.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Ion Munteanu

Oxana Parfeni

14