2ra-340/22 — schimbarea domiciliului copilului minor și încasarea pensiei de întreținere pentru copilul minor

2ra-340/22 — schimbarea domiciliului copilului minor și încasarea pensiei de întreținere pentru copilul minor (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 2ra-340/22

2-19163216-01-2ra-04042022

Prima instanță: Judecătoria Criuleni, sediul Central (jud. V. Suciu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. L. Pruteanu, I. Dutca, A. Malîi)

DECIZIE

13 iulie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

Aliona Miron

Mariana Pitic

examinând recursul declarat de către Veniamin Negru, reprezentat de avocatul

Eduard Hadei,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Veniamin Negru

împotriva Dorinei Negru, intervenienți accesorii Direcția Asistență Socială și Protecție

a Familiei Criuleni și Direcția Asistență Socială și Protecție a Familiei Chișinău,

sectorul Centru cu privire la schimbarea domiciliului copilului minor și încasarea

pensiei de întreținere pentru copilul minor,

împotriva deciziei din 29 septembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost respins apelul declarat de Veniamin Negru, reprezentat de avocatul Eduard Hadei,

a fost admis apelul declarat de Dorina Negru, reprezentată de avocatul Ivan Turceac, a

fost casată parțial hotărârea din 23 decembrie 2020 a Judecătoriei Criuleni, sediul

Central și a fost emisă în partea casată o nouă hotărâre,

constată:

La data de 14 octombrie 2019, Veniamin Negru a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Dorinei Negru, intervenienți accesorii Direcția Asistență Socială și

Protecție a Familiei Criuleni și Direcția Asistență Socială și Protecție a Familiei

Chișinău, sectorul Centru cu privire la schimbarea domiciliului copilului minor și

încasarea pensiei de întreținere pentru copilul minor.

În motivarea acțiunii, reclamantul a indicat că prin decizia din 20 septembrie 2018

a Curții de Apel Chișinău și decizia din 15 mai 2019 a Curții Supreme de Justiție, a fost

stabilit domiciliul copilului minor XXXXX cu mama Dorina Negru.

A menționat că ulterior pronunțării deciziei din 20 septembrie 2018 a Curții de

1

Apel Chișinău, la XXXXX minorul XXXXX a împlinit vârsta de 10 ani.

Reclamantul a afirmat că atingerea vârstei de 10 ani îi conferă minorului XXXXX

posibilitatea legală de a-și manifesta opinia, în temeiul art. 63 alin. (2) din Codul

familiei, cu privire la stabilirea de către instanța de judecată a domiciliului acestuia cu

unul dintre părinți, în cazul lipsei unui acord între aceștia. Astfel, la 01 februarie 2019,

după împlinirea vârstei de 10 ani, copilul minor a dat o declarație, în fața notarului

public, prin care a confirmat că dorește să rămână cu tatăl său. Declarația dată, ca de

altfel și faptul juridic al atingerii vârstei de 10 ani, a survenit ulterior posibilităților

procesuale legale de anexare la cauza civilă, prin care domiciliul copilului minor a fost

stabilit cu mama.

Veniamin Negru a specificat că notarul public din Republica Kenya, Nayrobi-

Zachary Njagi Gathaara, autorizat în modul corespunzător, a certificat că minorul

XXXXX s-a prezentat în fața sa la 01 februarie 2019, identificat de el (de notar), a

recunoscut semnătura sa, că el a depus declarația de mai sus de bună voie, fără niciun

fel de constrângere, influență sau coliziune nejustificată, interviul acestuia având loc în

mod privat, în oficiul notarului public și în absenta tatălui său, la ora 17:00 conform

orei Africii de Est.

A precizat că la 02 aprilie 2019, ambasada Republicii Moldova la Ankara, Turcia,

a certificat autenticitatea documentului dat, confirmând legalitatea procesuală a

obținerii acestuia. Anterior, la 22 martie 2019, același act a fost confirmat de secția

consulară a Ambasadei Republicii Kenya în Ankara, Turcia. Iar, la începutul lui iunie

2019, actul dat a ajuns la reclamant.

A notat că, în privința validității și autenticității actului dat, au fost excluse oricare

neclarități, actul având forma necesară cerută de lege pentru asemenea circumstanțe.

A mai susținut că la 11 iunie 2019, notarul Melnic Oxana a legalizat semnătura

traducătorului autorizat Covtun Nina, în ceea ce ține de certificarea de către aceasta a

exactității traducerii cu textul înscrisului în original (din engleză în română), conferind

actului forma cerută de lege, în sens procesual.

Reclamantul consideră că pentru speța în cauză, este foarte important de reținut

faptul juridic al dobândirii la împlinirea a vârstei de 10 ani, a capacității de exercițiu,

adevărat limitată, a minorului XXXXX, instituită de legea materială și anume, art. 63

alin. (2) din Codul familiei. Din conținutul pct. 12 al declarației date în fața notarului,

se constată că XXXXX, prin părerea sa, manifestă dorința de a rămâne mereu cu tatăl

său, fiind indicate următoarele: „Aș dori să locuiesc cu tatăl meu, deoarece tatăl meu

este aventuros și mă i-a cu sine în diferite locuri precum Dubai, Ucraina, Etiopia,

Mozambic și altele pe care nu le mai țin minte”. În pct. 19 din declarație se indică „

Sunt un copil norocos. Sunt fericit că sunt cu tatăl meu și mi-aș dori să fiu cu dânsul

mereu”, copilul apreciind conștient alegerea sa, prin opinie liber exprimată, a traiului

în comun cu tatăl său, subliniind în mod aparte relația puternică și specială, pe care o

are cu acesta.

Reclamantul a relatat că despre mama sa, copilul minor a remarcat primirea de la

aceasta a cadourilor scumpe (pct. 10 din declarație), ceea ce nu modifică în esență

comportamentele și atitudinile generale relevante de atașament al acestuia că ar vrea să

rămână mereu cu tatăl său, iar mama sa să îl viziteze.

2

A indicat că domiciliul său în Republica Moldova este în mun. Chișinău, str.

XXXXX, iar apartamentul în care își are reședința aparține mamei sale Maria Negru,

fiind locul unde locuiește copilul minor atunci când se află în Moldova, alături de tatăl

său. În prezent, temporar se află în interes de serviciu în Republica Kenya, capitala

Nairobi.

Reclamantul a declarat că, are capacitatea de а-i asigura copilului minor

necesitățile cerute de lege pentru educația calitativă, precum activități extrașcolare

interactive și asistență medicală calitativă. În acest context, a evidențiat că copilul minor

aproape de 4 ani se află exclusiv cu el, fiind fericit de ceea ce i se întâmplă, în condițiile

în care permanent comunică cu mama sa, care vede și înțelege că fiului ei îi este foarte

bine și confortabil la școala la care învață, mediul social în care își petrece timpul și

oamenii care îl înconjoară. Iar, întreținerea copilului minor întotdeauna a fost asigurată

în exclusivitate de către reclamant, în ultimii aproape 4 ani, acest lucru fiind făcut în

străinătate în Nairobi, Kenya.

A comunicat că atașamentul natural al copilului XXXXX față de mama sa, în mod

cert era indus de calitatea de mamă și lipsa tatălui în perioada de la nașterea copilului

până în anul 2016. Dar chiar și în perioada dată, reclamantul a făcut tot posibilul ca

familia să-i fie alături și în străinătate. Negru Dorina cu Negru Andrei au locuit, în

marea parte a timpului, acolo unde era detașat Negru Veniamin la serviciu -Libia,

Kenya, Ghana, Moldova.

A precizat că copilul minor comunică nestingherit cu mama sa, sincer și

neinfluențat, diferența constând doar în faptul că acesta împărtășește valorile propuse

de tatăl său - libera alegere și expunere a gândurilor, comunicare fără prejudecăți de

natură rasială sau socială la școala și în mediul în care locuiește, interes sporit față de

școală și activități extrașcolare - matematică, științe, dans, actorie, șah, squash și alte

genuri de sport.

Veniamin Negru a solicitat schimbarea domiciliului copilului minor XXXXX,

născut la XXXXX, de la locul de trai al mamei sale Dorina Negru la locul de trai al

tatălui său și încasarea din contul Dorinei Negru în beneficiul său a pensiei de

întreținere pentru copilul minor, în mărime de ¼ din toate veniturile, până atingerea

majoratului.

Prin hotărârea din 23 decembrie 2020 a Judecătoriei Criuleni, sediul Central,

acțiunea a fost admisă parțial și a fost schimbat domiciliul copilului minor XXXXX,

născut la XXXXX, de la locul de trai al mamei sale, Dorina Negru, la locul de trai al

tatălui său, Veniamin Negru. În rest, acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.

La data de 18 ianuarie 2021 Dorina Negru, reprezentată de avocatul Ivan Turceac,

a declarat apel împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând admiterea acestuia,

casarea parțială a hotărârii din 23 decembrie 2020 a Judecătoriei Criuleni, sediul Central

în partea admiterii acțiunii și emiterea în această parte a unei noi hotărâri, prin care

acțiunea să fie respinsă.

La 21 ianuarie 2021 Veniamin Negru, reprezentat de avocatul Eduard Hadei, a

declarat apel împotriva hotărârii din 23 decembrie 2020 a Judecătoriei Criuleni, sediul

Central, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii primei instanțe în partea

respingerii acțiunii și emiterea în această parte a unei hotărâri noi, prin care acțiunea să

3

fie admisă integral.

Prin decizia din 29 septembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul

declarat de Veniamin Negru, reprezentat de avocatul Eduard Hadei, a fost admis apelul

declarat de Dorina Negru, reprezentată de avocatul Ivan Turceac și a fost casată

hotărârea din 23 decembrie 2020 a Judecătoriei Criuleni, sediul Central în partea

admiterii cerinței privind schimbarea domiciliului copilului minor, cu emiterea în

această parte a unei noi hotărâri, prin care acțiunea a fost respinsă. În rest, hotărârea

primei instanțe a fost menținută. Totodată, s-a încasat din contul lui Veniamin Negru în

beneficiul Dorinei Negru suma de 75 de lei, cu titlu de cheltuieli de judecată sub formă

de taxă de stat suportate în instanța de apel.

La data de 01 martie 2022 Veniamin Negru, reprezentat de avocatul Eduard Hadei,

a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia,

casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, în partea ce respingerii

pretenției cu privire la încasarea pensiei de întreținere pentru copilul minor și

pronunțarea unei hotărâri noi, prin care acțiunea să fie admisă integral.

În motivarea recursului s-a indicat că instanța de apel a formulat concluzii bazate

pe o apreciere unilaterală și arbitrară a materialului probator, fapt ce vine în contradicție

cu normele de drept procedural.

A menționat că, unica argumentare, de natură probatorie a instanței de apel, s-a

referit la raportul psihologic din 01 iunie 2015, semnat de specialistul-psiholog, eliberat

de grădinița privată „Grădina Secretă”, în adresa Direcției pentru protecția copilului

Botanica, mun. Chișinău, prin care se constată existența unei dependențe sporite a

copilului minor XXXXX față de mama sa, fapt constatat prin decizia din 15 mai 2019

a Curții Supreme de Justiție.

Recurentul a precizat că raportul psihologic menționat a fost întocmit în anul 2015,

când minorul avea 7 ani și astfel, consideră că această probă este irelevantă și

inaplicabilă. În prezent, copilul minor are peste 13 ani, a obținut în mediul în care se

află neîntrerupt din anul 2016, abilități care sunt gestionate fără a fi necesară, cu titlu

de indispensabil, intervenția mamei, or, chestiunile legate de faptul dat, urmau a fi

înțelese, în principal, de instanța de apel în favoarea acestuia, în interesele sale legate

de școală, casă cu condițiile necesare de trai, agrement și apoi, în secundar, legat de

interesul părinților.

Recurentul a specificat că fiul XXXXX, la XXXXX împlinește vârsta de 14 ani,

moment în care va putea, în condițiile art. 63 din Codul familiei, să formuleze propria

alegere, irevocabilă cu incidență la locul de trai, ceea ce determină în fond crearea de

oportunități pentru acțiunile acestuia.

A menționat că deplasarea acestuia, de la locul de trai actual (Republica Kenya,

or. Nairob) urmează a se efectua în Republica Moldova împreună cu tatăl său, or

impedimentele ridicate de soluția instanței de apel, nu va favoriza manifestarea opiniei

copilului în fața unei autorități naționale din RM, ceea ce reprezintă o îngrădire a

drepturilor copilului.

Mai mult decât atât, consideră că instanța de apel urma în mod obligatoriu să

creeze premisele procesuale de audiere a copilului minor, pentru a se formula

convingerea intimă, dar legală, raportată la opinia copilului. Însă, de către instanța de

4

apel, procesual injust s-a decis soluționarea dosarului în lipsa subiectului care urma să

facă declarații - minorul, în mod obligatoriu, cu referire la obiectul cauzei.

În continuare, recurentul a invocat că declarația copilului minor XXXXX, este o

probă legală, pertinentă și relevantă, ultimul de 6 ani se află în Kenya cu tatăl său.

Astfel, prin această declarație, copilul minor a declarat în fața unei persoane autorizate,

notar public, că vrea să rămână cu tatăl său.

Recurentul a mai afirmat că este inginer informatician, are un salariu decent, cu

posibilități materiale pentru a asigura copilului minor un trai decent, deține proprietăți

imobiliare pentru stabilitatea unui loc de trai civilizat, iar intimata, în prezent are

domiciliul cu părinții săi și se află la munci sezoniere în Franța, ceea ce denotă obiectiv

starea lucrurilor din punct de vedere material.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel.

Materialele cauzei atestă că decizia motivată a instanței de apel a fost expediată la

adresele electronice ale participanților la proces la data de 17 ianuarie 2022 (f.d. 18,

volumul II). În cererea de recurs, recurentul a confirmat că a primit decizia instanței de

apel la 17 ianuarie 2022.

Astfel, recursul, declarat la 01 martie 2022, este în termen.

Prin notificarea din 04 aprilie 2022, Curtea Supremă de Justiție a expediat copia

cererii de recurs în adresa Dorinei Negru și a intervenienților accesorii Direcția

Asistență Socială și Protecție a Familiei Criuleni și Direcția Asistență Socială și

Protecție a Familiei Chișinău, sectorul Centru, cu înștiințarea despre necesitatea

depunerii referinței (f.d. 39, 41-42a, volumul II).

Referințe nu au fost depuse.

În conformitate cu art. 440 alin. (2) din Codul de procedură civilă, completul din

3 judecători prin încheierea din 29 iunie 2021 a considerat recursul admisibil și a dispus

examinarea fondului de un complet din 5 judecători.

În conformitate cu art. 444 din Codul de procedură civilă, recursul se examinează

fără înștiințarea participanților la proces.

Studiind materialele dosarului în raport cu argumentele invocate în recursul

declarat, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi admis, cu casarea integrală a

deciziei instanței de apel și restituirea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel

Chișinău, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă, instanța

de recurs, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral

decizia instanței de apel și să trimită cauza spre rejudecare în instanța de apel o singură

dată dacă eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

Iar, în conformitate cu art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, săvârșirea

altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului

doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea

greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor

de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au

5

dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Din suportul probator prezent la materialele cauzei rezultă că la 28 aprilie 2001 a

fost încheiată căsătoria între Veniamin Negru și Dorina Negru.

În căsătorie s-a născut la XXXXX copilul XXXXX.

Prin hotărârea din 15 noiembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, a

fost desfăcută căsătoria între Veniamin Negru și Dorina Negru.

Prin decizia din 20 septembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, menținută prin

decizia din 15 mai 2019 a Curții Supreme de Justiție, a fost stabilit domiciliul copilului

minor XXXXX la locul aflării mamei acestuia Dorina Negru și a fost încasată din contul

lui Veniamin Negru în beneficiul Dorinei Negru pensia de întreținere pentru copilul

minor în mărime de 1/4 din toate veniturile, începând cu data de 11 decembrie 2014

până la atingerea de către copil a majoratului (f.d. 130-140, volumul I).

Materialele cauzei atestă că din anul 2016 până în prezent, copilul minor

locuiește în Republica Kenya cu tatăl său, Veniamin Negru.

Prin declarația din 01 februarie 2019, notarul public din Republica Kenya,

Nayrobi-Zachary Njagi Gathaara, a certificat că minorul XXXXX s-a prezentat în fața

sa și a declarat că dorește să locuiască cu tatăl său, Veniamin Negru (f.d. 15-19, volumul

I9.

Înaintând prezenta cerere de chemare în judecată, Veniamin Negru a solicitat

schimbarea domiciliului copilului minor XXXXX, născut la XXXXX, de la locul de

trai al mamei sale Dorina Negru la locul de trai al tatălui său și încasarea din contul

Dorinei Negru în beneficiul său a pensiei de întreținere pentru copilul minor, în mărime

de ¼ din toate veniturile, până atingerea majoratului.

Prima instanță, fiind învestită cu judecarea prezentei cauze, a ajuns la concluzia

temeiniciei parțiale a acțiunii, fiind schimbat domiciliul copilului minor XXXXX,

născut la XXXXX, de la locul de trai al mamei sale Dorina Negru, la locul de trai al

tatălui său, Veniamin Negru, în rest, acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.

Ulterior, instanța de apel a respins apelul declarat de Veniamin Negru, reprezentat

de avocatul Eduard Hadei și a admis apelul declarat de Dorina Negru, reprezentată de

avocatul Ivan Turceac, fiind casată hotărârea primei instanțe în partea admiterii

pretenției cu privire la schimbarea domiciliului copilului minor și emisă în această parte

o nouă hotărâre, prin care acțiunea a fost respinsă. În rest, hotărârea primei instanțe a

fost menținută.

Verificând legalitatea deciziei contestate în raport cu prevederile aplicabile la caz

și criticile aduse în recurs, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție constată că, atât prima instanță, cât și instanța de apel, la

examinarea cerinței de stabilire a domiciliului copilului minor, nu au ținut cont de

opinia acestuia.

Or, conform art. 63 alin. (1)-(2) Codul familiei, în cazul când părinții locuiesc

separat, domiciliul copilului care nu a atins vârsta de 14 ani se determină prin acordul

părinților. Dacă lipsește acordul părinților cu privire la stabilirea domiciliului copilului,

iar copilul care a împlinit vârsta de 14 ani refuză să aleagă cu care părinte vrea să

locuiască, domiciliul minorului se stabilește de către instanța de judecată, ținând cont

de interesele și opinia copilului, în conformitate cu vârsta și gradul său de maturitate.

6

În acest caz, instanța judecătorească va lua în considerare atașamentul copilului față de

fiecare dintre părinți, față de frați și surori, vârsta copilului, calitățile morale ale

părinților, relațiile existente între fiecare părinte și copil, posibilitățile părinților de a

crea condiții adecvate pentru educația și dezvoltarea copilului (îndeletnicirile și regimul

de lucru, condițiile de trai etc.)

De asemenea, instanța de apel a ignorat și prevederile art. 54 din Codul familiei,

potrivit cărora copilul are dreptul să-și exprime opinia la soluționarea în familie a

problemelor care îi ating interesele și să fie audiat în cursul dezbaterilor judiciare sau

administrative. De opinia copilului se ține cont în mod obligatoriu, în conformitate cu

vârsta și gradul său de maturitate, dacă aceasta nu contravine intereselor copilului.

Astfel, în acest scop, copilului i se va da, în special, posibilitatea de a fi ascultat în

orice procedură judiciară sau administrativă care îl privește, fie direct, fie printr-un

reprezentant sau un organism competent, în conformitate cu regulile de procedură din

legislația națională, care stabilește posibilitatea audierii minorului în prezența

pedagogului, cât și în prezența părinților.

Așadar, prin prisma acestor prevederi legale, instanța urma să stabilească

posibilitatea audierii opiniei copilului asupra problemelor care îi ating interesele,

reieșind din vârsta și gradul lui de maturitate, cu utilizarea, la necesitate, a mijloacelor

tehnice.

Acest drept al minorului este consfințit și pe plan internațional, prin prisma

prevederilor art. 12 din Convenția ONU privind drepturile copilului adoptată la 20

noiembrie 1989, la New York, în vigoare pentru Republica Moldova din 25 februarie

1993 prin care statele părți garantează copilului capabil de discernământ dreptul de a-

și exprima liber opinia asupra oricărei probleme care îl privește, opiniile copilului

urmând să fie luate în considerare ținându-se seama de vârsta sa și de gradul său de

maturitate.

Aceste împrejurări devin inevitabile, întrucât instanței de judecată îi revine

sarcina de a stabili acel interes superior al copilului, care ar înclina balanța justiției către

mamă sau către tată, astfel interesul superior al copilului fiind singurul criteriu după

care instanța se călăuzește pentru a decide cu privire la exercitarea drepturilor părintești.

Distinct de aceste constatări, se stabilește că soluția instanței de apel nu conține o

argumentare clară din care să rezulte certitudinea adoptării soluției la care s-a ajuns,

având o motivare superficială, fără a fi abordate toate aspectele importante în speță,

respectiv, instanța de recurs fiind în imposibilitatea să exercite controlul judiciar asupra

unei asemenea soluții și să verifice temeinicia și legalitatea hotărârii atacate cu privire

la oricare dintre motivele prevăzute de lege, fapt ce dictează remiterea cauzei la

rejudecare.

În concluzie și în sensul art. 6§1 din Convenția Europeană pentru Apărarea

Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, instanța de recurs ține să

menționeze că instanțele de judecată trebuie să indice cu suficientă claritate motivele

pe care își întemeiază hotărârile, iar, având în vedere caracterul determinant al

concluziilor sale, să precizeze noțiunile ce implică o apreciere a faptelor supuse

examinării.

7

Din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite

recursul și a casa integral decizia instanței de apel, cu restituirea cauzei spre rejudecare

la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.

La rejudecare, instanța de apel urmează să țină cont de cele menționate și

reexaminând cauza, să emită o decizie legală și întemeiată, respectând dreptul garantat

al părților la un proces echitabil.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

decide:

Se admite recursul declarat de către Veniamin Negru, reprezentat de avocatul

Eduard Hadei.

Se casează integral decizia din 29 septembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, în

cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Veniamin Negru împotriva

Dorinei Negru, intervenienți accesorii Direcția Asistență Socială și Protecție a Familiei

Criuleni și Direcția Asistență Socială și Protecție a Familiei Chișinău, sectorul Centru

cu privire la schimbarea domiciliului copilului minor și încasarea pensiei de întreținere

pentru copilul minor, cu restituirea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău,

în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

Aliona Miron

Mariana Pitic

8