2rh-83/19 — cu privire la desfacerea căsătoriei, stabilirea domiciliului copilului minor și încasarea pensiei de întreținere a copilului minor

2rh-83/19 — cu privire la desfacerea căsătoriei, stabilirea domiciliului copilului minor și încasarea pensiei de întreținere a copilului minor (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 2rh-83/19

Prima instanță: Judecătoria Chișinău sediul Centru (jud. N. Mazur)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. L. Bulgac, G. Dașchevici, S. Gîrbu)

Instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție (jud. O. Sternioală, T. Chișca-Doneva,

S. Filincova, V. Burduh, A. Cobăneanu

ÎNCHEIERE

2 octombrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Oleg Sternioală

Judecătorii Tamara Chișca-Doneva

Svetlana Filincova

Victor Burduh

Ala Cobăneanu

examinând cererea de revizuire depusă de Veniamin Negru, reprezentat de

avocatul Eduard Hadei

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Dorinei Negru împotriva

lui Veniamin Negru cu privire la desfacerea căsătoriei, stabilirea domiciliului

copilului minor și încasarea pensiei de întreținere a copilului minor și

la cererea de chemare în judecată a lui Veniamin Negru împotriva Dorinei

Negru cu privire la desfacerea căsătoriei și stabilirea domiciliului copilului minor

împotriva deciziei din 15 mai 2019 a Curții Supreme de Justiție, prin care a

fost respins recursul declarat de către Veniamin Negru, reprezentat de avocatul

Eduard Hadei și menținută decizia din 20 septembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău

constată:

La 11 decembrie 2014, Dorina Negru a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Veniamin Negru, intervenient accesoriu Direcția pentru protecția

drepturilor copilului sect. Centru mun. Chișinău cu privire la desfacerea căsătoriei,

stabilirea domiciliului copilului minor, încasarea pensiei de întreținere a copilului

minor, partajarea proprietății comune în devălmășie și încasarea cheltuielilor de

judecată.

În motivarea acțiunii a invocat că la 28 aprilie 2001, a încheiat căsătoria cu

Veniamin Negru la OSC Chișinău, trecută în Registrul actelor de stare civilă sub nr.

231, din care s-a născut XXXXX XXXXX la XXXXX.

1

A relatat că în legătură cu faptul că pârâtul lucra în calitate de consultant la

ÎCS „Indra Sisteme” SRL, împreună au plecat peste hotarele țării în Libia pe o

perioadă de aproximativ 2 ani.

La începutul anului 2009, din cauza evenimentelor ce se desfășurau în această

țară, a fost nevoită să revină în Republica Moldova împreună cu copilul lor minor,

iar pârâtul a rămas să continue munca în Libia.

A menționat că rămânerea lui Veniamin Negru peste hotarele țării a înrăutățit

atât situația financiară, cât și relațiile de familie, pârâtul a încetat să mai susțină

familia financiar, iar banii câștigați în străinătate au fost depuși la conturi bancare

cu dobândă la care dânsa nu a avut și nici acum nu are acces.

A precizat că aproximativ de 4-5 ani dânșii nu mai locuiesc împreună, nu duc

gospodărie comună și nu au careva relații de familie.

Pârâtul a refuzat să se prezinte la Oficiul Stării Civile pentru semnarea

divorțului.

Având în vedere prevederile art. 63, 74, 75 Codul familiei, reieșind din

considerentele că păstrarea familiei în continuare este imposibilă, iar căsătoria cu

pârâtul a eșuat și ținând cont de interesele majore ale copilului minor, a menționat

că domiciliul copilului minor urmează a fi stabilit cu dânsa.

Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 2, 19-21, 25-26, 33, 35, 37,

38, 54, 63, 74, 75 alin. (1), (2), 76 Codul familiei, art. 371, 373 Cod civil, art. 119,

166, 167, 174, 175, 177, 178 CPC.

A solicitat admiterea acțiunii, desfacerea căsătoriei dintre ea și Veniamin

Negru înregistrată la 28 aprilie 2001 la OSC Chișinău și trecută în Registrul actelor

de stare civilă sub nr. 231, stabilirea domiciliului copilului minor XXXXX XXXXX

cu dânsa, încasarea de la pârât a pensiei de întreținere pentru copilul minor în

cuantum de ¼ din toate veniturile obținute, partajarea proprietății comune în

devălmășie în mod egal, precum și încasarea cheltuielilor de judecată.

La 12 decembrie 2014, Veniamin Negru a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Dorinei Negru, intervenient accesoriu autoritatea tutelară din cadrul

Preturii sect. Botanica mun. Chișinău cu privire la desfacerea căsătoriei, stabilirea

domiciliului copilului minor și partajarea proprietății comune în devălmășie.

În motivarea acțiunii a invocat că de mai mult timp, raporturile de conviețuire

dintre el și Dorina Negru au fost întrerupte, dânșii locuind separat, de aceea, având

în vedere prevederile art. 38 alin. (2) lit. d) și 63 alin. (2) Codul familiei și luând în

considerație capacitățile sale educaționale, sentimentul de afecțiune pe care îl are

față de copil, specificul vârstei copilului, care la această etapă de dezvoltare are

nevoie de o atenție deosebită a tatălui și de un contact mai strâns cu tatăl, de

protejarea interesului major al copilului, de circumstanțele specifice ale cauzei, a

remarcat că domiciliul copilului după divorț urmează a fi stabilit cu el.

A precizat că întrunește toate condițiile pentru a putea oferi copilului toate

cele necesare unei bune creșteri și dezvoltări, este angajat oficial în câmpul muncii

la o companie din Republica Moldova care desfășoară activități atât pe teritoriul

Republicii Moldova, cât și în mai multe țări ale lumii, având venituri salariale

suficiente.

Cu referire la prevederile art. 38 alin. (2) lit. b) și 74 Codul familiei și în

legătură cu stabilirea domiciliului copilului împreună cu dânsul, a menționat că

2

urmează a fi dispusă și încasarea de la Dorina Negru în folosul lui a pensiei de

întreținere a copilului minor în mărime fixă de 1000 de lei lunar.

Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 166, 167 CPC.

A solicitat admiterea acțiunii, desfacerea căsătoriei dintre el și Dorina Negru

(Zolotco) înregistrată la 28 aprilie 2001 la OSC Chișinău sub nr. 231, stabilirea

domiciliului copilului XXXXX XXXXX împreună cu el, precum și partajarea

proprietății comune în devălmășie prin atribuirea pârâtei a întregului patrimoniu al

SRL „Spirit Liber” și încasarea din contul pârâtei în beneficiul lui a unei sulte în

mărime de ½ din valoarea de piață a patrimoniului SRL „Spirit Liber”.

Prin încheierea din 4 septembrie 2015 a Judecătoriei Centru mun. Chișinău, a

fost conexată cauza civilă nr. 2-1012/2015 la cererea de chemare în judecată a

Dorinei Negru împotriva lui Veniamin Negru cu privire la desfacerea căsătoriei,

determinarea domiciliului copilului minor, încasarea pensiei alimentare și partajarea

averii, cu cauza civilă nr. 2-1723/15 la cererea de chemare în judecată a lui Veniamin

Negru împotriva Dorinei Negru cu privire la desfacerea căsătoriei, determinarea

domiciliului copilului minor și partajarea averii, cu atribuirea dosarului numărul unic

– 2-1012/2015.

Prin încheierea din 10 martie 2016 a Judecătoriei Centru mun. Chișinău, a fost

admisă cererea lui Veniamin Negru, reprezentat de avocatul Ion Sîmboteanu privind

separarea pretenției cu privire la partajarea proprietății comune.

Au fost separate pretențiile Dorinei Negru și a lui Veniamin Negru cu privire

la partajarea averii comune, prin disjungare și examinare într-un proces separat.

Prin hotărârea din 15 noiembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru, a

fost desfăcută căsătoria, înregistrată la 28 aprilie 2001 între Veniamin Negru și

Dorina Negru (Zolotco) la OSC Chișinău sub nr. 231.

La eliberarea adeverinței de divorț a fost încasată taxa de timbru în beneficiul

statului în mărime de 500 % din salariul minim de la Veniamin Negru și 500 % din

salariul minim de la Dorina Negru.

A fost determinat locul de domiciliu al copilului minor XXXXX XXXXX,

născut la XXXXX, după divorț cu tata Veniamin Negru.

A fost respinsă cererea Dorinei Negru privind determinarea domiciliului

copilului minor cu mama și încasarea pensiei de întreținere a copilului minor ca

neîntemeiată.

Prin decizia din 20 septembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis

apelul declarat de Dorina Negru, casată hotărârea primei instanțe în partea prin care

a fost admis capătul de cerere înaintat de Veniamin Negru privind stabilirea

domiciliului copilului minor și stabilit domiciliul copilului minor XXXXX XXXXX

cu tatăl Veniamin Negru și în partea respingerii capetelor de cerere înaintate de

Dorina Negru privind determinarea domiciliului copilului minor și încasarea pensiei

pentru întreținerea copilului minor, cu emiterea în această parte a unei noi hotărâri

prin care a fost respins capătul de cerere înaintat de Veniamin Negru privind

stabilirea domiciliului copilului minor la locul aflării tatălui ca neîntemeiat.

A fost admisă cererea Dorinei Negru privind stabilirea domiciliului copilului

minor și încasarea pensiei pentru întreținerea copilului minor.

A fost stabilit domiciliul copilului minor XXXXX XXXXX la locul aflării

mamei acestuia Dorina Negru.

3

A fost încasată din contul lui Veniamin Negru în beneficiul Dorinei Negru

pensia pentru întreținerea copilului minor XXXXX XXXXX în mărime de ¼ din

toate veniturile, începând cu data de 11 decembrie 2014 până la atingerea de către

copil a vârstei majoratului.

Au fost încasate din contul lui Veniamin Negru în beneficiul Dorinei Negru

cheltuielile aferente judecării pricinii în prima instanță și în instanța de apel în

mărime de 175,50 de lei.

A fost încasată din contul lui Veniamin Negru în beneficiul statului taxa de

stat în mărime de 262,50 de lei.

În rest, hotărârea primei instanțe a fost menținută.

La 27 noiembrie 2018, Veniamin Negru, reprezentat de avocatul Eduard

Hadei a declarat recurs împotriva deciziei din 20 septembrie 2018 a Curții de Apel

Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel în partea

prin care a fost casată hotărârea primei instanțe și pronunțată o nouă hotărâre prin

care a fost admisă cererea Dorinei Negru privind stabilirea domiciliului copilului

minor și încasarea pensiei pentru întreținerea copilului minor, stabilit domiciliul

copilului minor XXXXX XXXXX la locul aflării mamei acestuia Dorina Negru,

încasată din contul lui Veniamin Negru în beneficiul Dorinei Negru pensia pentru

întreținerea copilului minor XXXXX XXXXX în mărime de ¼ din toate veniturile,

începând cu data de 11 decembrie 2014 până la atingerea de către copil a vârstei

majoratului, încasate din contul lui Veniamin Negru în beneficiul Dorinei Negru

cheltuielile aferente judecării pricinii în prima instanță și în instanța de apel în

mărime de 175,50 de lei și încasată din contul lui Veniamin Negru în beneficiul

statului taxa de stat în mărime de 262,50 de lei.

Prin decizia din 15 mai 2019 a Curții Supreme de Justiție, a fost respins

recursul declarat de către Veniamin Negru, reprezentat de avocatul Eduard Hadei și

menținută decizia din 20 septembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, în partea prin

care a fost casată hotărârea primei instanțe și emisă o nouă hotărâre prin care a fost

respins capătul de cerere înaintat de Veniamin Negru privind stabilirea domiciliului

copilului minor la locul aflării tatălui, admisă cererea Dorinei Negru privind

stabilirea domiciliului copilului minor la locul aflării mamei și încasarea pensiei

pentru întreținerea copilului minor, stabilit domiciliul copilului minor XXXXX

XXXXX la locul aflării mamei acestuia Dorina Negru, încasată din contul lui

Veniamin Negru în beneficiul Dorinei Negru pensia pentru întreținerea copilului

minor XXXXX XXXXX în mărime de ¼ din toate veniturile, începând cu data de

11 decembrie 2014 până la atingerea de către copil a vârstei majoratului, încasate

din contul lui Veniamin Negru în beneficiul Dorinei Negru cheltuielile aferente

judecării pricinii în prima instanță și în instanța de apel în mărime de 175,50 de lei

și încasată din contul lui Veniamin Negru în beneficiul statului taxa de stat în mărime

de 262,50 de lei.

La 21 iunie 2019, Veniamin Negru, reprezentat de avocatul Eduard Hadei a

depus cerere de revizuire împotriva deciziei din 15 mai 2019 a Curții Supreme de

Justiție, prin care a solicitat admiterea cererii de revizuire și casarea deciziei din

15 mai 2019 a Curții Supreme de Justiție.

În motivarea cererii de revizuire, cu referire la prevederile art. 449 lit. b) CPC,

a invocat că la data de XXXXX, copilul minor XXXXX XXXXX, în privința căruia

4

prin actul judecătoresc a fost stabilit domiciliul împreună cu mama acestuia Dorina

Negru, a împlinit vâsrta de 10 ani, fapt juridic ce conferă acestuia dreptul la

manifestarea părerii în temeiul art. 63 alin. (2) Codul familiei.

La 1 februarie 2019, după împlinirea vârstei de 10 ani, copilul minor XXXXX

XXXXX a dat o declarație în fața notarului public, prin care a confirmat că vrea să

rămână cu tatăl său.

A relevat că declarația dată de copilul minor nu a fost posibil de anexat la

dosar, dat fiind normele procesuale limitative în faza de recurs, în ceea ce ține de

probe, apariția acestei probe devenind efectivă și validă, abia la data de

11 iunie 2019, deși revizuentul în condițiile art. 449 lit. b) CPC, a întreprins toate

măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării

anterioare a cauzei, inițiind procedura de preluare legală a părerii copilului minor și

parcurgând o serie de etape anevoioase, dar necesare, certificare, legalizare,

apostilare, autentificare.

Având în vedere dispozițiile art. 63 alin. (2) Codul familiei, a menționat că

stabilirea domiciliului copilului minor cu un părinte sau altul, este decisă de instanța

de judecată în interesul atingerii interesului superior al copilului, prin cumularea

obligatorie a elementelor atât de natură obiectivă ce reprezintă propriu zis interesele

copilului și de natură subiectivă, părerea copilului minor materializată prin declarația

dată de acesta în fața notarului la 1 februarie 2019.

A indicat că dânsul are capacitatea de a-i asigura copilului minor necesitățile

cerute de lege pentru educația calitativă, suportarea costurilor școlarizării într-o

instituție de învățământ privată cu prestigiu, activități extrașcolare interactive,

precum și asistență medicală calitativă.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea de revizuire

urmează a fi respinsă ca inadmisibilă din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 453 alin. (1) CPC, după ce examinează cererea de

revizuire, instanța emite unul din următoarele acte de dispoziție: a) încheierea de

respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. 451 CPC, cererea de revizuire se depune în scris de

persoanele menționate la art. 447, indicându-se în mod obligatoriu temeiurile

consemnate la art. 449 și anexându-se probele ce le confirmă.

La caz, se constată că revizuentul, cu referire la dispozițiile art. 449

lit. b) CPC, a invocat în susținerea cererii de revizuire, precum că la 1 februarie 2019,

după împlinirea vârstei de 10 ani, copilul minor XXXXX XXXXX a dat o declarație

în fața notarului public, prin care a confirmat că vrea să rămână cu tatăl său.

În conformitate cu art. 449 lit. b) CPC, revizuirea se declară în cazul în care

au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei care nu au

fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins

toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării

anterioare a cauzei.

În interpretarea corectă a normei enunțate este de înțeles că circumstanțele sau

faptele menționate, trebuiau să existe obiectiv până la pronunțarea hotărârii, iar

revizuentul nu putea ști despre aceste circumstanțe anterior pronunțării hotărârii,

revizuirea căreia se cere.

5

Cu referire la prevederile enunțate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție remarcă că argumentele invocate

de către Veniamin Negru, precum și înscrisurile anexate la cererea de revizuire, nu

pot fi considerate circumstanțe sau fapte esențiale noi descoperite după pronunțarea

deciziei supuse revizuirii, în sensul art. 449 lit. b) CPC, or, ultimul, în susținerea

cererii de revizuire, a oferit împrejurări ce țin de fondul cauzei.

Astfel fiind, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție remarcă că admiterea cererii de revizuire, în sensul

formulat, ar contravine principiului securității raporturilor juridice și ar constitui o

violare a art. 6 din Convenția Europenă pentru Apărarea Drepturilor Omului și a

Libertăților Fundamentale.

Or, revizuirea este o cale de atac de retractare și nu de reformare prin

intermediul căreia se poate obține anularea unei hotărâri judecătorești irevocabile și

reînnoirea judecății în cazurile expres determinate de lege, iar retractarea

neîntemeiată a hotărârii contestate poate duce la încălcarea principiului securității

raporturilor juridice. De aceea, legea admite revizuirea numai în cazuri strict

determinate, care sunt prevăzute în mod limitativ în art. 449 CPC.

În susținerea opiniei enunțate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție invocă și jurisprudența CtEDO

potrivit căreia, dreptul la o instanță, garantat de articolul 6 §1 din Convenție,

presupune respectarea principiului preeminenței dreptului. Unul din aspectele

fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul securității raporturilor

juridice, care cere ca, atunci când instanțele judecătorești dau o apreciere finală unei

chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuție (Brumărescu v.

România, [GC], nr.28342/95, §61, ECHR 1999-VII).

Securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului

resjudicata, adică principiul caracterului irevocabil al hotărârilor judecătorești.

Acest principiu cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei

hotărâri irevocabile și obligatorii, doar cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă

determinare a cauzei. Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla

existență a două opinii diferite cu privire la aceeași chestiune nu este un temei de

reexaminare. O derogare de la acest principiu este justificată doar atunci când este

necesară, datorită unor circumstanțe esențiale și convingătoare (Roșca v. Moldova,

Față de cele ce preced, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea de

revizuire ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. art. 269-270, art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Veniamin

Negru, reprezentat de avocatul Eduard Hadei împotriva deciziei din 15 mai 2019 a

Curții Supreme de Justiție, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Dorinei

Negru împotriva lui Veniamin Negru cu privire la desfacerea căsătoriei, stabilirea

6

domiciliului copilului minor și încasarea pensiei de întreținere a copilului minor și

la cererea de chemare în judecată a lui Veniamin Negru împotriva Dorinei Negru cu

privire la desfacerea căsătoriei și stabilirea domiciliului copilului minor.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței, Oleg Sternioală

judecătorul

Judecătorii Tamara Chișca-Doneva

Svetlana Filincova

Victor Burduh

Ala Cobăneanu

7