ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 19.06.2025

3ra-639/24 — anularea actului administrativ

HOTĂRÂRE
19.06.2025
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
anularea actului administrativ
Temei legal
Recursul este vadit neîntemeiat, art. 246 alin.2 lit.h din Codul administrativ
Citează această cauză
3ra-639/24 — anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de Casa Națională

de Asigurări Sociale,

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de

chemare în judecată depusă de Vitalie Angheluță împotriva Casei

Naționale de Asigurări Sociale, Casei Teritoriale de Asigurări Sociale

Vulcănești privire la anularea actului administrativ și obligarea

emiterii actului administrativ favorabil,

împotriva deciziei din 15 mai 2024 a Curții de Apel Chișinău,

(Dosarul nr. 3ra-639/24

PIGD 2-22147843-01-3ra-23072024)

Recursul este vădit neîntemeiat. Art. 246 alin. (2) lit. h) din Codul

administrativ. Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel nu

constituie un temei de casare a ei.

Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani – jud. I. Barbacaru

Curtea de Apel Chișinău – jud. V. Sîrbu, G. Dașchevici, A. Braga

19 iunie 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților recursul depus de Casa Națională de Asigurări

Sociale,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Ion Malanciuc,

Diana Stănilă, judecători,

constată următoarele:

Angheluță Vitalie, a depus la Judecătoria Chișinău (sediul Râșcani) cerere de

chemare în judecată împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale (CNAS) și

Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Vulcănești (CTAS), solicitând:

− Considerarea ca nelegitime a actelor administrative emise de către CTAS

Vulcănești, respectiv, decizia nr. 60/2022/173 din 7 septembrie 2022,

emisă la 26 iulie 2022, precum și răspunsul CNAS nr. 1845/22 din 26

septembrie 2022, prin care i s-a refuzat stabilirea pensiei în conformitate

cu certificatul IGP MAI nr. 34/19-1741 din 10 mai 2022, ce confirmă

vechimea totală în muncă de 25 ani, 0 luni și 6 zile, inclusiv cu avantajele

corespunzătoare.

− Obligarea CNAS și CTAS Vulcănești să emită un act administrativ

favorabil, prin care să fie calculată pensia pentru vechimea în muncă,

conform certificatului nr. 34/19-1741 din 10 mai 2022, emis de

Inspectoratul General al Poliției al MAI, care indică vechimea în muncă

totală, inclusiv avantajele de 25 ani, 0 luni și 6 zile.

angajat al organelor afacerilor interne ale IGP, MAI, având dreptul de a primi

pensie pe linie de MAI, IGP fiind și angajatorul direct al Izolatorului de detenție

provizorie al IGP, MAI. Până la reforma MAI RM din 2013, angajatorul direct era

Ministerul Afacerilor Interne, iar după reforma din 2013, acest rol a fost preluat de

Inspectoratul General al Poliției al MAI.

escortarea persoanelor deținute, arestate penal sau contravenționale, precum și a

celor condamnate, activitatea sa s-a desfășurat în contexte ce presupun riscuri

pentru sănătate și viață, inclusiv contact direct cu persoane reținute, un risc ce

trebuie reflectat în calculul vechimii în muncă. Acesta consideră că nu au fost luate

în considerare actele normative care protejează drepturile sale ca angajat al MAI și

că acest lucru influențează calculul pensiei și cuantumul acesteia.

eliberat un certificat nr. 34/19-1741 din 10 mai 2022, prin care s-a indicat vechimea

1

totală de 25 ani, 0 luni și 6 zile, cu toate avantajele incluse. Acest certificat a fost

prezentat la CTAS Vulcănești pentru stabilirea pensiei, însă la 7 septembrie 2022,

CTAS Vulcănești i-a refuzat calcularea pensiei conform acestui certificat. La 9

septembrie 2022, reclamantul a depus o cerere prealabilă, care a fost înregistrată la

CNAS la 12 septembrie 2022, solicitând anularea acestei decizii. La 26 septembrie

2022, CNAS i-a răspuns prin refuz, menționând că nu sunt îndeplinite condițiile

pentru stabilirea pensiei conform solicitării sale.

Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994, precum și prevederile art. 33 alin. (2) din

Legea nr. 1036/1996 privind sistemul penitenciar, aflată în vigoare până la 21

martie 2008. De asemenea, reclamantul susține că CNAS și CTAS Vulcănești

trebuie să calculeze vechimea în muncă cu avantajele corespunzătoare, acordându-

i două luni de vechime pentru fiecare lună de serviciu prestată în cadrul Izolatorului

de Detenție Provizorie, având în vedere riscurile profesionale asumate de acesta,

inclusiv contactul cu persoane reținute și contagioase.

Vulcănești la recalcularea vechimii în muncă, inclusiv cu avantajele prevăzute de

actele normative menționate, pentru perioada activității sale în cadrul Izolatorului

de Detenție Provizorie.

a fost admisă acțiunea de contencios administrativ formulată de Vitalie Angheluță

împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale (CNAS) și Casei Teritoriale de

Asigurări Sociale (CTAS) Vulcănești privind anularea actelor administrative și

obligarea emiterii unui act administrativ favorabil. S-a anulat în tot Decizia CTAS

Vulcănești nr.60/2022/7173 din 26 iulie 2022, precum și Decizia CNAS nr.

1845/22 din 26 septembrie 2022 adoptată în procedura prealabilă. S-a obligat Casa

Națională de Asigurări Sociale de a emite Decizie cu privire la stabilirea pensiei lui

Vitalie Angheluță, în baza calculului vechimii în muncă stabilit prin Certificatul

eliberat de către Inspectoratul de Poliției a UTA Găgăuzia nr.34/19-1741 din 10

mai 2022, începând cu data de 4 mai 2022.

Casa Națională de Asigurări Sociale a declarat apel nemotivat, ulterior a prezentat

motivarea apelului, solicitând admiterea cererii de apel, casarea hotărârii

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 9 noiembrie 2023, cu pronunțarea unei

noi hotărâri de respingere a acțiunii.

2

declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale. S-a menținut hotărârea

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 9 noiembrie 2023.

nr.96 din 20 martie 2018 , s-au acordat înlesniri pentru stabilirea pensiei anumitor

categorii de funcționari publici cu statut special și militari din cadrul MAI. Printre

aceste înlesniri se află acordarea a două luni de vechime în muncă pentru fiecare

lună de serviciu efectuat de militarii care au îndeplinit serviciul prin contract,

persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, în

perioada activității în cadrul subdiviziunilor de pază, escortare și deținere a

persoanelor reținute și arestate în izolatoarele de urmărire penală (izolatoare de

detenție provizorie).

78 din 21 februarie 1994, care reglementează modul de calculare a vechimii în

muncă pentru stabilirea pensiilor funcționarilor din cadrul organelor afacerilor

interne și al sistemului penitenciar. Conform acestei hotărâri, se acordă două luni

de vechime pentru fiecare lună de serviciu efectuat în anumite instituții, inclusiv în

izolatoarele de urmărire penală și în instituțiile destinate deținerii bolnavilor

contagioși sau psihici.

trebuie îndeplinite două condiții cumulative: solicitantul să fi lucrat într-o instituție

care se află sub incidența reglementărilor din Hotărârea Guvernului nr. 78/1994 și

serviciul să fi fost desfășurat efectiv în instituții precum penitenciarele de tip închis

și izolatoarele de detenție provizorie.

reținând că Vitalie Angheluță întrunește condițiile pentru acordarea înlesnirilor

prevăzute, având în vedere că a activat în Izolatorul de detenție provizorie al CPS

Catemir al IPJ Cahul și în Izolatorul de detenție provizorie al CFR Cantemir, în

perioadele 1 februarie 2000 – 9 iunie 2002 și 6 noiembrie 2003 – 3 februarie 2005.

Aceste perioade se încadrează în reglementările Hotărârii Guvernului nr. 78/1994,

iar vechimea în muncă trebuie calculată cu avantajul de două luni de vechime

pentru fiecare lună de serviciu.

a stabili pensia conform prevederilor legale este nejustificat și ilegal, iar pretențiile

lui Angheluță Vitalie sunt întemeiate. Astfel, instanța a dispus obligarea Casei

Naționale de Asigurări Sociale să emită actul administrativ favorabil în ceea ce

privește stabilirea și achitarea pensiei pentru vechimea în muncă a reclamantului,

conform Legii nr. 1544-XII din 23 iunie 1993, privind asigurarea cu pensii a

3

militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor

interne, având în vedere certificatul eliberat de Inspectoratul de Poliție al UTA

Găgăuzia, care atestă o vechime totală de 25 de ani, 6 zile, și care îndeplinește

condițiile necesare pentru a beneficia de pensie.

împotriva deciziei din 15 mai 2024 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea

recursului, casarea integrală a deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe

cu respingerea integrală a cererii de chemare în judecată.

aplicarea înlesnirii de două luni de vechime pentru fiecare lună de serviciu,

conform Hotărârii Guvernului nr. 78/1994, este incorectă, având în vedere că

aceasta se aplică doar persoanelor care au activat în penitenciare de tip închis, nu

în instituțiile provizorii. În cazul intimatului, acesta a activat în cadrul Izolatorului

de Detenție Provizorie al IGP MAI, iar activitatea sa nu se încadrează în condițiile

prevăzute pentru acordarea acestor înlesniri.

desfășurat în instituțiile menționate în pct. 8 lit. d) din Hotărârea Guvernului

nr.78/1994, perioada sa de activitate nu îndeplinește condițiile necesare pentru a

beneficia de cele două luni de vechime pentru fiecare lună de serviciu.

de fond și de apel a fost defectuoasă și arbitrară, ceea ce încalcă atât prevederile

legislației procedurale civile, cât și dreptul la un proces echitabil. Prin urmare,

CNAS solicită instanței de recurs să analizeze obiectiv și multiaspectual

argumentele și probele din dosar.

justificat și corect, iar temeiul de anulare a refuzului nu este valid, având în vedere

că cerințele legale pentru acordarea pensiei nu au fost îndeplinite.

„Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi

contestate cu recurs.”

„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la

pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”

4

„Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este

contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea recursului, se

schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; c) hotărârea sau decizia

vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; d) hotărârea sau decizia este arbitrară

sau se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; e) a fost admis

neîntemeiat un apel introdus tardiv; f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a

fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

„Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă

recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă. Încheierea

privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul

inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se comunică

părților.

Recursul se declară inadmisibil în special când: recursul este vădit neîntemeiat.”

Curții Supreme de Justiție atestă că decizia motivată a instanței de apel a fost

notificată Casei Naționale de Asigurări Sociale la data de 11 iulie 2024, prin

intermediul poștei electronice, fapt ce se confirmă prin extrasul anexat la dosar.

legal prevăzut. Prin urmare, recursul a fost formulat în conformitate cu prevederile

art. 245 din Codul administrativ.

inadmisibilitatea recursului, în special, urmează să însușească, în condițiile Codului

administrativ, exercitarea efectivă a unui control de legalitate veritabil, bazat pe

temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele pre citate oferă un drept exclusiv

al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare

suficient de serioasă.

reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului,

dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și

esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile

instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă

instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și

întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea cererii

de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le

întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

5

Națională de Asigurări Sociale, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451

din Codul administrativ, deoarece se referă la dezacordul recurentei cu soluția

pronunțată de Curtea de Apel Chișinău și nu relevă interpretarea contrară a legii și

aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural sau că aceasta s-ar

baza în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu

constituie temei de casare a deciziei recurate.

depus, conține obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în cererea de

chemare în judecată, care au fost analizate de către Curtea de Apel Chișinău, fiind

apreciate în mod corespunzător. În consecință, nu există aparența unei încălcări a

dreptului recurentei la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea

cauzei în prima instanță, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul

arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia

hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul

administrativ.

necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se

bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar

exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea

tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat

o hotărâre neîntemeiată.

determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Chișinău și o minimă argumentare

a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste

critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări

și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Chișinău, nu

echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unui asemenea pretins

argument, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui

autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.

admisibilitatea recursului trebuie analizată în contextul rolului și funcției legale

atribuite instanței judecătorești supreme, care constau, în principal, în asigurarea

aplicării și interpretării unitare a legii în soluționarea cauzelor de contencios

administrativ. În acest sens, orice cerere de recurs trebuie să fie motivată în

concordanță cu aceste principii fundamentale, pentru a trece filtrul de admisibilitate

și a avea succes.

6

acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise (a se vedea

hotărârile CtEDO Golder c. Regatul Unit, 1975, §38; Stanev c. Bulgariei [MC],

2012, §230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs,

întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se

bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (a se vedea hotărârea

CtEDO Luordo c. Italiei, 2003, §85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs

pot fi mai stricte decât pentru un apel (a se vedea hotărârea CtEDO Levages

Prestations Services c. Franței, 1996, §45).

procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de specificul acestor

proceduri, urmând a se ține cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept

național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (a se vedea

hotărârea CtEDO Botten c. Norvegiei, 1996, §39). La fel, conform jurisprudenței

CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care

implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele

articolului 6 § 1 (a se vedea hotărârea CtEDO Helmers c. Suediei, 1991, §31, 36).

Codul administrativ,

Declară inadmisibil recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Ion Malanciuc

Diana Stănilă

7

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2024-09-11
0,96
3ra-1232/23 — anularea actului administrativ
Î N C H E I E R E cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Vladislav Lavric împotriva Casei Național
CSJ 2024-09-25
0,96
3r-198/24 — contestarea actului administrativ
D E C I Z I E cu privire la respingerea recursului declarat de către Casa Națională de Asigurări Sociale, în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Danighevici Ana împotriva Casei Naționale d
CSJ 2024-10-16
0,96
3ra-448/24 — contestarea actului administrativ
Î N C H E I E R E cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Cecan Gheorghe împotriva Casei Naționale d
CSJ 2024-12-11
0,96
3r-224/24 — contestarea actului administrativ
D E C I Z I E cu privire la respingerea recursului declarat de către Ursachi Larisa, reprezentată de avocatul Rotaru Vitalie, în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Ursachi Larisa împotriv
CSJ 2025-09-17
0,96
3ra-75/24 — anularea actului administrativ, obligarea emiterii actului administrativ favorabil
Î N C H E I E R E cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Valentina Agheeva împotriva Casei Național
Sursă