3ra-448/24 — contestarea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actului administrativ
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
3ra-448/24 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2024)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de Casa Națională de
Asigurări Sociale,
în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în
judecată depusă de Cecan Gheorghe împotriva Casei Naționale de Asigurări
Sociale, terț Casa Teritorială Asigurări Sociale Rîșcani, cu privire la anularea
actului administrativ și obligarea emiterii actului administrativ favorabil,
împotriva deciziei din 10 aprilie 2024 a Curții de Apel Chișinău
(Dosarul nr. 3ra-448/24 )
NR. PIGD 2-23018830-01-3ra-23052024)
Temeiurile recursului nu se încadrează în prevederile art.2451 Cod
administrativ. Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel nu
constituie un temei de casare a deciziei contestate.
Au examinat anterior cauza judecătorii: Instanța de fond: I. Barbacaru,
Instanța de apel : V. Sîrbu, A. Braga, V. Negru,
16 octombrie 2024
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului depus de Casa
Națională de Asigurări Sociale,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Diana Stănilă,
Ion Malanciuc, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 06 februarie 2023, Cecan Gheorghe a depus acțiune în contencios
administrativ împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale, terț Casa
Teritorială Asigurări Sociale Rîșcani, cu privire la anularea actului
administrativ și obligarea emiterii actului administrativ favorabil.
În motivare, a indicat că la 6 octombrie 2022 de către Inspectoratul de
Poliție Rîșcani a fost emis Ordinul nr. 549ef. cu privire la procedurile de
personal în privința angajaților inspectoratului general al poliției și
subdiviziunilor subordonate acestuia, prin care s-a dispus încetarea
raportului de serviciu dintre instituția emitentă și agentul-șef Cecan
Gheorghe Victor de la 29 octombrie 2022, cu ulterioara eliberare a
certificatului nr. 34/46-11528 din 21.10.2022, prin care s-a stabilit vechimea
că vechimea în muncă a reclamantului constituie 25 ani 1 lună și 16 zile.
Reclamantul a susținut că, odată cu încetarea raportului de a depus la
CNAS, oficiul teritorial Rîșcani o solicitarea privind stabilirii pensiei în
conformitate cu Legea nr. 1544 din 23 iunie 1993.
Ca urmare, Oficiul teritorial Rîșcani al CNAS a emis Decizia privind
respingerea cererii în stabilirea pensiei, concluzionând lipsa termenului
necesar pentru stabilirea pensiei pentru limită de vârstă.
Prin cererea prealabilă a solicitat emiterea unui act administrativ
privind includerea în vechimea de muncă a lui Cecan Gheorghe, în condițiile
avantajoase perioada de 3 ani, 09 luni, 05 zile și stabilirea pensiei în baza
Legii nr. 1544 din 23.06.1993.
Prin răspunsul cu nr. 2564/22 din 03.01.2023, Casa Națională de
Asigurări Sociale a comunicat că nu regăsește temei legal de examinare a
cererii înaintate, invocând faptul că nu recunoaște în calitate document
confirmativ de reprezentare a intereselor petiționarului – mandatul avocațial,
emis și certificat în conformitate cu prevederile Codului civil și a Legii cu
privire la avocatură, apreciere pe care o consideră neîntemeiată și vădit
ilegală.
Cecan Gheorghe a menționat că, atât la faza extrajudiciară cât și în
instanțele de judecată este reprezentat de către avocatul Saftiuc Tudor,
mandatul căruia a fost anexat la cererea prealabilă depusă către Casa
1
Națională de Asigurări Sociale, respectiv pe versoul mandatului sunt înserate
și împuternicirile în conformitate cu prevederile art. 81 Cod de Procedură
Civilă, motiv pentru care răspunsul CNAS din 03.01.2023 este unul
neîntemeiat și vădit ilegal care urmează a fi anulat cu obligarea instituției la
stabilirea, calcularea și achitarea pensiei pentru vechimea în muncă lui Cecan
Gheorghe.
Atât Oficiul Teritorial Rîșcani cât și CNAS neîntemeiat au respins
cererile lui Cecan Gheorghe în calcularea și achitarea pensiei pentru
vechimea în muncă.
Conform calcului prezentat de către Inspectoratul de Poliție Rîșcani,
reclamantul la 29 octombrie 2022 deținea un stagiu de cotizare de 25 ani, 1
lună și 16 de zile, corespunzător, decizia Oficiului Teritorial Rîșcani cât și
răspunsul Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la refuzul în
stabilirea, calcularea și achitarea pensiei lui Cecan Gheorghe sunt
neîntemeiate și ilegale care urmează a fi anulate cu obligarea instituției
subordonate să efectueze stabilirea, calcularea și achitarea pensiei lui Cecan
Gheorghe pentru vechimea în muncă conform certificatului nr. 34/46-11528
din 21.10.2022 emis de către Inspectoratul de Poliție Rîșcani. Conform art.
20 alin. (1) al Legii cu privire la statutul militarilor nr. 162-XVI, militarii
sunt supuși asigurării obligatorii de stat în modul stabilit de legislația în
vigoare.
În conformitate cu prevederile art. 10 al Legii privind sistemul public
de pensii, dreptul la pensii îl au persoanele care îndeplinesc condițiile
prevăzute de lege.
Dreptul la pensie se cuvine și poate fi solicitat de la data îndeplinirii
condițiilor de pensionare prevăzute de lege. Dreptul la pensie este
imprescriptibil. Conform art. 1 alin. (1) din Legea asigurării cu pensii a
militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și trupele organelor
afacerilor interne nr. 1544 din 23 iunie 1993, militarii care satisfac serviciu
prin contract, persoanele din corpul de comandă și din trupele organelor
afacerilor interne beneficiază de dreptul la pensie viageră pentru vechime în
muncă, dacă au vechimea respectivă în serviciul militar și în organele
afacerilor interne.
Conform pct. 1 din Ordinul Ministerului Afacerilor Interne nr.
96/2018, cu privire la recunoașterea unor înlesniri pentru stabilirea pensiei
anumitor categorii de funcționari publici cu statut special și militari din
cadrul MAI, se stabilește că se acordă înlesniri două luni vechime în muncă
pentru o lună de serviciu militarilor care au îndeplinit serviciul prin contract,
persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne,
corpului de ofițeri din cadrul subdiviziunilor autorităților administrative și
instituțiilor din subordinea Ministerului Afacerilor Interne pe perioada
activității în cadrul subdiviziunilor de pază, escortare și deținere a
persoanelor reținute, arestate în izolatorul de urmărire penală, care urmează
a fi luate în considerare la calcularea vechimii în muncă pentru stabilirea
2
pensiei în conformitate cu prevederile Legii asigurării cu pensii a militarilor
și a persoanelor din corpul de comandă și trupele organelor afacerilor interne
nr. 1544 din 23 iunie 1993.
În preambulul Ordinului MAI nr. 96/2018 este precizat că acesta a
fost emis întru respectarea prevederilor pct. 7 lit. g) și pct. 8 lit. d) din
Hotărârea Guvernului nr. 78 din 21.02.1994 cu privire a modul de calculare
a vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor
și a persoanelor din corpul de comandă și trupele organelor afacerilor interne,
colaboratorilor Centrului Național Anticorupție și funcționarilor publici cu
statut special din cadrul sistemului administrației penitenciare, având la bază
și avizul consultativ al CSJ din 29.09.2014.
Reclamantul a solicitat anularea deciziei nr. 20/2022/18710 din 21
noiembrie 2022 a Casei Naționale de Asigurări Sociale, Oficiul Teritorial
Rîșcani, cu privire la respingerea cererii în stabilirea pensiei și anularea
refuzului nr. 2564/22 din 03 ianuarie 2023 eliberat de Casa Națională de
Asigurări Sociale prin care s-a respins cererea prealabilă a reclamantului cu
privire la stabilirea pensiei, obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale
de a stabili și achita pensia pentru vechime în muncă conform certificatului
nr. 34/46-11528 din 21 octombrie 2022, eliberat de Inspectoratul de Poliție
Rîșcani al IGP al MAI care la data eliberării a constituit 25 ani, 01 lună, 16
zile, începând cu data eliberării din serviciu, 29 octombrie 2022.
Prin hotărârea din 12 octombrie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Rîșcani s-a admis acțiunea de contencios administrativ depusă de către
Gheorghe Cecan.
S-a anulat decizia Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Rîșcani
nr.20/2022/18710 din 21 noiembrie 2022, precum și decizia Casei Naționale
de Asigurări Sociale nr. 2564/22 din 03 ianuarie 2023 adoptată în procedura
prealabilă.
S-a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale de a emite decizie cu
privire la stabilirea pensiei lui Gheorghe Cecan, în baza calculului vechimii
în muncă stabilit prin certificatul eliberat de către Inspectoratul de Poliției
Rîșcani al IGP al MAI nr.34/46-11528 din 21 octombrie 2022, începând cu
data de 29 octombrie 2022.
Nefiind de acord cu soluția primei instanțe, la 26 octombrie 2023 Casa
Națională de Asigurări Sociale a declarat apel, solicitând admiterea acestuia,
casarea hotărârii din 12 octombrie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Rîșcani, cu emiterea unei noi decizii prin care acțiunea reclamantului să fie
respinsă.
Prin decizia din 10 aprilie 2024 a Curții de Apel Chișinău, a fost
respins apelul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale și s-a menținut
hotărârea din 12 octombrie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.
În motivarea soluției sale instanța de apel a reținut că, în perioadele,
pentru care se solicită calcularea vechimii în muncă cu avantaje, Cecan
Gheorghe întrunește condițiile legale ca să beneficieze de stabilirea și
3
calcularea pensiei urmare a calculării vechimii în muncă cu avantaje pentru
perioadele de referință, în sensul solicitărilor formulate de către
reclamantul/intimat, iar la rândul său pârâtul eronat a apreciat Certificatul
eliberat de către Inspectoratul de Poliției Rîșcani al IGP al MAI nr.34/46-
11528 din 21 octombrie 2022.
Instanța a conchis că, concluzia dată derivă inclusiv din Avizul
consultativ al Plenului Curții Supreme de Justiție din 29 septembrie 2014,
care statuează expres că, penitenciarele de tip închis, izolatoarele de urmărire
penală (izolatoare de detenție provizorie) și instituțiile destinate pentru
deținerea și tratarea bolnavilor contagioși și bolnavilor psihici sunt entități
care cad sub incidența reglementărilor de la pct. 8 al Hotărârii Guvernului
nr. 78 din 21 februarie 1994.
Instanța de apel a notat că, aplicabilitatea hotărârii Guvernului nr. 78
din 21 februarie 1994 și ordinului MAI nr. 96 din 20 martie 2018, este deja
determinată de angajator, care doar urma să fie reținută de către autoritatea
pârâtă și, respectiv, efectuate acțiunile corespunzătoare de calculare a
vechimii în muncă în privința lui Cecan Gheorghe.
Ordinul MAI nr. 96 din 20.03.2018 „Cu privire la recunoașterea unor
înlesniri pentru stabilirea pensiei anumitor categorii de funcționari publici cu
statut special și militari din cadrul Ministerului Afacerilor Interne este un act
administrativ normativ valabil, care produce efectele juridice de rigoare și
urmează a fi aplicat corespunzător.
Totodată, instanța de apel a respins argumentul apelantului privind
declararea acțiunii date ca inadmisibilă, reținând că la actele cauzei este
anexat mandatul avocațional, cu toate drepturile pe versou invocate, eliberat
pe numele acestuia și datat cu 22 noiembrie 2022, anterior depunerii cererii
prealabile.
La 15 mai 2024, prin intermediul poștei electronice, Casa Națională
de Asigurări Sociale a depus recurs împotriva deciziei din 10 aprilie 2024 a
Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat casarea deciziei instanței de apel
și a hotărârii instanței de fond, cu pronunțarea unei decizii noi de respingere
a acțiunii.
În motivarea recursului a susținut că, soluția instanței de apel este
eronată.
La petiția depusă la 23 decembrie 2022 de avocatul Saftiuc Tudor, în
calitate de reprezentat a lui Cecan Gheorghe, nu erau anexate împuternicirile
consemnate în procură.
De asemenea, la depunere acțiunii Cecan Gheorghe nu a respectat
prevederile art. 208 Cod administrativ și anume, nu a respectat procedura
prealabilă.
Astfel, consideră că, acțiunea depusă de Cecan Gheorghe urmează a
fi declarată inadmisibilă.
Cu referire la fondul cauzei, recurentul a susținut că, activitatea
intimatului din perioada de referință (24 ianuarie 2019-29 octombrie 2022)
4
care au fost calculate cu înlesniri, nu pot fi raportate la prevederile pct.8 a
Hotărârii Guvernului nr.78/1994.
A susținut că, două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu
se acordă persoanelor care au activat în penitenciare de tip închis și nu
provizoriu cum este indicat în ordinul emis de MAI.
Cecan Gheorghe în perioada solicitată ar fi confirmat două luni
vechime în muncă pentru o lună de serviciu, a activat în cadrul serviciului de
detenție și escortă IP Rîșcani IGP MAI și nu în instituțiile prevăzute de art.8
pct. d) al Hotărârii Guvernului nr.78/1994.
Astfel, în opinia recurentului, activitatea lui Cecan Gheorghe, nu se
încadrează în art.8 pct. d) al hotărârii Guvernului nr.78/1994.
Prin referința depusă la 5 iunie 2024, avocatul Saftiuc Tudor
acționând în interesele intimatului Cecan Gheorghe a susținut că decizia
instanței de apel este corectă și întemeiată.
Argumentele recursului sunt de fapt o repetare a poziției expuse în
instanțele ierarhic inferioare, asupra cărora s-au expuse instanțele, iar alte
temeiuri justificative nu au fost invocate. Astfel, a pledat pentru
inadmisibilitatea recursului.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 244 alin. (1) Cod administrativ prevede următoarele:
„(1) Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de
apel pot fi contestate cu recurs.”
Art. 245 Cod administrativ relevă că:
„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la
pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”
Art. 2451 din Codul administrativ prevede că:
(1) Recursul este admis dacă:
a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței
uniforme a Curții Supreme de Justiție
b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții
Supreme de Justiție;
c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;
d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe
aprecierea vădit nerezonabilă a probelor;
e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv;
f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu
încălcarea competenței jurisdicționale.
(2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit.c) și d) pot fi invocate în recurs doar dacă
au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.
5
(3) Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie
pentru instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin.(1)
lit.d) sau a cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere
la rejudecare. La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la
rejudecare pot fi prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu
au fost reclamate de către instanța de judecată contrar prezentului cod.
Art. 246 alin. (1) și (2) Codul administrativ prevede că:
(1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de
recurs. Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere
irevocabilă. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele
cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții
Supreme de Justiție și se comunică părților.
Alineatul (2) al aceluiași articol statuează la lit. a1) că, recursul se declară
inadmisibil în special când recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la
art.245¹.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Referitor la termenul de depunere a recursului, Completul de judecată
al Curții Supreme de Justiție atestă că decizia motivată a instanței de apel a
fost notificată avocatului recurentului la data de 16 aprilie 2024, prin
intermediul poștei electronice, fapt ce se confirmă prin extrasul din poșta
electronică anexat la dosar (f.d.83).
Cererea de recurs a fost depusă la data de 15 mai 2024. Astfel,
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, consideră că recursul
este depus cu respectarea prevederilor art. 245 din Codul administrativ.
Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/
inadmisibilitatea recursului, în special, urmează să însușească în condițiile
Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate
veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele pre citate
oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care
nu prezintă o motivare suficient de serioasă.
În această ordine de idei, completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul
nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva
invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material
capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz,
hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond
și invocare ex officio a erorilor de drept.
Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul
de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare
convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În
consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se
6
referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea
rezistării testului și filtrului de admisibilitate.
Instanța de recurs atestă că motivele de casare, invocate în recurs de
Casa Națională de Asigurări Sociale, nu se încadrează în temeiurile
prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ, deoarece se referă la
dezacordul recurentului cu soluția pronunțata de către Curtea de Apel
Chișinău și nu relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a
normelor de drept material sau procedural sau că aceasta s-ar baza în mod
determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu
constituie temei de casare a deciziei recurate.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că
recursul depus de Frolov Cristina, reprezentată de avocatul Ion Popa, conține
obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în cererea de chemare în
judecată, care au fost analizate de către Curtea de Apel Chișinău, fiind
apreciate în mod corespunzător. În consecință, nu există aparența unei
încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu
privire la judecarea cauzei în prima instanță, în modul în care este garantat
de art. 6 § 1 al Convenției.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că
dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în
sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera
netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute
la art. 2451 din Codul administrativ.
Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale
cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de
netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea
recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de
dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din
punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.
Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci
implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Chișinău și o minimă
argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care
se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea
pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către
Curtea de Apel Chișinău, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la
examinarea unei asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala
cu un control efectuat din oficiu.
Completul de judecată al Curții Supreme de justiție accentuează că
admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției
legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea
și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios
administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont
7
pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de
ordin legal fundamental.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul
de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder
împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.
230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs,
întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care
se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo
împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi
mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva
Franței, pct. 45).
Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor
în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale
procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în
sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest
sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1,
p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire
la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de
drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a
se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).
Din aceste motive, în conformitate cu art. 230 și art. 246 alin.(2) lit.a1)
din Codul administrativ,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară inadmisibil recursul depus de Casa Națională de Asigurări
Sociale.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Diana Stănilă
Ion Malanciuc
8