3r-117/25 — anularea actului administrativ individual defavorabil si obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea actului administrativ individual defavorabil si obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil
- Temei legal
- Omisiunea depunerii in termenul prevazut la art 232 alin 2 din Codul administrativ a motivarii apelului.
3r-117/25 — anularea actului administrativ individual defavorabil si obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
D E C I Z I E
cu privire la respingerea recursului depus de Iurie Lapaci,
reprezentat de avocatul Radu Cezar Crețu,
în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în
judecată depusă de Iurie Lapaci împotriva Instituției Publice
„Cadastrul Bunurilor Imobile”, persoane terțe Sergiu Prisac, Elena
Malancea, Mustafa Gungor și Executorul judecătoresc Eduard
Ciobanu cu privire la anularea actului administrativ individual
defavorabil și obligarea emiterii actului administrativ individual
favorabil,
împotriva încheierii din 18 martie 2025 a Curții de Apel
Centru
(Dosarul nr. 3r-117/25
NR. PIGD 2-20157284-01-3r-02052025)
Omisiunea depunerii în termenul prevăzut la art.232 alin.(2) din
Codul administrativ a motivării apelului.
Au examinat anterior cauza judecătorii:
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (L. Holevițcaia)
Instanța de apel: Curtea de Apel Centru (G. Mîra, G. Dașchevici, A. Bostan)
28 mai 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților recursul depus de Iurie Lapaci,
reprezentat de avocatul Radu Cezar Crețu.
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Ion Malanciuc,
Diana Stănilă, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 11 decembrie 2020, Iurie Lapaci, reprezentat de avocatul Andrei
Negurița a depus cerere de chemare în judecată împotriva Instituției Publice
„Agenția Servicii Publice” Serviciului Cadastral Teritorial Ștefan Vodă, prin
care a solicitat anularea deciziei Serviciului Cadastral Teritorial Ștefan Vodă
din 19 noiembrie 2020 „cu privire la refuzul înregistrării bunurilor imobile
și a drepturilor asupra lor” și obligarea acestuia să-i înregistreze dreptul său
de proprietate asupra 27 % din construcția agricolă, agroindustrială, cu
suprafața la sol de 1638,9 m2 și nr. cadastral XXXXXX, situată în
s. XXXXXX, r-nul XXXXXX, cu eliberarea Titlului de Autentificare a
dreptului deținătorului de teren.
Prin încheierea din 10 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Râșcani, în temeiul art. 22, 205 din Codul administrativ, Sergiu Prisac s-a
atras în proces, în calitate de persoană terță (f.d.33).
Prin hotărârea din 24 iulie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,
cererea de chemare în judecată depusă de Iurie Lapaci, s-a respins ca fiind
neîntemeiată (f.d. 181, 192-200).
La 16 august 2024, prin e-mail, Iurie Lapaci, reprezentat de avocatul
Radu Cezar Crețu a depus apel împotriva hotărârii din 24 iulie 2024 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând casarea acesteia și emiterea
unei noi decizii privind admiterea integrală a cererii sale de chemare în
judecată (f.d.189-191).
Prin încheierea din 18 martie 2025 a Curții de Apel Centru, s-a declarat
inadmisibil apelul depus de Iurie Lapaci, reprezentat de avocatul Radu Cezar
Crețu împotriva hotărârii din 24 iulie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru, din motiv că motivarea apelului nu a fost depusă în termenul
prevăzut la art.232 alin.(2) din Codul administrativ (f.d.209-212).
La 07 aprilie 2025, Iurie Lapaci, reprezentat de avocatul Radu Cezar
Crețu a depus cerere de recurs împotriva încheierii din 18 martie 2025 a
Curții de Apel Centru, solicitând casarea acesteia și restituirea cauzei spre
rejudecare la Curtea de Apel Centru (f.d.217-219).
1
În susținerea cererii de recurs, recurentul a invocat dezacordul cu
încheierea din 18 martie 2024 a Curții de Apel Centru, care în opinia sa este
ilegală și neîntemeiată, fiind emisă contrar prevederilor legii, deoarece
instanța de judecată a interpretat, aplicat eronat, arbitrar și neuniform
normele de drept procesual.
În argumentarea concluziei enunțate, reprezentantul recurentului,
avocatul Radu Cezar Crețu a susținut că nu a recepționat la data de
18 decembrie 2024 hotărârea motivată din 24 iulie 2024 a Judecătoriei
Chișinău, sediul Centru, precum se menționează în încheierea contestată și
nu este clar cine a recepționat acea notificare și a semnat avizul de recepție.
Or, despre existența hotărârii motivată din 24 iulie 2024 a Judecătoriei
Chișinău, sediul Centru, a aflat abia la 24 martie 2025, când a recepționat la
poștă electronică, încheierea contestată și a accesat-o propriu-zis pe pagina
web al Judecătoriei Chișinău.
De altfel, invocând dispozițiile art. 100 alin. (11) al Codului de
procedură civilă, reprezentantul recurentului, avocatul Radu Cezar Crețu a
opinat că notificarea hotărârii motivate este efectuată contrar legislației
procesuale în vigoare, ori la notificarea unui avocat, instanța de judecată este
obligată să utilizeze exclusiv poșta electronică.
În final, concluzionând, recurentul a conchis că în urma interpretării
eronate a legislației și a aprecierii arbitrare a circumstanțelor cauzei, instanța
de apel a adoptat o încheiere ilegală și neîntemeiată, ce urmează a fi casată.
La 02 mai 2025, în adresa Instituției Publice „Cadastrul Bunurilor
Imobile”, Elenei Malancea și a lui Sergiu Prisac, Mustafa Gungor și
Executorului judecătoresc Eduard Ciobanu a fost expediată copia cererii de
recurs depusă de Iurie Lapaci, reprezentat de avocatul Radu Cezar Crețu.
Până la data stabilită pentru examinarea cererii de recurs depuse de
Iurie Lapaci, reprezentat de avocatul Radu Cezar Crețu, intimații nu au depus
referințe în care să-și expună opinia asupra argumentelor invocate de
recurent.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 242 din Codul administrativ:
„Recursul împotriva încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de
judecată care a emis încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea
încheierii judecătorești, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de
judecată care a emis încheierea contestată transmite neîntîrziat recursul împotriva
încheierii judecătorești împreună cu dosarul judiciar instanței competente să
soluționeze recursul.”
Art. 243 alin. (1) lit. b) și alin. (2) din Codul administrativ:
„(1) Examinînd recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una
dintre următoarele decizii:
b) respinge recursul;
2
(2) Instanța competentă soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești
fără ședință de judecată. Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita
participanții la proces.”
Art. 232 alin. (2) din Codul administrativ:
„(2) Motivarea apelului se prezintă la instanța de apel în termen de 30 de zile de la
data notificării hotărîrii motivate. Dacă se depune împreună cu apelul, motivarea
apelului se depune la instanța de judecată care a emis hotărîrea contestată.”
Art. 236 alin. (1) și (2) lit. e) din Codul administrativ:
„(1) Instanța de apel examinează din oficiu admisibilitatea apelului. Dacă este
inadmisibil, apelul se declară ca atare printr-o încheiere susceptibilă de recurs.
(2) Apelul se declară inadmisibil în special cînd:
e) motivarea apelului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului
prevăzut la art.232 alin.(2).”
Art. 24 alin. (1) și (2) din Codul administrativ:
„(1) Participanții la procedura administrativă și procedura de contencios
administrativ trebuie să își exercite drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu
bună-credință, fără a încălca drepturile procesuale ale altor participanți.
(2) Participantul care își exercită drepturile procesuale în mod abuziv și nu își
îndeplinește obligațiile procesuale cu bună-credință răspunde potrivit legii pentru
prejudiciile materiale și morale cauzate.”
Art.45 alin.(1) din Codul administrativ:
„(1) Persoanele fizice participă la procedura administrativă personal sau prin
reprezentanții lor.”
Art. 96 alin.(1) din Codul administrativ:
„(1) Notificările și comunicările către participanții la procedura administrativă se
realizează în orice formă de comunicare adecvată, rapidă și eficientă din punctul
de vedere al costurilor. Comunicarea prin mijloace electronice are prioritate dacă
este adecvată obiectului comunicării și acceptată de participantul la procedură.”
Art. 97 alin. (1) și (3) lit.a)-d) din Codul administrativ:
„(1) Notificarea este comunicarea, dispusă de autoritatea publică, a unui înscris în
forma stabilită de prezentul cod.
(3) Autoritatea publică poate alege între următoarele forme de notificare:
a) notificare prin act de recunoaștere a recepționării;
b) notificare prin poștă cu act de notificare;
c) notificare prin poștă cu scrisoare recomandată;
d) notificare prin poștă electronică sau prin mijloace electronice de comunicație
dedicate.”
Art.98 alin.(1) din Codul administrativ:
„(1) Dacă în cadrul procedurii administrative un participant este reprezentat,
conform art.45, de către un reprezentant legal, notificările se adresează acestuia.”
Art.109 alin.(1) și (2) din Codul administrativ:
„(1) Un înscris poate fi notificat prin poștă cu scrisoare recomandată cu aviz de
recepție.
3
(2) Pentru probarea notificării este suficient avizul de recepție.”
Art.22 alin. (1), (3), (4) lit.a) - d) și alin. (5) al Codului civil:
„(1) Se consideră notificare comunicarea unui act juridic sau a unei informații într-
un scop juridic.
(3) Notificarea produce efecte din momentul cînd ajunge la destinatar, cu excepția
cazului în care aceasta prevede un efect întîrziat.
(4) Notificarea se consideră ajunsă la destinatar:
a) cînd este predată destinatarului;
b) cînd este predată la adresa poștală indicată de destinatar în acest scop ori, în lipsa
acesteia, la sediul destinatarului persoană juridică sau la domiciliul destinatarului
persoană fizică;
c) în cazul unei notificări transmise prin poștă electronică sau prin alt mijloc de
comunicare individuală, cînd poate fi accesată de către destinatar; sau
d) cînd este pusă în orice alt fel la dispoziția destinatarului într-un loc și într-un mod
care fac posibil în mod rezonabil accesul destinatarului, fără întîrziere.
(5) Notificarea se consideră că a ajuns la destinatar după îndeplinirea uneia dintre
cerințele prevăzute la alin. (4), oricare dintre acestea este îndeplinită mai întîi.”
Art.105 alin.(5) din Codul de procedură civilă:
„(5) Citația sau înștiințarea adresată persoanei fizice se înmînează personal contra
semnătură pe cotor. Citația sau înștiințarea adresată unei organizații se înmînează
persoanei cu funcție de răspundere respective contra semnătură pe cotor sau, în
cazul absenței acesteia, se înmînează în același mod unui alt angajat, considerîndu-
se recepționată de organizație. Dacă părțile și alți participanți la proces sînt
reprezentați de avocați, citațiile și înștiințările se expediază la sediul avocaților,
recepționarea înlăturînd orice viciu de citare a participanților. Citațiile și
înștiințările expediate reprezentanților la adresa electronică înregistrată în
Programul integrat de gestionare a dosarelor se consideră recepționate de către părți
și alți participanți la proces.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Referitor la termenul de depunere a recursului, Completul de judecată
al Curții Supreme de Justiție conchide că Iurie Lapaci, reprezentat de
avocatul Radu Cezar Crețu s-a conformat dispozițiilor art.242 al Codului
administrativ și a depus în termen recursul la data de 07 aprilie 2025, în
condițiile în care reprezentantul său, avocatul Radu Cezar Crețu, a
recepționat copia încheierii din 18 martie 2025 a Curții de Apel Centru, prin
e-mail, la 24 martie 2025 (f.d.213).
Coroborând dispozițiile art. 232 alin. (2), art. 236 alin. (1) și (2) lit. e)
din Codul administrativ cu probele administrate la dosar, instanța de recurs
consideră întemeiată soluția Curții de Apel Centru de declarare inadmisibilă
a apelului depus de Iurie Lapaci, reprezentat de avocatul Radu Cezar Crețu
împotriva hotărârii din 24 iulie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,
din motiv că motivarea apelului nu a fost depusă în termenul prevăzut la
art.232 alin.(2) din Codul administrativ.
Or, din materialele cauzei rezultă că, pe parcursul examinării prezentei
cauze în prima instanță și instanța de apel, Iurie Lapaci, a fost reprezentat de
4
avocatul Radu Cezar Crețu în baza mandatului Seria MA nr.1443802 din
23 iunie 2021 (f.d.48).
La 16 august 2024, prin e-mail, Iurie Lapaci, reprezentat de avocatul
Radu Cezar Crețu a depus apel împotriva hotărârii din 24 iulie 2024 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând casarea acesteia și emiterea
unei noi decizii privind admiterea integrală a cererii sale de chemare în
judecată (f.d.189-191).
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide reieșind
din actele dosarului că instanța de fond a expediat participanților la proces,
inclusiv reprezentantului lui Iurie Lapaci, avocatului Radu Cezar Crețu, în
corespundere cu dispozițiile art. 96 - 98 din Codul administrativ, prin
intermediul oficiului poștal, la 06 decembrie 2024, copia hotărârii motivate
din 24 iulie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, ceea ce se confirmă
prin scrisoarea de expediere a actului judecătoresc, anexat la dosar (f.d.201).
Avocatul Radu Cezar Crețu a recepționat copia hotărârii motivate din
24 iulie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru la 18 decembrie 2024,
fapt confirmat prin avizul de recepție anexat la materialele cauzei (f.d.205).
Astfel, termenul de prezentare a motivării apelului împotriva hotărârii
primei instanțe a început să curgă de la 19 decembrie 2024 și a expirat la data
de 17 ianuarie 2025.
Instanța de recurs reține că Iurie Lapaci și reprezentantul acestuia,
avocatul Radu Cezar Crețu au cunoscut despre neajunsurile cererii de apel,
însă într-un mod nejustificat, având la dispoziție 30 de zile, aceștia nu au
întreprins acțiuni, care ar dovedi intenția de a prezenta motivarea apelului.
Așadar, Iurie Lapaci și reprezentantul acestuia, avocatul Radu Cezar
Crețu, fiind conștienți că au depus doar apel nemotivat, aveau obligația de a
întreprinde toate măsurile necesare, de a-și proteja drepturile sale de acces la
instanță, fapt, însă ignorat de aceștia.
La acest capitol se va remarca că Iurie Lapaci, reprezentat de avocatul
Radu Cezar Crețu din data notificării copiei hotărârii motivate a primei
instanțe 18 octombrie 2024 și până la data limită pentru prezentarea motivării
apelului 17 ianuarie 2025, a avut termen real și suficient de 30 de zile, întru
realizarea acțiunilor procesuale necesare în vederea apărării drepturilor și
intereselor sale legitime.
Mai mult, Iurie Lapaci, reprezentat de avocatul Radu Cezar Crețu, în
cererea de apel a indicat faptul că își rezervă dreptul de a prezenta motivarea
apelului după ce va lua cunoștință de hotărârea motivată a primei instanțe
(f.d.190).
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că, în
condițiile în care Iurie Lapaci, reprezentat de avocatul Radu Cezar Crețu nu
a prezentat motivarea apelului în termen de 30 de zile de la data notificării
5
hotărârii motivate, concluzia instanței de apel, privind declararea
inadmisibilă a apelului, este întemeiată.
Ținând cont de cele menționate și având în vedere faptul că încheierea
din 18 martie 2025 a Curții de Apel Centru este adoptată în conformitate cu
normele de drept procedural și cu aprecierea completă a tuturor probelor și a
circumstanțelor cauzei, instanța de recurs o consideră legală și întemeiată,
or, recurentul-apelant nu a prezentat motivarea apelului împotriva hotărârii
primei instanțe până la 17 ianuarie 2025, ziua în care a expirat termenul
pentru realizarea operațiunilor procesuale nominalizate.
De altfel, motivarea apelului împotriva hotărârii din 24 iulie 2024 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Centru nu a fost prezentată instanței de apel
nici până la data de 18 martie 2025, ziua emiterii încheierii de Curtea de Apel
Centru, prin care a fost declarat inadmisibil apelul depus de Iurie Lapaci,
reprezentat de avocatul Radu Cezar Crețu.
Astfel, din considerentele enunțate și având în vedere dispozițiile
art.22 alin. (1), (3), (4) lit.a)-b) și alin. (5) al Codului civil, în coroborare cu
prevederile art. 109 alin.(1) și (2) din Codul administrativ și art. 105 alin.(5)
din Codul de procedură civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție respinge ca nefondat și pur declarativ argumentul recurentului
precum că reprezentantul său, avocatul Radu Cezar Crețu nu a recepționat la
18 decembrie 2024 hotărârea motivată din 24 iulie 2024 a Judecătoriei
Chișinău, sediul Centru pe calea poștei terestre.
Aceasta deoarece, conform materialelor cauzei și anume a avizului de
recepție nr. DS8020556924AS, expediat de Judecătoria Chișinău, sediul
Centru la adresa indicată de avocatul Radu Cezar Crețu în cererile depuse pe
parcursul examinării cauzei în instanța de fond și mandatul avocațial enunțat
supra, și anume mun. xxxxxxxxx, bd. xxxxxxxxx, of.xxx, avocatul Radu
Cezar Crețu a recepționat hotărârea motivată a primei instanțe la data de
18 decembrie 2024 (f.d.205). Sarcina probațiunii că nu el a recepționat
scrisoarea, prin care i-a fost expediată copia hotărâri motivate revine anume
acestuia și acesta nu a demonstrat acest fapt. Totodată, din analiza actelor
dosarului rezultă că instanța a folosit deja această adresă a avocatului Radu
Cezar Crețu în vederea comunicării actelor de procedură emise în prezenta
cauză, comunicările fiind recepționate conform avizului de primire existent
la fila 131.
Complementar, cu titlu subsidiar, Completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție notează că la 06 decembrie 2024, Judecătoria Chișinău,
sediul Centru a publicat hotărârea motivată din 24 iulie 2024 pe pagina web
a instanțelor judecătorești: www.instante.justice.md, care poate fi
indentificată cu nr. 2-20157284-12-3-14122020.
6
Iar, scopul existenței portalului național al instanțelor de judecată îl
constituie susținerea unui mediu informațional virtual și accesibil pentru
cetățeni.
Astfel, Iurie Lapaci și reprezentantul acestuia, avocatul Radu Cezar
Crețu, fiind conștienți că au depus doar apel nemotivat, în cazul în care nu
le-a fost notificată hotărârea motivată a primei instanțe, au avut posibilitatea
de a lua cunoștință de aceasta din surse alternative și a întreprinde toate
măsurile necesare, de a-și proteja drepturile de acces la instanță, prin
prezentarea în termen a motivării apelului, fapt, însă ignorat de aceștia.
La caz, se reține că, în hotărârea Gurzhyy versus Ucraina
(01 aprilie 2008), în care reclamantul nu a primit copii ale hotărârilor
judecătorești care i-au fost transmise de instanța locală prin poștă obișnuită,
Curtea Europeană pentru Drepturile Omului a considerat că, a fost chemată
să examineze nu numai ce măsuri au fost luate de autoritățile judiciare pentru
a se asigura că reclamantului i-au fost comunicate cu promptitudine deciziile,
dar și acțiunile pe care reclamantul le-a luat pentru a se informa cu privire la
evoluția procedurilor sale.
Aici, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție relevă că,
rolul instanței de judecată este de a aduce la cunoștință persoanei despre
emiterea hotărârii judecătorești, având opțiunea de a alege această modalitate
de notificare, prin prisma art. 97 alin. (3) lit.a)-d) din Codul administrativ,
iar apelantul Iurie Lapaci și reprezentantul acestuia, avocatul Radu Cezar
Crețu, fiind partea interesată în soluționarea prezentei cauze, urmau să
întreprindă măsurile necesare de a-și proteja drepturile sale de acces la
instanță.
În acest context, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
subliniază că, Iurie Lapaci, reprezentat de avocatul Radu Cezar Crețu nu a
prezentat Curții de Apel Centru în termenul stipulat de lege motivarea
apelului, în care să demonstreze, prin motivele de apel formulate, în baza
unui raționament juridic întemeiat pe dispoziții legale, care sunt argumentele
de netemeinicie ale hotărârii din 24 iulie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru, deși în cererea de apel a indicat că își rezervă dreptul de a prezenta
motivarea apelului după ce va lua cunoștință de hotărârea motivată a primei
instanțe.
Așadar, relevând dispozițiile art. 24 alin. (1) și (2) din Codul
administrativ, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide
că, Iurie Lapaci, reprezentat de avocatul Radu Cezar Crețu nu a depus
diligența necesară în vederea exercitării căii de atac în termen, deși a
cunoscut despre judecarea cauzei și despre adoptarea hotărârii, or, acesta și
reprezentantul său au fost legal citați pentru examinarea cauzei.
Mai mult, instanța de recurs notează că Iurie Lapaci a fost reprezentat
de către avocatul Radu Cezar Crețu, care este o persoană abilitată și
7
calificată, jurist, dispune de licență de avocat și se prezumă că cunoaște
prevederile legale referitoare la modul și termenul de declarare a apelului
împotriva hotărârii judecătorești, iar conform art. 1 al Legii cu privire la
avocatură nr. 1260 din 19 iulie 2002, trebuie să pledeze și să acționeze în
numele clienților săi, să practice dreptul, să apară în fața unei instanțe
judecătorești sau să consulte și să reprezinte în materie juridică clienții săi,
acțiuni însă omise de către acesta. De altfel, potrivit art.65 alin.(1) din Codul
administrativ, culpa unui reprezentant legal sau împuternicit se atribuie
reprezentatului.
În asemenea circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme
de Justiție constată că, instanța de apel corect a declarat inadmisibil apelul
depus de Iurie Lapaci, reprezentat de avocatul Radu Cezar Crețu.
Respectiv, instanța de recurs reține că soluția adoptată de instanța de
apel prin încheierea recurată privind declararea inadmisibilă a cererii de apel,
în rezultatul nedepunerii motivării apelului, este compatibilă cu respectarea
garanțiilor unui proces echitabil, în sensul prevederilor art. 6 § 1 din
Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului, având în vedere
obligația părților privind exercitarea drepturilor procedurale cu bună credință
și în termen.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa constantă
a reiterat că ține de obligația părților de a lua măsurile necesare privind
protejarea drepturilor sale de acces la instanță (a se vedea cauzele Van Harn
vs. Germania, nr. 7557/03 din 11 septembrie 2007, Pîrnău ș.a. vs Republica
Moldova din 31 ianuarie 2012 și SA „Universul” vs Republica Moldova din
10 iulie 2012 ).
Astfel, din considerentele menționate și având în vedere că încheierea
instanței de apel este legală, iar argumentele invocate de Iurie Lapaci,
reprezentat de avocatul Radu Cezar Crețu sunt declarative și neîntemeiate,
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a
respinge recursul.
Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 243 alin. (1) lit. b) din
Codul administrativ
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Respinge recursul depus de Iurie Lapaci, reprezentat de avocatul Radu
Cezar Crețu împotriva încheierii din 18 martie 2025 a Curții de Apel Centru.
Decizia este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Ion Malanciuc
Diana Stănilă
8