3r-127/24 — contestarea actului administrativ

3r-127/24 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosarul nr. 3r–127/24

2-21190426-01-3r-30042024

Instanța de fond: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani ( jud. L. Holevițcaia)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (V. Sîrbu, A. Braga, V. Negru)

D E C I Z I E

12 iunie 2024 mun. Chișinău

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTȚIE

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc

examinând recursurile depuse de Uniunea Avocaților din Republica Moldova

și Ministerul Justiției al Republicii Moldova,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată

depusă de Plevan Vasile împotriva Uniunii Avocaților din Republica Moldova, terț

Ministerul Justiției al Republicii Moldova cu privire la anularea actului administrativ

individual defavorabil, obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil,

împotriva încheierii din 08 aprilie 2024 a Curții de Apel Chișinău, prin care au

fost declarate inadmisibile apelurile depuse de Uniunea Avocaților din Republica

Moldova și Ministerul Justiției al Republicii Moldova, împotriva hotărârii din 05

decembrie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

c o n s t a t ă:

La 27 decembrie 2021, Plevan Vasile a depus cerere de chemare în judecată în

procedura contenciosului administrativ împotriva Uniunii Avocaților din Republica

Moldova, terț Ministerul Justiției al Republicii Moldova cu privire la anularea

actului administrativ individual defavorabil, obligarea emiterii actului administrativ

individual favorabil.

Prin hotărârea din 05 decembrie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

acțiunea în contencios administrativ, înaintată de către Plevan Vasile, a fost admisă.

S-a anulat actul administrativ individual defavorabil – hotărârea Comisiei de

licențiere a profesiei de avocat de pe lângă Uniunea avocaților din Republica

Moldova nr.47/2/2022 din 08.02.2022 și s-a obligat Comisia de licențiere a profesiei

de avocat de pe lângă Uniunea Avocaților din Republica Moldova să emită actul

administrativ individual favorabil privind admiterea lui Vasile Plevan în profesia de

avocat, în temeiul art.10 alin.(2) lit. d) din Legea nr.1260-XV din 19 iulie 2002, în

1

redacția Legii în vigoare la data înaintării cererii de accedere în profesia de avocat

din 26 octombrie 2021.

Invocând ilegalitatea hotărârii instanței de fond, la 06 decembrie 2023,

Ministerul Justiției al Republicii Moldova a declarat apel (nemotivat) împotriva

hotărârii din 05 decembrie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani (f.d.168, vol.

I).

La data de 19 decembrie 2023 a depus apel Uniunea Avocaților din Republica

Moldova, împotriva hotărârii din 05 decembrie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani, în conținutul acestuia invocând că nu cunoaște toate raționamentele

instanței de judecată la adoptarea hotărârii deoarece a fost pronunțat dispozitivul,

precum își rezervă dreptul de a depune apel suplimentar după comunicarea hotărârii

motivate (f.d.170-181, vol. I).

Prin încheierea din 08 aprilie 2024 a Curții de Apel Chișinău, au fost declarate

inadmisibile apelurile depuse de Uniunea Avocaților din Republica Moldova și

Ministerul Justiției al Republicii Moldova, pe motiv că motivarea apelurilor nu a

fost depusă în termenul prevăzut la art. 232 alin. (2) din Codul administrativ.

La 11 aprilie 2024, prin intermediul poștei electronice, Uniunea Avocaților din

Republica Moldova, a declarat cerere de recurs împotriva încheierii din 08 aprilie

2024 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea încheierii contestate și emiterea

unei noi încheieri cu restituirea spre examinare a cererii de apel menționate.

În susținerea recursului, recurentul a menționat că, încheierea contestată este

neîntemeiată și urmează a fi casată cu restituirea cauzei spre rejudecare.

A susținut că, a depus cererea de apel motivată în interiorul termenului stabilit

de art. 232 alin. (2) din Codul administrativ, or, aprecierea instanței de apel precum

că cererea de apel a fost depusă ca nemotivată, o consideră eronată și contrară

circumstanțelor cauzei.

A declarat că la 19 decembrie 2023, la adresa de e-mail jrc@justice.md orele

17:58 a fost expediată cererea de apel a Uniunii Avocaților din Republica Moldova

întocmită în conformitate cu exigențele stabilite de art. 233 din Codul administrativ.

Totodată a indicat că în situația când cererea de apel nu ar fi fost în corespundere cu

cerințele prevăzute la art. 233 alin. (1) și (2) și 234 alin. (1) din Codul administrativ,

instanța de apel urma să stabilească un termen pentru înlăturarea pretinselor

neajunsuri.

La 19 aprilie 2024, Ministerul Justiției al Republicii Moldova, a declarat cerere

de recurs împotriva încheierii din 08 aprilie 2024 a Curții de Apel Chișinău,

solicitând casarea încheierii contestate și emiterea unei noi încheieri privind

repunerea în termen a cererii de apel și declararea admisibilității acesteia.

În susținerea recursului, recurentul a menționat că, încheierea contestată este

neîntemeiată și urmează a fi casată cu restituirea cauzei spre rejudecare.

A susținut cu referire la dispozițiile art. 195 din Codul administrativ că, instanța

de fond nu a explicat participanților la proces procedura și termenul de atac al

hotărârii conform art. 232 alin. (2) din codul administrativ, ceea ce reprezintă în

opinia sa o încălcare a art. 236 alin. (1) și 241 alin. (6) din Codul de procedură civilă.

A indicat recurentul că instanța de apel, totodată nu a respectat prevederile art.

368 alin. (1) din Codul de procedură civilă.

2

A notat recurentul că apelul a fost depus în termen de 30 de zile de la

pronunțarea dispozitivului hotărârii din 05 decembrie 2023 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Rîșcani.

Conform articolului 242 din Codul administrativ, recursul împotriva încheierii

judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea

contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea

nu stabilește un termen mai mic.

Încheierea Curții de Apel Chișinău a fost emisă la 08 aprilie 2024, și a fost

notificată recurenților la 08 aprilie 2024, prin intermediul poștei electronice, fapt ce

se confirmă prin extrasul din poșta electronică, anexat la materialele cauzei (f.d. 216,

vol. I).

Uniunea Avocaților din Republica Moldova și Ministerul Justiției al Republicii

Moldova, s-au conformat prevederilor legale și în termen au depus recurs împotriva

încheierii din 08 aprilie 2024 a Curții de Apel Chișinău, la data de 11 aprilie 2024 și

19 aprilie 2024.

La 02 mai 2024, în adresa intimaților a fost expediată copia recursurilor depuse

de Uniunea Avocaților din Republica Moldova și Ministerul Justiției al Republicii

Moldova, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței.

La 24 mai 2024, Plevan Vasile a depus referințe, prin care a solicitat respingerea

recursurilor depuse de Uniunea Avocaților din Republica Moldova și Ministerul

Justiției al Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 243 alin. (2) din Codul administrativ, instanța

competentă soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de

judecată. Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la

proces.

În speță, completul nu consideră oportun de a cita participanții la proces pentru

a se pronunța cu privire la problemele invocate în recurs, deoarece în cererea de

recurs argumentele au fost expuse cu suficientă claritate.

Verificând legalitatea actului judecătoresc contestat prin prisma argumentelor

invocate și a materialelor din dosar, coroborate cu normele de drept, Completul de

judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Ministerul

Justiției al Republicii Moldova este neîntemeiat și pasibil de fi respins, cu

menținerea încheierii în partea declarării inadmisibile a cererii de apel depusă de

Ministerul Justiției al Republicii Moldova, iar recursul declarat de Uniunea

Avocaților din Republica Moldova este întemeiat și urmează a fi admis cu casarea

încheierii instanței de apel, în partea declarării inadmisibile a cererii de apel

declarată de Uniunea Avocaților din Republica Moldova, restituind spre rejudecare

problema soluționată prin încheierea casată din următoarele motive.

Conform art. 243 alin. (1) lit. b) și c) din Codul administrativ, examinând

recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele

decizii: respinge recursul, anulează încheierea și adoptă o nouă încheiere.

Conform art. 236 alin. (1) și (2) lit. e) din Codul administrativ, instanța de apel

examinează din oficiu admisibilitatea apelului. Dacă este inadmisibil, apelul se

declară ca atare printr-o încheiere susceptibilă de recurs. Apelul se declară

inadmisibil în special când motivarea apelului nu a fost depusă sau a fost depusă

după expirarea termenului prevăzut la art. 232 alin. (2).

3

Conform art. 232 alin. (2) din Codul administrativ, motivarea apelului se

prezintă la instanța de apel în termen de 30 de zile de la data notificării hotărârii

motivate. Dacă se depune împreună cu apelul, motivarea apelului se depune la

instanța de judecată care a emis hotărârea contestată.

Actele cauzei denotă că, dispozitivul hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul

Râșcani a fost pronunțat la data de 05 decembrie 2023 (f.d. 163).

La 06 decembrie 2023, cu respectarea prevederilor art. 232 alin. (1) Cod

administrativ, Ministerul Justiției al Republicii Moldova a contestat cu apel

hotărârea din 05 decembrie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani (f.d.168,

vol. I).

Conform extrasului din poșta electronică, anexat la materialele cauzei (f.d. 205)

se atestă că la 22 ianuarie 2024, prin intermediul poștei electronice, în adresa

participanților la proces a fost expediată copia hotărârii motivate a instanței de fond.

În circumstanțele descrise, instanța de apel conchide că termenul limită de

prezentare a motivării apelului, a expirat de drept la data de 21 februarie 2024.

La caz, de către Ministerul Justiției al Republicii Moldova nu a fost depusă

motivarea apelului.

Este de remarcat că Ministerul Justiției al Republicii Moldova la 23 aprilie 2024

a depus o cerere prin care a solicitat anexarea cererii de apel motivate, repunerea în

termen a căreia a solicitat-o în cererea de recurs.

În asemenea circumstanțe, instanța de recurs consideră că Ministerul Justiției al

Republicii Moldova nu a făcut uz nici de prevederile art. 237 alin. (1) din Codul

administrativ, care oferă posibilitatea să solicite repunerea în termenul de prezentare

a motivării apelului, în condițiile în care o astfel de omisiune ar fi justificată prin

probe pertinente.

Astfel, fiind participant la proces și fiind interesat de soarta soluționării

litigiului în care este implicat, Ministerul Justiției al Republicii Moldova trebuia să

demonstreze un rol activ, manifestând comportament de bună-credință față de

drepturile și obligațiile sale procedural.

Instanța de recurs consideră neîntemeiate argumentele recurentului aduse în

acest sens, or, solicitarea privind repunerea în termen a cererii de apel motivate

efectuată în instanța de recurs, urmează a fi apreciată ca neîntemeiată, deoarece,

după cum s-a menționat supra, materialele dosarului denotă cert că hotărârea

motivată a fost comunicată, apelantului la data de 22 ianuarie 2024, prin intermediul

poștei electronice, respectiv termenul de 30 de zile acordat de lege pentru depunerea

apelului motivat a expirat la 21 februarie 2024.

Potrivit art. 223 din Codul administrativ, hotărârile și alte acte de dispoziție prin

care se stabilesc termene, precum și numirea ședințelor și citațiile se notifică

participanților la proces conform art.96–114.

Conform art. 96 alin. (1) și alin. (2) din Codul administrativ, notificările și

comunicările către participanții la procedura administrativă se realizează în orice

formă de comunicare adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al costurilor.

Comunicarea prin mijloace electronice are prioritate dacă este adecvată obiectului

comunicării și acceptată de participantul la procedură.

Prin urmare, Colegiul constată că în termenul stabilit de lege pentru prezentarea

motivării apelului, Ministerul Justiției al Republicii Moldova, nu a luat măsurile

4

necesare, după cum sugerează jurisprudența CEDO, de a proteja drepturile sale de

acces la instanță. Or, conform jurisprudenței CEDO participanții procesului de

judecată, inițiind proceduri în justiție, urmează să-și asume un rol activ, urmărind cu

diligență derularea procesului său și să dispună cu bună-credință de drepturile sale

procedurale.

Fiind cel interesat de soluționarea cauzei, Ministerul Justiției al Republicii

Moldova, trebuia să întreprindă toate măsurile necesare de a-și proteja dreptul de

acces la instanță, după cum sugerează și jurisprudența CEDO, prin efectuarea actului

de procedură până la expirarea termenului prevăzut de lege, la caz, prin depunerea

motivării apelului în termen.

Drept consecință, intervine aplicarea sancțiunii procedurale prevăzută la art.236

alin. (1) lit. e) din Codul administrativ de declarare a apelului inadmisibil.

Cu referire la argumentul Ministerului Justiției al Republicii Moldova, precum

că instanța de fond nu a explicat participanților la proces modul și termenul de

depunere a motivării apelului, prevăzut la art. 232 alin. (2) din Codul administrativ

și, respectiv acesta a fost motivul omiterii termenului de 30 de zile de depunere a

apelului motivat, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că

este nefondat și nu poate fi reținut. Or, conform art. 23 alin. (2) din Constituția

Republicii Moldova, statul asigură dreptul fiecărui om de a-și cunoaște drepturile și

îndatoririle. În acest scop statul publică și face accesibile toate legile și alte acte

normative. Deci, nimeni nu poate invoca necunoașterea legii, în special autoritatea

care are rolul cheie în procesul de legiferare.

Colegiul menționează că potrivit jurisprudenței Curții Europene, participanții

procesului de judecată urmează să-și asume un rol activ, urmărind cu diligență

derularea procesului său și să dispună cu bună-credință de drepturile sale

procedurale.

Conform art. 24 alin.(1) din Codul administrativ, participanții la procedura

administrativă și procedura de contencios administrativ trebuie să își exercite

drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a încălca drepturile

procesuale ale altor participanți.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că

neexercitarea oricărei căi de atac și neîndeplinirea oricărui alt act de procedură în

termenul legal atrage decăderea din drept, afară de cazul când legea dispune altfel

sau când partea dovedește că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de

voința ei să efectueze acțiunea în termen.

Prin prisma art. 24 alin. (1) din Codul administrativ, reclamantul/apelant avea

obligația prezumată de a manifesta diligență și atitudine activă și la un interval

rezonabil de timp să se intereseze prin mijloace eficiente referitor la hotărârea primei

instanțe.

Această acțiune procesuală era vital necesară pentru întreprinderea măsurilor

de protejare a dreptului de acces la instanță și depunerea în termen a motivării

apelului, în caz contrar intervenind cu titlu de sancțiune procedurală, declararea

apelului inadmisibil.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

amintește că, art. 6 § 1 din Convenția Europeana a Drepturilor Omului îi garantează

fiecărei persoane dreptul de a sesiza o instanță cu orice contestație referitoare la

5

drepturile și obligațiile sale cu caracter civil. Instanța europeană a relatat însă, în

practica sa constantă, că „dreptul la o instanță” nu este absolut. În această privința,

Curtea Europeană, în mai multe cauze de acest gen, nu exclude niciodată ipoteza că

interesele unei bune administrări a justiției pot să justifice impunerea unui termen

de exercitare a căii de atac (cauza Bacev contra Fosta Republică Yugoslavă a

Macedoniei, Kemp contra Luxembourg, Diaz Ochoa contra Spaniei), în care înalta

Curte a arătat că, termenul fixat de legea internă este o restricție ce guvernează

accesul la justiție.

În atare circumstanțe, declararea apelului depus Ministerul Justiției al

Republicii Moldova, ca fiind inadmisibil, este compatibilă cu respectarea

prevederilor Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a

Libertăților Fundamentale. În susținerea opiniei enunțate, completul amintește că

art. 6 §1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor și a Libertăților

Fundamentale ale Omului îi garantează fiecărei persoane dreptul de a sesiza o

instanță cu orice contestație referitoare la drepturile și obligațiile sale cu caracter

civil.

În practica sa constantă, Curtea a reiterat că „dreptul la instanță”, la fel ca și

dreptul de acces, nu are un caracter absolut. În această privință Curtea Europeană,

în multe cauze similare, nu exclude ipoteza că interesele unei bune administrări a

justiției pot să justifice impunerea unui termen de exercitare a căii de atac (cauza

Bacev vs. fosta Republică Iugoslavă a 12 Macedoniei; Kemp vs. Luxemburg; Diaz

Ochoa vs Spania), în care CEDO a reiterat că termenul fixat de legea internă este o

restricție ce guvernează accesul la justiție.

Din considerentele menționate și având în vedere că încheierea instanței de apel

este întemeiată și legală, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge

la concluzia de a respinge recursul depus de Ministerul Justiției al Republicii

Moldova.

Cu referire la recursul declarat de către Uniunea Avocaților din Republica

Moldova, Completul de judecată reține.

Din materialele cauzei rezultă, că prin hotărârea din 05 decembrie 2023 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, acțiunea în contencios administrativ, înaintată

de către Plevan Vasile, a fost admisă. S-a anulat actul administrativ individual

defavorabil – hotărârea Comisiei de licențiere a profesiei de avocat de pe lângă

Uniunea avocaților din Republica Moldova nr.47/2/2022 din 08.02.2022 și s-a

obligat Comisia de licențiere a profesiei de avocat de pe lângă Uniunea Avocaților

din Republica Moldova să emită actul administrativ individual favorabil privind

admiterea lui Vasile Plevan în profesia de avocat, în temeiul art.10 alin.(2) lit. d) din

Legea nr.1260-XV din 19 iulie 2002, în redacția Legii în vigoare la data înaintării

cererii de accedere în profesia de avocat din 26 octombrie 2021.

Nefiind de acord cu hotărârea instanței de fond, la 19 decembrie 2023 Uniunea

Avocaților din Republica Moldova a declarat apel împotriva hotărârii din 05

decembrie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, în conținutul acestuia

invocând că nu cunoaște toate raționamentele instanței de judecată la adoptarea

hotărârii deoarece a fost pronunțat dispozitivul, indicând că își rezervă dreptul de a

depune apel suplimentar după comunicarea hotărârii motivate (f.d.170-181, vol. I).

6

Prin încheierea din 08 aprilie 2024 a Curții de Apel Chișinău, au fost declarate

inadmisibile apelurile depuse de Uniunea Avocaților din Republica Moldova și

Ministerul Justiției al Republicii Moldova, pe motiv că motivarea apelurilor nu a

fost depusă în termenul prevăzut la art. 232 alin. (2) din Codul administrativ.

Această concluzie în partea declarării inadmisibile a cererii de apel depusă de

Uniunea Avocaților din Republica Moldova este eronată, or la 19 decembrie 2023,

la adresa de e-mail jrc@justice.md orele 17:58 a fost expediată cererea de apel a

Uniunii Avocaților din Republica Moldova întocmită în conformitate cu exigențele

stabilite de art. 233 din Codul administrativ. Respectiv, Uniunea Avocaților din

Republica Moldova, a fost în drept să depună o cerere care completează argumentele

apelului declarat la 19 decembrie 2023, dar nu a avut obligația de depune apel

suplimentar după comunicarea hotărârii motivate.

În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

consideră că instanța de apel pripit a considerat a fi incidente prevederile art. 232

alin. (2) Cod administrativ cu referire la apelul depus de Uniunea Avocaților din

Republica Moldova și prin încheierea din 08 aprilie 2024 a Curții de Apel Chișinău,

a considerat ca fiind inadmisibil apelul depus de Uniunea Avocaților din Republica

Moldova, din motivul că nu a prezentat motivarea apelului în modul stabilit de art.

232 alin. (2) din Codul administrativ. Or, menținerea acestei încheieri în condițiile

sus-enunțate, nu ar constitui pentru, Uniunea Avocaților din Republica Moldova,

decât o îngrădire de a-și valorifica drepturile procedurale conform normelor în

vigoare, care sunt garantate și de Convenția Europeană a Drepturilor Omului,

precum și îngrădirea accesului la justiție, garantat de art. 6 din Convenția Europeană

pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că instanța de apel

prematur a declarat inadmisibilă cererea de apel depusă de Uniunea Avocaților din

Republica Moldova, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la

concluzia de a admite recursul depus de Uniunea Avocaților din Republica Moldova,

de a anula încheierea din 08 aprilie 2024 a Curții de Apel Chișinău, în partea în care

se referă la apelul declarat de Uniunea Avocaților din Republica Moldova, și de a

remite cauza în instanța de apel la etapa primirii în procedură a cererii de apel.

În conformitate art. 243 alin. (1) lit. b) și c) din Codul administrativ, Completul

de judecată al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e :

Se respinge recursul depus de Ministerul Justiției al Republicii Moldova.

Se admite recursul depus de Uniunea Avocaților din Republica Moldova.

Se casează parțial încheierea din 08 aprilie 2024 a Curții de Apel Chișinău, în

cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată depusă

de Plevan Vasile împotriva Uniunii Avocaților din Republica Moldova, terț

Ministerul Justiției al Republicii Moldova cu privire la anularea actului administrativ

individual defavorabil, obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil,

în partea declarării inadmisibile a cererii de apel depuse de Uniunea Avocaților din

Republica Moldova, și se restituie cauza la Curtea de Apel Chișinău, la etapa punerii

pe rol a apelului depus de Uniunii Avocaților din Republica Moldova.

7

În rest încheierea se menține.

Decizia nu se supune nici unei căi de atac.

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc

8