3ra-2/24 — anularea actulului administrativ defavorabil

3ra-2/24 — anularea actulului administrativ defavorabil (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

D E C I Z I E

cu privire la admiterea recursului depus de Autoritatea Națională de

Integritate,

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Iulia Leanca împotriva Autorității Naționale de

Integritate privind anularea actului administrativ individual defavorabil și

încasarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 24 octombrie 2023 a Curții de Apel Chișinău

(Dosarul nr. 3ra-2/24

NR. PIGD 2-21007365-02-3ra-03012024)

Art. 26 din Legii cu privire la fucția publică și statutul funcționarului public,

funcționarul public nu poate exercita o funcție publică în subordinea

nemijlocită a unei rude directe (părinte, frate, soră, fiu, fiică) sau a unei rude

prin afinitate (soț/soție, părinte, frate și soră a soțului/soției) în cadrul

aceleiași autorități publice

Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani, jud. L. Holevițcaia,

Curtea de Apel Chișinău, jud. Gh. Mîra, Gr. Dașchevici, A. Bostan

2 decembrie 2024

Textul corespunde originalului

Examinând recursul depus de Autoritatea Națională de Integritate

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Diana Stănilă,

Ion Malanciuc, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

acțiune în contencios administrativ împotriva Autorității Naționale de

Integritate privind anularea actului de constatare nr.133/17 din 28 decembrie

2020 și încasarea cheltuielilor de asistență juridică în mărime de 5000 lei.

recepționat prin intermediul poștei actul de constatare nr. 133/17 din 28

decembrie 2020 întocmit de Autoritatea Națională de Integritate, în privința

dnei Iulia Leanca, contabil-șef în cadrul Primăriei s. Satul Nou, r-nul

Cimișlia, prin care se constată că dna Iulia Leanca a încălcat regimul juridic

al restricțiilor manifestat prin exercitarea funcției publice de contabil-șef în

cadrul Primăriei s. Nou, r-nul Cimișlia în subordinea nemijlocită a cumnatei

sale Sîrghi Eugenia, primar al s. Nou, r-nul Cimișlia și ne întreprinderea în

termenul stabilit a acțiunilor în vederea încetării raporturilor ierarhice

nemijlocite. Se sesizează Primăria s. Nou, r-nul Cimișlia, în termen de 15

zile din momentul în care actul de constatare va rămâne definitiv, în vederea

încetării raporturilor de muncă cu dna Iulia Leanca, contabil-șef în cadrul

Primăriei s. Nou, r-nul Cimișlia.

133/17 din 28 decembrie 2020, este ilegal sub aspect de procedură și de fond,

fiind emis contrar prevederilor legii, fapt care, conform art. art. 5, 6, 10, 11,

206 alin. (1) lit. a) al Codului administrativ constituie temei pentru anulare.

Nou, r-nul Cimișlia în contabilitate din data de 24 decembrie 1991, unde

activează până în prezent, timp de 30 ani. În această perioadă a activat în mai

multe funcții în contabilitatea Primăriei, și anume: din data de 24 decembrie

1991, a fost angajată temporar la serviciu în Primăria Satul Nou, r-nul

Cimișlia în calitate de casier-contabil, activând în această funcție până la 09

martie 1995; la data de 09 martie 1995, a fost primită la lucru permanent în

Primăria Satul Nou, r-nul Cimișlia în calitate de casier-perceptor fiscal; la

data de 28 august 2006, a fost numită în funcția de contabil-șef al Primăriei

Satul Nou, r-nul Cimișlia și activează în această funcție până în prezent, timp

de mai mult de 14 ani, fapte confirmate prin Carnetul de muncă al

reclamantei.

1

conferite toate gradele de calificare ca funcționar public, și anume: la data de

31 decembrie 1999, i-a fost conferit gradul de calificare de funcționar public

- consilier de clasa a III-a; la data de 30 iunie 2003, i-a fost conferit gradul

de calificare de funcționar public - consilier de clasa a II-a; la data de 02

ianuarie 2007, i-a fost conferit gradul de calificare de funcționar public -

consilier de clasa a I-a, acesta este cel mai înalt grad de calificare ca

funcționar public care poate fi conferit conform Legii la funcția de contabil-

șef.

soțului ei (cumnată), a fost aleasă în calitate de Primar al s. Satul Nou, r-nul

Cimișlia.

Nou, ea activa în calitate de contabil și contabil șef la primărie, de mai mult

de 30 ani, din care 13 ani activa în calitate de contabil-șef, nu a fost primită

la lucru, nu a fost numită în funcție de Eugenia Sîrghi, nu a fost promovată

în funcție, nu i-au fost acordate grade de calificare de funcționar public, nu

i-a fost acordat nici un privilegiu și nici un premiu de către cumnata sa,

Eugenia Sîrghi în această perioadă.

primar al satului Satul Nou, a depus declarația conflictului de interese nr.

267, înregistrată la ANI sub nr. 6608 din 28 noiembrie 2019, a declarat

Agenției Naționale de Integritate conflictul de interese, aducând la cunoștință

faptul că în Primăria Satul Nou în funcția de contabil șef activează soția

fratelui ei, Iulia Leanca, indicând că ultima activează ca contabil în primărie

din anul 1991, care are studii superioare în domeniu, nu a avut niciodată

încălcări, dimpotrivă pentru performanțele înalte profesionale i-a fost

acordată Diploma de mențiune din partea Președintelui raionului. A solicitat

ca să se țină cont de faptul că în localitate nu sunt alți specialiști de asemenea

calitate în domeniu și este important ca în funcția de contabil șef să fie o

persoană competentă ca Iulia Leanca.

primit de la Eugenia Sîrghi, Declarația conflictului de interese nr. 267,

înregistrată la ANI sub nr. 6608 din 28 noiembrie 2019, nu a soluționat

conflictul real de interese declarat, după cum era obligată conform art. 14

alin. (5) al Legii 133/2016, dar a expediat răspunsul nr. 07/3341 din 03

decembrie 2019, semnat de către președintele ANI, în care se indică numai

că Autoritatea Națională de Integritate poate constata încălcarea sau lipsa

încălcării regimului juridic al conflictelor de interese și restricțiilor de către

subiectul declarării averii și intereselor personale, doar ca urmare a unui

control de specialitate, inițiat și realizat în condițiile legii, de către

inspectorul de integritate”, însă nu au întreprins nimic în acest sens.

2

mod referitor la conflictul de interese declarat prin Declarația conflictului de

interese nr. 267, înregistrată la ANI sub nr. 6608 din 28 noiembrie 2019,

depusă de către Eugenia Sîrghi, nu a indicat nici un mod de soluționare a

conflictului, nu a oferit nici o soluție, nici o recomandare, nici o restricționare

care nu ar fi fost îndeplinită sau încălcată de Iulia Leanca și Primarul Eugenia

Sîrghi.

Autorității Naționale de Integritate a fost înregistrată sesizarea nr. C-573/20

cu privire la eventuala încălcare a regimului juridic al restricțiilor de către

Iulia Leancă, contabil-șef în cadrul Primăriei s. Satul Nou, r-nul Cimișlia.

fost informată despre inițierea în privința sa a controlului privind respectarea

regimului juridic a restricțiilor, solicitându-i-se și punctul de vedere vis-a-

vis de respectarea regimului juridic al restricțiilor.

înregistrată în cancelaria ANI cu nr. 9396, indicând următoarele: „....- din

data de 24 decembrie 1991 am fost angajată la serviciu în Primăria Satul

Nou, r-nul Cimișlia în calitate de contabil, activând în această funcție până

la 28 august 2006; la data de 28 august 2006, am fost numită în funcția de

contabil-șef al Primăriei Satul Nou, r-nul Cimișlia și activez în această

funcție până în prezent, timp de mai mult de 14 ani; la data de 31 decembrie

1999, i-a fost conferit gradul de calificare de funcționar public - consilier de

clasa a III-a; la data de 30 iunie 2003, i-a fost conferit gradul de calificare de

funcționar public - consilier de clasa a II-a; la data de 02 ianuarie 2007, i-a

fost conferit gradul de calificare de funcționar public - consilier de clasa a I-

a, acesta este cel mai înalt grad de calificare ca funcționar public care poate

fi conferit conform Legii la funcția de contabil-șef. Prin mandatul validat

prin hotărârea Judecătoriei Cimișlia din 13 noiembrie 2019, Primar al satului

Satul Nou r-nul Cimișlia a fost aleasă la alegerile locale, Eugenia Sîrghi, care

este sora soțului meu - cumnata mea. La data de 26 noiembrie 2019, Primarul

satului Satul Nou, Eugenia Sîrghi, prin declarația conflictului de interese nr.2

67, înregistrată la ANI sub nr. 6608 din 28 noiembrie 2019, a declarat

Agenției Naționale de Integritate conflictul de interese, aducând, la

cunoștință faptul că în Primăria Satul Nou în funcția de contabil șef activează

soția fratelui ei, Iulia Leanca, indicând că ultima activează ca contabil în

primărie din anul 1991. Prin răspunsul nr. 07/3341 din 03 decembrie 2019,

după examinarea declarației nr. 267 din 26 noiembrie 2019, Agenția

Națională de Integritate în baza art.7 alin.(3) lit. g) din Legea nr.132 din 17

iunie 2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate, a formulat o

opinie consultativă, cu referire la eventuala situație de conflict de interese,

în care ne informează că Autoritatea ANI poate constata încălcarea sau lipsa

încălcării regimului juridic al conflictelor de interese și restricțiilor de către

3

subiectul declarării averii și intereselor personale, doar ca urmare a unui

control de specialitate, inițiat și realizat în condițiile legii, de către

inspectorul de integritate. Astfel, consideră că nu a încălcat prevederile art.

art. 22, 23, 24, 25 și 26 ale Legii nr.158/2008 privind funcția publică și

statutul funcționarului public, or, la momentul alegerii a lui Eugenia Sîrghi

ca Primar al satului Satul Nou, eu de 13 ani deja activam în calitate de

contabil-șef, nu am fost numită în funcție de ea, nu am fost promovată în

funcție, nu i-au fost acordate grade de calificare de funcționar public, nu i-a

fost acordat nici un privilegiu și nici un premiu de către cumnata dânsei,

Eugenia Sîrghi în această perioadă. Dimpotrivă Primarul, Eugenia Sîrghi

întreprinde toate măsurile necesare de a nu o include ca membru în vreo

comisie pentru a nu apărea suspiciuni privind conflictele de interese. Or,

dânsa activând 30 ani în calitate de contabil și contabil-șef în Primărie nu are

unde să plece să muncească în altă parte și nici pensie nu-i acordă statul la

53 ani. Pentru orice claritate adițională, stă la dispoziție. Roagă să fie

informată despre rezultatele controlului inițiat”.

decembrie 2020 întocmit de Autoritatea Națională de Integritate, recepționat

de către Iulia Leanca la 31 decembrie 2020, în privința Iuliei Leanca,

contabil-șef în cadrul Primăriei s. Satul Nou, r-nul Cimișlia, se constată că

Iulia Leancă a încălcat regimul juridic al restricțiilor manifestat prin

exercitarea funcției publice de contabil-șef în cadrul Primăriei s. Satul Nou,

r-nul Cimișlia în subordinea nemijlocită a cumnatei sale Eugenia Sîrghi,

Primar al Satul Nou, r-nul Cimișlia și neîntreprinderea în termenul stabilit a

acțiunilor în vederea încetării raporturilor ierarhice nemijlocite. În Actul de

constatare se face referire la mai multe acte acumulate în procedura efectuată

de către ANI, indicându-se că în urma examinării materialelor acumulate în

dosarul de control, punctului de vedere al persoanei supuse controlului,

inspectorul de integritate a stabilit că Iulia Leanca a încălcat regimul juridic

al restricțiilor, manifestat prin exercitarea funcției publice de contabil-șef în

cadrul Primăriei s. Satul Nou, r-nul Cimișlia în subordinea nemijlocită a

cumnatei sale Eugenia Sîrghi și ne întreprinderea, în termenul stabilit a

acțiunilor în vederea încetării raporturilor ierarhice nemijlocite.

Eugenia Sîrghi ale lui Iulia Leanca, inspectorul de integritate a evidențiat

următoarele: dna Iulia Leanca a început să exercite funcția publică de

contabil-șef în cadrul Primăriei s. Nou r-nul Cimișlia în subordinea

nemijlocită a cumnatei sale Eugenia Sîrghi începând cu 13 noiembrie 2019,

ca urmare a validării primului mandat de primar al s. Nou dnei Eugenia

Sîrghi. În conformitate cu prevederile art.26 alin. (3) al Legii nr.158/2008 cu

privire la funcția publică și statutul funcționarului public, dna Iulia Leanca

avea obligația de a întreprinde acțiuni în vederea încetării raporturilor

ierarhice nemijlocite în termen de 2 luni, termen care a început a curge din

4

13 noiembrie 2019. Materialele dosarului de control denotă faptul că dna

Iulia Leanca, contabil-șef în cadrul Primăriei s. Nou, r-nul Cimișlia,

încălcând prevederile art. 26 alin. (3) al Legii nr.158/2008 cu privire la

funcția publică și statutul funcționarului public, în situația descrisă supra, de

fiecare dată nu a întreprins acțiunile necesare în vederea încetării raporturilor

ierarhice nemijlocite cu cumnata sa Eugenia Sîrghi în termenul stabilit de

legislație, or inspectorul de integritate în cadrul controlului nu a identificat

nici o cerere de transfer într-o altă funcție sau de demisie ce ar dovedi

contrariul.

reclamanta că consideră că actul de constatare nr. 133/17 din 28 decembrie

2020 este ilegal, și conform art. art. 141, 206 alin. (1) lit. a) al Codului

administrativ constituie temei pentru anularea acestui act de constatare.

Actul de constatare precum că Iulia Leanca a început să exercite funcția

publică de contabil-șef în cadrul Primăriei s. Nou r-nul Cimișlia în

subordinea nemijlocită a cumnatei sale Eugenia Sîrghi începând cu 13

noiembrie 2019, ca urmare a validării primului mandat de primar al s. Satul

Nou dnei Eugenia Sîrghi, sunt eronate și nu corespund adevărului. Or, din

materialele acumulate, actele prezentate de către Primar, inclusiv și din

explicațiile lui Iulia Leanca se confirmă cu certitudine că Iulia Leanca,

activează în contabilitatea Primăriei Satul Nou în calitate de contabil și

contabil șef din anul 1991, de peste 30 ani. Din data de 28 august 2006, a

fost numită în funcția de contabil-șef al Primăriei Satul Nou, r-nul Cimișlia

și activează în această funcție până în prezent, timp de mai mult de 14 ani și

nu din 13 noiembrie 2019 după cum se indică în Actul de constatare.

Nou, reclamanta de 13 ani deja activa în calitate de contabil-șef, nu a fost

numită în funcție de cumnata ei, nu a fost promovată în funcție, nu i-a fost

acordate grade de calificare de funcționar public, nu i-a fost acordat nici un

privilegiu și nici un premiu de către cumnata sa, Eugenia Sîrghi în această

perioadă. Primarul Eugenia Sîrghi niciodată nu a semnat careva acte care au

favorizat-o, facilitat-o sau avantajat-o pe cumnata sa, Iulia Leanca. Actele pe

care le-a semnat primarul în privința Iuliei Leanca, în calitate de angajată a

instituției pe care o conduce, nu constituie apriori și sub nici o formă un

conflict de interese, deoarece aceste acte nu lezează nici interesele primăriei,

dar nici interesele altor angajați. Dispozițiile semnate de către primar în

privința cumnatei sale, au avut la bază primordial, respectarea drepturilor

constituționale ale omului, cum ar fi dreptul la muncă, dreptul la retribuirea

muncii, dreptul la odihnă, drepturi care sunt consfințite, garantate atât de

Convenția colectivă de muncă, contractul individual de muncă, cât și în mod

special de Codul muncii, Constituția Republicii Moldova și Convenția

europeană a drepturilor omului.

5

necesare prevăzute de lege, unele chiar în defavoarea, detrimentul Iuliei

Leanca, excluzând-o din comisiile de specialitate a căror membru era până a

fi aleasă ca primar Eugenia Sîrghi, și nu a mai inclus-o ca membru în vreo

comisie, nu i-a acordat nici un premiu, pentru a nu apărea suspiciuni privind

conflictele de interese și care ar putea influența exercitarea imparțială și

obiectivă a mandatului, a funcției publice sau de demnitate publică.

Primăriei Satul Nou, r-nul Cimișlia la 28 august 2006, până la intrarea în

vigoare a art. 26 al Legii nr. 158 din 04 iunie 2008 cu privire la funcția

publică și statutul funcționarului public, iar prezenta lege s-a pus în aplicare

începând cu 1 ianuarie 2009 și a Legii nr. 132 din 17 iunie 2016 cu privire la

Autoritatea Națională de Integritate, acte normative la care face trimitere

inspectorul de integritate la constatarea încălcării regimului juridic al

restricțiilor și solicitarea ca Primăria s. Satului Nou în termen de 15 zile să

înceteze raporturile de muncă cu Iulia Leanca, contabil-șef în cadrul

Primăriei s. Satul Nou.

Iulia Leanca, contabil-șef în cadrul Primăriei s. Satul Nou, astfel Autoritatea

Națională de Integritate o privează de dreptul de a munci, îi este încălcat

flagrant Iuliei Leanca dreptul la muncă, la garanțiile sociale, garantate de

Constituția RM, de Declarația Universală a Drepturilor Omului, de Pactul

internațional cu privire la drepturile economice, sociale și culturale, de Carta

socială europeană, tratate internaționale la care Republica Moldova este

parte. Iulia Leanca activează în contabilitatea Primăriei de mai mult de 30

ani, având acum 53 ani, având câțiva ani până a ieși la pensie, rămâne

șomeră, fără o sursă de trai, de a se întreține pe sine și familiei ei. Or,

Autoritatea Națională de Integritate nu spune ce urmează să facă Iulia Leanca

care a muncit o viață (30 ani) în contabilitatea Primăriei după eliberarea din

funcție, într-un sat unde nu mai sunt alte funcții similare de nivelul celei

ocupate de reclamantă, nu indică unde poate fi transferată.

Universală a Drepturilor Omului, art. 7 din Pactul internațional cu privire la

drepturile economice, sociale și culturale, art. 1 și 2 din Carta socială

europeană revizuită, indică reclamanta că potrivit legislației naționale și

tratatele internaționale, dreptul la muncă presupune, în primul rând, libera

alegere a muncii, adică libertatea alegerii profesiei și a locului de muncă.

158 din 04 iulie 2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului

public contravin prevederilor art. 43 din Constituție, art. 23 al Declarației

Universale a Drepturilor Omului și art.1 din Carta socială europeană care

garantează oricărei persoane dreptul la muncă, dreptul la libera alegere a

6

muncii, libertatea alegerii profesiei și a locului de muncă, la condiții

echitabile și satisfăcătoare de muncă, precum și la ocrotirea împotriva

șomajului. Or, atât alin. (3) cât și alin. (4) din Legea nr.158 din 04.07.2008,

prevăd numai aplicarea sancțiunilor de eliberare din funcția publică deținută,

fără a oferi alte alternative, fiind lipsită persoana de dreptul de a munci.

temeiurilor legale pentru anularea actului de constatare contestat, ce

determină necesitatea anulării integrale a Actului de constatare nr. 133/17

din 28 decembrie 2020 întocmit de Autoritatea Națională de Integritate în

privința dnei Iulia Leanca, contabil-șef în cadrul Primăriei s. Satul Nou, r-

nul Cimișlia, ca fiind ilegal.

prevederile art. 35 din Legea nr. 132 cu privire la Autoritatea Națională de

Integritate, menționează reclamanta că la data de 31 decembrie 2020, prin

intermediul poștei a recepționat Actul de constatare nr. 133/17 din 28

decembrie 2020 întocmit de Autoritatea Națională de Integritate,

(Inspectorul de Integritate Fetescu Andrian) în privința dnei Iulia Leanca,

contabil-șef în cadrul Primăriei s. Satul Nou, r-nul Cimișlia. Astfel,

reclamanta se încadrează în termenul legal de contestare în termen de 15 zile

de la primirea Actului de constatare (care este până pe data de 15 ianuarie

2021 inclusiv) (potrivit art. 209 Codului administrativ, art. 36 din Legea

nr.132/2016).

Leanca a depus cererea privind completarea temeiului acțiunii, invocând ca

temei de anulare a actului de constatare nr. 133/17 din 28 decembrie 2020,

nerespectarea termenului procedurii administrative.

procedural și în fond, fiind emis contrar prevederilor legii art. art. 3-5, 10 din

Legea nr.133/2016 privind declararea averii a intereselor personale, art. art.2,

6-7, 19, 20 alin. (2) lit. e) din Legea nr.132 din 17.06.2016 cu privire la

Autoritatea Națională de Integritate, fapt care, conform art. art. 60, 141, 206

alin.(1) lit. a) ale Codului administrativ constituie temei pentru anularea

acestui Act de constatare.

principiul legalității și în baza art. 3 din Legea nr.132/2016, care instituie

principiile de activitate a ANI, autoritățile publice trebuie să acționeze în

conformitate cu legea și alte acte normative, fapt care nu s-a întâmplat în

această speță.

dată sunt întrunite temeiurile de încălcare a procedurii, ce duc la anularea

Actului de constatare nr.133/17 din 28 decembrie 2020 întocmit de

7

Autoritatea Națională de Integritate, în privința dnei Iulia Leanca, contabil-

șef în cadrul Primăriei s. Satul Nou, r-nul Cimișlia.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

Râșcani, acțiunea în contencios administrativ a reclamantei Iulia Leanca

împotriva Autorității Naționale de Integritate a Republicii Moldova privind

anularea actului administrativ individual defavorabil – actul de constatare nr.

333/17 din 28 decembrie 2020, s-a respins ca fiind neîntemeiată.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

Leanca a depus cerere de apel nemotivată împotriva hotărârii Judecătoriei

Chișinău sediul Râșcani din 19 decembrie 2022.

depus cerere de apel motivată solicitând admiterea apelului casarea hotărârii

Judecătoriei Chișinău sediul Râșcani din 19 decembrie 2022 și pronunțarea

unei noi decizii de admitere a acțiunii reclamantei.

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

declarat de Iulia Leanca, s-a admis. S-a casat hotărârea Judecătoriei Chișinău

sediul Râșcani din 19 decembrie 2022, și s-a emis o decizie nouă potrivit

căreia: Acțiunea în contencios administrativ depusă de Iulia Leanca

împotriva Autorității Naționale de Integritate a Republicii Moldova privind

anularea actului administrativ individual defavorabil, s-a admis. S-a anulat

Actul de constatare nr. 133/17 din 28 decembrie 2020. S-a încasat din contul

Autorității Naționale de Integritate în beneficiul lui Iulia Leanca cheltuielile

de asistență juridică în mărime de 3000 lei.

dosarului administrativ (de control), nici în cadrul examinării cauzei în

instanța de fond, nu a fost prezentată dovada repartizării aleatorii a sesizării.

Astfel, este incertă și de neînțeles data repartizării sesizării cât și modalitatea

în care anume inspectorul Andrian Fetescu a fost selectat pentru efectuarea

controlului privind respectarea de către Iulia Leanca a regimului juridic al

restricțiilor.

respectarea regimului juridic al restricțiilor în privința dnei Iulia Leanca a

fost întocmit anterior înregistrării sesizării la ANI, fapt inadmisibil în

procedura administrativă. Relevând că, principiul repartizării sesizărilor în

mod aleatoriu, fiind reglementat prin norme, de ordine publică, de organizare

8

a activității Autorității, neregularitățile procedurale ce constau în încălcarea

acestui principiu, constituie un viciu deosebit de grav, care denotă efectuarea

unei proceduri administrative de control cu încălcarea principiului legalității,

principiului imparțialității, principiului comprehensibilității și transparenței,

prin urmare, indicând asupra ilegalității actului administrativ. Iar în lipsa

actelor la dosarul administrativ, care să confirme respectarea principiului

distribuirii aleatorii a sesizării și în lipsa procesului-verbal de inițiere a

controlului, instanța de apel conchide că Autoritatea Națională de Integritate

a încălcat prevederile art. 30 din Legea nr. 132/2016 și principiul consacrat

prin aceste norme, ceea ce denotă ilegalitatea procedurii de control și

ilegalitatea actului de constatare nr.333/17 din 28 decembrie2020.

contencios administrative al Curții de Apel Chișinău că, procedura de

control, efectuată în privința Iuliei Leanca, s-a desfășurat cu încălcarea

termenilor procedurii administrative, stabiliți în Codul administrative, adică

peste termenul de trei luni conform art. 60 alin (1), (4) și (5) din Codul

administrativ. Accentuând că nici o altă prevedere legală, care să fie

pertinentă și aplicabilă acestor raporturi juridice, nu instituie alte termene.

a expus în nici într-un mod referitor la conflictul de interese declarat prin

Declarația conflictului de interese nr. 267, înregistrată la ANI sub nr.6608

din 28 noiembrie 2019, depusă de către Eugenia Sîrghi, nu a indicat nici un

mod de soluționare a conflictului, nu a oferit nici o soluție, nici o

recomandare, nici o restricționare care nu ar fi fost îndeplinită sau încălcată

de Iulia Leanca și Primarul Eugenia Sîrghi.

prezenta speță, ANI nu s-a expus asupra acestuia, or, reclamanta în punctul

său de vedere a făcut referire atât la declarația conflictului de interese nr.

267, înregistrată la ANI sub nr. 6608 din 28 noiembrie 2019, cât și la

răspunsul nr. 07/3341 din 03 decembrie 2019. Astfel, inspectorul de

integritate în actul administrativ contestat nu a supus unei analize acest

argument al subiectului supus controlului, omițând să acorde o apreciere

logico-juridică motivată acestui argument.

neîntemeiat și din motiv că, inspectorul de integritate, ignorând a respecta

principiile procedurii administrative: motivarea, proporționalitatea, respectiv

a omis să-și motiveze inclusiv din punct de vedere a proporționalității,

decizia de a sesiza Primăria s. Nou, r. Cimișlia, în termen de 15 zile din

momentul în care actul de constatare va rămâne definitiv, în vederea încetării

raporturilor de muncă cu dna Iulia Leanca, contabil-șef în cadrul Primăriei s.

Nou, r-nul Cimișlia, sub aspectul proporționalității, reiterând că la aplicarea

sancțiunii sub formă de privare a persoanei de dreptul la muncă, inspectorul

9

de integritate era obligat să motiveze, prin prisma principiului

proporționalității, aplicarea unei astfel de sancțiuni.

integritate, în mod evident aduc atingere drepturilor subiectului declarării, în

special dreptului la muncă, la libera alegere a muncii și la protecția împotriva

șomajului. Reținând că, Iulia Leanca activează în funcția de contabil în

primărie din anul 1991. Aceasta activează în contabilitatea Primăriei de mai

mult de 30 ani, având la momentul emiterii actului de constatare vârsta de

53 ani, având câțiva ani până a ieși la pensie. Prin urmare, la aplicarea acestor

sancțiuni, inspectorul de integritate era obligat să ia în considerare

necesitatea aplicării și respectării principiului proporționalității, inclusiv,

este obligat să-și motiveze soluția de aplicare a sancțiunilor, prin prisma

scopului Legii nr. 133/2016.

a apreciat că cuantumul serviciilor juridice însuma de 5000 lei este una

exagerată în raport cu complexitatea cauzei și actele întocmite de avocat, nu

este rezonabilă și nu este proporțională lucrului efectuat, cât și nivelului de

complexitate a pretențiilor invocate în cererea de chemare în judecată. Ținînd

cont de activitatea și acțiunile procesuale efectuate de către reprezentantul

reclamantei, Completul judiciar a constatat că suma de 3000 lei este cea

suficient de proporțională pentru a acoperi prestația de asistența juridică

acordată de avocatul reprezentant la caz.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

recurs împotriva deciziei din 24 octombrie 2023 a Curții de apel Chișinău,

solicitând admiterea recursului, casarea deciziei Curții de Apel Chișinău din

24 octombrie 2023, cu emiterea unei noi decizii prin care acțiunea în

contencios administrativ depusă de Iulia Leancă împotriva Autorității

Naționale de Integritate cu privire la anularea actului de constatare nr. 333/17

din 28 decembrie 2020, să fie respinsă ca neîntemeiată.

ARGUMENTELE RECURSULUI

că, studiind decizia motivată a Completului specializat al Colegiul Civil

Comercial și de Contencios Administrativ al Curții de Apel Chișinău

constată că, instanța de apel a apreciat drept ilegal actul administrativ

individual defavorabil invocând lipsa dovezii de distribuire aleatorie a

sesizării, încălcarea termenului de efectuare a controlului, ne-expunerea pe

marginea Declarației conflictului de interese nr. 267, înregistrată în cadrul

Autorității sub nr. 6608 din 28 noiembrie 2019, cât și pe motiv că, inspectorul

de integritate nu și-a motivat decizia de sancționare a intimatei prin prisma

10

principiului proporționalității, al egalității de tratament respectiv cât și a

încălcat limitele dreptului discreționar.

octombrie 2023, drept ilegală și neîntemeiată, iar întru susținerea poziției

notează următoarele.

intereselor personale (în redacția până la modificările operate din

29.10.2021), art.3 alin. (l) lit. g) al Legii nr.133/2016 (în redacția Legii din

01.01.2019), art. 17 din Legea privind declararea averii și a intereselor

personale nr. 133 din 17.06.2016, art. 24 alin. (2) și 26 al Legii nr. 158/2008

cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public.

satului Satul Nou, r-nul Cimișlia a înaintat Autorității demersul nr. 267 prin

care a adus la cunoștință că în Primăria Satul Nou, r-nul Cimișlia în funcția

de contabil-șef activează soția fratelui său, intimata Iulia Leanca, care

activează în cadrul primăriei din anul 1995. La demersul din 26 noiembrie

2019, ANI a emis răspunsul nr. 07/3341 din 03 decembrie 2019 prin care s-

a expus că în speță, faptele expuse în demersul din 26 noiembrie 2019,

întrunesc condițiile pentru existenta conflictului de interese potențial care va

genera conflicte de interese reale, cu o periodicitate constantă, situație care

necesită a fi soluționată prin aplicarea mecanismelor instituite în art. 26 din

Legea nr.158/2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului

public.

faptul că ultima nu sa expus nici într-un mod pe marginea Declarației

conflictului de interese nr. 267, înregistrată în cadrul Autorității sub nr. 6608

din 28 noiembrie 2019, or răspunsul nr. 07/3341 din 03 decembrie 2019 al

Autorității denotă contrariul.

333/17, s-a constatat încălcarea regimului juridic al restricțiilor de către

intimată și nicidecum încălcarea regimului juridic al conflictelor de interese.

Astfel Autoritatea apreciază critic poziția instanței de apel referitor la faptul

că nici inspectorul de integritate nu s-a expus pe marginea nici într-un mod

pe marginea Declarației conflictului de interese nr. 267, înregistrată în cadrul

Autorității sub nr. 6608 din 28 noiembrie 2019, or după cum s-a precizat

supra, obiectul cauzei este încălcarea regimului juridic al restricțiilor. În

concluzie Autoritatea observă că instanța de apel a dat o apreciere

superficială la examinarea materialelor cauzei și anume, răspunsul nr.

07/3341 din 03 decembrie 2019.

la baza inițierii controlului, Autoritatea informează normele privind

11

repartizarea aleatorie a sesizărilor sunt prevăzute în Conceptul tehnic al

Sistemului informațional automatizat „e- Integritate”, aprobat prin Hotărârea

Guvernului nr. 183/2019, respectiv în Regulamentul cu privire la organizarea

și funcționarea Sistemului informațional automatizat „e-Integritate, aprobat

prin Hotărârea Guvernului nr.228/2020. Astfel, opțiunea de repartizare

aleatorie a sesizărilor este prevăzută la pct. 14 subpct. 3 lit. f) din Conceptul

tehnic al SLA „e-Integritate”, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.

183/2019. Norma citată prevede că, SIA „e-Integritate”, include 3 contururi

funcționale de bază, inclusiv conturul Autorității, cu funcția de înregistrare a

sesizărilor și distribuire aleatorie a acestora. Adițional, Regulamentul cu

privire la organizarea și funcționarea Sistemului informațional automatizat

„e-Integritate, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 228/2020, la pct.20-24,

stipulează: SIA „e-Integritate” oferă funcționalitatea de repartizare

automatizată a declarațiilor spre control către utilizatorii cu rol de inspector

de integritate, ca urmare a sesizărilor depuse de persoane fizice sau juridice

interesate și sesizărilor din oficiu ca rezultat al verificărilor automatizate

efectuate de sistem. SIA „e-Integritate” distribuie declarațiile spre control,

aleatoriu, în mod egal, în funcție de numărul de cazuri aflate în gestiune la

fiecare inspector de integritate. În cazul suspendării raporturilor de serviciu

ale inspectorilor de integritate, administratorul de sistem va exclude

inspectorii aflați în asemenea circumstanțe de la repartizarea aleatorie, în

baza dovezii oferite de serviciul resurse umane al Autorității. La repartizarea

aleatorie a cazului de control de către SIA „e-Integritate”, inspectorul de

integritate are posibilitatea să accepte sau să se abțină de la examinarea

cazului respectiv, dacă se află în conflict de interese și/sau în alte situații

prevăzute de lege, cu expunerea în sistem a motivului abținerii. În cazul

acceptării procedurii de abținere de către președintele/vicepreședintele

Autorității, se declanșează repartizarea aleatorie repetată, cu excluderea

inspectorului care a declarat abținerea din lista inspectorilor susceptibili

repartizării.”

distribuirea electronică aleatorie a sesizării în privința efectuării controlului

în raport cu dna Iulia Leancă.

că prevederile Codului administrativ se aplică în măsura în care, prevederile

legilor speciale nu conțin dispoziții diferite. Art. 60 alin. (1) Cod

administrativ stabilește clar acest lucru, stipulând că, termenul general în

care o procedură administrativă trebuie finalizată este de 30 de zile, dacă

legea nu prevede altfel.

personale și Legea nr. 132/2016 cu privire la Autoritatea Națională de

Integritate sunt legi speciale în raport cu dispozițiile Codul administrativ, iar

în temeiul art. 5 alin. (3) din Legea nr. 100/2017 cu privire la actele

12

normative, în caz de divergență între o normă generală și o normă specială,

care se conțin în acte normative de același nivel, se aplică norma specială.

Deși, Legile sus numite nu conțin prevederi privind termenul în interiorul

căruia urmează să se desfășoare activitatea de control al respectării regimului

juridic al restricțiilor, Autoritatea notează că acest fapt nu înseamnă că se vor

aplica în mod automat prevederile art. 60 alin. (1) Cod administrativ.

regimului juridic al restricțiilor presupune întreprinderea anumitor măsuri

pentru a acumula informațiile și materialele necesare stabilirii

circumstanțelor relevante cauzei, ceea ce necesită un termen nedeterminat,

or, inspectorul de integritate nu cunoaște care va fi comportamentul

participanților la procedura administrativă, nu cunoaște dacă participanții vor

răspunde la solicitările adresate în termenul legal și, totodată, în anumite

situații, inspectorul de integritate este pus în situația de a desfășura operațiuni

suplimentare pentru a stabili circumstanțele cauzei.

administrativă, poartă un caracter rezonabil așa cum este stipulat în art. 27

Cod administrativ, potrivit căruia, în cazul în care prezentul cod sau alte legi

speciale nu impun un anumit termen, autoritățile publice și instanțele de

judecată competente trebuie să acționeze într-un termen rezonabil. Criteriile

de apreciere a caracterului rezonabil al termenului în interiorul căruia trebuie

desfășurată și finalizată o procedură administrativă nu sunt expres indicate

în legislație, însă, reieșind din fiecare caz în parte, inspectorul de integritate

urmează să aprecieze în ce măsură este oportună prelungirea termenului de

efectuare a controlului.

respectării regimului juridic al restricțiilor, desfășurat în termeni foarte

restrânși, poate conduce la o concluzie eronată a inspectorului de integritate,

în măsura în care, informațiile acumulate în termenul indicat la art. 60 Cod

administrativ, nu ar permite formularea concluziei, iar inspectorul de

integritate ar avea motive obiective să considere necesar efectuarea unor alte

acțiuni și acte (solicitarea repetată a poziției subiectului declarării, înaintarea

unor demersuri către autoritățile publice în privința aspectelor legate de

subiectul declarării, necesitatea introducerii în procedură a unor persoane

care pot furniza informații relevante, aflarea inspectorului de integritate în

concediu, etc.).

juridic al restricțiilor s-ar finaliza în termenul reglementat de Codul

administrativ, dar nu într-un termen rezonabil, însăși intimatei, ca subiect în

privința căreia s-a dispus efectuarea controlului, îi poate fi creată o situație

defavorabilă prin constatarea încălcării acestui regim juridic, în baza unor

materiale incomplete, dar care ar demonstra eventuala încălcare. Adică, în

13

lipsa unui material probatoriu solid, acumulat de către inspectorul de

integritate într-un termen rezonabil, concluziile și, drept urmare, deciziile

expuse în actul de constatare pot fi în contradicție cu realitatea, de aceea,

inspectorul de integritate efectuează controlul respectării regimului juridic al

restricțiilor averii într-un termen rezonabil reieșind din situația particulară

avută în examinare.

încălcarea legislației, ci urmărește să verifice dacă temeiurile de inițiere a

controlului, adică bănuială rezonabilă constatată la etapa verificării

prealabile, pot fi reținute, având în vedere materialele acumulate la dosarul

de control, or, după caz, decide încetarea procedurii de control în cazul când

materialele acumulate dovedesc că, subiectul declarării a respectat întocmai

regimul juridic al restricțiilor.

desfășurării procedurii administrative de control constată încălcarea

regimului juridic al restricțiilor (sau încălcarea oricărui alt regim juridic),

emite un act de constatare iar sancțiunile și anume: încetarea raporturilor de

muncă, survin în temeiul reglementărilor art. 41 alin. (2) din Legea nr.

132/2016 și art. 26 alin. (4) al Legii 158/2000, fără ca inspectorul de

integritate să dispună de o marjă de apreciere în acest sens.

încălcării și sancțiunile pentru această încălcare, inspectorul de integritate

aplică norma specială or, dacă autoritatea poate decide discreționar și doar

una din mai multe consecințe juridice este legală, atunci dreptul discreționar

al autorității publice se reduce la alegerea consecinței juridice/soluției legale.

de către intimată, a regimului juridic al restricțiilor, a aplicat în privința

acesteia sancțiunea de încetare a raporturilor de muncă sau de serviciu.

sesizărilor nr. 101g/2020 și nr. 116g/2020, la pct. 43 al deciziei, Curtea

Constituțională a statuat că, nu poate reține critica cu privire la încălcarea

accesului la justiție prin faptul că aplicarea prevederilor contestate face

imposibilă individualizarea răspunderii. În acest context, Curtea notează că,

având în vedere specificul funcției, răspunderea subiectului survine în

funcție de acțiunea/inacțiunea sa, conform legii. Astfel, Curtea reține că

legislatorul a definit clar tipurile de conflicte de interese și întinderea

acestora, respectiv, consecințele lor în funcție de acțiunea/inacțiunea

subiectului și circumstanțele cazului. Astfel, prevederile legale criticate

reprezintă măsuri necesare pentru asigurarea transparenței în exercitarea

funcțiilor publice și, mai mult, au ca scop garantarea exercitării cu

imparțialitate a funcțiilor publice.

14

Autoritatea Națională de Integritate și Legea nr. 133/2016 privind declararea

averii și a intereselor personale, în data de 29 octombrie 2021, legiuitorul a

prevăzut că, sancțiunea aplicată de către inspectorul de integritate în cazul în

care constată încălcarea regimurilor juridice al conflictelor de interese ori

încălcarea regimului juridic al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor

poate fi individualizată și anume: inspectorul de integritate va aplica o

sancțiune contravențională și după caz, poate fi aplicată și sancțiunea de

eliberare din funcție cu aplicarea interdicției de a deține o funcție publică sau

de demnitate publică pentru o perioadă de 3 ani.

posibilitatea pentru inspectorul de integritate ca, în momentul

individualizării pedepsei în conformitate cu art. 39 alin. (1), alin. (2) și alin.

(5) din Legea nr. 132/2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate,

să decidă tipul de sancțiune ce urmează a fi aplicată în raport cu subiectul

declarării care a încălcat Legea nr.133/2016 privind declararea averii și a

intereselor personale, din ce considerent Autoritatea apreciază critic poziția

instanței de apel menționată în decizia Curții de Apel Chișinău, unde instanța

a invocat că, Autoritatea conducându-se de principiul proporționalității,

urma să-și motiveze aplicarea sancțiunilor aplicate subiectului declarării -

Iulia Leanca în actul de constatare nr. 333/17 din 28 decembrie 2020.

în decizia Curții de Apel Chișinău, privind practica decizională a Autorității

pe cauze similare, reflectată pe pagina web a Autorității, or, instanța de apel

a supus analizei actele de constatare care fac parte din actele de constatare

emise în perioada de după modificările operate din data de 29.10.2021 la

Legea nr. 132/2016 și Legea nr. 133/2016, unde legiuitorul a acordat

inspectorului de integritate marja de apreciere a faptelor subiecților declarării

la etapa individualizării și motivării pedepsei aplicate acestora. Astfel, este

evident că practica decizională a Autorității pe cauze similare, de cea de până

la modificările operate din data de 29.10.2021, este diferită de cea de după

la modificări.

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții de Apel Chișinău a

aplicat o lege care nu urma a fi aplicată și anume Legea nr. 132/2016 cu

privire la Autoritatea Națională de Integritate și Legea nr. 133/2016 privind

declararea averii și a intereselor personale în vigoare începând cu 29

octombrie 2021 și respectiv, nu au aplicat legea care urma a fi aplicată și

anume Legea nr. 132/2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate

și Legea nr. 133/2016 privind declararea averii și a intereselor personale în

vigoare la momentul desfășurării procedurii administrative de control si

emiterii actului de constatare motiv pentru care, decizia instanței de apel este

pasibilă anulării.

15

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

privind activitatea instanțelor judecătorești) nr. 224 din 31.07.2024 (în

vigoare 16.08.2024), art. 13 din Legea cu privire la Curtea Supremă de

Justiție nr. 64 din 30.03.2023 (în vigoare 06.04.2023), s-a completat cu

alineatul (51 ) cu următorul cuprins:

”Până la începerea activității Curții Supreme de Justiție în noua componență,

președintele Curții formează completele de judecată. Curtea Supremă de Justiție va

examina în complete de 3 judecători cererile de recurs, cererile de recurs în anulare și

cererile de revizuire, care au fost inițial repartizate spre examinare completelor din 5

judecători. Acestea vor fi examinate de completul de judecători din care face parte

judecătorul raportor.”

examinat, în completul de 3 judecători, format prin dispoziția Președintelui

interimar al Curții Supreme de Justiție nr. 119 din 28 iunie 2024.

”Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel

pot fi contestate cu recurs”.

„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la

pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.".

”(3) Curtea Supremă de Justiție examinează acțiunile în contencios administrativ și

cererile de recurs în complete din 3 judecători.

(31) În scopul uniformizării practicii judecătorești, completul din 3 judecători poate

decide, prin vot unanim, ca recursul considerat admisibil să fie examinat de un complet

din 5 judecători, iar completul din 5 judecători poate decide, prin vot unanim, ca recursul

considerat admisibil să fie examinat de un complet din 9 judecători.”

”în procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate

se examinează din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a

dreptului material”.

”(1) Dreptul discreționar al autorității publice reprezintă posibilitatea acesteia de a

opta între mai multe soluții posibile corespunzătoare scopului legii atunci cînd aplică o

dispoziție legală.

(2) Exercitarea dreptului discreționar nu permite desfășurarea unei activități

administrative arbitrare”.

administrativ, stipulează că:

16

”Instanța de judecată este obligată să cerceteze starea de fapt din oficiu în baza

tuturor probelor legal admisibile, nefiind legată nici de declarațiile făcute, nici de cererile

de solicitare a probelor înaintate de participanți”.

„Recursul considerat admisibil se examinează fără înștiințarea și audierea

participanților la proces, cu excepția recursului în care se invocă întemeiat art.2451

alin.(1) lit. b) și d). Completul poate decide și în alte cazuri invitarea participanților în

ședință pentru a se pronunța cu privire la recursul considerat admisibil.”.

”În urma examinării recursului, Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre

următoarele decizii: admite recursul, casează integral sau parțial hotărârea și/sau decizia

și adoptă o nouă decizie”.

132 din 17 iunie 2016

„În vederea realizării misiunii sale, Autoritatea are următoarele funcții:

a) exercitarea controlului averii și al intereselor personale;

b) exercitarea controlului privind respectarea regimului juridic al conflictelor de

interese, al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor;

c) constatarea și sancționarea încălcărilor regimului juridic al declarării averii și

intereselor personale, al conflictelor de interese, al incompatibilităților, restricțiilor și

limitărilor;

d) cooperarea cu alte instituții, atît la nivel național cît și internațional;

e) asigurarea bunei organizări a Autorității și administrarea activității de promovare

a integrității subiecților declarării;

f) alte funcții stabilite prin lege.”

„În domeniul exercitării controlului privind respectarea regimului juridic al

conflictelor de interese, al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor, Autoritatea

constată încălcarea regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților,

restricțiilor și limitărilor.”

sesizării și efectuării controlului):

După repartizarea aleatorie a sesizării de efectuare a controlului privind respectarea

regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților, restricțiilor și

limitărilor, inspectorul de integritate va dispune începerea controlului.

Prevederile art.31, art.32 alin.(3)–(5), art.33, art.34 alin.(2), art.35 și 36 se aplică în

mod corespunzător și în cadrul procedurii de inițiere a controlului și de control privind

respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților,

restricțiilor și limitărilor.

În cadrul procedurii de control privind respectarea regimului juridic al conflictelor

de interese, al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor, inspectorul de integritate are

obligația de a invita persoana supusă controlului să-și prezinte punctul de vedere printr-o

17

scrisoare recomandată cu aviz de primire sau prin orice alt mijloc care confirmă

informarea (telegramă, fax, e-mail etc.). Punctul de vedere al persoanei supuse controlului

poate fi prezentat în termen de 15 zile de la recepționarea invitației. Dacă recepționarea

invitației pentru a prezenta un punct de vedere nu este confirmată mai mult de 30 de zile

de la expedierea acesteia, inspectorul de integritate întocmește actul de constatare numai

după expirarea a 15 zile de la expedierea unei invitații repetate, indiferent de faptul dacă

a fost sau nu confirmată recepționarea acesteia.

Acțiunile și actele efectuate de inspectorul de integritate în cadrul controlului

privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților,

restricțiilor și limitărilor nu sînt publice, cu excepția actului de constatare, care se publică

pe pagina web oficială a Autorității cu respectarea legislației privind protecția datelor cu

caracter personal.

„În urma controlului privind respectarea regimului juridic al conflictelor de

interese, al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor, inspectorul de integritate emite

un act de constatare în cazul în care stabilește că:

a) persoana supusă controlului nu a declarat și nu a soluționat conflictul de interese

sau a emis/adoptat un act administrativ, sau a încheiat direct ori prin intermediul unei

persoane terțe un act juridic, sau a luat personal o decizie ori a participat la luarea unei

decizii cu încălcarea dispozițiilor legale privind conflictul de interese;

b) persoana supusă controlului s-a aflat ori se află în stare de incompatibilitate;

c) persoana supusă controlului a încălcat restricțiile prevăzute de lege.

Actul de constatare privind încălcarea regimului juridic al conflictelor de interese,

al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor se întocmește în conformitate cu

prevederile art.35 și se aduce la cunoștința persoanei vizate de acesta în termen de 5 zile

lucrătoare de la data întocmirii.

Persoana poate contesta actul de constatare în condițiile stabilite la art.36.

Actul de constatare privind încălcarea regimului juridic al conflictelor de interese,

al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor rămîne definitiv după expirarea

termenului specificat la art.36 alin.(1).”

nr. 133 din 17 iunie 2016:

„Subiectul declarării este obligat să respecte restricțiile și limitările prevăzute la

art.18–21 și cele prevăzute de legislație.”

funcționarului public nr. 158-XVI din 04 iulie 2008:

”Funcționarul public este obligat să respecte întocmai regimul juridic al conflictului

de interese, al incompatibilităților, restricțiilor și cadourilor.”

public nr. 158-XVI din 04 iulie 2008:

„Funcționarul public nu poate exercita o funcție publică în subordinea nemijlocită

a unei rude directe (părinte, frate, soră, fiu, fiică) sau a unei rude prin afinitate (soț/soție,

părinte, frate și soră a soțului/soției) în cadrul aceleiași autorități publice.

18

Aceeași prohibiție se aplică și în situația în care conducătorul superior nemijlocit al

funcționarului public are calitatea de persoană cu funcție de demnitate publică.

Persoanele care se află în situațiile prevăzute la alin.(1) și (2) vor întreprinde acțiuni

în vederea încetării raporturilor ierarhice nemijlocite în termen de 2 luni.

În cazul în care condițiile alin.(3) nu se respectă, funcționarul public se transferă

într-o funcție care ar exclude o astfel de subordonare, iar dacă transferul nu este posibil,

acesta este eliberat din funcția publică deținută.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

din Codul administrativ, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

atestă că, Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia la 24 octombrie 2023.

de e-mail a participanților la proces copia decizia motivate la 13 noiembrie

2023, fapte confirmate prin extrasul din poșta electronică, anexate la dosar.

recurentul Autoritatea Națională de Integritate s-a conformat dispozițiilor

art. 245 din Codul administrativ și a depus în termen recursul la 19 decembrie

2023.

Curții Supreme de Justiție a considerat inoportună citarea participanților la

proces pentru a se pronunța cu privire la problemele invocate în recurs,

deoarece argumentele recursului sunt expuse cu suficientă claritate, precum

și intimatul și-a exprimat obiecțiile la acestea prin referința depusă.

definitivă din 16 septembrie 2020, Curtea a statuat că este necesar

organizarea unei audieri: a) în cazul în care există necesitatea de a evalua

dacă circumstanțele au fost stabilite corect de către autorități (a se vedea

Malhous v. Republica Cehă [MC], nr. 33071/96, § 60, 12 iulie 2001); b)

atunci când circumstanțele cer ca instanța să-și formeze propria impresie

referitoare la justițiabili, prin acordarea dreptului de a explica propria lor

situație personală, în mod direct sau prin intermediul unui reprezentant (a se

vedea Goș, pre-citată, § 51; Miller, precitată, § 34 in fine; și Andersson v.

Suedia, nr. 17202/04, § 57, 7 decembrie 2010); c) în cazul în care instanța

are nevoie de a obține o clarificare cu privire la anumite detalii, inter alia prin

intermediul unei audieri (a se vedea Fredin v. Suedia (nr. 2), 23 februarie

1994, § 22, Seria A nr. 283-A, și Lundevall v. Suedia, nr. 38629/97, § 39, 12

noiembrie 2002).

în raport cu argumentele invocate în recurs coroborate cu normele de drept

pertinente, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție considerând

19

recursul admisibil, urmează a-l admite cu casarea integrală a deciziei

instanței de apel și adoptarea unei noi decizii de menținere a hotărârii primei

instanțe, din motivele ce succed.

septembrie 2020 în cadrul Autorității Naționale de Integritate a fost

înregistrată sesizarea nr. C-573/20 cu privire la eventuala încălcare a

regimului juridic al restricțiilor de către dna Leanca Iulia, contabil-șef în

cadrul Primăriei s. Satul Nou, r. Cimișlia.(f.d.a.2).

juridic al restricțiilor prin faptul că activând în funcția de contabil-șef în

cadrul Primăriei din s. Satul Nou, r-nul Cimișlia, se află în raporturi ierarhice

nemijlocite cu cumnata sa Eugenia Sîrghi, care deține funcția de Primar în

cadrul Primăriei s. Satul Nou, r-nul Cimișlia.

nr. 621/17, în privința lui Iulia Leanca, contabil-șef în cadrul Primăriei s.

Satul Nou, r-nul Cimișlia a fost inițiat controlul privind respectarea

regimului juridic al restricțiilor.(f.d.a.3-4).

Integritate, a solicitat de la Primăria satul Nou, r-nul Cimișlia informații și

documente necesare desfașurării controlului.(f.d.a.7).

Autorității Naționale de Integritate cu nr. 8787 la 16 noiembrie 2020,

Primăria s. Nou, r. Cimișlia a prezentat: statul de personal; schema de

încadrare; dosarul personal al dnei Iulia Leanca și fișa postului de contabil-

șef al dnei Leanca Iulia (f.d.a.9-14).

nr. 04-17/5111 din 27 octombrie 2020, Iulia Leanca a fost invitată la sediul

Autorității Naționale de Integritate pentru a-și prezenta punctul de vedere

asupra obiectului controlului.(f.d.a.15).

Naționale de Integritate punctul de vedere asupra controlului inițiat și

probele în acest sens. (f.d.a.16-18).

Iulia Leanca a încălcat regimul juridic al restricțiilor manifestat prin

exercitarea funcției publice de contabil-șef în cadrul Primăriei s. Nou, r-nul

Cimișlia în subordinea nemijlocită a cumnatei sale Eugenia Sîrghi, primar al

s. Nou, r. Cimișlia și ne întreprinderea în termenul stabilit a acțiunilor în

vederea încetării raporturilor ierarhice nemijlocite. S-a sesizat Primăria

s. Nou, r. Cimișlia, în termen de 15 zile din momentul în care actul de

constatare va rămâne definitiv, în vederea încetării raporturilor de muncă cu

dna Iulia Leanca, contabil-șef în cadrul Primăriei s. Nou, r-nul Cimișlia.

20

judecată al Curții Supreme de Justiție reține că aceasta în esență vizează

constatarea ilegalității actului emis de pârât pentru neîntrunirea condițiilor

de distribuire aleatorie a sesizării, încălcarea termenului de efectuate a

controlului, neexpunerea pe marginea conflictului de interese nr. 267

înregistrată în cadrul autorității sub nr. 6608 din 28 noiembrie 2019, cât și

faptul că inspectorul de integritate nu și-a motivat decizia de sancționare prin

prisma principiului proporționalității, al egalității de tratament și încălcarea

dreptului discreționar.

instanța de recurs reține că, lipsa actului de repartizare aleatorie nu

condiționează ilegalitatea actului de constatare. Totodată Colegiul Curții

supreme de Justiție menționează că, conform Hotărârii Guvernului cu privire

la aprobarea Conceptului tehnic al Sistemului informațional automatizat „e-

Integritate” nr. 183 din 15 martie 2019, scopul SIA „e- Integritate” constă în

formarea Registrului electronic al subiecților declarării averii și a intereselor

personale, a Registrului de stat al persoanelor care au interdicție de a ocupa

o funcție publică sau de demnitate publică, precum și implementarea

mecanismelor de depunere a declarațiilor, de verificare a averilor, intereselor

personale și conflictelor de interese, a incompatibilităților, restricțiilor și

limitărilor, în conformitate cu prevederile Legii nr.132/2016 cu privire la

Autoritatea Națională de Integritate și ale Legii nr.133/2016 privind

declararea averii și a intereselor personale. Iar pct.3 supct.3 din Hotărârea

Guvernului pentru aprobarea Regulamentului cu privire la organizarea și

funcționarea Sistemului informațional automatizat „e-Integritate” nr. 228 din

10 aprilie 2020, prevede că SIA „e-Integritate” include următoarele contururi

funcționale de bază: 3) conturul Autorității: f) înregistrarea sesizărilor și

distribuirea aleatorie a acestora.

prisma art. 60 din Codul administrativ invocat de către instanța de apel,

Completul de judecată menționează că, ulterior repartizării aleatorii sesizării

și dispunerea inițierii controlului regimului juridic în virtutea prevederilor

art.19, art. 20 și art. 37 din Legea nr. 132/2016, care reglementează

activitățile desfășurate de inspectorul de integritate, drepturile și obligațiile

acestuia în cadrul efectuării controlului privind respectarea la caz al

regimului juridic al conflictelor de interese, inspectorul de integritate

necesită un termen rezonabil și suficient în efectuarea unui control obiectiv,

corect și mult aspectual.

punctul de vedere printr-o scrisoare recomandată cu aviz de primire sau prin

orice alt mijloc care confirmă informarea, care urmează a fi prezentat în

termen de 15 zile de la recepționarea invitației. Totodată, dacă recepționarea

invitației pentru a prezenta un punct de vedere nu este confirmată mai mult

21

de 30 de zile de la expedierea acesteia, inspectorul de integritate întocmește

actul de constatare numai după expirarea a 15 zile de la expedierea unei

invitații repetate, indiferent de faptul dacă a fost sau nu confirmată

recepționarea acesteia.

inspectorul de integritate a inițiat etapa de interpelare și acumulare a

informațiilor necesare la inițierea controlului conform procesului-verbal din

27 octombrie 2020, inclusiv: informarea cu aviz recomandat a reclamantului

Iulia Leanca pentru prezentarea punctului de vedere.

care pentru anumite acțiuni ale inspectorului de integritate Legea art.

132/2016 acordă termene exprese, care urmează a fi respectate. Mai mult,

art. 60 din Codul administrativ invocat instanța de apel prevede termenul

general, care nu este aplicabil, având în vedere existenta legii speciale.

Codul administrativ sau alte legi speciale nu impun un anumit termen,

autoritățile publice și instanțele de judecată trebuie să acționeze într-un

termen rezonabil. Astfel, procedura de efectuare a controlului de către

Autoritatea Națională de Integritate, în lipsa unor reglementări speciale,

urmează a fi finalizată într-un termen rezonabil, dar nu în termenul general,

stabilit la art. 60 din Codul administrativ.

nr. 133/2016 (în redacția la data desfășurării controlului) și Legea nr.

132/2016 (în redacția la data desfășurării controlului) sunt legi speciale în

raport cu dispozițiile Codul administrativ, iar în temeiul art. 5 alin. (3) din

Legea cu privire la actele normative nr. 100 din 22 decembrie 2017, în caz

de divergență între o normă generală și o normă specială, care se conțin în

acte normative de același nivel, se aplică norma specială. Respectiv, instanța

de recurs reține ca fiind corectă poziția recurentului precum că procedura de

efectuare a controlului presupune efectuarea mai multor acțiuni în vedere

acumulării informațiilor și materialelor necesare stabilirii circumstanțelor

relevante cauzei. Prin urmare, termenul, în interiorul căruia se finalizează o

procedură administrativă, poartă un caracter rezonabil stipulat în art. 27

Codul administrativ, reamintit anterior. Termenul respectiv poate fi afectat

de comportamentul subiectului care urmează să prezinte punctul de vedere.

Așadar, termenii concreți prevăzuți de legea specială (Legea nr. 132/2016)

privind efectuarea procedurii de control al respectării modului de declarare

a averii și a intereselor personale exclude aplicarea termenului general

stabilit în art. 60 din Codul administrativ.

conflictului de interese nr. 267 înregistrată în cadrul autorității sub nr. 6608

din 28 noiembrie 2019, instanța de recurs reține argumentul recurentului

22

precum că, la demersul din 26 noiembrie 2019, ANI a emis răspunsul nr.

07/3341 din 03 decembrie 2019 prin care s-a expus că în speță, faptele

expuse în demersul din 26 noiembrie 2019, întrunesc condițiile pentru

existenta conflictului de interese potențial care va genera conflicte de

interese reale, cu o periodicitate constantă, situație care necesită a fi

soluționată prin aplicarea mecanismelor instituite în art. 26 din Legea

nr.158/2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public.

Astfel, în situația dată, reieșind din prevederile art. 26 din Legea nr.

158/2008, nu primarul ales urma să declare un potențial conflict de interese,

ci funcționarul aflat în subordinea sa urma să rezolve o potențială încălcare

a regimului juridic al interdicțiilor, lucru care nu l-a făcut. Și-n acest sens,

nu este relevant deloc faptul că funcționarul activa înainte ca primarul să fie

ales în funcție sau care erau reglementările legale în vigoare la momentul

apariției raportului de muncă a funcționarului cu autoritatea publică.

încălcarea regimului juridic al restricțiilor de către intimată și nicidecum

încălcarea regimului juridic al conflictelor de interese al primarului.

decizia de sancționare prin prisma principiului proporționalității, al egalității

de tratament și încălcarea dreptului discreționar, urmează a fi menționat că,

din moment ce inspectorul de integritate în rezultatul desfășurării procedurii

administrative de control constată încălcarea regimului juridic al restricțiilor

(sau încălcarea oricărui alt regim juridic), emite un act de constatare iar

sancțiunile și anume: încetarea raporturilor de muncă survin în temeiul

reglementărilor art. 41 alin. (2) din Legea nr. 132/2016 și art. 26 alin. (4) al

Legii 158/2000, fără ca inspectorul de integritate să dispună de o marjă de

apreciere în acest sens.

octombrie 2020 a sesizărilor nr. 101g/2020 și nr. 116g/2020, la pct. 43 al

deciziei Curții Constituționale a statuat că, nu poate reține critica cu privire

la încălcarea accesului la justiție prin faptul că aplicarea prevederilor

contestate face imposibilă individualizarea răspunderii. În acest context,

Curtea notează că, având în vedere specificul funcției, răspunderea

subiectului survine în funcție de acțiunea/inacțiunea sa, conform legii.

Astfel, Curtea reține că legislatorul a definit clar tipurile de conflicte de

interese și întinderea acestora, respectiv, consecințele lor în funcție de

acțiunea/inacțiunea subiectului și circumstanțele cazului. Astfel, prevederile

legale criticate reprezintă măsuri necesare pentru asigurarea transparenței în

exercitarea funcțiilor publice și, mai mult, au ca scop garantarea exercitării

cu imparțialitate a funcțiilor publice.

încălcarea de către intimată a regimului juridic al restricțiilor, a aplicat în

23

privința acesteia sancțiunea de încetare a raporturilor de muncă sau de

serviciu.

netemeinicia acțiunii reclamantei Iulia Leanca privind anularea actului de

constatare nr.133/17 din 28 decembrie 2020 și încasarea cheltuielilor de

asistență juridică în mărime de 5000 lei.

Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul, de a casa

decizia din 24 octombrie 2023 a Curții de Apel Chișinău și de a emite o

decizie nouă prin care se menține hotărârea din 19 decembrie 2023 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, adoptată în cauza de contencios

administrativ intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Iulia

Leanca împotriva Autorității Naționale de Integritate a Republicii Moldova

privind anularea actului administrativ individual defavorabil și încasarea

cheltuielilor de judecată.

Codul administrativ,

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Admite recursul depus de către Autoritatea Națională de Integritate.

Casează decizia din 24octombrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, și emite

o decizie nouă, prin care se menține hotărârea din 19 decembrie 2022 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, adoptată în cauza de contencios

administrativ intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Iulia

Leanca împotriva Autorității Naționale de Integritate privind anularea

actului administrativ individual defavorabil și încasarea cheltuielilor de

judecată.

Decizia este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc

24