3r-100/24 — anularea actului administrativ individual defavorabil
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea actului administrativ individual defavorabil
- Temei legal
- Examinarea admisibilitatii apelului
3r-100/24 — anularea actului administrativ individual defavorabil (Curtea Supremă de Justiție, 2024)
Dosar nr. 3r-100/24
2-20053084-01-3r-10042024
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (V. Ciumac)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău ( G. Mîra, A. Bostan, G. Dașchevici)
D E C I Z I E
15 mai 2024 mun. Chișinău
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE
Completul de judecată, în componența:
Președinte, judecător Stela Procopciuc
Judecători Ion Malanciuc
Diana Stănilă
examinând recursul depus de Marian Țărnă,
în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă
de Marian Țărnă împotriva Autorității Naționale de Integritate, terț Oficiul Teritorial
Bălți al Cancelariei de Stat privind anularea actului administrativ individual
defavorabil,
împotriva încheierii din 19 martie 2024 a Curții de Apel Chișinău, prin care
s-a declarat inadmisibil apelul depus de Marian Țărnă, reprezentat de avocatul Igor
Gheorghița împotriva hotărârii din 29 septembrie 2023 a Judecătoriei Chișinău,
sediul Râșcani,
c o n s t a t ă :
La 19 mai 2020, Marian Țărnă a depus cerere de chemare în judecată împotriva
Autorității Naționale de Integritate, prin care a solicitat anularea actului de
constatare nr.64/17 din 06 mai 2020, întocmit de inspectorul de integritate al
Inspectoratului de Integritate al Autorității Naționale de Integritate Adrian Fetescu.
Prin încheierea din 20 octombrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,
Oficiul Teritorial Bălți al Cancelariei de Stat, în temeiul art. 205 din Codul
administrativ, s-a atras în proces în calitate de terț (f.d.76).
Prin hotărârea din 29 septembrie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,
cererea de chemare în judecată înaintată de Marian Țărnă s-a respins ca fiind
neîntemeiată (f.d.38, 106-113).
La 16 octombrie 2023, Marian Țărnă, reprezentat de avocatul Igor Gheorghița
a depus apel împotriva hotărârii din 29 septembrie 2023 a Judecătoriei Chișinău,
sediul Râșcani, prin care a solicitat casarea hotărârii primei instanțe cu pronunțarea
unei noi decizii de admitere a cererii sale de chemare în judecată (f.d.103-105).
Prin încheierea din 19 martie 2024 a Curții de Apel Chișinău s-a declarat
inadmisibil apelul depus de avocatul Igor Gheorghița în interesele lui Marian Țărnă
împotriva hotărârii din 29 septembrie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,
1
din motiv că apelantul nu a depus în termen legal motivarea cererii de apel
(f.d.122-123).
La 03 aprilie 2024, Marian Țărnă a depus cerere de recurs împotriva încheierii
din 19 martie 2024 a Curții de Apel Chișinău, solicitând anularea acesteia cu
remiterea cauzei spre rejudecare în aceeași instanță, în același complet de judecată
(f.d.129-139).
În susținerea recursului, recurentul a relatat că la 16 octombrie 2023, avocatul
Igor Gheorghiță, care îi reprezenta interesele în cadrul procesului de judecată, a
depus, la Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani, cerere de apel nemotivat împotriva
hotărârii din 29 septembrie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.
La 30 octombrie 2023, din motive personale, raporturile contractuale dintre el
și avocatul Igor Gheorghiță au încetat, iar avocatul i-a transmis, în temeiul actului
de predare-recepționare, toate actele aferente acordării asistenței juridice, fapt
confirmat prin actul de predare-recepționare a actelor procedurale din
30 octombrie 2023. Totodată, în baza actului de predare-recepționare din
30 octombrie 2023, avocatul Igor Gheorghiță i-a transmis copia cererii de apel
nemotivat depus împotriva hotărârii din 29 septembrie 2023 a Judecătoriei Chișinău,
sediul Râșcani și i-a comunicat despre faptul că urmează să recepționeze, după
expirarea unui termen de 45 de zile lucrătoare, hotărârea motivată a instanței de
judecată și pe cale de consecință, va trebui să depună apelul motivat.
Aici, recurentul a precizat că la materialele cauzei, inclusiv în cererea de apel
nemotivată depusă de către avocatul Igor Gheorghiță erau indicate datele privind
domiciliul său. Însă, în intervalul de timp începând cu 16 octombrie 2023 și până la
29 martie 2024 nu a recepționat hotărârea motivată a instanței de judecată.
De altfel, recurentul a subliniat că și în adresa avocatului Igor Gheorghiță, care
a acționat anterior în calitate de reprezentant al său, nu a parvenit hotărârea motivată
a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani. Iar, deoarece nu are studii juridice și nu
cunoaște care este procedura și termenul de comunicare a actelor judecătorești, a
așteptat recepționarea acestor acte la adresa de domiciliu.
Subsecvent, Marian Țarină a notat că la 28 martie 2024 a recepționat, prin
poștă, încheierea din 19 martie 2024 a Curții de Apel Chișinău, prin care cererea de
apel depusă de avocatul Igor Gheorghiță în interesul său s-a respins, fiind
considerată inadmisibilă, din motiv că apelantul nu a depus în termen legal
motivarea cererii de apel.
La acest capitol, invocând dispozițiile art. 96 alin. (1), art.114, 223, 235 alin. (1)
din Codul administrativ și reieșind din circumstanțele examinării cauzei, recurentul
a conchis că declararea apelului depus de avocatul Igor Gheorghiță în interesul său
ca fiind inadmisibil, îi îngrădește dreptul la un proces echitabil.
Aceasta deoarece, de la 30 octombrie 2023, avocatul Igor Gheorghiță nu îi mai
reprezinta interesele, în legătură cu faptul că, raporturile contractuale au încetat.
Întrucât legea nu obligă persoana care a depus o acțiune în contencios administrativ
să fie asistată de un avocat, a considerat că urmează să fie notificat el personal, în
calitate de participant la proces cu privire la soluțiile adoptate de către instanțele de
judecată în raport cu cererile depuse de către el sau după caz, în interesul său.
Mai mult, concluziile instanței de apel că hotărârea motivată a Judecătoriei
Chișinău, sediul Râșcani s-a expediat în adresa avocatului Igor Gheorghiță și ar fi
fost recepționată de către ultimul la 26 ianuarie 2024, nu corespund realității. Or, pe
2
avizul de recepție anexat la materialele cauzei, nu este prezentă semnătura avocatului
Igor Gheorghiță, dar o oarecare altă semnătură. Iar, la realizarea unei simple
vizualizări a semnăturii de pe mandatul avocatului și inscripția prezentă pe avizul de
recepție anexat la materialele dosarului, se atestă, fără echivoc, faptul că acest aviz
este semnat de către o altă persoană decât avocatul Igor Gheorghiță.
De asemenea, pe avizul de recepție nu este prezentă nicio mențiune cu privire
la recepționarea notificării, prin substituire, de către o altă persoană, de exemplu, un
angajat al avocatului Igor Gheorghiță. Iar, deși art. 106 din Codul administrativ,
instituie o prezumție de existență a notificării în cazul recepționării avizului de
recepție, partea generală și principiile procedurii administrative oferă prioritate
mijloacelor de comunicare care asigură eficiență recepționării notificărilor.
Subsidiar, făcând referire la practica judiciară, deciziile nr. 3r-40/22 din
11 mai 2022 și nr. 3r-28/24 din 28 februarie 2024 ale Curții Supreme de Justiție,
Marian Țarină a notat despre obligația instanțelor de judecată de a manifesta
diligență la notificarea actelor judecătorești, cât și la examinarea chestiunii privind
eficiența notificării și recepționarea acestora de către destinatari. Or, în corespundere
cu deciziile adoptate, Curtea Supremă de Justiție a instituit în sarcina instanțelor
obligația de a verifica conținutul și semnatarul avizului de recepție, precum și
asigurarea notificării actelor judecătorești în modul în care asigură eficiența și
certitudinea recepționării acestora.
Prin referința depusă la 14 mai 2024 Autoritatea Națională de Integritate a
solicitat declararea inadmisibilă sau respingerea ca neîntemeiată a recursului înaintat
de Marian Țarină.
Conform art. 242 din Codul administrativ, recursul împotriva încheierii
judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea
contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea
nu stabilește un termen mai mic. Instanța de judecată care a emis încheierea
contestată transmite neîntîrziat recursul împotriva încheierii judecătorești împreună
cu dosarul judiciar instanței competente să soluționeze recursul.
Încheierea recurată a fost pronunțată la 19 martie 2024 și recepționată de către
Marian Țărnă, prin intermediul oficiului poștal la 28 martie 2024, fapt confirmat prin
avizul de recepție, anexat la dosar (f.d.128).
Prin urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că
recursul depus la 03 aprilie 2024 de Marian Țărnă este în termen.
Conform art. 243 alin. (2) din Codul administrativ, instanța competentă
soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată.
Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces.
Studiind materialele dosarului, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție consideră că recursul urmează a fi respins din următoarele motive.
Conform art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, examinînd recursul
împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele decizii:
respinge recursul.
Din actele dosarului rezultă că, prin hotărârea din 29 septembrie 2023 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, cererea de chemare în judecată înaintată de
Marian Țărnă s-a respins ca fiind neîntemeiată (f.d.38, 106-113).
La 16 octombrie 2023, Marian Țărnă, reprezentat de avocatul Igor Gheorghița
a depus apel împotriva hotărârii din 29 septembrie 2023 a Judecătoriei Chișinău,
3
sediul Râșcani, prin care a solicitat casarea hotărârii primei instanțe cu pronunțarea
unei noi decizii de admitere a cererii sale de chemare în judecată (f.d.103-105).
Prin încheierea din 19 martie 2024 a Curții de Apel Chișinău s-a declarat
inadmisibil apelul depus de avocatul Igor Gheorghița în interesele lui Marian Țărnă
împotriva hotărârii din 29 septembrie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,
din motiv că apelantul nu a depus în termen legal motivarea cererii de apel
(f.d.122-123).
Materialele cauzei atestă că pentru a decide astfel instanța de apel a conchis că
apelantul Marian Țărnă nu a prezentat în termen motivarea apelului, conform
art. 232 alin.(2) din Codul administrativ și nici nu a solicitat acordarea unui termen
suplimentar pentru prezentarea motivării apleului.
În corespundere cu art. 236 alin. (1) și (2) lit. e) din Codul administrativ,
instanța de apel examinează din oficiu admisibilitatea apelului. Dacă este
inadmisibil, apelul se declară ca atare printr-o încheiere susceptibilă de recurs.
Apelul se declară inadmisibil în special cînd: motivarea apelului nu a fost
depusă sau a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art.232 alin.(2).
Conform art. 232 alin. (2) din Codul administrativ, motivarea apelului se
prezintă la instanța de apel în termen de 30 de zile de la data notificării hotărîrii
motivate. Dacă se depune împreună cu apelul, motivarea apelului se depune la
instanța de judecată care a emis hotărîrea contestată.
Actele cauzei atestă că instanța de fond a expediat, în corespundere cu
dispozițiile art. 96 - 98 din Codul administrativ, prin intermediul oficiului poștal,
copia hotărârii motivate din 29 septembrie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Râșcani, reprezentantului recurentului, avocatului Igor Gheorghița, împuternicit de
Marian Țărnă, prin mandatul Seria MA nr. 1461616 din 27 septembrie 2021, aceasta
fiind recepționată de către ultimul la 26 ianuarie 2024, ceea ce se confirmă prin
avizul de recepție nr. DS8011216369AS, anexat la dosar (f.d.117). Or, instanța de
judecată nu a fost informată, în conformitate cu dispozițiile art.47 alin. (1) din Codul
administrativ, în coroborare cu prevederile art. 80 alin. (9) din Codul de procedură
civilă, de către avocatul Igor Gheorghița sau de către Marian Țărnă despre încetarea
contractului de asistență juridică dintre cei doi, astfel încât instanța să nu acționeze
în baza prevederilor art.98 alin. (1) din Codul administrativ, în coroborare cu art.105
alin. (5) din Codul de procedură civilă, care prevede că dacă părțile și alți participanți
la proces sînt reprezentați de avocați, citațiile și înștiințările se expediază la sediul
avocaților, recepționarea înlăturînd orice viciu de citare a participanților, dar să
expedieze actele de procedură la adresa de corespondență a lui Marian Țărnă.
În context, la argumentul recurentului precum că pe avizul de recepție anexat
la materialele cauzei, nu este prezentă semnătura avocatului Igor Gheorghiță, dar o
oarecare altă semnătură, instanța de recurs notează că conform art. 103 lit.b) din
Codul administrativ, dacă persoana care urmează a fi notificată nu este găsită în
locuința sa, în spațiile sale de activitate sau într-o instituție comunitară în care
locuiește, înscrisul poate fi notificat: în spațiile de activitate ale acesteia – unei
persoane angajate acolo.
Iar conform art. 109 alin.(1) și (2) din Codul adminsitrativ, un înscris poate fi
notificat prin poștă cu scrisoare recomandată cu aviz de recepție. Pentru probarea
notificării este suficient avizul de recepție.
4
Mai mult, potrivit informației publicate pe pagina web a ÎS „Poșta Moldovei”,
la compartimentul „Servicii on-line, Track&Trace”, corespondența destinată
avocatului Igor Gheorghița nr. DS8011216369AS, i-a fost livrată la data de
26 ianuarie 2024.
De altfel, la 22 ianuarie 2024 Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani a publicat
hotărârea motivată din 29 septembrie 2023 pe pagina web a instanțelor judecătorești:
www.instante.justice.md, care poate fi indentificată cu numărul 2-20053084-12-3-
19052020.
Aici, instanța de recurs notează că comunicarea eficientă a hotărârii
judecătorești, prin alte mijloace care să asigure transmiterea textului cuprins în act,
poate fi considerată publicarea acesteia pe pagina web a instanței judecătorești.
În ceea ce privește plasarea hotărârilor judecătorești pe pagina web
sus-menționată, instanța de recurs precizează că această modalitate este prevăzută
expres în pct. 7 și 8 din Regulamentul privind modul de publicare a hotărârilor
judecătorești pe portalul național al instanțelor de judecată și pe pagina web a Curții
Supreme de Justiție, aprobat prin hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii
nr.658/30 din 10 octombrie 2017.
Conform acestor puncte, scopul existenței portalului național al instanțelor de
judecată îl constituie susținerea unui mediu informațional virtual și accesibil pentru
cetățeni. Informațiile publicate pe portalul național al instanțelor de judecată și pe
pagina web a Curții Supreme de Justiție includ lista cauzelor fixate pentru judecare,
hotărârile instanței de judecată, citațiile în fața instanței și alte informații relevante
pentru justițiabili.
Regulamentul respectiv a intrat în vigoare la data de 24 noiembrie 2017 și a
fost mediatizat pe larg datorită reintroducerii posibilității justițiabililor de a căuta
hotărârea judecătorească după numele părților pe dosar.
Mai mult, conform pct. 17 din același Regulament, hotărârile judecătorești,
pronunțate de judecătorii și de curțile de apel, sunt transferate din Programul Integrat
de Gestionare a Dosarelor pe portalul unic al instanțelor de judecată, în regim real.
În circumstanțele enunțate se constată că hotărârea motivată a primei instanțe a
fost notificată public atât recurentului Marian Țarină, cât și reprezentantului
acestuia, avocatului Igor Gheorghița la 22 ianuarie 2024, dată la care a fost publicată
pe pagina web a instituției, dar și la 26 ianuarie 2024, prin intermediul oficiului
poștal, când a fost recepționată de către avocatul Igor Gheorghița, fapt confirmat
prin semnătura de pe avizul de recepție, anexat la actele cauzei.
Astfel, termenul de prezentare a motivării apelului împotriva hotărârii primei
instanțe a început să curgă pentru Marian Țărnă de la data de 27 ianuarie 2024, și a
expirat la data de 26 februarie 2024. Or, conform art.47 alin. (3) din Codul
administrativ, culpa reprezentantului împuternicit se atribuie participantului
reprezentat.
Mai mult, avocatul Igor Gheorghița, în cererea de apel a indicat faptul că își
rezervă dreptul de a prezenta motivarea apelului după ce va lua cunoștință de
hotărârea motivată a primei instanțe, dar nu a dispus de diligență să prezinte
motivarea apelului sau să informeze instanța de judecată despre rezilierea
contractului de asistență juridică încheiat cu Marian Țărnă (f.d.105).
5
De altfel, nici Marian Țărnă nu a venit în fața instanței pentru a comunica
despre rezilierea contractului de asistență juridică încheiat cu avocatul Igor
Gheorghița.
Astfel, Marian Țărnă din data notificării copiei hotărârii motivate a primei
instanțe 26 ianuarie 2024 și până la data limită pentru prezentarea motivării apelului
26 februarie 2027, a avut termen real și suficient de 30 de zile, întru realizarea
acțiunilor procesuale necesare în vederea apărării drepturilor și intereselor sale
legitime.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că, în condițiile
în care Marian Țărnă nu a prezentat motivarea apelului în termen de 30 de zile de la
data notificării hotărârii motivate, concluzia instanței de apel, privind declararea
inadmisibilă a apelului, este întemeiată.
Ținând cont de cele menționate și având în vedere faptul că încheierea din
19 martie 2024 a Curții de Apel Chișinău este adoptată în conformitate cu normele
de drept procedural și cu aprecierea completă a tuturor probelor și a circumstanțelor
cauzei, instanța de recurs o consideră legală și întemeiată, or, recurentul-apelant nu
a întreprins vre-o acțiune de a prezenta motivarea apelului împotriva hotărârii primei
instanțe până la 26 februarie 2024, ziua în care a expirat termenul pentru realizarea
operațiunilor procesuale nominalizate.
Mai mult, motivarea apelului împotriva hotărârii din 29 septembrie 2023 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani nu a fost prezentată instanței de apel nici până
la data de 19 martie 2024, ziua emiterii încheierii de Curtea de Apel Chișinău, prin
care a fost declarat inadmisibil apelul depus de Marian Țărnă, reprezentat de
avocatul Igor Gheorghița.
De altfel, din considerentele enunțate, Completul de judecată al Curții Supreme
de Justiție respinge ca neîntemeiate și pur declarative argumentele recurentului
precum că prima instanță nu i-ar fi notificat hotărârea motivată din
29 septembrie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, sau că instanța de fond
ar fi trebuit să-i remită hotărârea motivată la domiciliul său, întrucât raporturile
juridice cu avocatul erau reziliate.
Or, reieșind din materialele cauzei, Marian Țărnă nu a probat faptul rezilierii la
30 octombrie 2023 a contractului de asistență juridică nr.135, încheiat la
27 septembrie 2021 cu avocatul Igor Gheorghița, dar nici faptul renunțării la
avocatul nominalizat. Iar, prima instanță a creat condițiile necesare prevăzute atât de
legislația națională, cât și de cea internațională, asigurându-i lui Marian Țărnă
posibilitatea de a-și valorifica efectiv drepturile sale procesuale.
La caz, se reține că, în hotărârea Gurzhyy versus Ucraina (01 aprilie 2008), în
care reclamantul nu a primit copii ale hotărârilor judecătorești care i-au fost
transmise de instanța locală prin poștă obișnuită, Curtea Europeană pentru Drepturile
Omului a considerat că, a fost chemată să examineze nu numai ce măsuri au fost
luate de autoritățile judiciare pentru a se asigura că reclamantului i-au fost
comunicate cu promptitudine deciziile, dar și acțiunile pe care reclamantul le-a luat
pentru a se informa cu privire la evoluția procedurilor sale.
În acest context, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție subliniază
că, Marian Țărnă nu a prezentat Curții de Apel Chișinău în termenul stipulat de lege
motivarea apelului, în care să demonstreze, prin motivele de apel formulate, în baza
unui raționament juridic întemeiat pe dispoziții legale, care sunt argumentele de
6
netemeinicie ale hotărârii din 29 septembrie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Râșcani, deși în cererea de apel a indicat că își rezervă dreptul de a prezenta
motivarea apelului după ce va lua cunoștință de hotărârea motivată a primei instanțe.
În aceeași ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
reiterând remarcă că, rolul instanței de judecată este de a aduce la cunoștință
persoanei despre emiterea hotărârii judecătorești, iar Marian Țărnă, fiind parte
interesată în soluționarea prezentei cauze, urma să întreprindă măsurile necesare de
a-și proteja drepturile sale de acces la instanță și anume, să se intereseze de soarta
dosarului la intervale rezonabile de timp și să prezinte motivarea apelului în termenul
stabilit de lege, cu atât mai mult că odată cu rezilierea contractului de asistență
juridică avocatul Igor Gheorghița la și atenționat în acest sens, fapt menționat de el
însăși în cererea de recurs.
Conform art. 24 alin. (1) din Codul administrativ, participanții la procedura
administrativă și procedura de contencios administrativ trebuie să își exercite
drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a încălca drepturile
procesuale ale altor participanți.
Contrar acestor prevederi legale, Marian Țărnă nu a depus diligența necesară
în vederea exercitării căii de atac în termen și nu a prezentat motivarea apelului în
interiorul termenului legal de 30 de zile de la data notificării hotărârii motivate,
termen imperativ prevăzut de art. 232 alin. (2) din Codul administrativ.
În asemenea circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
constată că, instanța de apel corect a declarat inadmisibil apelul depus de Marian
Țărnă.
Or, exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un
anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe, cărora li se
subsumează și instituirea unor termene, după a căror expirare valorificarea
respectivului drept nu mai este posibilă.
În context, instanța de recurs amintește că art. 6 § 1 din Convenția pentru
Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale îi garantează fiecărei
persoane dreptul de a sesiza o instanță cu orice contestație referitoare la drepturile și
obligațiile sale cu caracter civil. Curtea a relatat însă în practica sa constantă că
„dreptul la o instanță” nu este absolut. În această privință, Curtea Europeană, în mai
multe cauze de acest gen, nu exclude niciodată ipoteza că interesele unei bune
administrări a justiției pot să justifice impunerea unui termen de exercitare a căii de
atac [cauza Bacev vs fosta Republică Yugoslavă a Macedoniei; Kemp vs
Luxembourg; Diaz Ochoa vs Spaniei], în care înalta Curte a arătat că termenul fixat
de legea internă este o restricție ce guvernează accesul la justiție.
Totodată, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră
neîntemeiat argumentul recurentului precum că prin încheierea emisă i se încalcă
dreptul la un proces echitabil, în sensul art. 6 § 1 CEDO. Or, Marian Țărnă nu a dat
dovadă de diligență și bună credință în realizarea drepturilor sale, ca ulterior să
invoce încălcarea dreptului la un proces echitabil, în sensul art. 6 § 1 CEDO, în
condițiile când personal nu și-a realizat drepturile garantate de legislația în vigoare.
În circumstanțele descrise instanța de recurs reține că soluția adoptată de
instanța de apel prin încheierea recurată privind declararea inadmisibilă a cererii de
apel, în rezultatul neprezentării motivării apelului, este compatibilă cu respectarea
garanțiilor unui proces echitabil, în sensul prevederilor art. 6 § 1 din Convenția
7
Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului, având în vedere obligația părților
privind exercitarea drepturilor procedurale cu bună credință și în termen.
Cu titlu subsidiar, instanța de recurs notează că constatările indicate în actele
judecătorești ale Curții Supreme de Justiție nr. 3r-40/22 din 11 mai 2022 și
nr. 3r-28/24 din 28 februarie 2024, invocate de recurent cu titlu de practică judiciară
sunt distincte de prezentul litigiu, în partea circumstanțelor, temeiurilor de fapt,
respectiv nu pot fi reținute drept cauze similare în scopul emiterii unei soluții
identice.
Mai mult, la acest capitol, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a notat că
eventualitatea unor divergențe de jurisprudență este inerentă în mod normal oricărui
sistem judiciar care se bazează pe un ansamblu de instanțe de fond având competență
teritorială. Astfel de divergențe pot apărea și în cadrul aceleiași instanțe, iar acest
lucru nu se poate considera în sine contrar Convenției (Santos Pinto v. Portugalia,
din 20 mai 2008, pct. 41; și Parohia Greco-Catolică Lupeni și alții v. România (MC),
pct. 116 (b)).
În consecință, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a subliniat că
dezvoltarea unui consens jurisprudențial este un proces care poate fi de durată: prin
urmare, pot fi tolerate faze de divergențe de jurisprudență fără a se pune în discuție
securitatea juridică (Nejdet Șahin și Perihan Șahin, v. Turcia, pct. 83). Jurisprudența
nefiind imuabilă ci, din contra, progresivă în esență, principiul unei bune
administrări a justiției nu se poate înțelege ca impunând o cerință strictă privind
constanța jurisprudențială (Nejdet Șahin și Perihan Șahin, citată anterior, pct. 84; și
Atanasovski v Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, pct. 38).
Astfel, din considerentele menționate și având în vedere că încheierea instanței
de apel este legală, iar argumentele invocate de Marian Țărnă sunt declarative și
neîntemeiate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la
concluzia de a respinge recursul.
În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, Completul
de judecată al Curții Supreme de Justiție
d e c i d e :
Se respinge recursul depus de Marian Țărnă.
Se menține încheierea din 19 martie 2024 a Curții de Apel Chișinău, în cauza
de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de Marian
Țărnă împotriva Autorității Naționale de Integritate, terț Oficiul Teritorial Bălți al
Cancelariei de Stat privind anularea actului administrativ individual defavorabil.
Decizia este irevocabilă.
Președinte, judecător Stela Procopciuc
Judecători Ion Malanciuc
Diana Stănilă
8