3ra-496/23 — Anularea actului administrativ

Dosarul nr.3ra-496/23 2-21039168-01-3ra-25052023 Î N C H E I E R E 12 iunie 2024 mun. Chișinău Curtea Supremă de Justiție Completul de judecată în componența: Președinte, judecător Stela Procopciuc Judecători Diana Stănilă Oxana Parfeni examinând cererea de recuzare a judecătorului Curții Supreme de Justiție, Ion Malanciuc, înaintată de Ștefan Paniș, reprezentat de avocatul Ion Sîrbu, în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de Ștefan Paniș împotriva Autorității Naționale de Integritate cu privire la anularea actelor administrative individuale defavorabile - actul de constatare nr. 52/08 din 25 februarie 2021 și actul de constatare nr. 280/11 din 08 septembrie 2021 con st ată: La 16 martie 2021, Ștefan Paniș a depus cerere de chemare în judecată împotriva Autorității Naționale de Integritate cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil.

La 22 septembrie 2021, Ștefan Paniș a depus o cerere de completare a obiectului acțiunii și motivelor cererii de chemare în judecată. Prin hotărârea din 08 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău (sediul Rîșcani), acțiunea de contencios administrativ depusă de Ștefan Paniș împotriva Autorității Naționale de Integritate a fost admisă, fiind anulat actul de constatare nr. 52/08 din 25 februarie 2021 și actul de constatare nr. 280/11 din 08 septembrie 2021. Prin decizia din 06 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost casată hotărârea din 08 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani și emisă o nouă decizie prin care acțiunea a fost respinsă. La 29 decembrie 2022, Ștefan Paniș, reprezentat de avocatul Ion Sîrbu, a declarat recurs împotriva deciziei din 06 decembrie 2022a Curții de Apel Chișinău, iar la 09 mai 2023, a depus motivarea acestuia, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și menținerea hotărârii primei instanțe.

La 12 iunie 2024, Ștefan Paniș, reprezentat de avocatul Ion Sîrbu, a înaintat recuzare judecătorului Ion Malanciuc. În susținerea cererii de recuzare a indicat că, transferarea unor judecători, cu titlu temporar, la Curtea Supremă de Justiție, în conformitate cu prevederile Legii nr. 65 din 30 martie 2023, precum și examinarea de către judecătorii transferați temporar a cererii de recurs sau a altor cereri înaintate în cadrul examinării prezentei 1 cauze, pune în discuție chestiunea legalității desemnării lor, dar și a caracterului de „tribunal stabilit de lege”. A menționat că pct. 46 a Hotărârii Curții Constituționale nr. 12 din 12 mai 2016, având în vedere statutul Curții Supreme de Justiție de instanță supremă de drept comun, unica instanță judecătorească de acest grad, instituția transferului nu are incidență în situația judecătorilor Curții Supreme de Justiție.

Hotărârea menționată nu este anulată, respectiv este în vigoare, produce efecte juridice și este obligatorie în aplicare. Astfel, judecători din alte instanțe inferioare nu pot fi transferați la Curtea Supremă de Justiție, deoarece instituția transferului nu poate fi aplicată având în vedere statutul Curții Supreme de Justiție de unica instanță supremă. Având în vedere statutul CSJ de instanță supremă de drept comun, unica instanță judecătorească de acest grad, instituția transferului nu are incidență în situația judecătorilor Curții Supreme de Justiție. În cazul în care intervine vacanta funcției pentru un judecător al Curții Supreme de Justiție, locul acestuia nu poate fi ocupat prin transfer de un judecător de la o altă instanță.

Cauzele lui ar putea fi preluate doar de către un alt judecător de la Curtea Supremă de Justiție sau de un nou judecător numit de Parlament pentru această funcție. În situațiile în care ar interveni vacanța funcției pentru judecătorii din cadrul judecătoriilor și curților de apel, soluționarea cauzelor ce le-au fost repartizate nu va fi prejudiciată decât atunci când există un număr insuficient de judecători la celelalte instanțe, de unde ar putea fi transferați alți judecători. În privința judecătorilor Curții Supreme de Justiție, Curtea trebuie să țină cont de circumstanțele de fapt ale imposibilității transferului altor judecători la Curtea Supremă de Justiție și de acțiunea întârziată a Parlamentului privind numirea în funcție a judecătorilor, în anumite cazuri, realitate relevata și de autorul sesizării.

În acest sens, Curtea constată situația net diferită în care se află judecătorii instanței supreme, în comparație cu ceilalți judecători de drept comun. În ceea ce privește detașarea judecătorului recuzat a reținut că prevederile art. 202 din Legea nr. 544 din 20.07.1995 cu privire la statutul judecătorului prevede că: (1) Judecătorii care solicită promovarea într-o instanță judecătorească ierarhic superioară, numirea în funcția de președinte sau de vicepreședinte al instanței judecătorești sau transferul în altă instanță judecătorească de același nivel sau într-o instanță judecătorească inferioară se includ în listele specificate la art. 62 alin. (2) lit. b)-d), care sânt parte integrantă a Registrului.

(2) Informațiile privind persoanele incluse în Registru se prezintă de către secretariatul Consiliului Superior al Magistraturii colegiului pentru selecția și cariera judecătorilor și Consiliului Superior al Magistraturii. Astfel, în ceea ce privește detașarea, Legea prevede expres că: „judecătorul poate fi detașat din funcție, cu consimțământul său, prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii, în scopul îndeplinirii unei funcții în cadrul secretariatului Consiliului Superior al Magistraturii, în cadrul Institutului Național al Justiției sau al subdiviziunii Ministerului Justiției care asistă Agentul Guvernamental”. Examinând cererea de recuzare depusă de Ștefan Paniș, reprezentat de avocatul Ion Sîrbu, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că aceasta urmează a fi respinsă, din motivele ce succed.

Conform art.202 alin.(1) din Codul administrativ, judecătorul care examinează 2 acțiunea în contencios administrativ trebuie să se abțină sau poate fi recuzat în baza temeiurilor prevăzute la art.49 și 50. Potrivit art.50 alin.(1) și (2) din Codul administrativ, pentru o autoritate publică într-o procedură administrativă nu pot acționa, de asemenea, persoanele în privința cărora există un motiv de justificare a neîncrederii față de o exercitare imparțială a funcției.

Motivul indicat la alin.(1) poate exista, în special, atunci când persoana care acționează pentru autoritatea publică: a) întreține relații personale strânse cu un participant la procedura administrativă ori cu reprezentantul legal sau împuternicit al acestuia; b) și-a expus părerea în public în mod depreciativ sau într-un alt mod ce poate fi contestat în privința unui participant la această procedură; c) și-a expus părerea în public cu privire la finalitatea procedurii sau la aprecierea probelor până la încheierea procedurii; d) are un interes economic sau personal față de rezultatul procedurii administrative. Prin expresia „în special” din conținutul art.50 alin.(5) din Codul administrativ se înțelege că motivele de justificare a neîncrederii față de o exercitare imparțială a funcției de judecător în procedura contenciosului administrativ nu poartă un caracter exhaustiv, respectiv, pot fi reglementate și alte astfel de motive.

În corespundere cu dispozițiile art.202 alin.(4) din Codul administrativ, recuzarea sau abținerea judecătorului se examinează în ordinea prevăzută în Codul de procedură civilă. Totodată, potrivit art.195 din Codul administrativ, procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art.169–171. Analizând circumstanțele expuse în cererea de recuzare și normele de drept citate supra, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că argumentele invocate de Ștefan Paniș, reprezentat de avocatul Ion Sîrbu, drept temeiuri de recuzare a judecătorului Ion Malanciuc de la judecarea prezentei cauze, nu sunt justificate.

Or, criticile, înaintate în cererea de recuzare, precum că examinarea cauzei de către judecătorul transferat temporar la Curtea Supremă de Justiție ar pune la dubiu caracterul tribunalului stabilit de lege, nu pot constitui temei de admitere a cererii de recuzare, întrucât acestea nu indică la inadmisibilitatea participării judecătorului la examinarea prezentei cauze în ordine de recurs. Mai mult, motivele care au servit drept temeiuri de recuzare a judecătorului Ion Malanciuc nu se referă la circumstanțe care pot pune la îndoială obiectivitatea și nepărtinirea magistratului nominalizat la judecarea cauzei, după cum prevăd dispozițiile art. 49 și art. 50 din Codul administrativ.

De altfel, criticile înaintate de Ștefan Paniș, reprezentat de avocatul Ion Sîrbu, în cererea de recuzare, se referă, în esență, la dezacordul cu privire la modul de numire a magistratului în funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție, circumstanță care nu cade sub incidența art. 50 din Codul administrativ și care constituie o suspiciune declarativă de imparțialitate, nefiind probată în acest sens. La acest capitol, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează 3 că, cadrul legal care a servit drept temei pentru transferul temporar, începând cu 10 mai 2023, în funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție, al unor judecători, inclusiv a judecătorului Ion Malanciuc, este Legea nr. 65 din 30 martie 2023 privind evaluarea externă a judecătorilor și a candidaților la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție, care este în vigoare și poartă un caracter obligatoriu, fiind executorie și opozabilă tuturor subiecților de drept.

În context, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție învederează că, potrivit prevederilor art. 21 alin. (8) din Legea nr. 65 din 30 martie 2023 privind evaluarea externă a judecătorilor și a candidaților la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție, în cazul în care buna funcționare a Curții Supreme de Justiție este grav afectată din cauza numărului de posturi vacante, Consiliul Superior al Magistraturii poate transfera, cu titlu temporar, prin derogare de la prevederile Legii nr. 544/1995 cu privire la statutul judecătorului, din instanțele de nivel inferior judecători care corespund criteriilor legale de ocupare a funcției de judecător al Curții Supreme de Justiție. Transferul temporar va fi încetat la ocuparea a cel puțin 11 dintre posturile de judecător al Curții Supreme de Justiție, iar judecătorii temporar transferați revin în funcțiile deținute înaintea transferului.

Prin hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 142/8 din 02 mai 2023, s-a dispus transferarea temporară, pentru o perioadă de 6 luni, începând cu 10 mai 2023, în funcția de judecători al Curții Supreme de Justiție, a mai multor judecători din instanțele ierarhic inferioare, inclusiv a judecătorului Ion Malanciuc.

Pe cale de consecință, Președintele interimar al Curții Supreme de Justiție prin dispoziția Președintelui interimar al Curții Supreme de Justiție nr. 234 din 29 decembrie 2023 „Cu privire la constituirea completelor de judecată pentru anul 2024”, modificată prin dispozițiile Președintelui interimar al Curții Supreme de Justiție nr. 3 din 04 ianuarie 2024, nr. 19 din 16 februarie 2024, nr. 51 din 07 martie 2024 și nr. 52 din 11 martie 2024, nr. 90 din 14 mai 2024, în cadrul Curții Supreme de Justiție a constituit complete de judecată pentru anul 2024. Mai mult ca atât, prin decizia Curții Constituționale nr.100 din 10 august 2023 (dosarul nr.123a/2023) de inadmisibilitate a sesizărilor nr.123a/2023, nr.159g/2023 și nr.169g/2023 pentru controlul constituționalității art.21 alin.(8) din Legea nr.65 din 30 martie 2023 privind evaluarea externă a judecătorilor și a candidaților la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție (transferul temporar al unor judecători la Curtea Supremă de Justiție), s-au declarat inadmisibile sesizările pentru controlul constituționalității art.21 alin.(8) din Legea nr.65 din 30 martie 2023 privind evaluarea externă a judecătorilor și a candidaților la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție, depuse de Vlad Bătrîncea și Adrian Albu, deputați în Paramentul Republicii Moldova, de avocații Nicolae Posturusu, Pentru Balan și Ion Vîzdoga,

în interesele lui Igor Dodon, parte în dosarul nr.1r-arest-3/2023, pendinte la Curtea Supremă de Justiție, precum și de Neonila Casian, reclamantă în dosarul nr.2ra-1654/2022, pendinte la Curtea Supremă de Justiție. Prin urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție concluzionează că, la caz, nu se atestă temeiuri justificative care pot pune la îndoială imparțialitatea și obiectivitatea judecătorului Ion Malanciuc la examinarea admisibilității recursului depus de Ștefan Paniș, reprezentat de avocatul Ion Sîrbu împotriva deciziei din 06 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău. Or, potrivit 4 art.197 din Codul administrativ, nimeni nu poate fi lipsit de dreptul judecării procesului de către instanța în a cărei competență este dată prin lege cauza, cu excepțiile expres stabilite de lege.

La caz, astfel de excepții nu se atestă. Din considerentele expuse și având în vedere faptul că cererea de recuzare a judecătorului Curții Supreme de Justiție, Ion Malanciuc, depusă de Ștefan Paniș, reprezentat de avocatul Ion Sîrbu este neîntemeiată, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a o respinge.

În conformitate cu art.202 alin.(4), art.195, art.230 din Codul administrativ, în coroborare cu art.50-53 din Codul de procedură civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Se respinge cererea depusă de Ștefan Paniș, reprezentat de avocatul Ion Sîrbu, cu privire la recuzarea judecătorului Curții Supreme de Justiție, Ion Malanciuc de la examinarea admisibilității recursului depus de Ștefan Paniș, reprezentat de avocatul Ion Sîrbu împotriva deciziei din 06 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Ștefan Paniș împotriva Autorității Naționale de Integritate cu privire la anularea actelor administrative individuale defavorabile - actul de constatare nr. 52/08 din 25 februarie 2021 și actul de constatare nr. 280/11 din 08 septembrie 2021. Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președinte, judecător Stela Procopciuc Judecători Diana Stănilă Oxana Parfeni 5