3rh-26/23 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3rh-26/23 2-21025184-01-3rh-21042023 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud. A. Paniș) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Minciuna, V. Negru, E. Palanciuc) Instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție (jud: T. Chișca-Doneva, Iu. Bejenaru, N. Craiu, A. Miron, A. Cobăneanu) Î N C H E I E R E 13 septembrie 2023 mun.

Chișinău Curtea Supremă de Justiție Completul de judecată, în componența: Președinte, judecător Aliona Miron judecători Oxana Parfeni Aliona Donos Ghenadie Eremciuc Ion Malanciuc examinând cererea de revizuire depusă de Racu Grigore, în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Grigore Racu împotriva Autorității Naționale de Integritate cu privire la contestarea actului administrativ, împotriva deciziei din 08 februarie 2023 a Curții Supreme de Justiție, prin care a fost admis recursul depus de Autoritatea Națională de Integritate, s-a casat integral decizia din 29 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău și s-a menținut hotărârea din 27 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, c o n s t a t ă: La data de 17 februarie 2021 Grigore Racu a depus cerere de chemare în judecată împotriva Autorității Naționale de Integritate cu privire la contestarea actului administrativ.

În susținerea acțiunii a indicat că deținea funcția de consilier local în satul Holercani, fiind ales din partea Partidului „Șor” la alegerile locale din 20 octombrie 2019. A menționat că în anul 2004, Parohia Ortodoxă cu Hramul „Sfântul Ierarh Nicolae și Aducerea Moaștelor Sfântului Ierarh Nicolae” din satul Holercani, raionul Dubăsari, a depus o cerere în adresa Consiliului local Holercani, prin care a solicitat atribuirea unui lot de teren de 0,5 ha pentru construirea unei biserici în sat, având în vedere că pe teritoriul satului nu era nicio biserică și exista decizia sătenilor în acest sens, luată la Adunarea generală desfășurată în acea perioadă.

1 La data de 28 iulie 2004, în cadrul ședinței Consiliului local Holercani a fost examinată cererea menționată și adoptată decizia nr. 3/5-6 cu votul a 7 membri – pro și 2 – împotrivă, prin care i-a fost atribuit Parohiei Ortodoxe cu Hramul „Sfântul Ierarh Nicolae și Aducerea Moaștelor Sfântului Ierarh Nicolae” din satul Holercani, raionul Dubăsari, un teren cu suprafața 0,5 ha, în conformitate cu prevederile Codului funciar și art. 151 din Legea nr. 1006 din 25 aprilie 2002 pentru modificarea și completarea Codului funciar. A punctat că în perioadă nominalizată supra, deținea funcția de consilier în cadrul Consiliului local Holercani și a participat la această ședință, votând împotriva atribuirii Parohiei Ortodoxă cu Hramul „Sfântul Ierarh Nicolae și Aducerea Moaștelor Sfântului Ierarh Nicolae” din satul Holercani, raionul Dubăsari, unui lot de teren pentru construirea unei biserici în sat.

La data de 12 august 2004, la cererea preotului paroh al Mitropoliei Moldovei, Consiliul local Holercani a anulat decizia nr. 3/5-6 din 28 iulie 2004. Prin decizia Consiliului local Holercani nr. 5/5 din 28 iunie 2005, a fost revocată decizia nr. 3/5- 6 din 28 iulie 2004. Ulterior, Parohia Ortodoxă cu Hramul „Sfântul Ierarh Nicolae și Aducerea Moaștelor Sfântului Ierarh Nicolae” din satul Holercani, raionul Dubăsari, a formulat o acțiune în instanța de judecată cu privire la anularea deciziei Consiliului local Holercani nr. 5/5 din 28 iunie 2005, pe motiv că aceasta nu corespunde intereselor comunității și era contrară legislației, încălcând dreptul la libertate conștiinței, libertatea de exprimare și dreptul de proprietate.

Prin hotărârea din 20 februarie 2006 a Judecătoriei Dubăsari, a fost admisă acțiunea depusă de Parohia Ortodoxă cu Hramul „Sfântul Ierarh Nicolae și Aducerea Moaștelor Sfântului Ierarh Nicolae” din satul Holercani, raionul Dubăsari, fiind anulat pct. 2 din decizia Consiliului local Holercani nr. 5/5 din 28 iunie 2005 „Cu privire la revocarea deciziei nr. 3/5-6 din 28 iulie 2004”, astfel, decizia Consiliului local Holercani nr. 3/5-6 din 28 iulie 2004 rămânând în vigoare și irevocabilă, însă în imposibilitate de executare, deoarece un grup de persoane urmărea în mod intenționat împiedicarea construirii unui edificiu cultural de către această Comunitate.

La data de 4 decembrie 2019, de către consilierii și epitropul Parohiei, Valeriu Racu (fratele lui Grigore Racu), acționând în interesele acesteia a depus în adresa secretariatului Consiliului local Holercani o cerere cu privire la reactualizarea deciziei nr. 3/5-6 din 28 iulie 2004, având în vedere că această decizie este legală, fapt confirmat și de către instanța de judecată prin anularea deciziei Consiliului local Holercani nr. 5/5 din 28 iunie 2005. În conformitate cu legislația în vigoare, o parte din consilierii locali (mai mult de 1/3 din numărul total), printre care și Grigore Racu au depus o cerere privind convocarea ședinței extraordinare a Consiliului local Holercani, iar pe ordinea de zi a fost inclusă și chestiunea cu privire la examinarea cererii consilierilor și a epitropului Parohiei, Valeriu Racu, care este membru al acestei Comunități, privind repartizarea unui lot în intravilanul satului Holercani, raionul Dubăsari pentru construcția unui edificiu cultural (biserică).

2 La data de 27 februarie 2020, a avut loc ședința Consiliului local Holercani, la care au participat 11 consilieri, inclusiv și Grigore Racu, fiind ales și în calitate de președinte al ședinței, iar conform procedurii, președintele a propus și s-a votat ordinea de zi prestabilită anterior. Respectiv, în urma ședinței Consiliului local Holercani au fost votate și aprobate mai multe decizii, inclusiv cu 6 voturi – pro, decizia nr. 1/6 din 27 februarie 2020, prin care s-a reactualizat decizia nr. 3/5-6 din 28 iulie 2004 a Consiliului local Holercani, reconfirmată prin hotărârea nr. 3-1 din 20 iunie 2006 a Judecătoriei Dubăsari și s-a atribuit un lot de teren cu suprafață de 0,50 ha, pentru construcția edificiului cultural.

Ulterior, în adresa Consiliului local Holercani a parvenit o notificare a Oficiului teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat nr. 1304/04-304 cu privire la abrogarea unor decizii ale Consiliului local Holercani, inclusiv decizia nr. 1/6 din 27 februarie 2020 „Cu privire la examinarea cererii depuse de către consilierii Comunității Religioase Parohia Ortodoxă Română, motivul invocat fiind unul formal, și anume că Oficiul a calificat ședința din 27 februarie 2020 ca fiind una ordinară conform prevederilor art. 16 alin. (1) din Legea nr. 436-XVI din 28 decembrie 2006 privind administrația publică locală, care prevede că ședințele ordinare sunt organizate o dată la 3 luni.

A notat că ședință nominalizată a fost extraordinară, organizată la demersul unui număr mai mare de 1/3 din consilierii locali, mai mult, în foaia de titlu a procesului-verbal nr.1 din 27 februarie 2020 fiind menționat următoarele: „Proces- verbal ... cu privire la convocarea ședinței extraordinare a Consiliului Local”. În urma examinării notificării Oficiului teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat, a fost dispusă votarea împotriva acesteia de către majoritatea consilierilor. La data de 10 februarie 2020, i-a fost adus la cunoștință actul de constatare nr. 23/10 din 2 februarie 2020, întocmit de Autoritatea Națională de Integritate, conform căruia, în urma controlului efectuat de către inspectorul de integritate Ion Crețu, s-a constatat că Grigore Racu și Valeriu Racu sunt frați, iar el a votat pentru acea decizie, astfel apreciindu-se formal situația dată drept conflict de interese.

Prin actul de constatare Autorității Naționale de Integritate nr. 23/10 din 2 februarie 2020, s-a dispus: a) se constată că Grigore Racu, consilier în consiliul local sat. Holercani, r-nul Dubăsari, a încălcat regimul juridic al conflictelor de interese prin nedeclararea în modul și în termenul stabilit a conflictului de interese real și nesoluționarea acestuia prin abținere, în final consumând conflictele de interese conform celor stabilite supra; b) se sesizează Comisia Electorală Centrală în vederea încetării înainte de termen și ridicării mandatului de consilier local în consiliul sat.

Holercani r-nul Dubăsari lui Grigore Racu din data rămânerii definitiv actul de constatare ori din data rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii judecătorești prin care se confirmă existența conflictului de interese; c) se decade Grigore Racu din dreptul de a mai exercita o funcție publică sau o funcție de demnitate publică inclusiv mandat de consilier, pe o perioadă de 3 (trei) ani de la data eliberării sau destituirii din funcție sau din data rămânerii definitive a 3 actului de constatare ori din data rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii judecătorești prin care se confirmă existența conflictului de interese; d) se înscrie Grigore Racu în Registrul de stat al persoanelor care au interdicție de a ocupa o funcție publică sau de demnitate publică, de la data eliberării sau destituirii din funcție sau din data rămânerii definitive a actului de constatare ori din data rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii judecătorești prin care se confirmă existența conflictului de interese.

A obiectat că pretinsul conflict de interese, în realitate, este unul formal și aparent, iar măsurile aplicate prin actul administrativ individual sunt contrare în special principiului proporționalității și securității juridice. Cu referire la fondul acțiunii, a relatat că este consilier local în satul Holercani, fiind ales de către cetățenii acestei localități, obligația sa morală și legală fiind de a- i reprezenta, astfel încât legislația prevede unele atribuții de care este responsabil, printre care includerea pe agenda Consiliului local Holercani a problemelor oamenilor, consultarea cu aceștia și raportarea cetățenilor despre rezultatele obținute, propunerea proiectelor de decizii, participarea la dezbateri și votarea acestora.

Sesizarea depusă în privința sa și actul de constatare întocmit de către Autoritatea Națională de Integritate au un caracter tendențios, calomnios și urmărește scopul să sublinieze, de fapt, un conflict mai degrabă religios, decât unul de interese, în contextul în care localitatea Holercani la moment este epicentrul unui conflict religios între două culte religioase, și anume Mitropolia Chișinăului și a întregii Moldove și Mitropolia Basarabiei și Exarhatul Plaiurilor, iar prin aceste acțiuni, se încearcă obținerea unor argumente pentru nulitatea deciziei Consiliului local Holercani nr. 1/6 din 27 februarie 2020 și, ulterior, anularea deciziei Consiliului local Holercani nr. 3/5-6 din 28 iulie 2004. Un aspect important ce urma a fi examinat minuțios de către inspector este că cererea depusă de către Parohia Ortodoxă cu Hramul „Sfântul Ierarh Nicolae și Aducerea Moaștelor Sfântului Ierarh Nicolae” din satul Holercani, raionul Dubăsari, este semnată de mai multe persoane, consilieri ai parohiei, inclusiv și de către Valeriu Racu, iar cererea în cauză nicidecum nu urmărește realizare a unui interes personal al fratelui său, această cerere fiind adresată Consiliului local Holercani de către Parohia Ortodoxă cu Hramul „Sfântul Ierarh Nicolae și Aducerea Moaștelor Sfântului Ierarh Nicolae” din satul Holercani, raionul Dubăsari, iar Valeriu Racu doar reprezintă această Comunitate,

ce are ca scop construcția unui lăcaș sfânt pentru toți cetățenii (credincioșii) de pretutindeni și în special locuitori ai satului Holercani, astfel încât să desfășoare o activitate orientată spre satisfacerea necesităților spirituale ale credincioșilor și răspândirea învățăturii de credință, educația religioasă, oficierea serviciilor religioase, desfășurarea acțiunilor de binecuvântare și propovăduire, instruirea și perfecționarea deservenților cultelor religioase, etc. Totodată, decizia de a fi construită o biserică a fost aprobată și de către Adunarea generală a locuitorilor încă în anul 2004. A indicat că, potrivit art. 2 din Legea nr. 133 din 17 iunie 2016 privind declararea averii și a intereselor personale, conflict de interese este situația în care subiectul declarării are un interes personal ce influențează, sau ar putea influența 4 exercitarea imparțială și obiectivă a obligațiilor și responsabilităților ce îi revin potrivit legii, iar interes personal este orice interes material sau nematerial al subiectului declarării ce rezultă din activitățile sale în calitate de persoană privată, din relațiile sale cu persoane apropiate sau cu persoane juridice și alți agenți economici, indiferent de tipul de proprietate, din relațiile sau afiliațiile sale cu organizații necomerciale, inclusiv cu partidele politice și cu organizațiile internaționale.

Prin urmare, nu este clar în ce constă avantajul sau beneficiul obținut de către fratele său, care este membru al Parohiei Ortodoxe cu Hramul „Sfântul Ierarh Nicolae și Aducerea Moaștelor Sfântului Ierarh Nicolae” din satul Holercani, raionul Dubăsari, ca urmare a participării sale la ședința Consiliului local Holercani și votarea unei decizii, legalitatea căreia a fost verificată și care a fost menținută.

La fel, prin decizia din 2020 nu s-a dispus asupra niciunui drept patrimonial, odată ce Parohia Ortodoxă cu Hramul „Sfântul Ierarh Nicolae și Aducerea Moaștelor Sfântului Ierarh Nicolae” din satul Holercani, raionul Dubăsari, a obținut terenul în mod legal încă în anul 2004, fapt confirmat prin decizia irevocabilă a instanței din anul 2006. În conformitate cu specificul acestora, cultele și părțile sale componente reprezintă o asociere de persoane pe motive religioase, ce nu au scopul obținerii de venituri sau patrimoniu și, respectiv, însuși faptul că fratele său este enoriaș al acestui cult religios sub nicio formă nu îngrădește dreptul dânsului de a examina minuțios și echidistant orice demers din partea acestei Comunități cu privire la acest cult religios.

În caz contrar, s-ar putea rezuma că dânsul în general nu ar trebui să examineze niciun subiect religios, or, în situația în care ar examina un demers din partea altui cult religios, va fi acuzat că este de altă credință sau că fratele său este de altă religie, abordare ce ar constitui o discriminare pe motive religioase. A conchis că inspectorul de integritate, la întocmirea actului de constatare, nu a demonstrat existența interesului său personal ce ar fi putut influența luarea unor decizii de către Consiliul local Holercani. Și-a întemeiat pretențiile în baza art. 206 alin. (1) lit. a) și b), 208 alin. (1) și 209 alin. (1) din Codul administrativ; art. 36 din Legea nr. 132 din 17 iunie 2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate.

A solicitat admiterea acțiunii și anularea actului de constatare Autorității Naționale de Integritate nr. 23/10 din 2 februarie 2021, emis în privința lui Grigore Racu, ca fiind ilegal. La data de 27 mai 2021 Grigore Racu a depus o cerere privind completarea temeiului acțiunii și concretizare a pretențiilor. În susținerea acesteia a adăugat că la emiterea deciziei de destituire din funcție lui Grigore Racu, Autoritatea Națională de Integritate nu a stabilit proporționalitatea măsurilor întreprinse în temeiul actului de constatare prin prisma art. 29 din Codul administrativ.

De asemenea, Autoritatea Națională de Integritate nu a motivat prin prisma principului securității raporturilor juridice, consfințit la art. 30 din Codul administrativ, intervenția prin actul de constatare din 2 februarie 2021 asupra 5 situațiilor juridice derulate în perioada anului 2020, în particular pe marginea puterii lucrului decis ale actelor și drepturilor dobândite în perioada vizată, neinvocând necesitatea absolută a interesului public.

Ingerința în dreptul de a activa în continuare în funcția de consilier local în satul Holercani, stabilită prin actul de constatare este disproporțională și excesivă în raport cu scopul legitim urmărit, deoarece, punând la balanță interesul asigurării securității, integrității și viabilității funcționării Consiliului local Holercani, în care activează din 1980 până în prezent, ceea ce semnifică că locuitorii satului Holercani manifestă constant o încredere față de el și în coraport cu interesul public ocrotit de legislația cu privire la declararea averii și a intereselor personale, se atestă că s-a urmărit primordial executarea hotărârii instanței de judecată, iar Valeriu Racu nu a avut în acest caz niciun interes personal, fiind doar reprezentant al A.O.

„Comunitatea Religioasă Parohia Ortodoxă Română”. Suplimentar, actul de constatare Autorității Naționale de Integritate nr. 23/10 din 2 februarie 2021 este semnat de inspectorul de integritate superior, Ion Crețu, din numele Inspectoratului de Integritate, care este parte integrantă a Aparatului Autorității Naționale de Integritate, în conformitate cu art. 8 și 16 din Legea nr. 132 din 17 iunie 2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate și Hotărârea Parlamentului Republicii Moldova nr. 9 din 8 februarie 2018 privind aprobarea structurii și a efectivului-limită ale Autorității Naționale de Integritate.

Prin urmare, actul de constatare a fost emis de o structură internă (fără personalitate juridică) a Inspectoratului de Integritate în numele ultimei și semnată de angajatul acesteia, în pofida faptului că funcțiile de exercitare a controlului averii și intereselor personale, controlului privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese îi revine Autorității Naționale de Integritate, în acord cu dispozițiile art. 5, 6 din Legea cu privire la Autoritatea Națională de Integritate. Prin hotărârea din 27 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, a fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea de contencios administrativ inițiată de Grigore Racu împotriva Autorității Naționale de Integritate, privind anularea actului de constatare nr.23/10 din 02 februarie 2021 (f.d.

87, 94-109, Vol. I). La data de 10 august 2021, cu respectarea termenului prevăzut la art. 232 alin. (1) din Codul administrativ, prin intermediul poștei electronice, Grigore Racu, reprezentat de avocatul Lilian Osoian a depus apel nemotivat împotriva hotărârii din 27 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani (f.d. 92, Vol. I), iar la 29 noiembrie 2021, cu respectarea termenului prevăzut la art. 232 alin. (2) din Codul administrativ, prin intermediul poștei electronice, a fost prezentată motivarea apelului, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi decizii de admitere a acțiunii (f.d.

118-127-verso, Vol. I). Prin decizia din 29 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost casată hotărârea din 27 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, emisă în cauza în contencios administrativ la acțiunea înaintată de către Grigore Racu împotriva Autorității Naționale de Integritate, cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil. 6 S-a emis o nouă decizie, prin care a fost admisă acțiunea înaintată de către Grigore Racu împotriva Autorității Naționale de Integritate cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil. S-a anulat actul de constatare nr. 23/10 din 2 februarie 2021 (f.d. 195, 196-210, Vol. I). La data de 12 iulie 2022 Autoritatea Națională de Integritate a depus recurs nemotivat împotriva deciziei din 29 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău (f.d.

213, Vol. I). Iar, la data de 21 noiembrie 2022, a fost prezentată motivarea recursului, solicitând casarea integrală a deciziei recurate, cu emiterea unei noi decizii de respingere ca neîntemeiată a acțiunii depuse de Grigore Racu (f.d. 1-3, Vol. II). Prin decizia din 08 februarie 2023 a Curții Supreme de Justiție, prin care a fost admis recursul depus de Autoritatea Națională de Integritate, s-a casat integral decizia din 29 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău și s-a menținut hotărârea din 27 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani (f.d. 36-54 vol. II).

La 21 aprilie 2023, Racu Grigore a depus cerere de revizuire împotriva deciziei din 08 februarie 2023 a Curții Supreme de Justiție, prin care a solicitat admiterea cererii de revizuire, casarea deciziei supuse revizuirii cu menținerea deciziei din 29 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău și suspendarea executării Hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr.985 din 14 martie 2023 prin care s-a ridicat mandatul consilierului Racu Grigore, ales pe lista Partidului Politic „Șor” în Consiliul sătesc Holercani, raionul Dubăsari, și s-a declarat vacant un mandat de consilier în Consiliul sătesc Holercani, raionul Dubăsari (f.d. 57-58).

În motivarea revizuirii, Racu Grigore a menționat că potrivit extrasului din Registrul de stat al persoanelor juridice, eliberat de IP „Agenția Servicii Publice”, administrator (paroh) al Comunității religioase până la 24 mai 2030 este Victor Ghimpu, iar Valeriu Racu, fratele recurentului este doar membru al acestei comunități, fapt constatat eronat de înalta Curte la aprecierea circumstanțelor. Revizuentul a notat că din procesul-verbal al ședinței Consiliului local Holercani din 27 februarie 2020 nu rezultă că anume votul lui Grigore Racu a fost decisiv în adoptarea deciziei, or, Consiliul local ca organ deliberativ adoptă decizii colegial cu majoritate de voturi.

De asemenea, Racu Grigore a comunicat că a votat „împotrivă” când s-a repartizat lotul de teren Parohiei Ortodoxe Române cu Hramul „Sfântul Ierarh Nicolae și Aducerea moaștelor Sfântului Ierarh Nicolae”, iar participarea și prezidarea ședinței Consiliului local din 27 februarie 2020 prin care s-a reactualizat decizia nu-i schimbă statutul juridic al acesteia. Revizuentul a invocat că ulterior emiterii deciziei din 08 februarie 2023 a Curții Supreme de Justiție, s-a constatat că Autoritatea Națională de Integritate aplică discriminatoriu cadrul legal existent în situații identice Prin Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr.985 din 14 martie 2023 s-a dispus ridicarea mandatul consilierului Racu Grigore, ales pe lista Partidului Politic „Șor” în Consiliul sătesc Holercani, raionul Dubăsari, prin urmare, se impune suspendarea executării acestei hotărâri în temeiul art. 214 din Codul administrativ.

Studiind cererea de revizuire depusă de Racu Grigore în raport cu materialele cauzei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea de 7 revizuire urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă, din următoarele motive. În conformitate cu art. 195 din Codul administrativ, procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedură civilă, cu excepția art. 169–171. Astfel, în legătură că Codul administrativ nu a reglementat procedura revizuirii unei hotărâri judecătorești, cererea de revizuire depusă de Racu Grigore se va examina în conformitate cu prevederile Capitolului XXXIX din Codul de procedură civilă.

La data de 08 septembrie 2023, Racu Grigore a depus cerere prin care a solicitat examinarea cererii de revizuire în ședință publică, cu participarea părților (f.d. 75 vol. II). În conformitate cu art.452 alin.(11) Codul de procedură civilă, dacă examinarea cererii de revizuire este de competența Curții Supreme de Justiție sau a instanței de apel, ședințele se desfășoară fără înștiințarea participanților la proces. Dacă instanța care examinează cererea de revizuire consideră necesară prezența participanților la proces, aceasta dispune înștiințarea lor. Revizuirea s-a examinat fără înștiințarea participanților la proces, însă data și ora ședinței a fost plasată pe pagina web a Curții Supreme de Justiție.

Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție a decis inoportună invitarea acestora, întrucât argumentele expuse în cererea de revizuire au fost formulate cu suficientă precizie pentru a permite instanței controlul actelor judecătorești contestate. Prin urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră neîntemeiată cererea depusă de Racu Grigore privind examinarea cererii de revizuire în ședință publică, cu participarea părților, și urmează a fi respinsă. Potrivit art.453 alin.(1) lit. a) Codul de procedură civilă, după ce examinează cererea de revizuire, instanța emite unul din următoarele acte de dispoziție: încheierea de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă.

În corespundere cu art. 449 Codul de procedură civilă, revizuirea se declară în cazul în care s-a constatat, prin sentință penală irevocabilă, comiterea unei infracțiuni în legătură cu cauza care se judecă; au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuientului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a cauzei; instanța a emis o hotărîre cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost implicate în proces; s-a anulat ori s-a modificat hotărîrea, sentința sau decizia instanței judecătorești care au servit drept temei pentru emiterea hotărîrii sau deciziei a căror revizuire se cere; a fost aplicată o lege declarată neconstituțională de către Curtea Constituțională și la judecarea cauzei a fost ridicată excepția de neconstituționalitate, iar instanța de judecată a respins cererea privind sesizarea Curții Constituționale sau din hotărîrea Curții Constituționale rezultă că prin aceasta s-a încălcat un drept garantat de Constituție sau de tratatele internaționale în domeniul drepturilor omului; Curtea Europeană a Drepturilor Omului sau Guvernul Republicii Moldova a inițiat o procedură de reglementare pe cale amiabilă într-o cauză pendinte 8 împotriva Republicii Moldova;

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat, printr-o hotărîre, fie Guvernul Republicii Moldova a recunoscut, printr-o declarație, o încălcare a drepturilor sau libertăților fundamentale care poate fi remediată, cel puțin parțial, prin anularea hotărîrii pronunțate de o instanță de judecată națională. În conformitate cu art. 451 alin.(1) Codul de procedură civilă, cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art.447, indicîndu-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art.449 și anexîndu-se probele ce le confirmă.

Verificând temeinicia motivelor de revizuire invocate în cererea de revizuire depusă de Racu Grigore raportate la prevederile art. 449 din Codul de procedură civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide că temeiurile invocate în cererea de revizuire împotriva deciziei din 08 februarie 2023 a Curții Supreme de Justiție nu sunt concludente și rezidă din interpretarea greșită a acestor prevederi legale. Mai mult, revizuentul Racu Grigore nu a indicat expres temeiul legal prevăzut de art. 449 Codul de procedură civilă, pe care își întemeiază prezenta cerere de revizuire. Or, argumentele prezentate în susținerea cererii de revizuire nu constituie circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului la data examinării cauzei în ordine de recurs.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție relevă că, Racu Grigore nu a prezentat probe, ce ar demonstra cu certitudine existența unor circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei, care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuientului la data examinări cauzei. De altfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că, Racu Grigore a manifestat un rol activ la examinarea cererii de recurs, prin prezentarea poziției sale, reflectată în referința depusă (f.d. 10-18 vol. II), care a fost luată în considerare de către instanța de recurs la examinarea cauzei.

Prin urmare, aspectele invocate de către Racu Grigore în cererea de revizuire reflectă caracterul unor critici, prin care se urmărește retractarea unui act de dispoziție judecătoresc, revizuentul exprimându-și nemulțumirea față de soluția conținută în decizia din 08 februarie 2023 a Curții Supreme de Justiție, prin care a fost admis recursul depus de Autoritatea Națională de Integritate, s-a casat integral decizia din 29 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău și s-a menținut hotărârea din 27 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani. Revizuirea este o cale de atac de retractare și nu de reformare a hotărârii contestate, iar retractarea neîntemeiată a hotărârii contestate duce la încălcarea principiului stabilității raporturilor juridice, care înseamnă că soluția definitivă a oricărui litigiu nu trebuie rediscutată fără motive legale.

De aceea, legea admite revizuirea numai în cazuri strict determinate, iar competența instanțelor ierarhic superioare de revizuire trebuie exercitată pentru a corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă examinare. Pornind de la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, unul din aspectele fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul securității raporturilor juridice, care cere printre altele, ca atunci când instanțele judecătorești 9 dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuție (cazul Brumărescu contra României). Principiul caracterului irevocabil al hotărârilor judecătorești cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri irevocabile și obligatorii doar cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă determinare a cauzei.

Competența instanțelor ierarhic superioare de revizuire trebuie exercitată pentru a corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă examinare. Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existență a două opinii diferite cu privire la aceiași chestiune nu este un temei de reexaminare. O derogare de la acest principiu este justificată doar atunci când este necesară, datorită unor circumstanțe esențiale și convingătoare (cazul Roșca contra Moldovei). Prin urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție relevă că admiterea cererii de revizuire depuse de Racu Grigore împotriva deciziei din 08 februarie 2023 a Curții Supreme de Justiție, în condițiile în care a fost formulată, ar încălca principiul securității raporturilor juridice și ar duce inevitabil la violarea art.6 §1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor și Libertăților Fundamentale ale Omului.

În jurisprudența sa constantă, Curtea Europeană cu mai multe ocazii a menționat că dreptul la o instanță, garantat de articolul 6§1 din Convenție, presupune respectarea principiului preeminenței dreptului. Unul din aspectele fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul securității raporturilor juridice, care cere ca, atunci când instanțele judecătorești dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuție (Brumărescu v. România, [GC], nr.28342/95, §61, ECHR 1999-VII). Acest principiu cere ca nicio parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri irevocabile și obligatorii doar cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă determinare a cauzei.

Reieșind din considerentele menționate și având în vedere că argumentele invocate de Racu Grigore în cererea de revizuire depusă împotriva deciziei din 08 februarie 2023 a Curții Supreme de Justiție nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 449 Codul de procedură civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire ca fiind inadmisibilă.

Subsecvent, cu referire la suspendarea executării Hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr.985 din 14 martie 2023 prin care s-a ridicat mandatul consilierului Racu Grigore, ales pe lista Partidului Politic „Șor” în Consiliul sătesc Holercani, raionul Dubăsari și s-a declarat vacant un mandat de consilier în Consiliul sătesc Holercani, raionul Dubăsari, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că potrivit art. 214 alin. (1) din Codul administrativ, suspendarea unui act administrativ individual contestat poate fi solicitată de către reclamant instanței de judecată care examinează acțiunea de contencios administrativ.

Prin urmare, la caz se reține că Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr.985 din 14 martie 2023, a cărei suspendare se solicită nu constituie obiect al prezentei cauze și respectiv, se respinge suspendarea executării Hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr.985 din 14 martie 2023. 10 În conformitate cu art. 195, 230 din Codul administrativ în coroborare cu art. art. 453 alin. (1) lit. a) Codul de procedură civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, d i s p u n e : Se respinge cererea depusă de Racu Grigore privind examinarea cererii de revizuire în ședință publică, cu participarea părților. Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Racu Grigore împotriva deciziei din 08 februarie 2023 a Curții Supreme de Justiție, în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Grigore Racu împotriva Autorității Naționale de Integritate cu privire la contestarea actului administrativ.

Se respinge cererea de suspendare a executării Hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr.985 din 14 martie 2023 prin care s-a ridicat mandatul consilierului Racu Grigore, ales pe lista Partidului Politic „Șor” în Consiliul sătesc Holercani, raionul Dubăsari și s-a declarat vacant un mandat de consilier în Consiliul sătesc Holercani, raionul Dubăsari. Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președinte, judecător Aliona Miron judecători Ghenadie Eremciuc Oxana Parfeni Aliona Donos Ion Malanciuc 11