3r-312/25 — cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil

La 24 octombrie 2023 Iurii Frunza a depus acțiune în contencios administrativ împotriva IP „Cadastrul Bunurilor Imobile” (substituit cu Agenția Servicii Publice, Departamentul Cadastru), persoane terțe Aureliu Frunza și notarul Vitalii Pistruga, prin care a solicitat: - anularea refuzului de înregistrare a dreptului de proprietate a lui Iurii Frunza, exprimat prin decizia din 07 august 2023; - anularea deciziei cu de respingere a cereri prealabile depusă de Iurii Frunza, exprimată prin decizia nr. 11/F/553/2023/145/2023 din 21 septembrie 2023; - obligarea Agenției Servicii Publice (Departamentul cadastru) să emită o decizie de înregistrare a dreptului de proprietate a lui Iurii Frunza, în baza cererii și actelor depuse la Departamentul cadastru a Agenției Servicii Publice la data de 28 iunie 2023.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani, din 15 aprilie 2025, acțiunea în contencios administrativ înaintată de Iurii Frunza a fost respinsă ca neîntemeiată.

La 12 mai 2025 notarul Vitalii Pistruga a depus apel împotriva hotărârii instanței de fond, prin care a solicitat admiterea apelului, casarea hotărârii cu emiterea unei noi hotărâri privind admiterea acțiunii depusă de către Iurii Frunza.

La 15 mai 2025, avocatul Angela Corjan, în interesele lui Iurii Frunza, a declarat apel împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani, din 15 aprilie 2025.

Prin încheierea din data de 20 octombrie 2025 a Curții de Apel Centru apelul declarat de către avocatul Angela Corjan, în interesele lui Iurii Frunza, a fost declarat inadmisibil. (f.d.163-166)

Tot în aceiași zi, la 20 octombrie 2025, Curtea de Apel Centru prin încheiere a declarat inadmisibil apelul depus de către notarul Vitalii Pistruga. (f.d.167-170)

La 04 noiembrie 2025 avocatul Angela Corjan, în interesele lui Iurii Frunza, a declarat recurs împotriva încheierii instanței de apel prin care s-a declarat inadmisibil apelul depus de către aceasta, solicitând admiterea recursului, casarea încheierii cu trimiterea cauzei la rejudecare.

În motivarea recursului avocatul Angela Corjan, în interesele lui Iurii Frunza, a menționat că instanța de judecată pripit și neîntemeiat a considerat că apelul suplimentar depus la 17 septembrie 2025 este motivarea apelului, 1 or, motivele de fapt și de drept au fost expuse exhaustiv în primul apel depus la 15 mai 2025.

La 26 noiembrie 2025 notarul Vitalii Pistruga a depus recurs împotriva încheierii Curții de Apel Centru din data de 20 octombrie 2025, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea încheierii prin care apelul acestuia a fost declarat inadmisibil, trimiterea cauzei spre rejudecare în instanța de apel.

În motivarea recursului notarul Vitalii Pistruga a menționat că în apelul nemotivat a indicat adresa de email noua, iar la această adresă electronică nici hotărârea motivată a instanței de fond, nici alte acte judecătorești nu a recepționat.

Recurentul a indicat că este în imposibilitatea de a confirma sau infirma faptul că hotărârea motivată sau încheierea contestată a fost expediată la adresa de email veche din motiv că nu are acces la acea adresă electronică. Aceste circumstanțe atestă că nu a omis termenul de depunere a apelului motivat și nici de depunere a recursului.

Art. 63, alin. (1) din Codul administrativ reglementează că: „Calcularea termenelor în procedura administrativă se efectuează în conformitate cu prevederile art.383–390 din Codul civil.”

Art. 65, alin. (1) din Codul administrativ prevede că: „Dacă o persoană, din motive independente de voința ei, nu a putut respecta un termen legal, atunci, la cerere, ea poate fi repusă în termen. Culpa unui reprezentant legal sau împuternicit se atribuie reprezentatului.”

Art. 96, alin. (1) din Codul administrativ statuează că: „Notificările și comunicările către participanții la procedura administrativă se realizează în orice formă de comunicare adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al costurilor. Comunicarea prin mijloace electronice are prioritate dacă este adecvată obiectului comunicării și acceptată de participantul la procedură.”

Art. 191, alin. (5), lit. b) din Codul administrativ reglementează că: „Curtea Supremă de Justiție soluționează cererile de recurs împotriva hotărârilor, a deciziilor și a încheierilor curților de apel.”

Art. 211 alin. (1) în colaborare cu art. 231 alin. (2) din Codul administrativ prevede că: „În cererea de chemare în judecată se indică: a) instanța la care a fost depusă; b) numele și prenumele sau denumirea reclamantului, domiciliul sau sediul acestuia; dacă reclamantul este o persoană juridică, se indică datele bancare și codul fiscal; 2 c) numele și prenumele reprezentantului legal sau împuternicit și adresa lui, în cazul în care cererea se depune de un reprezentant; d) denumirea pîrîtului în calitate de autoritate publică și sediul acesteia; e) pretențiile reclamantului; f) circumstanțele de fapt și de drept pe care reclamantul își întemeiază pretenția; g) enumerarea tuturor probelor pe care reclamantul le deține și le poate prezenta; h) datele despre respectarea procedurii prealabile, dacă o astfel de procedură este prevăzută de lege.”

Art. 232, alin. (2) din Codul administrativ statuează că: „Motivarea apelului se prezintă la instanța de apel în termen de 30 de zile de la data notificării hotărârii motivate. Dacă se depune împreună cu apelul, motivarea apelului se depune la instanța de judecată care a emis hotărârea contestată.”

Art. 236, alin. (2), lit. e) din Codul administrativ prevede următoarele: „Apelul se declară inadmisibil în special când motivarea apelului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art.232 alin.(2).”

Art. 241, alin. (1) din Codul administrativ relevă că: „Încheierile primei instanțe și ale instanței de apel pot fi contestate cu recurs, separat de hotărâre, în cazurile prevăzute de prezentul cod și de alte legi.”

Art. 241, alin. (3) din Codul administrativ stabilește că: „Pentru contestarea cu recurs a încheierilor judecătorești se aplică corespunzător prevederile cap. III din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.”

Art. 242 din Codul administrativ reglementează că: „Recursul împotriva încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.”

Art. 243, alin. (1), lit. a) din Codul administrativ statuează că: „Examinând recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele decizii: declară recursul inadmisibil.”

Art. 243, alin. (1), lit. b), alin. (2) din Codul administrativ prevede următoarele „Examinând recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele decizii: respinge recursul. Instanța competentă soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată. Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces.”

Art. 47, alin. (4) din Legea nr.124 din 19 mai 2022 privind identificarea electronică și serviciile de încredere stabilește că: „În cazul în care semnatarul și destinatarul documentului electronic nu au convenit altfel, documentul electronic se consideră recepționat de către destinatar dacă acesta: a) intră în sistemul informațional din care destinatarul poate să extragă documentele electronice; 3 b) intră în sistemul informațional indicat de destinatar într-o formă accesibilă pentru utilizare în sistemul respectiv.”

Cercetând starea de fapt în baza materialelor și lucrărilor dosarului, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că, încheierea contestată a fost emisă în data de 20 octombrie 2025, notificată notarului Vitalii Pistruga, prin intermediul poștei electronice pisvital@yandex.ru, la 24 octombrie 2025, fapt confirmat prin extrasul din poșta electronică anexat la fila dosarului 171.

Instanța de recurs evidențiază că, adresa la care a fost expediată copia încheierea contestată de către notarul Vitalii Pistruga din 20 octombrie 2025 este gestionată de către notarul Vitalii Pistruga, or, apelul nemotivat a fost depus la 12 mai 2025 prin intermediul cutiei electronice pisvital@yandex.ru, fapt ce se atestă prin extrasul din poșta electronică anexat la fila dosarului 122.

Argumentul notarului Vitalii Pistruga precum că încheierea contestată nu i s-a comunicat la adresa nouă indicată în apelul nemotivat și anume vitalii.pistriuga@gmail.com, dar la adresa veche pisvital@yandex.ru la care nu are acces, este considerat declarativ de către completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, or, anume prin intermediul adresei electronice pisvital@yandex.ru, notarul Vitalii Pistruga a expediat apelul nemotivat, deci are acces la această adresă electronică.

În aceste circumstanțe coroborând prevederile art. 63, alin. (1) din Codul administrativ cu art. 385 alin. (1) din Codul civil se constată că, în condițiile speței începutul curgerii termenului de depunere a recursului este ziua imediat următoare datei calendaristice notificării încheierii contestate, adică ziua de 25 octombrie 2025, iar ultima zi fiind data de 10 noiembrie 2025, ora 24:00.

Mai mult, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, accesând Portalul Instanțelor Naționale de Judecată a stabilit faptul că, Curtea de Apel Centru în data de 22 octombrie 2025 a publicat încheierea contestată pe portal.

Potrivit pct.7 din Regulamentul privind modul de publicare a hotărârilor judecătorești pe portalul național al instanțelor de judecată și pe pagina web a Curții Supreme de Justiție, aprobat prin hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr.658/30 din 10 octombrie 2017, scopul existenței portalului național al instanțelor de judecată îl constituie susținerea unui mediu informațional virtual și accesibil pentru cetățeni. 4

Potrivit pct. 17 din Regulamentul privind modul de publicare a hotărârilor judecătorești pe portalul național al instanțelor de judecată și pe pagina web a Curții Supreme de Justiție hotărârile instanțelor judecătorești, pronunțate de judecătorii și de curțile de apel, sunt transferate din Programul Integrat de Gestionare a Dosarelor pe portalul național al instanțelor de judecată, în regim real.

Astfel, notarul Vitalii Pistruga, cunoscând despre caracterul public al încheierilor judecătorești și că acestea sunt publicate, nu a depus diligența necesară de a lua cunoștință cu încheierea instanței de apel și a prezenta recursul în termen.

Instanța de recurs menționează că, termenul de procedură instituit de legiuitor este prevăzut de o normă imperativă și trebuie executat întocmai. Articolul 242 din Codul administrativ stipulează că, începutul curgerii termenului de depunere a recursului este determinat doar de un singur eveniment – de la data notificării încheierii contestate a instanței de apel.

Din materialele dosarului rezultă cu certitudine că, notarul Vitalii Pistruga, nu s-a conformat prevederilor art. 242 din Codul administrativ, or, recursul a fost depus peste termen, abia în data de 26 noiembrie 2025, deși, urma să fie depus până la 10 noiembrie 2025.

Astfel, este în afara oricărui dubiu că notarul Vitalii Pistruga nu a depus recursul în termenul legal prevăzut la art. 242 din Codul administrativ, deși, de la momentul notificării încheierii instanței de apel a dispus de timp suficient și rezonabil pentru a face uz de acest drept procedural și a depune recursul în interiorul termenului legal.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție subliniază că, importanța termenelor procedurali este dictată de faptul că ele determină regimul temporar optimal pentru realizarea justiției, pe de o parte, mobilizează cercetarea cauzei, pe de altă parte contracarează urgentarea nejustificată a realizării drepturilor și obligațiilor procesuale, reprezentând instrumentul prevenirii uzării de către participanții la proces cu rea-credință de drepturile lor procedurale. Prin urmare, neexecutarea dispozițiilor normelor de drept material determină aplicarea sancțiunilor procedurale, cu survenirea efectelor negative.

În urma celor constatate completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că, neexercitarea oricărei căi de atac și neîndeplinirea oricărui alt act de procedură în modul expres prevăzut și în termenul legal atrage decăderea din drept, afară de cazul când legea dispune altfel sau când partea dovedește că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voința ei să efectueze acțiunea în termen.

În corespundere cu prevederile art. 24, alin. (1) din Codul administrativ, notarul Vitalii Pistruga urma să îndeplinească obligațiile cu bună-credință. Buna-credință prezumă că partea este obligată să respecte termenul prevăzut de lege, ori termenul de depunere a recursului este imperativ, absolut și peremptoriu, astfel că nerespectarea acestei condiții atrage după sine decăderea părții din dreptul de a mai exercita această cale de atac. Prin urmare, nerespectarea termenului de declarare a recursului se 5 datorează în exclusivitate comportamentului pasiv al notarului Vitalii Pistruga, care trebuia să dea dovadă de responsabilitate și atitudine activă, folosindu-se cu bună-credință de drepturile și obligațiile procedurale.

Corelând circumstanțele faptice constatate și expuse supra cu normele legale precitate, instanța de recurs concluzionează că, la depunerea recursului împotriva încheierii din 22 octombrie 2025 a Curții de Apel Centru notarul Vitalii Pistruga nu a respectat prevederile art. 242 din Codul administrativ.

În atare circumstanțe, soluția de declarare a recursului depus de notarul Vitalii Pistruga, inadmisibil, este compatibilă cu respectarea prevederilor Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, având în vedere că prelungirea nejustificată a termenului pentru exercitarea recursului ar leza principiul securității raporturilor juridice.

Cu referire la termenul de declarare a recursului de către avocatul Angela Corjan, în interesele lui Iurii Frunza, prevăzut de art. 242 din Codul administrativ, instanța de recurs reține că recurentul a respectat acest termen, or, încheierea Curții de Apel Centru pronunțată în data de 20 octombrie 2025 a fost expediată pentru notificare participanților la proces, prin intermediul poștei electronice la 24 octombrie 2025. (f.d. 171) Avocatul Angela Corjan, în interesele lui Iurii Frunza, a depus recursul la 04 noiembrie 2025.

Cu referire recursul înaintat de către avocatul Angela Corjan, în interesele lui Iurii Frunza, completul de judecată reține următoarele.

Cercetând starea de fapt în baza materialelor și lucrărilor dosarului, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că la 15 mai 2025, avocatul Angela Corjan, în interesele lui Iurii Frunza, a declarat apel împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani, din 15 aprilie 2025, prin care a solicitat admiterea apelului, casarea hotărârii instanței de fond cu emiterea unei noi hotărâri privind admiterea integrală a acțiunii. Totodată, și-a rezervat dreptul de a temeiul de fapt și de drept pentru apelul prezentat după notificarea hotărârii motivate.

Prin încheierea din data de 20 octombrie 2025 a Curții de Apel Centru, apelul declarat de către avocatul Angela Corjan, în interesele lui Iurii Frunza, a fost declarat inadmisibil. (f.d.163-166)

Avocatul Angela Corjan, în interesele lui Iurii Frunza, a criticat soluția instanței de apel, susținând că apelul depus la 15 mai 2025 este un apel motivat, iar la 17 septembrie 2025 a depus apel suplimentar.

Efectuând controlul judiciar al încheierii din 20 octombrie 2025 a Curții de Apel Centru, instanța de recurs a constatat că aceasta a fost emisă în concordanță cu normele de drept procedural, or, în corespundere cu art. 236, alin. (2), lit. e) din Codul administrativ apelul se declară inadmisibil în special când motivarea apelului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art.232 alin.(2). 6

Completul de judecată evidențiază că articolul 232, alin. (2) din Codul administrativ prevede expres că apelul se depune în termen de 30 de zile termen de 30 de zile de la data notificării hotărârii motivate.

Instanța de recurs menționează că termenul de procedură instituit de legiuitor este prevăzut de o normă imperativă și trebuie executat întocmai. Așa, art. 232, alin. (2) din Codul administrativ stipulează că începutul curgerii termenului de depunere a apelului este determinat doar de un singur eveniment – data notificării hotărârii motivate.

Din materialele dosarului rezultă cu certitudine că avocatul Angela Corjan, în interesele lui Iurii Frunza, nu s-a conformat prevederilor art. 232, alin. (2) din Codul administrativ, or, a depus motivarea apelului abia la 17 septembrie 2025, deși, ultima zi de depunere a motivării apelului a fost data de 20 august 2025, ora 24:00.

Astfel, este în afara oricărui dubiu că avocatul Angela Corjan, în interesele lui Iurii Frunza, nu a depus motivarea apelului în termenul legal prevăzut la art. 232, alin. (2) din Codul administrativ, deși, de la momentul notificării hotărârii motivate a dispus de timp suficient și rezonabil pentru a face uz de acest drept procedural și a prezenta motivarea apelului în interiorul termenului legal.

Argumentul avocatului Angela Corjan, în interesele lui Iurii Frunza precum că apelul depus la data de 17 septembrie 2025 nu urmează a fi apreciat ca apel motivat, dar un supliment la apelul motivat depus la 15 mai 2025, este considerat de către instanța de recurs neîntemeiat și care este combătut prin materialele cauzei, or, apelul depus la 15 mai 2025 nu întrunește cerințele legale privind motivarea, iar susținerea recurentului în sensul că simpla indicare a temeiurilor de drept și exprimarea dezacordului cu soluția ar fi suficientă pentru a califica apelul ca fiind motivat, este neîntemeiată și urmează a fi respinsă.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție evidențiază că în conformitate cu dispozițiile procedurale aplicabile, motivarea apelului presupune expunerea clară și concretă a criticilor îndreptate împotriva hotărârii atacate, prin indicarea circumstanțelor de fapt și de drept care, în opinia apelantului, au fost greșit reținute sau aplicate de instanța de fond, precum și a raționamentului juridic care justifică solicitarea de modificare sau casare a hotărârii. Simplul enunț al unor temeiuri legale ori exprimarea unui dezacord generic față de soluția adoptată nu echivalează cu o motivare efectivă a apelului.

În speță, din conținutul cererii de apel depuse la 15 mai 2025 rezultă că apelantul s-a limitat la invocarea unor dispoziții legale și la manifestarea nemulțumirii față de soluția pronunțată, fără a formula critici concrete și determinate cu privire la erorile pretins comise de instanța de fond. O asemenea abordare nu permite instanței de control judiciar să identifice limitele devoluțiunii și obiectul examinării în apel.

În urma celor constatate completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că neexercitarea oricărei căi de atac și neîndeplinirea oricărui alt act de procedură în termenul legal atrage decăderea din drept, 7 afară de cazul când legea dispune altfel sau când partea dovedește că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voința ei să efectueze acțiunea în termen.

În corespundere cu prevederile art. 24, alin. (1) din Codul administrativ, avocatul Angela Corjan, în interesele lui Iurii Frunza, urma să îndeplinească obligațiile cu bună-credință. Buna-credință prezumă că partea este obligată să respecte termenul prevăzut de lege, or, termenul de prezentare a motivării apelului este imperativ, absolut și peremptoriu, astfel că nerespectarea acestei condiții atrage după sine decăderea părții din dreptul de a mai exercita această cale de atac. Prin urmare, nerespectarea termenului de depunere a apelului motivat se datorează în exclusivitate comportamentului pasiv al apelantului și al reprezentantului acestuia, care trebuia să dea dovadă de responsabilitate și atitudine activă, folosindu-se cu bună-credință de drepturile și obligațiile procedurale.

Astfel, prin prisma art. 24, alin. (1) din Codul administrativ, Iurii Frunza, inițiind acțiune în instanța de judecat, avea obligația prezumată de a manifesta diligență și atitudine activă să se intereseze de soarta dosarului și să prezinte apelul motivat în termen. Această acțiune procesuală era necesară pentru întreprinderea măsurilor de protejare a drepturilor de acces la instanță și declararea căii de atac (apelul), în caz contrar intervenind cu titlu de sancțiune procedurală, declararea apelului inadmisibil în temeiul art. 232, alin. (2) coroborat cu art. 236, alin. (2), lit. e) din Codul administrativ.

Cu privire la acest aspect Curtea Europeană a Drepturilor Omului a notat în cauza Van Harn v. Germania (nr.7557/03 din 11 septembrie 2007) că ține de obligația părților de a lua măsurile necesare privind protecția drepturilor sale de acces la justiție.

Sub acest aspect completul de judecată notează că legiuitorul a instituit termenul imperativ pentru exercitarea căii de atac, asigurând astfel stabilitatea raporturilor juridice dintre părți și evitarea incertitudinii pentru o perioadă îndelungată de timp, în care apar, derulează și se modifică o complexitate de relații dintre părți sub egida unor norme de drept distincte. Deci, admiterea exercitării unei căi de atac efectuată necorespunzător și în afara termenului legal ar constitui o încălcare a principiului legalității și securității raporturilor juridice și respectiv, o soluție inadmisibilă în conjunctura ordinii de drept naționale.

În lumina acestor circumstanțe, instanța de recurs ajunge la concluzia că instanța de apel întemeiat a declarat inadmisibil apelul depus de către avocatul Angela Corjan, în interesele lui Iurii Frunza, împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 15 aprilie 2025.

Conjunctura situației de fapt constatată de instanța de recurs și concluziile trase profilează netemeinicia recursului și necesitatea respingerii acestuia cu menținerea încheierii contestate.

Ținând cont de cele expuse și în temeiul 243, alin. (1), lit. a) și b) din Codul administrativ COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, 8 Declară inadmisibil recursul declarat de către notarul Vitalii Pistruga împotriva încheierii din data de 20 octombrie 2025 a Curții de Apel Centru. Respinge recursul depus de către avocatul Angela Corjan, în interesele lui Iurii Frunza, împotriva încheierii din data de 20 octombrie 2025 a Curții de Apel Centru. Decizia este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Oxana Parfeni Diana Stănilă 9